Sunteți pe pagina 1din 25

Curs nr.

23/24
MEDICAMENTE ANTINEOPLAZICE

Fazele evolutiei cancerului:


- faza I - faza locala in care are loc invadarea si distrugerea tesuturilor din imediata
vecinatate a nodului neoplazic;
- faza a-II-a - faza de extensie regionala, care se realizeaza pe cale limfatica,
determinand invadarea ganglionilor limfatici regionali;
- faza a-III-a - faza de generalizare - faza in care se produc metastazele dupa
invadarea la distanta.
Modificarile celulare produse in boala neoplazica constau in diviziunea anarhica a
celulelor.
Medicamentele utilizate in tratamentul cancerului au rolul de a distruge intr-o
proportie mai mica sau mai mare celulele tumorale, reducand numarul acestora fara
insa ca aceasta distrugere sa fie totala. Din acest motiv dupa o faza de remisie in care
simptomatologia este mult ameliorata, celulele neoplazice ramase se pot inmulti din
nou, iar boala se reinstaleaza cu toata simptomatologia corespunzatoare. O distrugere
totala a numarului de celule neoplazice este imposibila, tinand cont de faptul ca
agentii antineoplazici actioneaza dupa o cinetica de ordinul 1 (distrug o fractiune
constanta din numarul de celule bolnave). Pe de alta parte cresterea cantitatii de agenti
antitumorali este dificil de realizat datorita faptului ca acestia sunt toxici pentru
organism, doza activa terapeutic fiind apropiata de doza letala.
Chimioterapia se utilizeaza in situatiile in care nu se poate interveni chirurgical
datorita aparitiei metastazelor, dar mai ales postoperator pentru a avea certitudinea ca
nu au mai ramas celule neoplazice care sa refaca tumora.
Datorita toxicitatii lor ridicate, unele tumori localizate sau cancerele de piele sunt
tratate prin radioterapie.
Modul de actiune al agentilor antineoplazici consta intr-un mecanism de alchilare a
macromoleculelor acizilor nucleici si proteinelor, intrerupand diviziunea celulara,
motiv pentru care au fost denumite medicamente citostatice, iar datorita faptului ca
produc efecte asemanatoare celor obtinute prin radioterapie se mai numesc si
radiomimetice.

1. ANTINEOPLAZICE
1.1. Agenti alchilanti
1.1.1. Analogi de azot mustard: Ciclofosfamida (Endoxan)
Clorambucil (Leukeran)
Ifosfamida (Holoxan)
1.1.2. Alchil sulfonati Busulfona (Myleran, Busilvex)
1.1.3. Nitrozouree Lomustina (Ceenu)
Fotemustinum (Mustophoran)
1.1.4. Alti agenti alchilanti Temozolomid (Temodal)
Dacarbazina (Dacarbazin Lachema, Daltrizen)
1
1.2. Antimetaboliti
1.2.1. Analogi ai acidului folic: Metotrexat (Methotrexat si Antifolan)
Pemetrexedum (Alimta)
1.2.2. Analogi ai bazelor purinice: Mercaptopurina (Puri-Nethol)
Tioguanina (Lanvis)
Cladribinum (Litak)
Fludarabinum (Fludara)
Clofarabinum (Evoltra)
Nelarabinum (Atriance)
1.2.3. Analogi ai bazelor pirimidinice:
Citarabina (Alexan, Cytosar, Depocyte)
Fluorouracil (fluorosindan, 5- fluorouracil Ebewe)
Gemcitabinum (Daplax, Dercin,Gemcitabina,Gitrbin,Gemtex)
Capecitabina: Xeloda
Azacitidinum: Vidaza
1.3. Alcaloizi din plante si alte produse naturale
1.3.1. Alcaloizi din vinca: Vinblastina (Vinblastine, Sindovin)
1.3.2. Derivati de podofilotoxina: Etoposidum (Etoposide, Lastest, Vepesid)
1.3.3. Taxani: Paclitaxelum (Paclitaxel, Taxol)
Doctaxelum (Docetxel Taxotere)
1.3.4. Alti alcaloizi vegetali si produse naturale: Trabectedinum
1.4. Antibiotice citotoxice si substante inrudite
Actinomicine: Dactinomicina
Doxorubicina (Adriblastina, Doxorubicin, Sindroxicin)
Daunorubicina (Daunoblastina)
Epirubicina (Epirubicin, Episindan, Farmarubicin)
Idarubicina (Zavedos)
Mitroxantonum (Novantrone, Onkotrone, Mitoxantrone)
Bleomicina (Bleocin)
Mitomicina (Mutamycin)
1.5. Alti agenti antineoplazici:
Compusi ai platinei : Cisplatinum
Carboplatinum
Oxaliplatinum

1.6. Hormoni
Mitotanul
Testolactona (Teslac)
Megestrol acetat (Niagestina)
Tamoxifen (Nolvadex)

2
1.1. Agenti alchilanti
1.1.1. Analogi de azot mustard

●Ciclofosfamida (Cytoxan, Endoxan)

■N,N-bis 92-cloroetil)tetrahidro-2H-1,2,3-oxazafosforin-2-amino-2-oxid; 2-bis(2-


cloroetilamino)1-oxa-3-aza-2-fosfociclohexan-2-oxid
Agent alchilant citostatic anticanceros si imunodepresiv; este activat prin
metabolizare, ceea ce-i confera oarecare selectivitate de actiune si reduce agresivitatea
tisulara.
Activa atat administrata oral cat si parenteral in mielomul multiplu, leucemia
limfoida cronica, leucemia acuta la copii etc.
Mecanismul de actiune se explica prin prezenta unor enzime de tipul
fosforamidazei si fosfatazei, care se produc la nivelul celulelor canceroase si care
produc transformarea ciclofosfamidei intr-o forma activa.
In urma proceselor metabolice din organism ciclofosfamida este convertita de
citocromul P-450 in derivatul 4- hidroxilat care este o carbinolamina in echilibru cu
forma aminoaldehidica cu lant deschis. Prin descompunere neenzimatica a
aminoaldehidei se formeaza fosforamida iperitei si acroleina. Studii recente au aratat
ca baza conjugata a fosforamidei iperitei se ciclizeaza cu formare de ion aziridiniu,
care este principalul agent alchilant. Toxicitatea selectiva asupra celulelor tumorale a
ciclofosfamidei se bazeaza pe pH-ul anormal de scazut al acestor celule, ceea ce
permite formarea mai lenta a ionului de aziridiniu si acumularea un timp mai
indelungat in celule.
Atomul de fosfor din molecula ciclofosfamidei este substituit asimetric, ceea ce
determina transformarea sa in ioni antipozi optici, forma levogira fiind de doua ori
mai activa decat cea dextrogira.
Actiune terapeutica:
Indicatii: Carcinoame de san, carcinom bronsic, cancer ovarian, de col uterin,
sarcom Ewing, neuroblastom, rabdomiosarcom si sarcoame in general, limfoame
nehodgkiniene, boala Hodkin, mielom multiplu, leucemie acuta mielocitara, leucemie
cronica limfocitara, cancer testicular (seminom); se administreaza ca medicament
unic sau in asociatii polichimioterapice. Ca imunodepresiv, in unele boli autoimune si
pentru profilaxia rejetului transplantului de maduva sau de alte organe.
Mod de administrare: Oral, ca anticanceros, in primele 10 zile 2-4 mg/kg si zi;
in cazul folosirii asociate, doza se adapteaza schemei polichimioterapice potrivite.
Ca imunodepresiv, cate 100 mg/zi (2 capsule) continuu, timp indelungat. Tratamentul
trebuie strict individualizat si facut la indicatia si sub supravegherea specialistului, cu
monitorizare clinica, biochimica si hematologica.

3
Reactii adverse: Mielodepresie cu neutropenie (maxim la 6-13 zile, revenire in
15-21 de zile), mai rar trombocitopenie si anemie, uneori greata, voma, diaree,
stomatita, cistita hemoragica (se ingera cantitati mari de apa), lezarea rinichiului,
amenoree, azoospermie, alopecie (trecatoare), hiperuricemie; rareori fibroza hepatica
sau fibroza pulmonara; sterilitate, risc teratogen si mutagen, risc oncogen.

●Clorambucil ( Leukeran)

CH2CH2Cl
N
CH2CH2Cl

CH2CH2CH2COOH

■ Acid p-(di -2-cloroetil)-aminofenilbutiric

Agent alchilant antileucemic. Este o azotiperita aril substituita, relativ stabila pentru
formarea ionului aziridiniu alchilant. Se administreaza atat oral cat si i.v sub forma de
solutii preparate in momentul administrarii. Este indicat in leucemia limfoida cronica,
mielomul multiplu, boala Hodkin, cancer mamar si ovarian.

●Ifosfamida(Holoxan)
CH2CH2Cl
N
P NHCH2CH2Cl
O O

Este un izomer al ciclofosfamidei in care unul din substituentii 2-cloroetil este


fixat la atomul de azot al ciclului.
Are actiune antitumorala si este metabolizat mai lent decat ciclofosfamida.

1.1.2. Alchil sulfonati


●Busulfan (Citosulfan, Myleran, Busilvex)
CH2 O SO2CH3
CH2
CH2
CH2 O SO2CH3

■1,4-bis(metilsulfamil-oxi)-butan
Este activ in leucemia cronica mieloida. Actioneaza prin alchilarea gruparilor
active ale substantelor proteice in urma unor reactii de substitutie nucleofila
bimoleculara (SN2).
Este bine absorbit dupa administrare orala si metabolizat rapid.

4
Dupa prima etapa de tratament cu busulfan se observa remisii la 80-90% dintre
pacientii tratati. Efectele secundare se limiteaza la depletia de trombocite. Din acest
motiv este necesara monitorizarea atenta a trombocitelor.

1.1.3. Nitrozouree
●Lomustina (Ceenu)

■(1-(2-cloroetil))-3-ciclohexil-1-nitrozouree
Rezistenta la aciditatea din stomac motiv pentru care poate fi administrata oral.
Este puternic lipofila ceea ce ii permite sa treaca usor bariera hematoencefalica.
Aceasta proprietate o face utilizabila in tratamentul tumorilor cerebrale primare cat si
a celor metastazate. Ca terapie secundara se utilizeaza in boala Hodkin.
Administrare: oral la interval de 6 saptamani.

●Fotemustinum( Mustophoran)

■(RS)-dietil (1-{((2-cloroetil)(nitroso)carbamoil)amino}etil)fosfonat
Fotemustina este un agent alchilant care face obiectul investigatiilor in vederea
utilizarii în tratamentul melanomului. Un studiu recent a arătat că fotomustine
produce rata de răspuns mai bună şi a crescut rata de supravieţuire (comparativ cu
dacarbazine) în cazul melanomului cutanat difuz.

1.1.4. Alti agenti alchilanti


●Temozolomid (Temodal)

■ 4-metil-5-oxo- 2,3,4,6,8-pentazabiciclo (4.3.0) nona-2,7,9-triene- 9-carboxamid

Temozolomida este un agent alchilant cu administrare orală care pot fi utilizat


pentru tratamentul astrocitomului de gradul IV (o tumoare cerebrală agresivă,

5
cunoscut si sub numele de glioblastom multiform). De asemenea, este indicata pentru
astrocitomul aplastic de gradul III.

Temozolomida este prodrog de MTIC (3-metil-(triazen-1-il) imidazol-4-


carboxamida). Acesta a fost disponibil din august 1999 in Statele Unite şi de la
începutul anilor 2000 în alte ţări.

Beneficiul terapeutic al temozolomide depinde de capacitatea sa de a alchila/ metila


grupari din ADN, cel mai adesea poziţiile N-7,O-6 din resturile de guanină. Acest
fapt declanşează moartea celulelor tumorale. Cu toate acestea, unele celule tumorale
sunt capabile sa contracareze acest tip de daune ale ADN-ului si prin urmare
eficacitatea terapeutică a temozolomide este diminuata.

●Dacarbazina (Dacarbazin Lachema, Daltrizen)

■5-(3,3-Dimetil-1-triazenil)imidazole-4-carboxamide
Blocant al sintezei ADN, actionand ca agent alchilant. Produsul are o slaba actiune
imunosupresoare. Dupa administrare i.v., substanta circula legata de proteinele
plasmatice, se distribuie rapid pe calea umorilor in tesuturi si organe – preferential in
ficat, (s-ar parea). Dacarbazina traverseaza bariera hemato-encefalica, dar nu se stie
sigur daca trece prin placenta sau in laptele matern.
Concentratia plasmatica scade in doua faze, timpul de injumatatire pentru prima
faza fiind de aproximativ 19 minute si pentru a doua faza de 5 ore. La pacientii cu
disfunctii renale si hepatice timpul de injumatatire este prelungit.
Dacarbazina este metabolizata de ficat, o parte din metaboliti exercitand inca o
activitate antineoplazica. Substanta se excreta pe cale urinara, prin secretia tubulara,
fie ca atare, fie sub forma de metaboliti (AIC).
Este un antineoplazic (chimioterapic) utilizat în tratamentul diferitelor tipuri de
cancer, printre care, melanomul malign, boala Hodgkin, limfo-sarcom.
Dacarbazine este în mod normal administrata prin injectare i.m. sau in perfuzie
intravenoasă (IV) sub control medical.
In general mecanismul de actiune al agentilor alchilanti nu este pe deplin elucidat.
Dacarbazina la fel ca ajoritatea agentilor alchilanti produce efecte citotoxice,
mutagene si carcinogene prin reactii cu ADN-ul si ARN-ul si proteinele celulare.

6
1.2. Antimetaboliti
1.2.1. Analogi ai acidului folic
●Metotrexat (Methotrexat si Antifolan)

■2 S) -2 - ((4 - (((2,4-diamino-il 7,8-dihydropteridin-6-)) metil (metil) amino) fenil)


formamido) acid pentandioic
Metotrexat este un antineoplazic citostatic, actionand ca antimetabolit al acidului
folic printr-un mecanism de inhibitie competitiva a reductazei acestuia, mecanism
prin care interfereaza cu sinteza de novo a acizilor nucleici si cu replicarea celulara la
nivelul tesuturilor cu proliferare activa.
Dupa administrare orala in doze mici, metotrexat este rapid absorbit din tractul
gastrointestinal. Dozele mai mari sunt mai putin bine absorbite. Prin administrare
parenterala este complet si rapid absorbit.
Substanta se elimina la nivel renal in proportie de aprox. 80% in 24 de ore.
Administrarea repetata a preparatului mareste remanenta sanguina a acestuia ca
urmare a unei acumulari in tesuturi.
Metotrexat nu traverseaza practic bariera hematoencefalica, dar prin administrare
intrarahidiana se pot realiza concentratii ridicate in lichidul cefalo-rahidian.
Metotrexatul este un antimetabolit şi un antifolat utilizat în tratamentul cancerului,
bolilor autoimune şi avort. Acesta acţionează prin inhibarea metabolismului acidului
folic.
Metotrexat inhibă competitiv si ireversibil dihidrofolat reductaza (DHFR), o
enzimă care participă la sinteza tetrahidrofolatului.
Afinitatea metotrexatului pentru DHFR este de aproximativ o mie de ori mai
mare decat a acidului folic. Dihidrofolat reductaza catalizează conversia
dihidrofolatului la tetrahidrofolat activ. Acidul folic este necesar pentru sinteza de
novo a nucleozidului timidina, necesar pentru sinteza ADN-ului. De asemenea, acidul
folic este necesar pentru sinteza de baze purinice. Prin urmare, metotrexat inhibă
sinteza de ADN, ARN şi proteine.
Doze mai mici de metotrexat s-au dovedit a fi foarte eficiente in gestionarea
poliartritei reumatoide, boala Crohn şi psoriazis. Pentru tratamentul artritei
reumatoide este necesara completarea pacientilor cu acid folic. Mecanismul principal
in aceaste cazuri nu este inhibarea dihidrofolat reductazei (DHFR), ci mai degrabă
inhibarea enzimelor implicate în metabolismul purinic, ceea ce duce la acumularea de
adenozina sau inhibarea activarii.

7
●Pemetrexedum (Alimta)

■)-2-(4-(2-(4-amino-2-oxo-3,5,7-triazabiciclo(4.3.0) nona-3,8,10-trien-9-il)etil)
benzoil) acid aminopentandioic
Pemetrexed este similar chimic cu acidul folic şi face parte din clasa de
medicamente numite chimioterapice antimetaboliti ai acidului folic. Acesta
acţionează prin inhibarea a trei enzime utilizate în sinteza de purină şi pirimidina:
timidilat sintetaza (TS), dihidrofolat reductaza (DHFR) şi formiltransferasa
ribonucleotid glicinamida (GARFT). Prin inhibarea formarii nucleotidelor purinice si
pirimidinice, pemetrexed previne formarea de ADN şi ARN, care sunt necesare pentru
creşterea şi supravieţuirea celulelor normale, cât şi celulele canceroase.

1.2.2. Analogi ai bazelor purinice


●Mercaptopurina (Puri-Nethol)

■,7-dihidropurina-6-tiona

Pentru a fi activa asupra tumorilor maligne, 6- mercaptopurina trebuie transformata


in ribonucleotida corespunzatoare de catre o enzima
hipoxantinguaninfosforiboziltransferaza. Ribonucleotida 6-MP inhibă sinteza si
metabolismul nucleotidelor purinice. Aceasta modifică sinteza şi funcţia ARN şi
ADN. Tumorile care nu poseda enzima respectiva nu reactioneaza la acest
medicament. Mercaptopurina este utilizat pentru tratarea leucemiei acute la copii
obtinandu-se remisiuni la 50% dintre bolnavi. Acesta poate fi, de asemenea, utilizat
pentru a trata limfomul non -Hodgkin la copii,” policitemie vera, " artrită psoriazică
şi boli inflamatorii intestinale (cum ar fi boala lui Crohn si colita ulceroasa).

8
●Tioguanina (Lanvis)

■2-amino-7H-purin-6-tiol
Citotoxic antileucemic, actioneaza ca analog al guaninei; dezvolta rezistenta
incrucisata cu mercaptopurina.
Indicatii: Leucemie mielocitara acuta (de prima alegere, ca tratament de
intretinere); cazuri selectionate de leucemie limfocitara acuta si leucemie mielocitara
cronica.

● Cladribinum (Litak)

■5-(6-amino-2-cloro-purin-9-il)-2-(hidroximetil)oxolan-3-ol
2-clorodeoxiadenozina
Cladribine (Leustatin) este un medicament folosit pentru tratarea leucemiei cu
celule paroase şi sclerozei multiple.
D.p.d.v chimic este un analog purinic de sinteză cu actiune anticanceroasa si este
de asemenea un agent chimic care suprima sistemul imunitar. Chimic, imită adenozina
nucleozidica şi inhibă astfel enzima adenozin- diaminaza, interferand cu capacitatea
celulei de a procesa ADN-ului. Este inactivat de celulele normale cu excepţia
celulelor din sânge, consecinta fiind producerea de rectii adverse reduse ca numar si
intensitate si pierderea a foarte puţine celule non-ţintă.

● Fludarabinum (Fludara)

9
●-5-(6-amino-2-fluoro-purin-9-il)- 3,4-dihidroxi-oxolan-2-il)metoxifosfat
Fludara este indicat pentru tratamentul pacienţilor cu leucemie limfocitară cronică cu
celule B (LLC), cu rezervă medulară suficientă, care nu au răspuns la tratament sau a
căror boală a avansat în timpul tratamentului cu o schemă conţinând cel puţin un
agent alchilant standard sau ulterior acestuia.
Fludara este un agent antineoplazic puternic, cu posibile reacţii adverse toxice
semnificative. Pacienţii trataţi trebuie supravegheaţi îndeaproape pentru semne de
toxicitate hematologică şi non-hematologică. Se recomandă evaluarea periodică a
hemogramei, pentru a depista apariţia anemiei, neutropeniei şi trombocitopeniei.

●Clofarabinum (Evoltra)

●6-amino-2-cloro-purin-9-il) -4-fluoro-2- (hidroximetil)oxolan-3-ol


Actiune terapeutica: Clofarabina este un citotoxic apartinand unei clasei de
medicamente anticanceroase numite „antimetaboliti”. Clofarabina este un „analog” de
adenina, care este o componenta a materialului genetic fundamental al celulelor
(ADN si ARN). Aceasta inseamna ca, in organism, clofarabina ia locul adeninei si
interfereaza cu enzimele implicate in producerea de material genetic numite „ADN-
polimeraze” si „ARN-reductaze”. Astfel, celulele nu mai produc ADN si ARN nou,
incetinind cresterea celulelor tumorale.
Indicatii: Clofarabina se utilizeaza pentru tratamentul leucemiei limfoblastice
acute la copii. Este folosita in situatiile in care boala nu raspunde sau revine
(recidiveaza) dupa cel putin alte doua tratamente .
Deoarece numarul pacientilor cu leucemie limfoblastica acuta este scazut, boala
este considerata „rara”, iar Evoltra, medicamentul continand clofarabina, a fost
desemnat „medicament orfan” (un medicament folosit in boli rar intalnite) la 5
februarie 2002.

10
●Nelarabinum (Atriance)

■2-(2-amino-6-metoxi-purin-9-il)-5-(hidroximetil)oxolane-3,4-diol
Nelarabina este indicată în tratamentul pacienţilor cu leucemie limfoblastică acută
cu celule T (LLAT) şi limfom limfoblastic cu celule T (LL-T) care nu au răspuns sau
au suferit o recădere în urma tratamentului cu cel puţin două cure de chimioterapie.
Datorită populaţiilor reduse de pacienţi cu aceste boli, informaţiile care susţin
aceste indicaţii sunt bazate pe date limitate.
Nelarabina se administrează doar pe cale intravenoasă.
Hemoleucograma, inclusiv numărul trombocitelor trebuie monitorizate regulat.
Pe parcursul utilizării nelarabinei au fost raportate evenimente adverse
neurologice severe. Aceste evenimente adverse includ deteriorarea stării mentale,
incluzând somnolenţă severă, efecte asupra sistemului nervos central, inclusiv
convulsii şi neuropatie periferică, variind de la amorţeli şi parestezii până la
slăbiciune motorie şi paralizie. De asemenea, au mai fost raportate evenimente
asociate cu demielinizarea şi neuropatia periferică ascendentă, similară ca aspect cu
sindromul Guillain-Barré.

1.2.3.Analogi ai bazelor pirimidinice


Citarabina (Alexan, Cytosar, Depocyte)

■4-amino-1-(-3,4-dihidroxi-5- (hidroximetil)oxolan-2-il) pirimidin-2-ona

Citarabina este un antimetabolit. Cu toate că mecanismul său de acţiune nu este


complet cunoscut se pare că citarabina acţionează prin inhibarea ADN-polimerazei. S-
a mai raportat de asemenea o încorporare limitată, dar semnificativă, a citarabinei în
cadrul moleculei de ADN şi ARN.

11
Citarabina nu este activă după administrarea orală; mai puţin de 20% din doza
administrată oral este absorbită din tractul gastrointestinal. Prin perfuzie intravenoasă
continuă se pot obţine nivele plasmatice relativ constante.

După administrare subcutanată sau intramusculară nivelele plasmatice maxime sunt


obţinute după 20 până la 60 minute de la injectare şi sunt considerate mult mai mici
decât cele obţinute după administrare intravenoasă. Există variaţii mari ale
concentraţiilor plasmatice ale citarabinei printre pacienţii care primesc aceeaşi doză
de medicament. Anumite studii arată că variaţia este corelată cu răspunsul clinic.

● Fluorouracil (Fluorosindan, 5- Fluorouracil Ebewe)

■5-fluoro-1H, 3H-pirimidina-2,4-diona
Citostatic - antimetabolit actionand prin blocarea enzimatica a sintezei ADN si
ARN. Se realizeaza astfel inhibarea proliferarii celulare cu efect marcat pe celulele cu
multiplicare rapida.
Dupa administrarea i.v. distributia produsului este preferentiala pentru tesuturile
tumorale, unde se realizeaza concentratii mai mari si mai persistente decat in rest. O
mica parte din substanta este metabolizata la nivel tisular in metaboliti activi, iar
majoritatea la nivel hepatic in metaboliti inactivi, care se elimina pe cale respiratorie
si urinara.
Indicatii: Carcinom gastric, de colon, mamar, rectal, uterin, pancreatic, al vezicii
urinare, care nu beneficiaza de tratament chirurgical sau iradiere.
Contraindicatii: Leucopenie, afectiuni hepatice si renale grave, sarcina, alaptare,
hipersensibilitate la produs, hipoplazie medulara, trombocitopenie.
Reactii adverse: Greata, varsaturi, diaree, stomatita, esofagita, proctita, inhibarea
hematopoiezei, dermatite, alopecie, rash maculo-papulos, fisuri, hiperpigmentare
tegumentara, hemoragii. Toxicitatea hematologica se reduce prin asociere cu
leucovorina.
Administrare: Produsul se administreaza strict i.v. sub forma de perfuzie, prin
diluare cu solutii de glucoza 5%, 10%, ser fiziologic, solutie Ringer, Hartmann,
fructoza 5%. Doza zilnica variaza in functie de starea si evolutia pacientului intre 0,5-
1 g/zi (15 mg/kilocorp sau 600 mg/m 2 suprafata corp) si este de respectiv 3-5 g
total/serie de tratament. Cura se poate relua dupa o pauza de 4-6 saptamani. In timpul
tratamentului se impune un control hematologic permanent, la nevoie putandu-se
recomanda transfuzii de sange.

12
● Gemcitabinum (Daplax, Dercin, Gemcitabina, Gitrabin, Gemtex)

■4-amino-1-(2-deoxi-2,2-difluoro-β-D-eritro-pentofuranozil)pirimidin-2(1H)-on
2′,2′-difluoro-2′-deoxicitidin
Gemcitabina este indicata in tratamentul pacientilor avand cancer pulmonar local,
avansat sau cu metastaze. Gemcitabina a demonstrat ca are efect si in cazuri avansate
de cancer de san, ovarian, de prostata si carcinoame pulmonare. Raspunsuri pozitive
au fost demonstrate in stadiile avansate de cancer renal, pancreatic si biliar.
Toxicitatea hematologica: pentru ca gemcitabina este un supresor al functiilor
maduvei osoase, dupa administrarea de gemcitabina pot aparea anemia, leucopenia si
trombocitopenia.

● Capecitabina (Xeloda)

■pentil N-(1-(3,4-dihidroxi-5-metil-tetrahidrofuran-2-il)- 5-fluoro-2-oxo-1H-


pirimidin- 4-il)carbamat
Capecitabina (Xeloda) este o fluoropirimidină-carbamat, precursor al 5-FU, ce
poate fi absorbită prin mucoasa intestinală şi este convertită la 5-FU prin trei etape
enzimatice.
Indicatii terapeutice:
• Cancerul colorectal metastatic. Se administreaza fara a fi combinat cu alte
medicamente.
• Cancerul gastric in forma avansata. Xeloda este utilizat impreuna cu alte
medicamente anticancerigene incluzand si un medicament anticancerigen care contine
platina (de exemplu, cisplatina).
• Cancerul de san (avansat, la nivel local sau metastatic). Xeloda se administreaza
impreuna cu docetaxel (un alt medicament anticancerigen) dupa ce tratamentul cu
antracicline (alt tip de medicament anticancerigen) nu a dat rezultate. Xeloda poate fi
13
administrat si singur in cazul in care atat tratamentul cu antracicline cat si cu taxani
(alt tip de medicament anticancerigen) nu a dat rezultate sau in cazul in care repetarea
tratamentului cu antracicline nu este indicata.

●Azacitidinum: Vidaza

■4-amino-1-β-D-ribofuranozil-1,3,5-triazin-2(1H)-ona
Se considera ca azacitidina isi exercita efectele antineoplazice prin mecanisme
multiple, incluzand citotoxicitatea asupra celulelor hematopoietice anormale la nivelul
maduvei osoase si hipometilarea ADN-ului. Efectele citotoxice ale azacitidinei se pot
datora unor mecanisme multiple, cum sunt inhibarea sintezei ADN-ului, ARN-ului si
proteinelor, incorporarea in ARN si ADN si activarea mecanismelor de distrugere a
ADN-ului. Celulele neproliferative sunt relativ insensibile la azacitidina. Incorporarea
azacitidinei in ADN determina inactivarea ADN metil-transferazelor, determinand
hipometilarea ADN-ului. Hipometilarea ADN-ului, respectiv a genelor metilate
aberant, implicate in reglarea normala a ciclului celular si in mecanismele de
diferentiere si moarte celulara poate determina re-exprimarea genelor si restabilirea
functiilor de supresie a cancerului la nivelul celulelor tumorale. Nu s-a stabilit
importanta relativa a hipometilarii ADN-ului in raport cu citotoxicitatea sau cu alte
activitati ale azacitidinei din perspectiva rezultatelor clinice.
Indicatii terapeutice: Vidaza este indicat pentru tratamentul pacientilor adulti,
neeligibili pentru transplantul de celule stem hematopoietice cu:
• sindroame mielodisplazice (SMD) cu risc intermediar-2 si mare, conform SIPP
• leucemie mielomonocitara cronica (LMMC) cu 10-29% blasti medulari, fara boala
mieloproliferativa
• leucemie acuta mieloida (LAM) cu 20-30% blasti si linii multiple de diferentiere a
displaziei, conform clasificarii Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).

1.3. Alcaloizi din plante si alte produse naturale


1.3.1. Alcaloizi din vinca
14
●Vinblastina (Vinblastine, Sindovin)

■dimethyl (2β,3β,4β,5α,12β,19α)- 15-((5S,9S)- 5-ethyl- 5-hydroxy- 9-


(methoxycarbonyl)- 1,4,5,6,7,8,9,10-octahydro- 2H- 3,7-
methanoazacycloundecino(5,4-b)indol- 9-yl)- 3-hydroxy- 16-methoxy- 1-methyl- 6,7-
didehydroaspidospermidine- 3,4-dicarboxylate
Actiune terapeutica: Vinblastina este un alcaloid de origine vegetala
(Catharanthus roseus). Ea blocheaza reversibil diviziunea mitotica in stadiul de
metafaza. Datorita legarii de microtubuli, Vinblastina inhiba formarea fusului mitotic.
La nivelul celulelor tumorale, Vinblastina inhiba, in mod selectiv, replicarea ADN si
inhiba, de asemenea, sinteza de ARN, prin blocarea ARN polimerazei ADN
dependente.
Indicatii: Boala Hodgkin, toate subtipurile histopatologice si stadiile clinice ale
limfoamelor non-Hodgkiniene, leucemie limfoblastica cronica, tumori testiculare.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la substanta activa sau la ingredienti;
leucopenie, infectii bacteriene si virale.
Mod de administrare: Se va utiliza exclusiv intravenos
Efecte secundare:Cele mai frecvente: Leucopenie, alopecie. Mai putin intalnite:
Hiperuricemie, nefropatie urica acuta, stomatita, trombocitopenie, mialgie, greata,
voma. Rar intalnite: Enterocolita hemoragica, sangerari in caz de ulcer peptic
preexistent, neurotoxicitate (ameteli, diplopie, cefalee, depresie, parestezii, senzatie
de slabiciune), sindrom cauzat de secretia inadecvata de hormon antidiuretic.
Tratamentul trebuie intrerupt in caz de simptome neurotoxice.

1.3.2.Derivati de podofilotoxina:
●Etoposidum (Etoposide, Lastest, Vepesid)

15
■4'-demethyl-epipodophyllotoxin 9-(4,6-O-(R)-ethylidene-beta-D-glucopyranoside),
4' -(dihydrogen phosphate
Actiune:Antineoplazic-citostatic prin inhibarea sintezei de ADN. Etoposida este un
derivat semi-sintetic de podofilotoxina. Ea inhiba intrarea in mitoza (profaza) a
celulelor tumorale, probabil prin actinea de complexare a topoizomerazei II. La
concentratii mari, produce liza celulelor in mitoza.
Dupa administrarea i.v., biodisponibilitatea produsului urmeaza un proces bifazic,
cu un t1/2 de distributie de cca. 1,5 ore si un t1/2 terminal de eliminare, de 3-12 ore.
Timpul de injumatatire plasmatic mediu este de 6,8 ore. Dupa administrare i.v. prin
perfuzie, eliminarea substantei se face pe cale renala in proportie de 30-60%, din care
25-50% sub forma nemodificata, iar prin fecale in proportie de 0-16% din doza. In caz
de insuficienta renala, clearance-ul plasmatic se compara cu cearence-ul creatininei,
cand acesta este inferior valorii de 60 ml/min/1,73 m2, necesitand o ajustare a
dozelor.
Indicatii:Etoposida este utilizata, in general, in polichimioterapie, dar poate fi
folosita si in monoterapie: tumori testiculare refractare la tratament (interventie
chirurgicala, radio-terapie si chimioterapie); neoplasm pulmonar cu celule mici;
limfoame maligne hodgkiniene si nehodgkiniene; leucemii acute; coriocarcinoame
placentare; sarcom Kaposi asociat cu SIDA; neoplasm de sin tratat anterior.

1.3.3.Taxani:
●Paclitaxelum( Paclitaxel, Taxol, Egilitax)

16
■2α,4α,5β,7β,10β,13α)-4,10-bis(acetyloxy)-13-{((2R,3S)- 3-(benzoylamino)-2-
hydroxy-3-phenylpropanoyl)oxy}- 1,7-dihydroxy-9-oxo-5,20-epoxytax-11-en-2-yl
benzoate
Metabolizarea paclitaxelului este catalizata de izoenzimele CYP2C8 si CYP3A4
din complexul citocromului P450.
Este utilizat pentru tratarea diferitelor forme de cancer, spre exemplu:
- cancer ovarian (avansat, cu răspândirea bolii (metastazat) sau tumoră reziduală
mai mare de 1 cm, după intervenţie chirurgicală la nivelul peretelui abdominal);
- cancer de sân (tratamentul cancerului de sân incipient după intervenţia
chirurgicală asupra tumorii primare, avansat şi cu răspândirea bolii (metastazat));
- cancer bronho-pulmonar altul decât cel cu celule mici (avansat);
- cancer de piele (sarcomul Kaposi) la pacienţii cu SIDA.
Poate fi administrat singur sau împreună cu cisplatină sau cu un medicament din
grupa antraciclinelor (de exemplu doxorubicina) sau cu trastuzumab.

● Docetaxelum(Docetaxel Taxotere

■,7β,10β-trihydroxy-9-oxo-5β,20-epoxytax-11-ene-2α,4,13α-triyl 4-acetate 2-
benzoate 13-{(2R,3S)-3-((tert-butoxycarbonyl)amino)-2-hydroxy-3-
phenylpropanoate}

1.3.4. Alti alcaloizi vegetali si produse naturale:


● Trabectedinum (Yondelis)
Este indicat pentru tratamentul pacienţilor cu sarcom de ţesuturi moi aflat în stadii
avansate, după eşecul terapeutic al antraciclinelor şi ifosfamidei, sau care nu sunt
eligibili pentru tratamentul cu aceste medicamente. Datele referitoare la eficacitate
provin în principal de la pacienţi cu liposarcom şi leiomiosarcom.In asociere cu
doxorubicina lipozomală pegilată (DLP), este indicat pentru tratamentul pacientelor
cu cancer ovarian sensibil la compuşi de platină, cu episoade de recădere.

1.4.Antibiotice citotoxice si substante inrudite :


Actinomicine:
Dactinomicina (Cosmegen)

17
■-amino-N,N'- bis((6S,9R,10S,13R,18aS)- 6,13-diisopropyl- 2,5,9-trimethyl-
1,4,7,11,14-pentaoxohexadecahydro- 1H-pyrrolo(2,1-i) (1,4,7,10,13)
oxatetraazacyclohexadecin- 10-yl)- 4,6-dimethyl- 3-oxo- 3H-phenoxazine- 1,9-
dicarboxamide
Acţiune terapeutică: aparţine actinomicinelor, un grup de antibiotice produse de
specii variate de Streptomyces. Dactinomicina este componenta principală a unui
amestec de actinomicine produse de Streptomyces parvullus.
Proprietăţile toxice ale actinomicinelor comparativ cu activitatea lor antibacteriană
exclud folosirea lor ca antibiotice în tratamentul bolilor infecţioase, totuşi au un efect
antineoplazic care a fost demonstrat experimental pe animale la care s-au implantat
variate tipuri de tumori.
Folosirea ca tratament paleativ în anumite tipuri de cancer are la bază acţiunea lor
citotoxică.
Indicatii :Tumoră Wilms: Tumora Wilms este neoplasmul care răspunde cel mai
frecvent la Cosmegen. Folosind o terapie combinată cu doze reduse atât de
dactinomicină cât şi de radiaţii, ameliorarea obiectivă temporară poate fi la fel de
bună şi de durată mai lungă decât dacă se folosesc în monoterapie doze crescute din
fiecare ;
Carcinom de testicol şi uter si alte tituri de cancer
Multe dovezi sugerează faptul că dactinomicina potenţează efectele terapiei cu raze X.
Se pare că şi reciproca este valabilă; de ex., dactinomicina poate fi mult mai eficientă
atunci când se asociază cu radioterapi

● Doxorubicina (Adriblastina, Doxorubicin. Sindroxicin)

■10-(4-amino-5-hydroxy-6-methyl-tetrahydro-2H-pyran-2-yloxy)
-6,8,11-trihydroxy-8-(2-hydroxyacetyl)-1-methoxy-7,8,9,10-tetrahydrotetracene
-5,12-diona
18
Denumirea comercială Adriamycin; (este de asemenea, cunoscut si sub numele de
hydroxydaunorubicin) este un medicament utilizat în tratamentul unui numar mare
de tipuri de cancer inclusiv hematologice si ale tesuturilor moi (sarcoame)
Doxorubicina este fotosensibila
Mecanismul exact de acţiune al doxorubicinei este complex şi incomplet
elucidat.Se pare ca impiedica procesul de replicare al AND –ului prin blocarea
topoizomerazei de tip II.cromoforul aromatic al moleculei se intercaleaza intre doua
perechi de baze ale AND-ului
Doxorubicina este frecvent utilizata pentru tratamentul unor leucemii,in limfom
Hodgkin in asociere cu alte chmioterapice , precum ; AC (Adriamycin,
ciclofosfamidă), ABVD (Adriamycin, Bleomycin, Vinblastine, dacarbazina ), CHOP
( ciclofosfamidă, Adriamycin, Vincristine, prednison ) şi FAC (5-Fluorouracil,
Adriamycin, ciclofosfamidă).
Doxorubicina este utilizat în principal pentru tratamentul cancerului ovarian în
care boala a progresat sau a recidivat după chimioterapie pe bază de platină, sau
pentru tratamentul HIV / SIDA( legat de sarcomul Kaposi).

●Epirubicina( Epirubicin, Episindan,Farmarubicin)

■ 10-(4-amino-5-hydroxy-6-methyl-oxan-2-yl) oxy-6,8,11-trihydroxy-8-(2-
hydroxyacetyl)- 1-methoxy-9,10-dihydro-7H-tetracene-5,12-dione
Indicatii terapeutice:Administrata in monoterapie sau in asociere cu alte
chimioterapice anticanceroase, epirubicina este indicata in: -carcinom mamar, al
tubului digestiv; -limfom malign (nehodgkinian, boala Hodgkin); -cancer pulmonar
cu celule mici; -sarcoame ale partilor moi; -cancer superficial de vezica urinara;-
cancere in sfera O.R.L

●Idarubicina(Zavedos)

19
Idarubicin este un citostatic si antimitotic din clasa antraciclinelor sintetizat de
catre laboratoarele Pharmacia-Upjohn.
Farmacologie: Idarubicina interactioneaza cu AND, intercalandu-se intre doua
baze adiacente, si cu topoizomeraza II exercitand un efect inhibitor asupra sintezei
acizilor nucleici. Complexul are un grad crescut de liposolubilitate, determinand o
crestere a ratei de penetrare intracelulara in comparatie cu doxorubicin si
daunorubicin.
S-a demonstrat ca idarubicina are o activitate crescuta fata de daunorubicin si o
eficienta deosebita in leucemia murina si limfoame, atat pe cale intravenoasa, cat si
oral.
Studii in vitro pe celule umane rezistente la antracicline demonstreaza un grad
scazut de rezistenta incrucisata pentru idarubicin comparativ cu doxorubicin si
daunorubicin.
Studii de cardiotoxicitate la animale au indicat ca idarubicina are un index
terapeutic mai bun decat doxorubicin si daunorubicin. Metabolitul principal,
idarubicinol, a demonstrat in vitro si in vivo activitate antitumorala pe modele
experimentale.
La sobolan, idarubicinol administrat in aceeasi doza ca si compusul inrudit, este in
mod evident mai putin cardiotoxic decat idarubicin.
Indicatii: Leucemie acuta nonlimfocitara: In orice situatie in care nu poate fi
folosit idarubicin intravenos, din motive medicale, psihologice sau sociale, se poate
folosi idarubicin oral pentru inducerea remisiunii la pacientii cu leucemie acuta
nonlimfocitara netratata, refractara sau in recadere.Poate fi folosita in scheme de
tratament chimioterapic in combinatie cu alti agenti antitumorali. Cancer de san
avansat dupa esecul tratamentului chimioterapic de prima alegere care nu contine
antracicline.

●Mitroxantonum(Novantrone, Onkotrone,Mitoxantrone)

■4-dihydroxy-5,8-bis(2-(2-hydroxyethylamino) ethylamino)-anthracene-9,10-dione
Este un agent reactiv care actioneaza asupra ADN-ului. Are efect citolitic pe
celulele umane de cultura, proliferate sau neproliferate, demonstrand activitate atat
asupra neoplasmelor rapid proliferative cat si asupra celor cu ritm de crestere scazut.
Indicatii:Mitoxantrone clorhidrat este indicat pentru tratamentul chimioterapic la
pacienti cu cancer de san, inclusiv cel avansat local sau metastatic, limfom non-
Hodgkin, hepatom, leucemie acuta nonlimfocitara la adulti si in criza blastica din
20
leucemia granulocitara cronica. Novantrone in combinatie cu doze orale mici de
corticosteroizi, incluzand prednison si hidrocortizon, este indicat ca chemoterapie
initiala pentru tratamentul pacientilor cu cancer de prostata avansat, refractar la
hormoni.

●Bleomicina (Bleocin)
Actiune:Antibiotic citostatic, actioneaza prin fragmentarea ADN.
Cancere cu celule scuamoase (ale capului, gatului, esofagului, tractului genito-urinar,
pielii), boala Hodgkin si alte limfoame maligne (inclusiv mycosis fungoid), teratom
testicular, revarsari maligne ale cavitatilor seroase.

●Mitomicina (Mutamycin)
Descriere: Mutamycin (cunoscut de asemenea ca mitomicina si/sau mitomicina C)
este un antibiotic cu actiune antitumorala demonstrata, izolat din Streptomyces
caespitosus. Este un compus termostabil, cu punct de topire ridicat si solubil in
solventi organici.
Actiune terapeutica: Mutamycin inhiba selectiv sinteza ADN. Continutul de
guanina si citozina se coreleaza cu frecventa legaturilor incrucisate induse de
Mutamycin. La concentratii mari ale medicamentului, ARN celular si de asemenea
sinteza proteinelor sunt inhibate
Indicatii: Mutamycin nu este recomandat in monoterapia de prima linie.
Eficacitatea Mutamycin este demonstrata in terapia adenocarcinomului gastric sau
pancreatic metastatic in asociere cu alti agenti chimioterapeutici, precum si ca
tratament paliativ dupa esecul altor terapii. Mutamycin nu este recomandat ca
inlocuitor al tratamentului chirurgical sau al radioterapiei.

1.5.Alti agenti antineoplazici:


Compusi ai platinei
●Cisplatinum

■ 4-2)-diamminedichloridoplatinum
Actiune:Antineoplazic citostatic, imunosupresiv si radio-sensibilizant. Produsul
actioneaza ca alchilant bifazic, inhiba selectiv si preferential sinteza ADN-ului si mai
putin a ARN-ului; nu are specificitate de faza a ciclului celular. Dupa administrare
i.v., produsul difuzeaza rapid in tesuturi, realizand concentratiile cele mai mari in
rinichi, ficat, prostata; nu traverseaza bariera hemato-encefalica. Eliminarea este
bifazica, realizata in principal prin urina, in primele ore rapida, apoi foarte lenta,
avand un timp de injumatatire terminal de 2-5 zile; in tesuturi, substanta poate fi
detectata inca 4 luni dupa administrare.

21
Indicatii:Tumori maligne ale aparatului uro-genital (testicule, prostata, ovare, col
uterin, endometru, vezica urinara), tumori de esofag si din sfera ORL, osteosarcom la
copii.
Administrare:Produsul se administreaza in mono- si polichimio-terapie sub stricta
supraveghere medicala,

●Carboplatinum

■ cis-diammine(cyclobutane-1,1-dicarboxylate-O,O')platinum(II)
Actiune: Carboplatin este un complex organic de metale grele continand in
centru un atom de platina. Este analog al cisplatinului. Carboplatin are proprietati
biochimice similare cu cisplatinul. Se pare ca se leaga de ADN pentru a produce
legaturi intre si in interiorul lanturilor ADN, modificand structura si inhiband astfel
sinteza acestuia.
Indicatii:In tratamentul cancerului ovarian avansat, de origine epiteliala.

●Oxaliplatinum (Eloxatin)

■((1R,2R)-cyclohexane-1,2-diamine)(ethanedioato-O,O')platinum(II)
Indicatii:Tratamentul cancerului colorectal metastazat, in asociere cu
fluoropirimidine. Oxaliplatina poate fi utilizata ca monoterapie, la pacientii la care
este contraindicat tratamentul cu fluoropirimidine.

1.6 Hormoni
●Mitotanul (Lysodren)
Mecanismul de acţiune :Mitotan este o substanţă activă cu citotoxicitate la nivel
suprarenal, deşi aparent poate cauza, de asemenea, inhibiţie suprarenală fără distrugeri
celulare. Nu este cunoscut mecanismul său biochimic de acţiune. Datele disponibile
sugerează că mitotanul modifică metabolismul periferic al steroizilor, precum şi că
acesta inhibă direct cortexul suprarenal. Administrarea de mitotan modifică
metabolismul non-suprarenalian al cortizolului la om, determinând o reducere a 17-
hidroxi corticosteroizilor cuantificabili, chiar dacă nu scade concentraţia plasmatică
22
de corticosteroizi. Aparent, mitotanul determină o amplificare a formării de 6-beta-
hidroxil colesterol.
Eficacitatea clinica: Mitotan nu a fost studiat în cadrul unui program global de
dezvoltare clinică. Informaţiile clinice disponibile provin mai ales din date publicate
referitoare la pacienţi cu carcinom suprarenal inoperabil sau cu metastaze.
Este indicat in tratamentul simptomatic al carcinomului cortical suprarenal avansat
(inoperabil, metastatic sau recidivat).

●Testolactona (Teslac)

■ 10a,12a-dimethyl-3,4,4a,5,6,10a,10b,11,12,12a-decahydro-2H-naphtho(2,1-
f)chromene-2,8(4bH)-dione
Din punct de vedere biochimic, testolactonul este similar cu testosteronul.
Deşi intră în categoria androgenilor, din punct de vedere tehnic nu corespunde cu
SAA. Din punct de vedere a structurii este asemănător cu steroizii androgeni, dar
acţiunea lui este nesemnificativă sau chiar nulă în ceea ce priveşte efectul androgen
şi anabolizant. În medicina clasică acest preparat se administrează femeilor în cazul
progresării unor boli de matcă.

●Megestrol acetat (Niagestina, Megace)

■17-acetyl-17-hydroxy-6,10, 13-trimethyl-2,8,9,11,12,14,15,16- octahydro-1H-


cyclopenta( a) phenanthren-3-one

Medroxiprogesteron acetat Megestrol acetat

23
Desi mecanismul precis prin care Megace produce efectele sale antineoplazice
impotriva carcinomului uterin nu este cunoscut, factorii posibili sunt inhibitia
producerii de gonadotrofina hipofizara si scaderea consecutiva a secretiei estrogenice.
Exista, de asemenea, dovezi care sugereaza un efect local ca rezultat al unor
schimbari accentuate cauzate de directa instilare a agentilor progestativi in cavitatea
uterina.
Actiunea antineoplazica a Megace asupra carcinomului de san se exercita prin
modificarea actiunii celorlalti hormoni steroizi si printr-un efect citotoxic direct
asupra celulelor tumorale.
Dozele farmacologice de megestrol acetat nu numai ca scad numarul celulelor
hormono-dependente ale cancerului de san, dar sunt, de asemenea, capabile sa
modifice si sa suprime efectele stimulatoare ale estrogenului asupra acestor celule.
S-a sugerat ca progestativele pot produce inhibitia printr-unul dintre urmatoarele
mecanisme: interferand fie cu stabilitatea, disponibilitatea, sau turnoverul
complexului receptor-estrogen in interactiunea sa cu genele sau in conjunctie cu
complexul receptor-progestativ, interactionand direct cu genomul pentru a inactiva
genele specifice estrogen-sensibile.

●Tamoxifen (Nolvadex)

■ 2-(4-(1,2-diphenylbut-1-enyl)phenoxy)-N,N-dimethyl-ethanamine
Indicatii: Carcinom mamar metastazat; terapia carcinomului mamar
Actiune terapeutica:Estrogenii pot favoriza aparitia si dezvoltarea cancerului de
san. Cateva tipuri de cancer de san sunt clasificate ca avand receptor pentru estrogeni,
fiind astfel hormon sensibile. Aceste tipuri de cancere au nevoie de estrogeni pentru a
se dezvolta.
Tamoxifenul numit si modulator selectiv de receptor estrogenic actioneaza prin
legarea de acest receptor blocand actiunea estrogenilor. Este util numai pe celulele
canceroase care au acest tip de receptor, astfel incat este necesara determinarea
receptorului inainte de inceperea tratamentului. Daca la nivelul celulelor canceroase
actioneaza ca antagonist in celelalte tipuri de celule din organism actioneaza ca
agonist estrogenic, putand fii folosit ca tratament antiosteoporotic.
Reactii adverse: In timpul folosirii Tamoxifen 10 Hexal pot aparea ameteli, greturi,
varsaturi, hemoragii uterine, leucoree, calvitie, eritem (eritem multiform, sindrom
Stevens-Johnson, pemphigus bulos), hipertermie, edeme, prurit vulvar, modificari ale
valorilor enzimelor hepatice, cat si reducerea pasagera a numarului de trombocite si
leucocite.

24
25

S-ar putea să vă placă și