Tip PROTOCOL MEDICAL

document
S.C.J.U. Pag. 1 / 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU HALUCINOGENE
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 75

PROTOCOL MEDICAL

EXEMPLAR :

Copierea parţială sau în întregime prin orice mijloc, a procedurii este interzisă
fără acordul scris al managementului

Elaborat Verificat Aprobat

Numele şi prenumele: Dr. Cristina Maria Dr Mihnea Avram Dr. Capatana D
Mihai
Semnătura:
 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 2 / 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU HALUCINOGENE
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 75

Data: 6. 11. 2014

LISTA DIFUZARE RETRAGERE

Nr. Difuzare Retragere

crt. Departament Data Numele si Semna- Data Numele si Semna- Observatii
prenumele Tura prenumele tura

Lista de control a reviziilor

Nr.
Obiectul reviziilor Elaborat/data Verificat/data Aprobat/data
crt.
1

2
 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 3 / 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU HALUCINOGENE
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 75

1. SCOP
Prezentul protocol reglementeaza modul de diagnostic si tratament al intoxicaţiei cu
halucinogene.

2. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI

Termenii utilizaţi în procedură sunt în conformitate cu standardul SR EN ISO

9000:2006 şi Manualul sistemului de management al calitatii, cod MC.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

 SR EN ISO 9000: 2006 – Sisteme de Management al calităţii. Principii

fundamentale şi Vocabular;
 SR EN ISO 9001: 2008 – Sisteme de management al calităţii. Cerinţe;
 SR EN ISO 9004: 2001 – Sisteme de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţelor;
 SR ISO IWA 1: 2009 – Sisteme de management al calitatii. Linii directoare
pentru imbunatatiri de proces in organizatiile de servicii de sanatate;
 SR CEN/TS 15224: 2007 Servicii medicale. Ghid pentru utilizarea standardului
SR EN ISO 9001: 2001.
 SR EN ISO 9004:2010 –Conducerea unei organizatii catre un succes durabil.
O abordare bazata pe managementul calitatii;

 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 4 / 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU HALUCINOGENE
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 75

4. MODUL DE LUCRU
4.1 Criterii de internare:
De urgenţă : semne şi simptome de intoxicaţie acută voluntară sau involuntară
cu halucinogene (vezi sectiunea „Clinic”) + anamneza
- halucinaţii auditive, vizuale şi tactile, desprinderea de realitate, ideaţie
paranoidă.
- pacient prezentat la 2 ore după ingestie: dificultăţi în exprimarea gândurilor,
modificări ale dispoziţiei care este schimbătoare, depersonalizare, teamă,
disforie, anxietate şi chiar panică, parestezii, tensiune musculară şi
hiperreflexie, midriază, privire înceţoşată, tahicardie, HTA, hipertermie, gură
uscată, hiperglicemie.

4.2 Protocol de diagnostic al intoxicaţiei cu halucinogene

În funcţie de provenienţă întâlnim :

1. Halucinogene naturale (vegetale):
 plante consumate ca atare (nucşoara, glicina, salvia, mătrăguna,
măselariţa)
 principii active halucinogene din plante (mescalina, bufotenina, harmina
şi harmalina, ergina, cannabisul)
 ciuperci otrăvitoare.
2. Halucinogene de sinteză : LSD
3. Anticolinergice cu efect halucinogen : atropina, scopolamina
4. Anestezice cu efect halucinogen : fenciclidina, ketamina.

a) Clinic

În urma ingestiei unei doze de 20-100 microg efectele apar după 30-90 de min şi
durează 8-12 ore.
Intoxicaţia acută produce modificări de percepţie, psihice şi somatice:
 modificări ale percepţiei (la 1 oră după ingestie): iluzii sau halucinaţii auditive,
vizuale (obiectele pot apărea înconjurate de halouri sau de culori cum este
curcubeul, distorsiune a imaginii corporale, mâinile şi picioarele par a avea
dimensiuni exagerate) şi tactile, desprinderea de realitate, ideaţie paranoidă,
sinestezii (fuzionare a simţurilor care permite „vederea sunetelor şi auzirea
culorilor”); pacientul este conştient că toate acestea se datorează substanţei şi
că nu există în realitate.
 modificări psihice (la 2 ore): dificultăţi în exprimarea gândurilor (avalanşă de
idei), modificări ale dispoziţiei care este schimbătoare (de la fericire la tristeţe
sau iritabilitate), depersonalizare, teamă, disforie, anxietate şi chiar panică,
idei paranoide şi elemente psihotice (aşa numitele bad trips), comportament
agresiv.
 modificări somatice : senzaţie de rău, slăbiciune,tremor uşor, greaţă, nelinişte,
parestezii, tensiune musculară şi hiperreflexie, midriază, privire înceţoşată,
tahicardie, creşterea TA, creşterea temperaturii, gură uscată, piloerecţie şi
hiperglicemie.
 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 5 / 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU HALUCINOGENE
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 75

Intoxicaţia cronică (dependenţa) se caracterizează prin : reacţii comportamentale

periculoase (ex. tendinţa subiecţilor de a sări pe fereastră în credinţa că zboară) -
mai ales pe un teren favorabil (subiecţi cu tulburări mentale preexistente), atacuri de
panică, stări psihotice persistente.

b) Paraclinic

Investigaţii uzuale :
 hemogramă, ionogramă, uree, creatinină, gaze sanguine, funcţia hepatică
şi renală, anticorpi anti-HIV 1+2.
 EKG.
Investigaţii avansate:
 EEG
 CT cranian necesar pentru diagnosticul complicaţiilor cerebrale.
* In centre specializate: Detectarea toxicului în urină depinde de : metabolismul
toxicului, timpul de înjumătăţire, starea de hidratare, calea de ingestie, frecvenţa
ingestiilor.

c) Examene interdisciplinare

Consult neurologie pentru afecţiunile SNC.

Consult cardiologic pentru simptomatologie cardiacă.
Consult psihiatrie necesar în cazul apariţiei psihozelor, stărilor de anxietate.
Foarte utile sunt abordările psihologice terapeutice cum ar fi psihoterapia
individuală.

4.3 Tratament

Tratamentul nu dispune de substanţe farmacologice specifice pentru a trata

tulburările provocate de această substanţă. Se utilizează substanţe necesare în
funcţie de simptomatologia pacientului (benzodiazepine, antipsihotice, antidepresive,
antiaritmice, etc.) şi se plasează pacientul într-un mediu liniştit.
Reacţiile de panică sau de disforie acută necesită excepţional administrarea de
medicaţie antipsihotică (utilă în caz de psihoze toxice de peste 24 ore – haloperidol).
Reducerea temperaturii pacientului este esenţială în tratamentul acut.
Dacă apare rabdomioliza aceasta trebuie tratată prin refacerea volumului intravenos
şi alcalinizarea urinii.

4.4 Monitorizare

Monitorizarea temperaturii, vărsăturilor, frecvenţei respiratorii, diurezei, modificărilor

psihice, comportamentului.
Monitorizarea cardiacă este foarte importantă, precum şi a efectelor adverse pe care
le pot da halucinogenele folosite.

4.5. Durata estimata a spitalizarii

Spitalizarea pacientului până la normalizarea clinică şi paraclinică. 3-5 zile.

 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 6 / 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU HALUCINOGENE
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 75

4.6 Externare

Pacient afebril, cu stare de conştienţă normală, fără simptome neurologice, cardio-

vasculare, gastrointestinale.

5. RESPONSABILITĂŢI

Conform fiselor posturilor si regulamentelor interne.

6. FORMULARE

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.psymotion.ro/uploads/assets/substante/HALUCINOGENE.pdf
2. http://www.sfatulmedicului.ro/Halucinogene/halucinogene_4295