POLUAREA SOLULUI-CONSECINTE

Avand in vedere ca solurile constituie aproape 30% din suprafata uscatului, poluarea acestora
aduce numeroase consecinte care afecteaza destul de grav, in mod negativ dezvoltarea si
procesele in care sunt implicate atat elementele naturale ale mediului inconjurator, cat si
componentele antropice ale acestuia.

Printre cele mai importante astfel de efecte aparute in urma poluarii in mod direct sau indirect,
putem aminti:

 Poluarea solului cu pesticide: spre deosebire de alte substante poluante, pesticidele

sunt dispersate voit in mediul natural pentru a distruge anumiti paraziti ai omului,
animalelor domestice sau ai culturilor agricole, iar suprafetele afectate sunt
considerabile. Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substante organice de
sinteza, destinate distrugerii insectelor daunatoare (insecticide), a ciupercilor fitofage
(fungicide), a buruienilor din culturi (ierbicide), a razoarelor (rodenticide).Cu toate
avantajele importante pe care le prezinta folosirea pesticidelor in agricultura (cresterea
productiei, reducerea mainii de lucru) utilizarea lor pe scara larga si in doze mari si
repetate provoaca numeroase incoveniente de ordin ecologic. Aplicarea lor provoaca o
serie de modificari in ecosistemele in care au fost introduce: ele prezinta un spectru de
toxicitate foarte intens atat pentru organismele animale cat si pentru cele vegetale; au
un grad de selectivitate destul de redus si se folosesc adeseori contra populatiilor si nu
contra indivizilor; multe dintre ele au un grad de persistenta ridicat in sol care poate fi
de ordinul lunilor sau chiar al anilor. Contaminarea solurilor si a vegetatiei cu pesticide
are importante consecinte si asupra speciilor si biocenozelor, care pot fi de natura
demoecologica adica cele care afecteaza populatiile si in special densitatea acestora si
de natura biocenotica – cele care provoaca rupturi ale echilibrelor biocenotice. In plus,
distrug solul, prin uciderea ramelor si a unor microorganisme care au rol esential in
incorporarea materiilor organice in sol.

● EROZIUNEA: este procesul prin care sunt indepartate particule de sol sub actiunea
precipitatiilor, apelor curgatoare, a valurilor, a ghetarilor, a zapezilor si a vantului-pe versanti se
formeaza ogaşe si torenti care antreneaza materialul superficial. Prin eroziune, este distrus
humusul-material organic de la suprafata solului- care ii asigura fertilitatea si o structura
afanata optima pentru dezvoltarea plantelor. La declansarea eroziunii contribuie si activitatile
umane prin pasunat excesiv, defrisari sau unele lucrari agricole.

Despădurirea exagerată în zona superioară a majorităţii bazinelor hidrografice, ca şi

folosirea neraţională a unor terenuri agricole, au avut influenţă negativă asupra scurgerii
apei pe versanţi, provocând declanşarea unor grave procese de eroziune a solului.
 In mod paradoxal, tocmai una dintre ramurile economiei umane, care ar trebui sa se
bazeze cel mai mult pe relatiile cu mediul-agricultura- a devenit o sursa de poluare a
mediului prin declansarea si favorizarea de degradare a solurilor in urma proceselor de
eroziune. Materialul erodat din sol este transportat de catre ape si produce colmatarea
cursurilor de apa sau a altor acumulari de apa naturale sau artificiale, marind pericolul
de producere a inundatiilor, care determina la randul lor acoperirea unor terenuri
agricole cu materiale, uneori, nefertile. In acelasi sens, trecerea terenurilor agricole si
silvice la alte folosinte este considerata de specialisti un mod de poluare prin micsorarea
uneori a suprafetelor care contribuie la mentinerea echilibrului biologic, iar uneori
situatia ia un aspect si mai grav daca se are in vedere ca se scot din circuitul agricol
terenuri foarte fertile.

● Dejectiile umane si animale se gasesc in localitatile fara canalizare si constituie focare de

producere a unor boli greu de tratat (difterie, TBC, febra tifoida). Cand dejectiile au un continut
ridicat de NaCl, uree, medicamente, biostimulatori si agenti patogeni si sunt folosite ca
ingrasaminte, produc o poluare chimica si biologica a solului prin afectarea unor insusiri fizice
ale acestuia(permeabilitatea); la acesti poluanti se mai adauga si detergentii si soda caustica
folositi pentru igienizarea grajdurilor, care faciliteaza raspandirea unor epizootii (transmiterea
in masa a unor boli la animale) sau zoonoze (boli care se transmit de la animale la oameni).

● Depozitele de gunoaie de natura umana (rampe): descarcate necontrolat, polueaza solul,

fiind adevarate rezervoare de dezvoltare a parazitilor (tantari, muste, sobolani), care
raspandesc boli si microbi in mediul inconjurator.

● Reziduurile industriale care contin metale grele pot infesta solul prin intermediul aerului, apei
si al namolului, cand sunt in cantitati ce depasesc posibilitatile de solubilizare a
microorganismelor din sol, incat ajung usor la radacinile plantelor, apoi la animale si la om.

Cadmiul si mercurul, ajunse in sol in urma poluarii industriale, impiedica cresterea plantelor, prin
blocarea unor procese biochimice redox din cadrul metabolismelor. Ajunse ulterior in hrana, produc
la nivel uman boli grave.

Fluorul, care „scapa” din preajma fabricilor de ingrasaminte fosfatice si a uzinelor de aluminiu,
distruge microorganismele din sol si diminueaza capacitatea de fixare a azotului in ceea ce le priveste
pe cele ramase. Astfel, la o distanta de 50 m de o sursa punctiforma de fluor situata la nivelul solului,
numarul de microorganisme scade la jumatate si activitatea de fixare a azotului la un sfert (fata de
valorile normale), iar la o distanta de 500 m de sursa, numarul de microorganisme este de doar 75% si
activitatea de fixare a azotului este redusa la jumatate.
Namolurile provenite din apele uzate orasenesti pot deveni agenti de poluare in functie de
provenienta si compozitia lor. Astfel, cele provenite din industria alimentara si zootehnie au o
compozitie predominant organica si pot fi reciclate in natura prin folosirea lor ca fertilizanti.
Namolurile provenite de la prepararea minereurilor, carbunelui, de la industriile metalurgice,
electronice s.a., au o compozitie predominant anorganica, impunand mai intai supunerea acestora
unor procese tehnologice de epurare si de recuperare a metalelor grele (pentru a le micsora
potentialul poluant) si apoi folosirea acestora ca ingrasaminte.

●Excavatiile la zi : duc la decopertarea solului si creeaza, totodata, conditiile pentru

producerea infiltratiilor, inundatiilor si alunecarilor de teren , distrugand terenuri agricole,
cladiri, drumuri.

●Depozitele de steril (zgura, cenusa) scot din circuit intinse suprafete de teren prin spulberarea
acestor elemente de catre vant si prin spalarea lor de catre apele de precipitatie, jucand un rol
deosebit in ceea ce priveste poluarea solurilor, apelor de suprafata si subterane.

● Deprecierea recoltelor si aplicarea unor restrictii la exportul de legume cu un continut ridicat

de nitrati

● Micsorarea rezervei de elemente nutritive si de energie a solurilor, degradarea structurii, care

favorizeaza compactarea, reducerea permeabilitatii pentru apa si aer si marirea rezistentei pe care
o opune solul patrunderii si dezvoltarii normale a radacinilor plantelor

●Lucrari de chimizare ce pot accentua saraturarea si acidifierea solurilor

----sărăturarea solului : scaderea puternica a fertilitatiise in zonele aride prin acumularea de

NaCl in sol

--- Acidifierea solurilor- este determinata de scaderea pH sub 7, care duce la distrugerea
humusului, scaderea concentratiei de hidrogen si cresterea Fe, Al si silicatilor (in solurile
argiloase) . Aparitia solurilor acide este favorizata si de folosirea in exces a fertilizatorilor; pe
suprafata solurilor acide recoltele pot scadea si cu 50%.

● Exploatările miniere duc la defrișări și eliberează minereuri toxice și metale grele în sol.
Efectele mineritului persistă ani de zile după ce minereul este exploatat.

Sunt două procedee de minerit folosite pe scară largă: mineritul de suprafață și cel de subteran.

Exploatările de suprafață

Mineritul de suprafață implică dislocarea a mari cantități de pământ și rocă pentru a ajunge la
zăcămintele din adâncime. În multe cazuri, munți întregi sunt practic aruncați în aer, spulberați,
pentru a ajunge la zăcămintele din subteran, lăsând în urmă cicatrici permanente în peisaj.
Aproximativ 40 la sută din minele de cărbune din lume sunt exploatări de suprafață, dar în
unele țări, precum în Australia, minele de suprafață reprezintă 80% din totalul minelor. În ciuda
faptului că această industrie este foarte distructivă, preferă exploatările de suprafață pentru că
necesită mai puțin efort și se extrage mai mult zăcământ decât în cazul exploatărilor de
adâncime.

Impactul exploatărilor de suprafață

 Exploatările miniere de suprafață distrug peisaje, păduri și habitatele animalelor

sălbatice, atunci când copacii, plantele și solul sunt îndepărtate din zona de minerit.
Aceasta duce la eroziunea solului și distrugerea terenului agricol.
 Atunci când ploaia spală terenul exploatat și sterilul, sedimentele poluează pânza
freatică. Acest lucru poate afecta peștii și sufoca plantele din aval, poate duce la
desfigurarea canalelor râurilor și pârâurilor, ceea ce duce la inundații.
 Există un risc crescut de contaminare chimică a apelor subterane atunci când mineralele
din sedimente și roci ajung în steril și se infiltrează în pânza freatică.
 Mineritul de suprafață duce la poluarea fonică și poluare cu praf, atunci când stratul
superior de sol este împrăștiat cu echipamente masive. Rezultatul a toate acestea este
un teren sterp, care rămâne contaminat mult timp după ce mina se închide.

Minele de subteran

Majoritatea zăcămintelor de cărbune din lume sunt exploatate prin mine subterane. În timp ce
mineritul de subteran este privit ca fiind mai puțin dăunător decât cel de suprafață, tot
provoacă pagube de mediu, pe scară largă. În anumite mine, exploatarea se face în „încăperi”,
susținute de coloane; aceste coloane de cărbune sunt lăsate să sprijine tavanul în timpul
procesului minier inițial. Aceste coloane sunt adesea scoase la suprafață, iar mina este lăsată să
se prăbușească (este un procedeu specific). În minele longitudinale, cărbunele este extras cu
ajutorul echipamentelor mecanice. Structurile de sprijin care permit accesul acestor
echipamente în mină sunt, în cele din urmă, îndepărtate, iar galeria minieră se prăbușește.

Impactul exploatării miniere de subteran

 Minele subterane produc cantități imense de steril, care este adus la suprafață – acest
deșeu devine adesea toxic atunci când intră în contact cu aerul și apa.
 Minele care se surpă pot afecta grav clădirile de la suprafață.
 Exploatările miniere duc la modificarea nivelului pânzei freatice și al izvoarelor. În
Germania, de exemplu, se pompează în pământ peste 500 de miliarde de metri cubi de
apă. Doar un mic procent din această cantitate este folosită de industrie sau orașe,
restul se irosește.

*Cianura de sodiu (NaCN) este folosită în industria minieră a metalelor preţioase,

în special în extragerea aurului. În minerit, cianura se foloseşte de aproximativ 30 de ani
la scară largă, ca agent de obţinere a aurului şi argintului. Cu ajutorul cianurii, 97% din
cantitatea de aur poate fi extrasă din rocile care conţin acest metal.
Cianurile sunt substanțe chimice care conțin cel putin un grup cian (C ≡ N), care constă într-
un atom de carbon în legătură triplă cu unul de azot. Anionul CN- este deasemenea
cunoscut ca ion cianură. Cianurile metalelor alcaline sunt cunoscute ca fiind otrăvuri, în
acest scop folosindu-se în principal cianură de potasiu (KCN)

După ce aurul este extras, soluţia contaminată nu numai cu cianură, ci şi cu o cantitate

mare de metale grele este depozitată în iazuri de steril. Aceste reziduri rezultate în urma
activităţilor de extragere a aurului reprezintă o ameninţare serioasă la adresa sănătăţii
oamenilor şi a mediului şi nu trebuie eliberate în mediu.

DEPOZI DE STERIL

PESTICIDE
DESEURI INDUSTriALE

DESEURI UMANE

SOLURI SARATURATE
 EXPLOATARI MINIERE

EROZIUNE

http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/rosiamontana/descriere/

https://www.scribd.com/doc/259192614/Consecintele-poluarii-solului

http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Poluarea-soluluiconcept-tipuri45399.php