Sunteți pe pagina 1din 6

Tip PROTOCOL MEDICAL

document
S.C.J.U. Pag. 1 / 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU CIUPERCI
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 82

PROTOCOL MEDICAL

EXEMPLAR :

Copierea parţială sau în întregime prin orice mijloc, a procedurii este interzisă
fără acordul scris al managementului

Elaborat Verificat Aprobat


Numele şi prenumele: Dr. Cristina Maria Dr Mihnea Avram Dr. Capatana D
Mihai
Semnătura:
Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 2 / 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU CIUPERCI
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 82

Data: 9.11.2014

LISTA DIFUZARE RETRAGERE

Nr. Difuzare Retragere


crt. Departament Data Numele si Semna- Data Numele si Semna- Observatii
prenumele Tura prenumele tura

Lista de control a reviziilor

Nr.
Obiectul reviziilor Elaborat/data Verificat/data Aprobat/data
crt.
1

2
Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 3 / 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU CIUPERCI
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 82

1. SCOP
Prezentul protocol reglementeaza modul de diagnostic si tratament al intoxicaţiei cu
ciuperci.

2. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI

Termenii utilizaţi în procedură sunt în conformitate cu standardul SR EN ISO


9000:2006 şi Manualul sistemului de management al calitatii, cod MC.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

 SR EN ISO 9000: 2006 – Sisteme de Management al calităţii. Principii


fundamentale şi Vocabular;
 SR EN ISO 9001: 2008 – Sisteme de management al calităţii. Cerinţe;
 SR EN ISO 9004: 2001 – Sisteme de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţelor;
 SR ISO IWA 1: 2009 – Sisteme de management al calitatii. Linii directoare
pentru imbunatatiri de proces in organizatiile de servicii de sanatate;
 SR CEN/TS 15224: 2007 Servicii medicale. Ghid pentru utilizarea standardului
SR EN ISO 9001: 2001.
 SR EN ISO 9004:2010 –Conducerea unei organizatii catre un succes durabil.
O abordare bazata pe managementul calitatii;

Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 4 / 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU CIUPERCI
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 82

4. MODUL DE LUCRU
4.1 Criterii de internare:
De urgenţă : semne şi simptome de intoxicaţie acută voluntară sau involuntară
cu ciuperci (vezi sectiunea „Clinic”) + anamneza
- greţuri, vărsături, dureri epigastrice, catar oculonazal, sialoree, încărcare
bronşică, mioză, tulburări vizuale, tremurături, transpiraţii profuze, bradicardie
cu hipotensiune arterială, dezorientare temporo-spaţială, hiperestezie,
halucinaţii auditive şi vizuale, euforie, râs nemotivat, bradicardie, hipotensiune,
midriază, mers ebrios, frisoane, congestie facială, parestezii, agitaţie,
confuzie, halucinaţii, convulsii, midriază, comă.

4.2 Protocol de diagnostic al intoxicaţiei cu ciuperci

Cel puţin 50 de varietăţi de ciuperci (din 3000 cunoscute) sunt toxice. Genul Amanita
produce peste 90% din intoxicaţiile cu ciuperci.

a) Clinic

Intoxicaţiile cu ciuperci se împart în două grupe :


1. Intoxicaţiile cu perioadă scurtă de incubaţie – toxina (muscarina) acestor
ciuperci produce următoarele sindroame :
 Sindromul colinergic (speciile Clitocybes şi Inocybes) : semnele şi simptomele
apar după câteva minute până la 3 ore de la ingestie – greţuri, vărsături, dureri
epigastrice, catar oculonazal, sialoree, încărcare bronşică, mioză, tulburări
vizuale, tremurături, transpiraţii profuze, bradicardie cu hipotensiune arterială.
 Sindromul atropinic (speciile Amanita muscaria şi pantherina) : simptomele
apar după aproximativ 2 ore de la ingestie – dureri abdominale,
hipersudoraţie, parestezii, agitaţie, confuzie, halucinaţii, convulsii, comă,
midriază.
 Sindromul halucinator (genul Psilocybes) : tulburări de atenţie, dezorientare
temporo-spaţială, iluzii vizuale, hiperestezie, halucinaţii auditive, hiperacuzie,
euforie, râs nemotivat, ortografie incorectă, bradicardie, hipotensiune,
midriază, mers ebrios, senzaţie de frig, congestie facială.

2. Intoxicaţiile cu perioadă lungă de incubaţie care produc următoarele


sindroame :
 Sindromul gyromitrian sau helvelian (speciile Gyromitria sau Helvella):
semnele şi simptomele apar după 10-25 ore cuprinzând tulburări digestive,
hemoliză intravasculară acută (hipertermie, icter, hemoglobinurie, stare de
şoc, anurie), semne de citoliză hepatică, tulburări neuropsihice.
 Sindromul orelanian (specia Cortinarius orellanus) : semne şi simptome
asemănătoare sd. gyromitrian ce apar după 2-17 zile.
 Sindromul faloidian (genul Amanita) este cel mai grav (mortalitate 90% în
formele grave) şi evoluează în 3 etape :
o faza de latenţă (6-40 ore de la ingestie) – nici un semn clinic
o faza de agresiune – semne ale unei gastroduodenite severe care
debutează cu vărsături abundente şi repetate, diaree severă uneori
Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 5 / 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU CIUPERCI
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 82

fetidă şi hemoragică, arsuri epigastrice severe, care durează 2-5 zile şi


produc dn primele 12-24 ore deshidratare marcată
o faza parenchimatoasă (după 2-5 zile) – accentuarea semnelor digestive
şi discretă hepatomegalie dureroasă, subicter sau icter – hepatită acută
toxică; semne de tubulo-nefrită cu evoluţie benignă.

În intoxicaţia acută severă copilul prezintă stare generală gravă, cianoză,


extremităţi reci, puls filiform apoi apar semne de hepatotoxicitate iar în 24-48 ore
pacientul intră în comă prin atrofie galbenă a ficatului.

b) Paraclinic
Investigaţii uzuale :
 hemogramă, ionogramă, glicemie, uree, creatinină, pH urinar şi sanguin,
funcţia hepatică (transaminaze, bilirubină) şi renală, teste de coagulare,
proteinele totale, examen sumar urină, gaze sanguine.
 Ecografie abdominala
 ECG
Investigaţii avansate :
 EEG în cazul prezenţei convulsiilor.
 CT cranian necesar pentru diagnosticul diferential mai ales la bolnavul
comatos.

c) Examene interdisciplinare

Consultul neurologic necesar în afectările SNC.


Leziunile renale necesită consult nefrologic.
Consult ATI pentru anestezie generală în cazul crizelor convulsive repetate şi
pentru IOT.

4.3 Tratament

 Spălătura gastrică cu suspensie de cărbune activat în majoritatea


sindroamelor cu excepţia sindromului faloidian datorită debutului tardiv al
simptomatologiei după ce stomacul a fost evacuat complet. (Vezi protocolul cu
principii generale în intoxicaţiile acute la copil, decontaminarea gastro-
intestinală).
 Antidotul muscarinic – atropina în doze uzuale la 1-2 ore până la dispariţia
completă a sindromului colinergic (în cazurile severe se administrează 1 mg
i.v. la 10-15 min); contraindicată în sindromul atropinic.
 PEV de reechilibrare hidroelectrolitică, antispastice, antidiareice, antiemetice
 Clorpromazină 1-2 mg/kg sau haloperidol 0,05 mg/kg pentru suprimarea
halucinaţiilor
 În caz de hipotensiune severă se administrează substituienţi de plasmă
(dextran 70, concentrat de albumină)
 Metoclopramid 0,5 mg/kg pentru a stopa vărsăturile abundente
 Neutralizarea toxinelor faloidiene se face cu penicilină G în doză de 400.000
U.I./kg/zi (250 mg/kg/zi) în PEV continuă asociată cu derivaţi de silimarină
Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 6 / 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU CIUPERCI
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 82

care inhibă legarea toxinei; lactuloză per os pe sondă 2,5-10 ml/24 ore divizat
în 3-4 doze la copil sub 2 ani şi 40-90 ml/24 ore la peste 2 ani; neomicină 0,5-
1 g la 6 ore; colestiramină per os 240 mg/kg/zi în 2-3 doze.
 Combaterea hipoglicemiei prin administrare de glucoză 10-15%
 Coagulopatia tratată prin administrare parenterală de vitamina K şi plasmă
proaspătă eventual hemoperfuzie pe coloana de cărbune activat (toxinele
ciupercilor sunt puţin dializabile)
 Edemul cerebral tratat prin limitarea aportului de lichide la 1200 ml/m², oxigen,
dexametazonă 10 mg/m² sau HHC 30-50 mg/kg, furosemid 1-2 mg/kg, manitol
10% 1-2 g/kg
 Administrarea profilactică de antiacide – cimetidină 20 mg/kg sau ranitidină 1-
2 mg/kg
 Protecţia celulelor hepatice cu acid aspartic, ornitină, arginină-sorbitol, acid
glutamic.

4.4 Monitorizare

Pacienţii trebuie monitorizaţi din punct de vedere al temperaturii, electroliţilor şi


echilibrului acidobazic, diurezei, glicemiei, hemodinamic (PVC).
Monitorizarea cardio-respiratorie foarte importantă.

4.5. Durata estimata a spitalizarii.

Spitalizarea pacientului până la normalizarea clinică şi paraclinică, 7 zile in medie. In


caz de intoxicatii grave- transfer intr-un centru specializat.

4.6 Externare

Pacient afebril, cu stare de conştienţă normală, fără simptome renale, respiratorii,


cardio-vasculare şi gastrointestinale.
În cazul prezenţei sindromului atropinic pacienţii se vindecă în 4-24 ore fără nici o
leziune hepatică, renală sau central nervoasă.

5. RESPONSABILITĂŢI

Conform fiselor posturilor si regulamentelor interne.

6. FORMULARE

BIBLIOGRAFIE

Intoxicaţii acute la copil. Diagnostic şi tratament – Dumitru Orăşeanu, Coriolan


Ulmeanu, Ed. Grand 1995 Bucureşti, pag. 139-146.

S-ar putea să vă placă și