Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Morfologia Functionala A Sistemului Stomatognat

    Încărcat de

    Raluca Cotos
    80 vizualizări194 pagini
    morfologia functionala a sistemului stomatognat

    Titlu original

    Morfologia Functionala a Sistemului Stomatognat

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    morfologia functionala a sistemului stomatognat

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    80 vizualizări194 pagini

    Morfologia Functionala A Sistemului Stomatognat

    Încărcat de

    Raluca Cotos
    morfologia functionala a sistemului stomatognat

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 194
    Yiifbeck COSTIN P_ GEORGE MORFOLOGIA FUNC TIONALA A SISTEMULUI STOMATOGNAT f ae ce 26H: | Editura Apollonia Tasi -2002 CUPRINS CAPITOLUL 1 CRITERMLE DE ABORDARE A MORFOLOGIE FUNCTIONALE A SISTEMULUISTOMATOGNAT 1 caprrowuL 2 - STRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA A COMPONENTEI OSOASE A SISTEMULUL STOMATOGNAT SLINCADRAREA IN ANSAMLUL SCHELETAL CRANIAN 2.1 STRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA Aoxstton™ ‘CRANIULLI 22 MORFOLOGTA FUNCTIONALA A NEUROCRANIULUT 1 22. RELATIILE MORFO FUNCTIONALE DINTRE BAZA {CRANIANK SICONFONENTA OSOASA ASISTEMULLE STowarouNar te 222, RELATIILE MORFO-FUNCTIONALE DINTRE BOLTA CCRANIANA SI CONPONENTA OSOASA A SISTEMULUI STouarooNay = 23.POZITIONAREA VISCEROCRANIULULFATA DE BAZA CRANIULUL 26 24, MORFOLOGIA FUNCTIONALA A VISCEROCRANIULLI 25 7.1 OASELE VISCEROCRANIULUI APARTINATOARE Steuer srountooust » 2/42 DASE VseOUR ANCL NAPARTINATOARE SIerewotutsroutoonar ‘a aaa qunimteroneascrmenturrsca ‘Colaboratori: ‘ob: 2.5. INTEGRAREA STRUCTURALA IN SCHELETUL Prep. Dr, Citlina ~ Carmen Ciobane EXTREMITATH CHFaLIcS A COMPONENTSLOR ; OSOASH ALESISTIMULUISTOMATOGNAT 6 carrroww. 3 STRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA A. MUSCHILOR SISTEMULULSTOMATOGNAT Tt 3.1 MUSCHII MOBILLZATORI AT MANDIBULET 1% 1) MUSCTAERDICATORI AI MANDIBULED @ 313° MUScin CouoRATOR! AI MANDIBLE # 31.5 MUSCIIL PROPULSOREATANDIBULEL in 3.14 MUSCHI RETROPULSORI AINANDIBULELs” 90 3.2. MUSCHIT MOBILIZATORE AI LIMBIL a 2.1 MUSCHI EXTRINSECI AICINBIL 2 George Cosi, 4.2.2. MUCH NTRINSECK A LM 3 33. MUSCHIT MOBILIZATORI AI VALULUIPALATIN 95 MSS MUSCHII LUETEL = PALATOSTAFILNI 35 SSE MUSCHIUL RIDIGATORAL VALULUIPALATIN 96 SS3-MUSCHIUL TENSOR AL VALULULPALATIN, | 96 513 MUSCHTUL FARINGOSTAFLLIN~ FARINGOPALATIN 7 {BS MUgeHIUL PALATOGLOS -GLOSOSTARILIN 5S 34, MUSCHIE MIMICT 58 A MUSCIE MIMICUSITUATIIN PLAN SUPERFICIAL 100 ‘VEE MUSCII MINICISITUATLINTLAN PROFUND 102 35, MUSCHII REGIUNILOR INVECINATE. 0s CAPITOLUL 4 ‘STRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA A ARTICULATILOR SISTEMULUI STOMATOGNAT 107 G1 STRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA A SINARTROZELOR. or “eh SINOSTOZELE 08 {L13 SinconDRozene to {113 SINDESMOZELE {oo Sia. conrozete 10 42. STRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA A DIARTROZELOR 108 EE COMPONENTA ARTICULARA TEMPORALA = 111 EN ConmoneNTA ARTICULARA MANDIBULARA 116 424 MENISCUL ARTICULAR. is 2A, CAPSULA ARTICULARA ie ES LiGawenteLe ARTICULATIELTEMPORO- MANDIBULARE. m 4. CORELATIA DINTRE MORFOLOGIE SLFUNCTIE LA ‘NIVELUL DIARTROZEI TEMPORO-MANDIBULARE. 125 MNT MICAREA FUNDAMENTALA DE ROTATIE 125 ‘ELE Migcamea PUNDAMENTACA DETRANSLATIE 127 CAPITOLULS ‘STRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA 4 ELEMENTELOR EPITELIO-CONJUNCTIVE ALE SISTEMULULSTOMATOGNAT ww SIL STRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALS A ELEMENTELOR EPITELIALE DE LA NIVELUL, SISTEMULUI STOMATOGNAT. 10 STL EPITELULEDE ACOPERIRE ho S12 EPTELILE SecRETORIL cy 52, STRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA A TFLEMENTELOR CONJUNCTIVE DELA NIVELUL SISTEMULUI STOMATOGNAT rod oom 52.1, COMPONENTELE MORFO-STRUCTURALE ALE. ‘TesuTULLI coNUNCTY oo 522, VARIBTATI MORFO.FUNCIONALE ALE TESUTULU coNIUNCTIY a0 CAPITOLULS 'STRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA A (CAVITATH ORALE 3 ‘61, MORFOLOGIA FUNCTIONALA A PERETILOR ‘CAVITATIORALE. (L1 PERETELE ANTERIOR. S12 PERETI LATERAL 6613, PERETELE POSTERIOR S14 PERETELE INFERIOR 61'S PERETELE SUPERIOR 662. CARACTERISTICILE MORFO-STRUCTURALE ALE MUCOASEI ORALE- 159 63. MORFOLOGIA FUNCTIONALA A ELEMENTELOR CCONTINUTE IN CAVITATEA ORALA 162 {631 MORFOLOGIA FUNCTONACA A VESTULLLUTORAL 162 (633 MORFOLOGIA FUNCTIONALA A CAVITATILORALE. PROPRIU-ZISE 65 633, MORFOLOOIA FUNCTIONALE A LINBI 16 {634 MORFOLOGIA FUNCTIONALA A DINTILOR [ARCADELORDENTARE v0 ‘CAPITOLULT 'STRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA A DINTILOR 51 ARCADELOR DENTARE m 111 STRUCTURAREA $1 CONFORMAREA FRIMARA & UNITATILOR ODONTO-PARODONTALE. m TULL STRUCTURAREA NORFO.FUNCTIONALA A OpONTONULLT m 1.12 CARACTERISTICL GENERALE ALE DINTILOR ‘TEMPORARI SL PERMANENT) 186 143. CARACTERISTICI NORFOLOGICE ALE DINTLOR 714 GAAGTERISICILE MORFOLOOICEDE ORL ALE Dintiton 206 1712. MORFOLOGIA FUNCTIONALA A ARCADELOR DENTARE 22s {721 PARANETRI MOREO-EUNCTIONALIINTRAAREADIC\ 225, 722 PARANETRI MORFO-FUNCTIONALIINTERARCADICI2, eC ‘CAPITOLULS SOPORTUL MORFO-FUNCPIONAL AL ACTIVITATIE RERVOASE DE LA NIVELUL SISTEMULUE STOMATOGNAT, 2 SU STRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA A "TESUTULUT NERVOS, 2 2 TERUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA A ARCULUT REPLEX SOMATIC LA NIVELUL SISTEMULU! STOMATOONAT ar en NORFOLOGIA FUNCTIONALA A RECEFTORILOR Meer OAICLEXISTENTI LANIVELUL SISTEMULU! SSTOMATOONAT 2 22 CAILE APERENTE Fa Tee ca el MERVOSLDE REGLARE A ACTIVIEATI CENCHIONALE ASISTEMULUI STOMATOGNAT 25? 24. CAILE SFECTORIL * SBE otroLocia FUNCTIONAL A EFECTORULLT PRureRtc De LA NVELUL SISTEMUL STOMATOGNAT 28 83: STRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA A ARCULUL [REFLEX VEGETATIV 268 54 SIRUCTORAREA MORFO-FUNCTIONALA A NERVILOR CRANIENI CARE DESERVESC SISTEMUL STOMATOGNAT 9 CAPITOLUL® . STRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA A STRCULATIEL ARTERIO-VENOASE St LIMATICE, CIRSIVELULSISTEMULULSTOMATOGNAT 279 YM SIRUCTURAREA MORFO-FUNCTIONALA STRCULATIEL ARTERIALE LA NIVELUL SISTEMULUL STOMATOGNAT 280 SPR ARTERA CAROTIDA INTERNA 20 SIQARTERA CAROTID EXTERNA 2a 9.2 STRUCTURA MORFO-FUNCTIONALA A CIRCULATIEL ENOASE DE LA NIVELUL SISTEMULUL STOMATOGNAT ass Sa UGULARA INTERNA 285 SE UGULARA PATERNA = 335 VeNA RUGULARR ANTERIOARA, = Be VENA JUGULARA POSTERIOARA a 93 STRUCTURAREA MOREO.FUNCTIONALA A CIRCULATIEI LIMFATICE DE LA NIVELUL ‘SISTEMULUI STOMATOGNAT a8 ofl encased stmt 9.1 STRUCTUR! LIMATICE DIFLZE DISTRIBUTE IN ‘SERITORIUL SISTEMULUI STOMATOGNAT 289 93.2 SeRUCTURI CIMFATICE GANGLIONARE ASERVITE SISTEMULU STOMATOGNAT Eo 4935 STRUCTURILE LIMPATICE GANGLIONARE ASERVITE EXTRENITATIUCEFALICE 20 ‘CAPITOLUL 10 INTEGRAREA MORFO-FUNCTIONALA A ELEMENTELOR SISTEMULUI STOMATOGNAT IN REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE EXTREMITATIL CEFALICE 233 To REGIUN! TOPOGRAFICE APARTINATOARE CAVITATIL ORALE 28 Ws REGIUNE TOPOGRAFICE APARTINATOARE ICAVITATICORALECU ABORDARE INTRAORALA 294 10.2 RECTUS] TOROGRAFICE APARTINATOARE CAVITATI ‘ORALECU ABORDARE FXTRAORALA, 30 102, REGIUNILE TOPOGRAFICE DIN PROXIMA ‘YECINATATE A CAVITATH ORALE, 208 TE NREGUMLE TOPDORAACE SPEREIIALE DIN ROMINA VECNRTATEACAVETATIORALE 30 10227 RSA YoROURATIE® PROFUNDE DO PROXIMA VECIATATEA CAVITATHORACE Sn 103, REGIUN TOPOGRAFICE STTUATE LA DISTANTA DE CaVITATEA ORALA 38 in ABGIUNIFOROORAPICE CRAMENE STTUATELA DISTANTA De CAVIIATEA ORLA a vans oro PAIN ToNRs I VSHTUATSUA DISTANTA DECAVITATEA ORALA " TATE ag CAPITOLUL 1 ‘CORELATIA MORFOLOGIF-FUNCTIE IN DERULAREA ACTIVITATILOR FIZIOLOGICE DE LA. IVELUL SISTEMULUL STOMATOGNAT 39 LL PARTICIPAREA SUPORTULUL MORFO-STRUCTURAL ‘ALSISTEMULUL STOMATOGNAT LA EXECUTAREA NCTINITATILOR NEURO-MOTORITDE LA CEST. NIVEL sa TIL PARTICIPAREA SUPORTULUI MORFO-STRUCTURAL A INECUTAREA ACTIVITATI TONICE MUSCUARE DELANIVELUL SISTEMULULSTOMATOONAT 323 11,12, PAREICIPAREA SUPORTULUI MOREO STRUCTURAL LA EXECUTAREA ACTIVITATILOR MUSCUCARE DE (CONTRACTIE SE RELAKARE 8 ergs Cetin CAPITOLUL 12 | MORFOLOGIA FUNCTIONALA SECUNDARA A COMPONENTELOR SISTEMULUL STOMATOGNAT 347 121, MORFOLOGIA FUNCTIONALA SECUNDARA A ‘DETERMINANTULUT ANATOMIC DENTO- PARODONTAL. m8 IE 1, MORFOLOGIA FUNCHONALA SECUNDARA A ‘oboNTILLL 30 12.12. MORFOLOGIA FUNCTIONALA SECUNDARA A ‘PARODONTIULLT 34 122. MORFOLOGIA FUNCTIONALA SECUNDARA & DETERMINANTULULANATOMIC ARTICULAR 359 123. MORFOLOGIA SECUNDARA A DETERMINANTULUL FUNCTIONAL NEUROMUSCULAR 3 124: MORFOLOGIA FUNCTIONALA SECUNDARK A “COMPONENTLLOR OSOASE ALE SISTEMULUI STOMATOGNAT 365 12.5, MORFOLOGIEA FUNCTIONALA SECUNDARA ‘STRUCTURILOR TISULARE MOI DE LANIVELUL, SISTEMULUI STOMATOGNAT M6 IBLIOGRAFIE 309 Cuvant inainte Act hare, destin ser in somal $m uma,‘ deat prin amplindine 3 cantten de nto! simple meine dail» lego dre moves she ele nivelul teritoriulul sistemului stomatognat, cdpatind 0 aicétuire ‘pandora concep pop eon ere pale Piven mnconunasege ‘iia BO de aortic, cata cis man ie ee Peer rae eee aan arenes Te conergen finctonell ator domsatorecnpotone pe bate legilor biologice universal valabite. semener con ae Cov oneal” medeme sblnal ontop ‘hd rrp ae inecaston Sfmt dn ston ese for ceo rel cor. De aca pon ebrcrea agalactiae ‘tnt cand bee mes eh nls mole od evra rp or "Spree firsts ppl etea cne Coptic tlie nego Contr et deere seas here complete raise tempore mandibular, inp st parodoni, muschi 7 Legirura morfologie-functie se denuleazi conform a at ou ce meine taal a cae ne mag es ree ae el in cts cron ao oe et ear ae tae ee Tey ea orf fstanal emul somatogna, tesuturilor care participa Ia executarea funcilor globalesistmice™ (prot V. Burli)Importania practi a acess defining earacterzei 2 entriului morfologe de care se ocupl medicina stomatologied consti Tn formares une gndin medicale fn vederea coneeperi unui tistament cone, a cirui finalitate 0 constitu retails “ad infegrum” a echilbruti moefo-funcjiona al sstemului stomatognat, shonnd pacientl in contextlbio-psiho-social la care eae integra Studial morfologiei functonale a sistemas stomatognat immpune lures In consideraje @ unor modifier rezultate din evoltia freasct unor elemente componente po parcurul vie individu. Conere, sisal stomatognat se suctureezi conform. tparull snetc ise adaptcaz I efortal functional prin modifi consicerate nommale. Spre exemply, uzura dentara fizologica exe disimulaté de fenomene compensator care meatin la Valeri normale indi clinice- Diologice de interprelare @ homeostaieisistemul stomitognat, Pierderea dinilor, mi de cau putlogies, ei justifeata evoltv, conduce la 0 at Stuctrare morfologica a componentelorsstemulel Somstognat care poate f interpreta ca modifier ansomo-clnie cu consecinje functional nedort, Se astng interpreta ale morfalogetfanejionale a sistemului stomatognat pe anumitetepte evolve individale 2 moro funebonat primar avalon de, '© morfologia ficjionalk secundard, Ia care clementele morfologice capiti.structurtri adapative normale, fi ‘modifier foneionale 2 morfologia secundard cu modiickt structurale fd cauz patologicd ~ justiicat evolu ~ gi care induce modifct Funetionale, fap ce determing indepinarea de sensul strict a) Sofi de morlogieFnconal ie aprople de dome CConsiderim c siudi morfologieifanionle, in sensu strict al nojuni,ebuie st se preocupe de aspect et primar st secundar, fd afetare funjionall. Ramne ca std morfologeisecundare cu afectare funcionala gi a moditicailor de cau patologica st se ‘esfgoare tn eadrulsinolor de domenil ctni, deoarece ayo mare divesitate de manifestare, cu un puter caracterindiviilizat seu de cuprinsint- singurd enitato ou aracter general Date complete asuprs morfologiei funjionale.primare si secundare a orgenismalui uman saya uni sistem component al S80 5¢ 2 ee vn sbrdrea sti, confirm concep stem, cae unireaapofizelor palatine maxilare pe linia medians consti un Segment intermedia al suri mediane palatine, Aceste apie se rseulea anterior ca onele incisive forming eure incisive iat posterior se artiuleazé ex lamele orizontale ale castor palatine, Forming sutura transversal, situats fn droprl fjclor disle & solaris 2; > nea lamer ovizontae ale easooe palatine pe Kina medians are forneazd segmental posterior al sui plane thedane. Avesta se aticleazs anterior cut marginile posteriome ale apofizelor Palatine manlee prin stars transverss . Marginle posterioare bee ale Hamelor rizonale ale oaselor palatine se prezintd sub fora a dus concaviti orientate posterior cae, artculandu-se pe linia medians, dau o proeminengs,numité spina nazala postrioara Concluzionind limitele bolt palatine sunt: anterolateral, stinga dreapti ~ baza apofizelor alveolo-dentare ~ $i posterior ~ ‘marginea liber a lamelorvizonale ale osselor palatine Palatal dur prezina dou fee: una inferioaa sau oral si una soperioara san azal, faa rae paatului dur deseriem: > sua crueformd rezultstd prin intersecia sutuii palatine ‘mediane cu sutra plating wansversli; > gaa inisva prin care weoepachetl vascalo-nervosnazo-platin; > posterior ~ guile palatine posterloare ~ prin cae tre pachetele ‘asulo-ner/oase palatine aneroste, > torasulpalauin reprezenta de 0 procminents osoash de dimensins ‘arable situa fn Iungu suri palatine medians. El apare desta de freovent, fie ca un defect de dezvoliare, fie ca efect al Incrucisisi ferelor de soliitare transmise fa nivel uly maxilae. Torusul palatin are diferite forme putiad fi alungt, rotund, oval, iat topogrfic, mai feevent, este nit in times medi sa in cele dou tree! postesoar, | I org Costin | 7 Mofo fenstonel stata somatgnat 2.4.13. MORFOLOGIA FUNCTIONALA A OSULUE 11.3.4. CORPUL MANDIBULEL MANDIBULAR Mandibule, denumitt de anatomist maxilarul inferior, es situas in putea antere-inferioard a feel, find un os median, epereche s simeisc. Privits dinspre anterior ae forma de potcoava fh convexiatea anterior iar prvi intra are forma de bumerang "Anatomie, mendibula pezints un corp repezentat de o rama covizontalt $1 dows ramuri veroale sau ascendente (fig.24), Inte Compl mandibule! si ramurie sseendente se formeazi un unghi obtuz, humit unghiul mandibular sau gonion, cae Ta nou nlseut are valor de lg. 24000 mandala Marsnes alveolar ectipel, 2 Gonionn; 3 Margacaanteioah a Hamat Sacto ANarginea bars a coro Compal SSundiulas @ Apolica eononodss 7 Fosea digasries 8.Condil anlbula: 9Sugioca infenners a rapul sscengent, 10Spisa Sp PdReed cuales mmadituar Pinca sgmetdis 13.Gnrs rennin 12 Mestor” 13 Pribergh mentonier 16 Seis Tieng 17 Lie milena 18.G8et cond; 18a Uhl exer! 20 Margseu postcard a mmulutascendent Qitvbetontaes piegordant; "Zz Ramul esendent ‘eandibulr QRRNO Ming 84 omts sobmandibelare2S-Apotzete peal | 1a 130 (eri ig 25), a CCorpul mandibulei are aspect cur, cu convestata antero neal st comesvitten postero-meian, este erizontal gi tit anter ppserior Compulut mandibule fi se desea dood fete ~ anterioars§ rscrioar— dou margin ~ superioaa inferior ‘= Fafa anerioara prezinelo creas vertical pe lina medizna, unit Simfiza mentonier, care constitu foul de une eel dou Jona din ae se formexzi mands. La extemifteainfesoard 2 Sinfies exists o proemien, nut prombersnja menionied sau Imentonsl cae poste aves gnide diferite de dezvolae in fanfic Noth, sx, mist La extematen soperioal. simize mentoiere Insert maughiul incisiv far sub aceasta se afldIocul de inseje a fughiuiar mentoniee, Lateral, ite ridin oslo doi premolar se {a un orf, denunt gaurs mentoniea, care reprezina exteritaten fmtriri @capallui dentar inferior prin are ese pacheal vasculo- nervos menfonar, De regula, giurle mentoniee se af la jumdtatea finan dnte cele dows marginale corpului mandibul, aceasta pie vacind eu vir. Le copl ele sum situate msi aproape de Inagine friar sau bazilara at Ia edebiatl total, dart esorbjet bows, prile mentoniere pot ajunge foarte apeoape de muchia erste tivo, cred dificult la protezare ‘Pe ambele pi se Schiteazt un relief oso lninr denumtLinie ‘lok exter, care in fapt este o crest osoast cu drefie abled in Ss gi in afar Pe coasts eeasta so insert mugehi trunghiularul Sheclor,pltrrul bltbici gi pielosul gituhi. Po faja anterioars a opului mandibule se observ’ 0 serie do procminenje vericale forespunzitoare riicinilor dniloe mandibular ‘= Fafa posterioard.prezint pe linia medians dou peechi de ‘sar osose mite epoizelegeni superiors, espectivinferoae. Pe npfizele gen superoare se insert maschisgenoglgi ir pe apotizale ‘mil infeioare se insert much gonihioiiens Lateral i sub spotizsle ‘Si infroare se gis ete o depresiune, dour fasts digatics, ‘re eprint oe de inser burt anterior a rouschuli digest Dessupea fosete digstrice poreste in sus gif afsh o lnie oblich jul, nuit nia muloioidans, se insert musehiut ‘ilicidian,Deasupre acest lini milohcidone gi ateral de apofizsle eprestune, ‘ibeundibulare, care adipostseplandele submandibular _ \ © Marginen superioari 2 corpului mandibule, mumitt si marginca atvecars, presto serie de evita ~alveole detare~ in Gare puund rldacinte dinflor mandibulan. Alvelele dentare sunt Sfparte “de seplurile inerlveolae iar in -alveolele dinploe Pirradiculari se sese sept interradiculare. Margincainferloar& corpul mandibute, mania merging boca: procts in ple lateral cate on gant pein cae tec rierele flute Resastt “nmepine se continut pelneropt cu margin {nfnoar arama ascendent mandTbult 2.4.1.3. RAMURILE MANDIBULEL ‘Cele doul ramuri ale mindibuli vin fn prelungirea comput | mists pce Seger tea ea ape canal mandibular pin eae tre vasele gnervlalvelar inferior. | putea anterosmferioaté 4 acest rfc Se all spina lui Spx, reper rperant entra anstera nervlui alveolar inferior. Tot pe aceasta fas in zona inferoar, se gisese o rugoztat, mumith aberozates weigoidnd, ects inser ugh plngotdan nem aaae) ‘Marginea anterioaré a ramului ascendent mandibular, subire in -zone. superiourS se ingreash spre partes inferioa, ‘ontinuadu-s eu ina oblicd exten. i Margines posterioard datorttraportlut stu cu glands parotid so mat numeste 51 margin paroidians. La Tocul de uni ale | Ermmargines inferioara & corulut mandibular se formeact unghiul rmandibufe! sau gosto! (ig25) ig. 25, Une! manibus. Taga! gnise sede ‘out E'Uaghiul goin Ia dents Hong fanaa tonal omega 4 Margines superar prezn dou apoze un ateroa soofta corona ura poserioard ~ cond manda. Ie Jeobe dou apofie su preungt osoase be tseyle © scab, ‘iti inci sigmoid, prin inermedil dia comunicd lie frmcterint co fos signal, gi prin ex tee nerval gt vasele {Dusrine, Apefiaacoromoids de fms tunes cv eb) in So acid inser. tendonulul mupciul temporal Condit Thundiblar est mi de etl alu pinto pone mai agus — {Bl corns ~ eae pe fase tran pre festa pergola foe s mera mei pergoidian exter Capl cou ae 0 forma ovoidla, tars anero-poseie, 91s aiuleaza cu caviaica fleoi g ubercutariclr al temporal, oman ariulaia Enporo-mandiuars ‘= 'Marginen infeioar& se continu anterior ov marines ‘near compli mancibuet te posterior perso lsfomarea ght manda Cuncagerer conforma si sructai)_mandbuei are imporangacinies deosbia. Morologiafunfonlé a sul Imaniblar adsl este reall sumai proceselor de ontogenez, Gert confor sult gene, la care se ada, in permanent, Fematirle sous adaptative funcional ‘Mandiblase forme in coalesceja magus mandibular a trout are brea. Oscar burs fort de ule de elle Se osicare fe nivel cis, mentone, cental, angular, coro Ceplian la 30 de aie 8 vi iar se onal sub fom ‘sie de embrant ope dal spemargacs bazar. Di una @ oun a vii ntstenne apar gi tei 2me de cutagi: angular, Soran cnn care contin onfcarea, deta sat Sind tera de osiear de cart ces tne a vista Je 20 dea Sinfiza tentonird se fonmensd asf a natre cele dou eminandible sunt unite prin Mbrocais a varia de wn an se esi din acest moment pundse vor de prezenia un sing om Increire ranula pastearAproporile ne unginea ol cet corpl ine irgimesunghi ampltudines aur, prin aut proves ~ resort pe fa intra apie pe fa exer 4 erp mabe ~ rl vel rama eso se pode pe ‘Bpanteroars sponta pe fa posterior. Factor funionl, cae inleneact reson i api sons determing din wes punt de veer, wel Seoure: a esol dees Baia, 5 setorul dos muscular, Sexton dees veo. i | sali «Sectoral de os baal cuprind con mai mare prune a mandates exeepnd op avestr 2nee de iserbic muscular Se Tne gonlml $a apo coool. Proeminenfa mentonie ‘ia'mentmu, species oma, exte 0 fomafone bine rprezsnt {Ste definiverd fora la via de 1623 dean, cu tote 2 sarslccompler een Pci I depinde de vrs sex, rats fase mare iar, de oi it a vel vice Goda versie hte mal micd masut insta ta fncio def ‘Tecmo mec npr: de vera abort del pant sinc, secfreniaz:menton psi ~ pose; weston au propa, nenlon regal ~eropnic ‘Sisto! de on bazar se extn sre posterior pe ramus eTepiind ote lementle morocco excep Towel, mame hero muscle, oneloe de inser respect psrgoiiene ® Sectorul de os muscular cuprindstuberoriiile mastering, prerigoidiene s1apofizele coronoide extnaindyse spre exterior pe Trarginea antenoare a ramuilor montate gi posterior pe marsiica Inelzuti sigmoige. Acest sector este earacterizat de existenta unt os putemic ator influnjel execitate de mugehii sistem | Ftomatognat ear se insrd la eeste nivel (fg.26). Fi.26 Zone de igerie mscular ‘Burs anerioet's digasmcuay, 2 Buscisto3-Teiunghiolarl thos ene, fuel barbie 5 Geniglosi @Geniohioxian; | SPleugean exter, &Masee;8.Pengatianal inter; 10.0] Tate iTulshordanuly 12Mopehilplelog al git; Tiguan porgopandbut, 14 Ligament! sfeo-nundibae 13Ligamentlsle-andiblr, 16 Tenpra Moroes unctoal a emale somata fn structura mandibule exist gi alte zone cu caracteristici de fos muscular, cum ar fi apofizele geal, linia milohoidians, fosa ‘pleioidian’ dela nivel gata condiulu g zona submentonier = Seetorul de os alveolar, spatil ceo fori de potcoavi eu conveniaa anterolateral iar eircomferinjainferioar, ete se unojte fa corpul mandible, este mai mare deci margines liber. Din acest mot resorliaosoas8, consecutiv pierderi dia, este 0 resobpie entifugl, Acca resorbfie se deosebeste de cea de la mailar prin faptl ed are o rath mal socentuat, versal Tingualresorbindu-se mah intens decit est vestibular, avind ca rezulat deschideea areului mandibular, La maxila,resorbjiaososss Bind centipts, se sunge la ‘Suan are corpul mandibular eicumserie corpul maxiat fn raport cu raacinile dintlor distribujaalveoelordenare se {aoe la fl e2 Ja malar. spate ultinulu molar, la dena, se af 0 ‘oni muita tigon reomolar. Dupt pierderen ultimului molar ‘rundibulr,pretle distal a stfu ae o raté mai seit de esorbyie Geoarece muse i ligament perigomandibulr, care se insera in fsccast ond retomolar8, ii stimulet2s exsienta 9, ca urna, la fdentat, se menfine © procminenfLmumitd tuberul piriform sau fubereul alveolae mandibular. Acesta este considera tot © z0n8 bosttics, ca gi tuberoitatea manila gi webuie cbligntri cuprins sub bazaprotetc8 aperatelor gnatoprotetie mebilizable. inf mandioulan au inclnaii fj de verical, din afar ‘niunra gi de jos in mis, Cortical alveolivd este msi apropiats de foricalé extern Hinguala si spongiogsa septurlorinterdemtare 5 interradicuate este bine teprezentats, Cel mai important rapor al alveolelor dente este, ia sectoral apical, cu canslul deotar ‘mandibular. Aeest canal, dupa ce coboar fn joss nant del nivelat ‘amului montan t corpul mandibular, are un taiect aproximativ Crizontal, ind ia medie a 3-4mm de apexutile molarilor te, la S- Simm de apexurile primilor molars a premolaior. Pe taieeal sau, in rapor cu alveolele dentarelnterale,timit prin caalicule pacers vasclo-nervoase iar de la nivel premolar, pinto prelungie, ‘mite un pachetvaseulo-nervos spre grupulincisive-canin. Dupi cispartia dinjilor dispar stimuli fixoiogci gi apotiza enioabveolard se transforma in east edentala. Consecuti arofe: ‘seas se produc model morfologice cum arf: apropieed gun ‘enioniece sa canlului mandibular de magne superar, unghil mandibular se deschide apropindu-te de 130" er ncizra sigmoid se largest __Hovflog feinnall tobi soma Mandibula, la fel oa si osul maxilar, prezinti 0 sdaptare functional organiziri oul wabeculr. Se structures atel tase de tansmitere gi anblare a forelor funcionle care se inegresza struturri de reisteni a extemiti cefulice (vezi subeaptoul 2.5) 2.4.2. OASELE VISCEROCRANIULUL NEAPARTINATOARE SISTEMULUI STOMATOGNAT fn aveasth categorie sunt incluse oasele componente ale Viscerocraniuhi, cate constituie elemente morfolosice individuale si fare au 0 lgiturt morfosimeionalt. mai mult sax mai pupin importants in exerctareaactivtilrsistemulul stomatogna. 2.4.2.1. MORFOLOGIA FUNCTIONALA A OSULUL HIOID COsul hioid, din punct de vedere embriologic, apartine visoerocraniali dat, din punt de vedere al suportlui morfologic al ‘Sstemuli stomatognat, apartine de acesta,dooarece coastituie local ‘de inset pentru mugehis mastcator (ig27), Fip.27 Inset motor mares niet esuli hold (Osu io este un o& median, neperehe si stat tn regiunea cervical intre mandala i lringe. Se poate individualia “sistemal hioidiaa” consinit din muse s igamente care leaga osu hioid de regiunleinvecinat, La nivelul oul bio se inser grupe musculare’ creasta fontall ~ sutucl sagt ~creasta ceils © latero-sasital, simetric.stingadeeapta —tinia temporal a frontaluai, linia temporal a parietal, abordind baza rmiul prin apoiza mastidiané de unde xe itoerce prin seada zigomaticl la Tinia temporal frontal, inclzing asl un nel de rezistens peritempora © transversal ~» Tinie umes reara transversal a frontal silinle cal eu desi sail Trebuie precizat fapul of stucturle oaslor craiene, pri enfonmarea lor (vez cap, 4), devin elemente de peelaaze sale 8 fel, asociate stir gi pltformelordereistent desrise La mandibuld tabeculatia are 0. conformajie.particulard ori insecilr musculae,indeosebi cea manducatoare, moduli elegitur osulni mandibular de scholtul cranian si, bineinfele, 2 foneor de soliitare vente dela nivel ocuzal Aceastspariularizare 5 manifest att prin modul de plasare a lnslor de resent cit 3h prin moul cum interacionesz8 intre ele pentru anulrea efetclor ‘olcrilor mecanie asupra integului funcional repeezenat de osul mandibular La descreres mandibulei 5-2 evideiat 0 structuare patil denumih sectoral de on muscular”. Corespondent I, ‘ion solicitor mecanice:musculce, se stuctueaz’ sistema trabecular bazilat, si care dato locaieilor instil musculre cipnnde: © sstemul trabecular mentonier care are deept caracteistick inerucgaren inilor de rezisteid de 0 parte si de alta a sillpului mentoner, Insetile musculare ‘de la acest nivel spattin mashilor— geniogos, geniohioidian, buta anterior 8 digasricului ~ spe faa extend a compuiui mandibular ~ ‘musehi piclosi mentonieri, 1 sist bazilr propriv-is care continua posterior sisteraul mentonier, corespunde celui mai mare volum de inseie ‘musculard — maseter, pterigoiin intern, milohioidian ‘uipehi piciosi orofacial ares inser la nivel fee exteme ‘rami orizontal mandibular, 9 in pociia. cea mai distal se af sisters! corondtian eterminat de insetia masehiufui temporal gi care are crept peticlaritate orentaea. descendent# a tubeculfilor det Jung int oblice extome, unde ge intilneste cu tebeculaile ascendente ale sistemuli azilarproprivzis. Un at fascica a Stemului -coronoidian parcurge inciairé sigmoid fnireptind-se spre gitul condilului unde se af inseis | ‘agin pterigoiian extern Remarcind continua inilor de rezistenfh cadre Ip sisttnal basilar eveat de soietrea mecanieB muscular, trebuie st fvaludm trabecolajs mandibulard prin asociee. cu sisemul de) ‘Subecolai creat de solicitrile meeanice ocluzale. Sistem wabecola Creat de cite forse ocluale ext format din sistemele de rezisteit peraiveolare eare, prin confluega, se unese cu sistema trabeculr ‘enta" ‘rele ceestrioratuprastucturtilinilor de preluar | aniblare @ forelor mocanice rezulate din contracia muscular’ presiunes oclualt sunt diferis, privitor Ia trsecle 5 egmuril dite | le Sistematizate, au ca relist comun urmitoarele: Tinie de fecistenja simosculate” eu cele ydentare” se nese, aU un frase | Tscendent spre apofiza coronoida si se caracierzea28 prin repo Trocfologice cum sunt linile oblice intel si extem8, crest, Theendente. ole montantei mandibulare si inrosates cortical Sigmoide, Transmiteres forelor la baza craniului prin interme ‘onda consttuie subieet de disput, find contestat de uni sun | are argumentcazd, pin. stactrarea componentelor osoase | culties temporo-mandibulae,netransmiterea forslr prin cond fs baza cranial, Ramin ca posi logice de anihilare a aes presun, incrcigates 5} neutralizareaantagnieé de la nivel sii fnentonire, icracgarea gi neutlizareaantagonicl in lng! inc pmetdiene ila nwel coricaelor externe mandibulare, Cortical) txter a corpuli mandibular, indeosebi cea vestibular, care ‘alta viguonsh decd! cea lingvala i separa de un sta trabecdl Imi gros fff de corticalt inter alveolar, neuralizeaza, fo Inclusv pein elastiitats permis de conformare osu mandibult ‘Structure trabecular 2 oaselor sistemului tomato tncadraté de strustunle de rezistenjh ale craniuti, are semnitet ‘linked tradush prin apantie modiictriorcaracerstice morfOlogs noase Secundave sn traumatlogie prin directionareataiectlor& fractura » Capitolul 3 STRUCTURAREA MORFO- FUNCTIONALA A MUSCHILOR SISTEMULUI STOMATOGNAT use stl somata spain din puncte vdere Geta, ocologe weal steal saa ol nnepoh fqn cae, lah sb, copide el en ince de mage fch sa meh nts gc ard. geil adie iam se fi hel cord Colac Sg ih = nl sens! sonsioge, 21 smite ctlgie conte ero fcr orginal oman da cept. fecal se ‘eens i ance de mal cam part I excel anfiloe Fle acest sim. Aceh tener ino snenarh omnis pecumichi uolopes ca vor eres rn aia epatal acevo “Tebwle mejont lo pind Aree fie mci si mse rte se nanos inne socal ~ Nolg Sse out mr oe molar oe Ace oes meni a nvel de migehorgan ou crsicrsce ‘hi functionale, “ “ se ce Tesval_matslac rat conse componsta fuactersict 2 musclor sia, Po cofbenre wrtoged. 3 | ficipare functional, un mage stat coosttuie o entate ce poate ‘at ca un organ Much stati, considerti merfologic muschi-organ, fei sstemulistomstognt se gupeaet funcional 3.3.1. mugehi mobilizatoi at mandible (232. musebi mobilizator ai imbii; 12 33. mugchi mobiizatort a valu pain, S34 mugchi ai mimii; ‘3 3.Smugehi ai regiunilor invecinate ~ eare au copa ‘semniicava la execufia func sitemulusstomatognst, ‘Un misehi stat, inerpretar ea muschi-organ, se stdin ‘munct de vedere structural, merfelogics ureions 4 Morforstructural, migehitl siiat este format din cel rmuseulae, feat conjnctiv st elemente vaseulo-nervoase, care ‘sigurd. tofiitates s+ funfionaliatea. Chula muscular stat ‘onstivie unitateamorfblogict de back si asiguni msc Droprietijile funcfonale: -contactbiliate,extesibiliatea asia, fn permanent, trebuieavat In vedere ct eofula muscu ‘oopereazl eu sul conjunc propri care, prin prezzo pune ‘aloe, modeleaza conractia muscular i aigud ile de acces pets ormatiumile vaseulonorwease. Celuia muscular datorits format sle langite este denumité 6 fibre musculad.Fibrele muscular striate ae Fungi variable pi Ia 120 mm, sunt dspuse ontonat, parle nse le cv aul longitudinal al rmpchiui (ig). 37. Fra muse ae Teama baz 2Menbrass plasmas, Sticogse: Miosament de mizing Inerpretaté a clu, fbra musculara stat se caracterieast ‘prin prezenfaclementelor structurale comune sia elemenelor prot ‘are it asigu® funcionlitatea, La exterior este delimitita de ¢ Imembcand cefulard denumith sarcolema. Sarcolema. are o stat ‘multiline i, prin modu cum realizea legit cu sarcoplasm contibuie Ia activitatea contractlta flbrei. musculare. In i Celule se gisese numerosi nucle, voluminoi, angi, distribu Fungulsercoleme, cu tendnta de Concentcare fn jurul plicit motor 2 jonciuni miotendinoss, n Me smal Sareoplasms cuprinde organize comune tuturor eeulelor vi, ‘aun at i aparaul Golgi, mitocondsi, retcul endoplasmatc, satu fz cezantal specific contact miofbila Miofitilele sunt tn numir de ordinul suelor demi, prinzind 40% din volumal eel. Miofibritle sunt formate din mioflamente contact [Aces creciei le microscop imagines stat a fibre! muscular ae fa sens longitudinal elt gto sens aneverst, In seas longitu Statile apardotorittsceluiagiarajamen ordonst, pale! cu xa fehlar a} miofilamenteor. "In. sens transversal, stiajile. sunt

    S-ar putea să vă placă și