Sunteți pe pagina 1din 6

Curs de Fizică. Conf .univ. dr.

Vasile Mârza

Mărimi fizice.
În cadrul fizicii multe legi au fost deduse pe cale experimentală, pe baza unor măsurători..
Rezultatul unei măsurători fizice este o mărime fizică.
A măsura o mărime fizică înseamnă a compara acea mărime cu alta de aceeaşi natură
aleasă drept unitate de măsură.
Mărimile fizice sunt de mai multe categorii:
 mărimi scalare
 mărimi vectoriale
 mărimi fundamentale
 mărimi derivate.

Mărimea scalară este acea mărime complet determinată de un număr: masa, timpul etc.

Mărimea vectorială este definită prin :

 modul (valoare numerică)


 direcţie
 sens
 dreaptă suport
 originea vectorului
 extremitatea vectorului.

Exemple de mărimi vectoriale:


viteză, acceleraţie, forţă, impuls, etc.

Dreaptă suport a vectorului originea vectorului A extremitatea vectorului B

originea dreptei suport O A B

modulul egal cu 13 unităţi.

Exemplu de vector cu elementele lui caracteristice.

Observaţie pe dreapta suport s-a ales o origine în raport cu care dacă vectorul este
orientat spre dreapta de exemplu el se consideră pozitiv, iar dacă are orientare spre stânga este
considerat negativ.

Mărimile fundamentale sunt legate de sistemul de mărimi şi unităţi ales. Ca sistem de


mărimi şi unităţi fizice se foloseşte Sistemul Internaţional (S.I.).

1
Curs de Fizică. Conf .univ. dr. Vasile Mârza

Ca o mărime să fie considerată fundamentală trebuie ca ea să fie aleasă în mod judicios,


(prin Congrese Internaţionale la care participă experţi din diverse domenii) şi să fie definită pe
baza unor fenomene care să permită reproductibilitatea măsurătorilor pentru obţinerea unităţii de
măsură.)
De exemplu unitatea de măsură a intensităţii curentului electric şi anume Amperul (1A)
este definită ca fiind acea intensitate a curentului electric care trecând prin doi conductori paraleli
de lungime infinită, plasaţi în vid la distanţă de 1 metru unul de altul, interacţionează cu o forţă
de 2.10-7 Newtoni pe fiecare metru de lungime a conductorului.
Pentru S.I. ca mărimi fundamentale au fost stabilite următorele:
 lungimea cu simbolul L iar unitatea de măsură metrul (m)
 masa cu simbolul M şi unitatea de măsură Kilogramul (Kg)
 timpul cu simbolul T şi unitatea de măsură secunda (s)
 temperatura cu simbolul  şi unitatea de măsură gradul Celsius (0C) sau gradul Kelvin (K)
 intensitatea curentului electric cu simbolul I şi unitatea de măsură Amperul (A).
 intensitatea luminii cu simbolul I şi unitatea de măsură candela (cd).

Mărimile derivate sunt toate celelalte mărimi fizice definite cu ajutorul mărimilor
fundamentale, de exemplu forţa, viteza acceleraţia, etc.

Operaţii cu mărimi fizice

1.Adunarea mărimilor fizice.

Nu pot fi adunate decât mărimile fizice de aceeaşi natură, fie scalari fie vectori.
Pentru mai multă claritate vom nota în această parte introductivă cu litere de la sfârşitul
alfabetului mărimile scalare, adică m, n, p, s,..... şi cu litere de la început mărimile vectoriale, deci
   
a , b , c , d ,....
Adunarea vectorilor amintim metoda paralelogramului şi metoda conturului poligonal
studiate în liceu, se mai foloseşte metoda analitică p e care o vom trata mai târziu.

2.Produsele ale mărimilor fizice.

Pot fi înmulţite două mărimi scalare între ele, o mărime scalară cu una vectorială sau
două mărimi vectoriale.

2a.Produsul între o mărime scalară “m” cu una vectorială a , produsul se numeşte
amplificarea cu un scalar a vectorului:
 
ma  A
 
unde A este un vector coliniar cu a de acelaşi sens cu el dacă m > 0 şi de sens contrar
dacă m < 0.
  
Dacă a =1 atunci a se numeşte versorul vectorului A . Prin versor înţelegem un
vector unitar cu direcţie dată.

Poziţia unui punct în spaţiu este determinată de aşa zisul vector de poziţie r , aşa cum
este

2
Curs de Fizică. Conf .univ. dr. Vasile Mârza

  
arătat în desenul de mai jos. Notăm AC= rx , CD= ry şi DB= rz
z

B

r

A y

C
D
x
 
În acest desen vectorul AB este vectorul de poziţie r , iar vectrorul rx reprezintă
  
proiecţia vectorului r pe axa ox, vectorul ry reprezintă proiecţia vectorului r pe axa oy ,
 
iar vectorul rz reprezintă proiecţia vectorului r pe axa oz.
În conformitate cu regula conturului poligonal de adunare a vectorilor, vectorul AB
reprezintă
   
r = rx + ry + rz
  
dar aceşti vectori rx , ry şi rz sunt proiecţiile pe axele de coordonate ale vectorului AB.

Axele de coordonate

admit ca versori următorii

vectori: pentru axa ox versorul i pentru
axa oy versorul j , iar pentru axa oz versorul k . Aceşti versori sunt perpendiculari între ei; se
poate scrie deci:
   
r = i rx+ j ry+ k rz
Această ultimă relaţie se numeşte expresia analitică a unui vector.

Revenim la adunarea vectorilor prin metoda analitică. Fie doi vectori:


       
r1  i r1x  jr1y  kr1z şi r2  i r2 x  jr2 y  kr2 z
Suma lor analitică este
     
+
  
r  r1  r2  i r1x  j r1y  kr1z i r2 x  jr2 y  kr2 z

adică
 
  
r  i  r1x  r2 x   j r1y  r2 y  k r1z  r2 z 

Din figura ACDA se vede că :

r  r1x  r2 x  2   r1y  r2 y  2   r1z  r2 z  2

relaţie care este expresia modulului vectorului sumă.

3
Curs de Fizică. Conf .univ. dr. Vasile Mârza

2b. Produsele dintre doi vectori


 
Doi vectori se pot înmulţi în două feluri -fie scalar care se scrie a  b = a b cos  cu alfa unghiul
dintre cei doi vectori deci rezultatul este un scalar , fie vectorial cum se va arăta mai jos.

 Dacă cei doi vectori care se înmulţesc scalar sunt de forma:


       
r1  i r1x  j r1y  kr1z şi r2  i r2 x  j r2 y  kr2 z

rezultatul produsului scalar este:


  
r1  r2 =  i r1x  
    
 jr1y  kr1z i r2 x  jr2 y  kr2 z =
             
i  i  r1x  r2 x  j  j  r1y  r2 y  k  k  r1z  r2 z  i  j  r1x  r2 y  i  k  r1x  r2 z  j  i  r1y  r2 x  j  k  r1y  r2 z 
   
k  i  r1z  r2 x  k  j  r1z  r2 y

     
Pentru a efectua acest calcul
 
trebuiesc efectuate produsele:
 
i  i , j j şi k  k ; care sunt egale cu
unu deoarece
 
i  i  1  1 cos 0  1 , la fel j  j  1 şi k  k  1 ;
     
cât şi produsele i  j , i  k şi j  k care sunt nule deoarece i  j  1  1  cos 90  0 .
Conform definiţiei produsului scalar între doi vectori, produsul scalar este egal cu
produsul modulilor celor doi vectori înmulţit cu cosinusul unghiului dintre ei, dar versorii au
modul unu, iar unghiul între un versor şi el însuşi este zero, cos 0=1, deci

           
i  i =1, j  j =1, k  k =1 iar i  j  i k  k j  0
de unde:  
r1  r2 = r1x  r2 x  r1y  r2 y  r1z  r2 z

Produsul vectorial se scrie


  
a xb  c
deci un vector cu modul:
 
ab = a.b sin
direcţie:

  

c a , b 
iar sensul lui c este dat de regula tirbuşonului.
 Dacă cei doi vectori care se înmulţesc vectorial sunt de forma:
       
r1  i r1x  jr1y  kr1z şi r2  i r2 x  jr2 y  kr2 z

 
 ir   
           
r1 xr2  1x  jr1y  kr1z x i r2 x  jr2 y  kr2 z = i x i  r1x  r2 x  i x j  r1x  r2 y  i xk  r1x  r2 z +
           
jx i  r1y  r2 x  jxj  r1y  r2 y  jxk  r1y  r2 z + kx i  r1z  r2 x  kxj  r1z  r2 y  kxk  r1z  r2 z

     
produsele i x i , jxj şi kxk sunt nule căci
       
i x i = i x i sin 0  0 la fel j x j =0 şi kxk =0

4
Curs de Fizică. Conf .univ. dr. Vasile Mârza

     
Produsele i x j , j xk şi kx i dau conform definiţiei un alt vector perpendicular pe planul
determinat de cei doi vectroi, deci
        
i x j  k , j xk  i şi kx i  j
iar produsele         
jx i  k kx j   i şi i xk   j

rezultatul acestui produs vectorial se poate scrie sub forma unui determinant simbolic în felul
următor:
  
i j k
 
r1 x r2  r1x r1y r1z
r2 x r2 y r2 z

Operatori diferenţiali folosiţi în fizică

Pentru scrierea prescurtată a unor relaţii care caracterizează unele fenomene fizice
(dar şi din alte ramuri tehnice) se folosesc aşa numiţii operatori, operatorul este un simbol care
indică ce operaţie matematică trebuie efectuată. Într-un sens mai larg semnul + dintre două
mărimi indică “operatorul” de adunare.

Se folosesc următorii operatori diferenţiali ( pentru că asupra mărimii fizice cărrora se aplică
se fac nişte operaţii de derivare-diferenţiere):

1. gradient simbol grad


2. divergenţă simbol div
3. rotor simbol rot
4. laplacian simbolul  ( operatorul lui Laplace)

Aceşti operatori sunt definiţi cu ajutorul altui operator numit operator nabla simbol 
Operatorul nabla are următoarea expresie:
     
= i x  j y  k z
se vede că are dimensiunea unui vector.

1. Fie un scalar S de coordonate Sx, Sy şi Sz. Aplicând acestui scalar operatorul nabla se
obţine:

 S x  S y  S z
S= i  j k = grad S
x y z
deci o mărime vectorială, cu alte cuvinte acest operator  a transformat un scalar într-un vector,
grad S este gradientul lui S
   
2. Fie un vector V  i Vx  j Vy  kVz , aplicând acestui vector scalar operatorul nabla:

5
Curs de Fizică. Conf .univ. dr. Vasile Mârza

         
  V =( i x
 j
y
k
z )( i Vx  j Vy  kVz )=

Vx Vy Vz 


  = div  V
x y z

Se vede că div V este un scalar.

3. Dacă aplicăm operatorul  vectorial vectorului V , adică:
  
i j k
 
x V = V1x V1y V1z = rot V
V2 x V2 y V2 z

Se vede că rot V este un vector.

4. Dacă aplicăm de două ori scalar operatorul nabla scalarului S de coordonate Sx,Sy şi Sz
obţinem

            
 S=  i  j k  i  j k  (S +S +S ) =
 x y z   x y z  x y z
  2S x  2S y  2S z 
=  2  2  2  = S
 x y z 

unde S este operatorul lui Laplace, care este un scalar.Un asfel de operator va fi prezentat la
ecuaţia diferenţială de propagare a undelor elastice.

S-ar putea să vă placă și