Elemente de

proiectare a matritelor

C3 Curs PAM 1
Elemente de proiectare
Sistemul de injectare
Ansamblul duză, canale, diguri prin care materialul plastic ajunge în
cuib alcătuieşte sistemul de injectare al matriţei.. Există mai multe
modalităţi de injectare

Sisteme de injectare

injectarea directă;

injectarea prin canale de distribuţie;

injectarea punctiformă;

injectarea peliculară;

injectarea de tip umbrelă;

injectarea inelară;

injectarea cu canal tunel;

injectarea cu canale izolate.

C3 Curs PAM 2
Retele de injectare

C3 Curs PAM 3
C3 Curs PAM 4
Injectarea directa in cuib

a- canal tunel

b-injectare
punctiforma

c-frontala inelara

d-exterioara inelara

e-interioara in forma
de disc

f-interioara inelara

g-laterala

h-interioara prin
canal in 4 puncte

i-exterioara prin
canale

j-interioara prin
canal in 2 puncte
C3 Curs PAM 5
Alte tipuri de sisteme de injectie

a-injectare
directa

b-injectare prin
canal tunel

c-inj.
punctiforma
exterioara

d-injectare
punctiforma
exterioara

e-inj.laterala

C3 Curs PAM 6
Diguri

C3 Curs PAM 7
C3 Curs PAM 8
Temperarea matritelor

X-intrare apa

Y-iesire apa

a-matrita cu
doua cuiburi

b-matrita cu
un cuib

C3 Curs PAM 9

Temperarea prin placa port miez

C3 Curs PAM 10
Temperarea cu deget de racire

C3 Curs PAM 11
 Temperarea miezurilor

1-placa port poanson 2-garnitura 3-sicana 4-suport 5-suport distribuitor 6-

teava x-intrare apa y-iesire apa
C3 Curs PAM 12
Temperarea miezurilor

C3 Curs PAM 13
Temperarea miezurilor

C3 Curs PAM 14
 1.Calcule de dimensionare şi verificare
a. Calculul numărului de cuiburi
-în funcţie de capacitatea de injectare a maşinii pe care se proiectează procesul
tehnologic de realizare a piesei,

Numărul de cuiburi ale matriţei de injectat în funcţie de capacitatea de
plastifiere a maşinii de injectat se calculează cu formula:
Gt
n=

unde: 3,6m

G- capacitatea de plastifiere reală maşinii de injectare, în kg/h;

m- masa piesei injectate, în g;
t- durata completă a ciclului de injectare, în s;

Masa piesei m, utilizată în relaţie, este masa netă a piesei înmulţită cu
factorul de corecţie din tabelul 11.3.

Masa netă [g]: 0,3-0,5 0,5-1,0 1-3 3-5 5-10 10-20 20-50 >50
Factor de corecţie 1,5 1,4 1,3 1,25 1,20 1,15 1,10 1,05

C3 Curs PAM 15
 Calculul numărului de cuiburi
- în funcţie de productivitatea care trebuie realizată

Din punct de vedere economic numărul de cuiburi ale matriţei de

injectat se calculează cu formula:

mtK

ne =
60C

în care:

-m –masa piesei injectate, în g.;

-t –durata completă a ciclului de injectare, în min;

-K –retribuţia orară a operatorului, inclusiv CAS, impozit şi cheltuieli
comune de fabricaţie, în lei/h;

-C –costul de execuţie al unui cuib, în lei.

Prin calculul economic se urmăreşte stabilirea numărului de
cuiburi pentru care, creşterea cheltuielilor de execuţie se justifică
prin sporul de producţie obţinut pe seama măririi numărului de
cuiburi .

C3 Curs PAM 16
 b. Calculul forţei interioare

Plăcile matriţei sunt de regulă, solicitate la compresiune şi la

încovoiere datorită forţei de injectare care se exercită în interiorul
matriţei. Forţa interioară de injectare nu poate fi calculată cu
exactitate datorită numărului mare de foctori variabili care
influenţează mărimea ei, dar poate fi determinată empiric cu o precizie
satisfăcătoare pentru efectuarea calculelor de rezistenţă. Conform
datelor experimentale valoarea presiunii interioare din cuibul matriţei
poate fi dedusă din valoarea presiunii exterioare cu relaţia:

pi=(0.4…0.6)pe

Forţa interioară de injectare va fi:
Fi ≅ (0.4...0.6 ) pe s

în care:

Fi este forţa interioară de injectare, în daN;

pe este presiunea exterioară a maşinii de injectare, în daN/cm2;

s este suprafaţa frontală a cuibului, în cm2.

C3 Curs PAM 17

În tabel sunt prezentate valorile utilizate frecvent în calcule, pentru presiuni
exterioare realizate de maşina de injectat, în funcţie de materialul plastic utilizat..

C3 Curs PAM 18
 c. Verificarea suprafeţelor de închidere a
plăcilor de formare

Se recomandă efectuarea acestei verificări în cazul în care suprafaţa
frontală a cuiburilor este mare in raport cu suprafaţa totală a plăcii de
formare.

Suprafaţa totală a plăcii de formare St se calculează cu relaţia

St=Sc+Si

unde:

Sc este suprafaţa frontală a cuibului;

Si suprafaţa de închidere.
Verificarea se face cu relaţia: Fi
Si =

σr

în care:

-Si- este suprafaţa de închidere necesară, în cm2;

-σr- este rezistenţa la rupere a materialului plăcii ,în daN/cm2;

La proiectarea matriţei se va alege suprafaţa de închidere efectivă mai
mare decât suprafaţa de închidere calculată

C3 Curs PAM 19
 d. Calculul plăcilor de formare

Calculul de rezistenţă al plăcilor de formare ale matriţelor de injectat se
efectuează considerând forme simplificate ale acestora. Se utilizează două cazuri:
plăci circulare sau dreptunghiulare.

a.Plăci circulare

Pentru efectuarea calculelor, plăcile circulare se consideră cilindrii cu pereţi
groşi, supuşi presiunii interioare pi care acţionează în timpul procesului de injectare
aşa cum se vede în figura urmatoare

În general, diametrul interior d al plăcii de formare se calculează în funcţie de
dimensiunea piesei, ţinând cont de contracţia materialului. Diametrul exterior D se
calculează, cu ajutorul formulei :

σ a + 0,7 pi
D=d
σ a + 1,3 pi

în care:

D -diametrul exterior al plăcii de formare, în cm;

d - diametrul cuibului, în cm;

pi-presiuna interioară de injectare;

σa-rezistenţa admisibilă la tracţiune pentru materialul plăcii de formare, în daN/cm2.

C3 Curs PAM 20
În cazul în care diametrul D se alege constructiv, atunci se va efectua o
verificare a rezistenţei plăcii de formare după cum urmează:

Eforturile care acţionează asupra plăcilor de formare circularee

C3 Curs PAM 21

b.Plăci dreptunghiulare

Plăcile de formare dreptunghiulare ale matriţelor de injectat sunt plăci
cu pereţi grosi, prevăzute în interior cu cavităţi necirculare :

C3 Curs PAM 22

Dimensiunile interioare şi exterioare ale plăcii de formare dreptunghiulare
se determină constructiv şi apoi se verifică prin calcul la solicitarea
compusă de întindere şi încovoiere. Se consideră peretele plăcii de formare
ca o grindă uniform încarcată, încastrată la capete. Secţiunile periculoase I-I
şi II-II, sunt dispuse la distanţe egale de colţurile interioare ale plăcii de
formare.

Pentru calculul rezistenţei plăcii de formare dreptunghiulare la
solicitarea compusă de întindere şi încovoiere se utilizeză formula

C3 Curs PAM 23
Conform notaţiilor din figură se poate scrie pentru cele două secţiuni:

C3 Curs PAM 24

Inlocuind valorile in relatia: D2 + d 2
σ ef = pi 2
D −d2

Se obtine:

σa
pentru oţelul din care este confecţionată placa.

σI
<
σa
:
σ II
<
σa

Rezistenţele calculate trebuie sa fie mai mici decât rezistenţa admisibilă, pentru oţelul
C3 Curs PAM 25
din care este confecţionată placa
 e. Verificarea plăcilor de formare la rigiditate

Această verificare se face de regulă, la matriţe în care se injectează piese plane cu secţiune
mare.

Verificarea la rigiditate se face prin calculul săgeţii efective care trebuie să fie mai mică decât
săgeata admisibilă. Calculul se face numai pentru unul din pereţii plăciilor de formare
dreptunghiulare şi anume pentru peretele care are lungimea cea mai mare.

Considerând peretele cu lungimea maximă ca o bară simplă rezemată la capete, încărcată cu o
sarcină uniform distribuită, săgeata maximă la mijlocul barei se calculează cu formula:

Având în vedere că la o săgeată de numai 0.1mm pot apare bavuri pe suprafaţa piesei
injectate, săgeata efectivă calculată nu poate depăşi 0.02…0.06 mm.
C3 Curs PAM 26
2. Calcule de dimensionare a cuiburilor matriţelor
pentru injectat materiale termoplastice

Marea majoritate a pieselor injectate din materiale termoplastice nu reclamă
cote foarte precise, cu toleranţe strânse, astfel că dimensiunile părţilor
active ale matriţei asigură, chiar şi fără o precizie deosebită, cerinţele
impuse. Există cazuri însă când sunt necesare cote foarte precise,
deoarece orice abatere de la dimensiunea nominală a piesei injectate
conduce la rebutarea ei. Aşa se întâmplă în cazul reperelor care intră în
componenţa unui ansamblu sau subansamblu, a rulmenţilor, a roţilor dinţate
etc.. În asemenea cazuri, este absolut necesară dimensionarea părţilor
active ale matriţei de injectat în strânsă concordanţă cu tolerantele prescrise
pentru dimensiunile respective ale piesei ţinând cont şi de contracţia
materialului.

Fenomenul de contracţie a piesei se manifestă prin aceea că
dimensiunile piesei măsurate după 12…24 ore după injectare sunt diferite
faţă de dimensiunile corespunzătoare ale părţilor active (cuiburi şi miezuri)
ale matriţei, chiar şi în situaţia în care construcţia tehnologică a matriţei de
injectat este corectă , maşina de injectare este în bună stare de funcţionare
şi corect reglată, iar parametrii tehnologici de injectare sunt corect stabiliţi şi
respectaţi.

C3 Curs PAM 27

Valorile contracţiilor teoretice sunt date în literatura de specialitate
pentru fiecare material în parte. În tabel sunt prezentate, în procente,
contracţiile pentru materialele folosite în mod curent la injectarea
produselor

C3 Curs PAM 28
C3 Curs PAM 29

Exprimând matematic cele reprezentate grafic în figura se pot scrie relatiile:

Ecuaţiile sunt foarte importante , deoarece ele permit calcularea dimensiunii H

a cuibului şi a toleranţei ∆, având ca bază de calcul dimensiunea nominală a
piesei h şi toleranţa acesteia.
C3 Curs PAM 30
Din relaţiile anterioare rezultă:

C3 Curs PAM 31
Pentru stabilirea dimensiunii cuiburilor se va ţine cont de contracţia
materialului.
Presupunem că valoarea limită maximă admisă a uneia din dimensiunile
cavităţii este mai mare decât cea a corpului cu contracţie minimă rezultată din
cavitatea cu toleranţă maximă şi că valoarea minimă admisă este mai mică
decât cea corespunzătoare corpului cu contracţia maximă rezultată din
cavitatea cu toleranţă minimă.
În această situaţie vom avea:

Smax, Smin, Smed–

contracţia maximă, minimă
şi medie a materialului
piesei.

C3 Curs PAM 32
C3 Curs PAM 33
C3 Curs PAM 34
 Model calcul

C3 Curs PAM 35
C3 Curs PAM 36