Release by MedTorrents.

com

Raspunsuri la Examenul de Stat,

modulul Chirurgie de campanie
1. Principiile de triaj medical la staple de evacuate
Asistenta medico-chirurgicala:
Esalonata la etapa de tratament si evacuare
Etapa acordarii primului ajutor pe cimpul de lupta in focarul de dezastru, ca ajutor reciproc, de unele echipe sanitare
desfasurate in calamitate
Etapa asistentei premedicale la punctul medical al batalionului, pe cimpul de lupta
Etapa asistentei medicale la punctul medical al brigazii in conditii cu mai putin pericol pentru traumatizanti si
personalul medical
Asistenta medicala calificata- in spitalele militare chirurgie de campanie
Etapa asistentei specializate- in institutii militare sau civile specializate se acorda tratamentul diferitor leziuni ale
corpului
Se acorda ajutor in volum bine determinat, in functie de etapa si pregatirea medicala, asigurare cu utilaj, materiale,
distanta de la linia de lupta, de la focarul dezazstrului, numarul de traumatizati, aprovizionarea pentru etapa
concreta.Volumul asistentei medicale-complex de actiuni, manopere pentru fiecare traumatizat, se exedcuta la fiecare
etapa concret, uneori cu o simplificare a volumului complet in situatii exceptionale de lupta si medicale
La fiecare etapa- triajul medical- traumatizatii sunt distribuiti in diferite grupe omigene in functie de leziune,
necesitatea de tratament si evacuare.Se face neintrerupt la fiacre etapa cu respectareacontinuitatii de la etapa la
etapa.Grupe de triaj:
Persoane ce prezinta pericol pentru cei din jur
Bolnavii ce necesita ajutor la etapa data cu repartizarea prin formatiunile acestei etape
Cei ce vor fi evacuati fara asistenta la etapa data si vor forma grupa de triaj in functie de destinatia evacuarii, ordinea,
pozitia, mijlocul de transport.
Traumatizatii cu leziuni grave incompatibile cu viata, li se acorda asistenta simptomatica
Traumatizatii cu leziuni usoare se intorc in unitati
Asistenta medico-chirurgicala se bazeaza pe efectuarea interventiei chirurgicale dupa principiul urgentei aminate cu
profilaxia complicatiilor infectioase si hemoragii, si tratamentul lor.
Profilaxia
Urgentarea trecerii la etape
Efectuarea operatiilor de alti medici calificati

2. Clasificarea leziunilor vaselor sangvine, hemoragiile externe, tratamentul la etapele de evacuare

Clasificarea hemoragiilor
Dupa cauza- trauma, ranire, proces patologic
Dupa termen- primare, secundare, intr-un moment, repetate ( precoce, tardive )
Dupa lezarea avsului- arterial, venos, arterio-venos, capilar
Dupa locul de scurgere- externe, interne, intratisulare, asociate
Dupa stadiul de hemostaza- contunua, stopata.
Clasificarea leziunilor vaselor
Leziuni deschise leziuni inchise
Mecanism prin arma de foc prin lovituri
taiate, compresie
contuzionate, smulgere
impunse
muscate
morsocate
Schimbari anatomice in vas
Leziuni tangentiale fara ruperea intimei prin contuzie
Leziuni parietale laterale leziunea unor pereti
Leziune gaurita ruptura totala de vas,
Leziune partial transversala leziune cu aschi osoase
Leziune totala spasm
Contuzia vasului

1
 Release by MedTorrents.com
Numarul de leziuni in regiunile anatomice
Izolate,
Asociate art.+ ven.
Vase+ nervi
Gradul de ischemie a membrelor- compensat, necompensat, ireversibila, necroxa membrului
Consecinta lezarii vasului- anevrism traumatic, maladia vasului ligaturat, redoare ischemica
Clinic- fara/ cu hemoragie primara, cu hematom pulsatil
Clasificarea ischemiei acute in lezarea vaselor magistrale ( Coinilov )
Compensat- racirea membrului distal de ranire; parestezie, amorteli; pastrarea miscarilor active, tactile.( ligaturare,
suntare temporara nu-imindicata )
Subcompensat – pierderea miscarilor active; disparitia miscarilor pasive ( restabilirea vasului de urgenta, suntare
temporara )
Proces ireversibil- pierderea miscarilor pasive, intepenirea muschilor ( restabilirea vasului e contraindicata,
amputarea )
Necroza segmentara- gangrena umeda/ uscata ( amputare )
Caracteristica
Hemoragiile arteriale- periculoase, in leziunile transversale totale capetele arteriale se spasmeaza, iar intima se
incovoaie micsorindu-i lumenul, ceea ce contribuie la formarea trombului
Hemoragiile venoase- periculoase prin embolia aeriana, hemoragii abundente
Hemoragiile capilare- putin intensive, se opresc usor, se determina mai greu sursa hemoragiei. Sunt periculoase
hemoragiile capilare din organele parenchimatoase ( scade coagularea ingelui )
H. Primare- apar in momentul traumei sau lezarii vasului si in timpul apropit dupa trauma
H. Secundare- la o anumita perioada de la oprirea sinestatatoare a hemoragiei sau dupa anumite interventii pe vase
( bandaj, ligaturare ). Pot fi precoce si tardive.Cele precoce apar la a 3-5-a zi dupa leziune, datorita impingerii
trombului obturational din lumenul vasculr sub cresterea TA; in transportarea neglijenta; imobilizare insuficienta;
manipulari in rana. Cele tardive apar intre ziua 10-15, datorita distrugerii purulenta a trombului, infectarea
hematomului pulsatil; necroza si sechestrarea peretelui vascular. Ca prevestitori ai hemoragiei tardive- cresterea
brusca a t corpului fara semne de infectare a plagii, aparitia hematomului/ maririi in volum a hematomului existent,
aparitia suflurilor in aceasta regiune , colorarea plagii, / cheaguri in plaga.
In canalul lung si ingust, chiar in leziunile vaselor mari hemoragia poate fi minima, iar de-a lungul canalului se
formeaza hematoma, care daca comunica cu o artera formeaza hematomul pulsatil , anevrism arterial/ arterio-venos.
Hemoragii intratisulare- dureri, cresterea in valom a segmentului afectat, matitate la percutie, racirea extremitatilor,
paliditate, puls periferic slab/ absent.
Hemoragii in cavitati- paliditatea tegumentelor, slabiciune, transpiratii reci, sete, somnolenta, vertij, lipotimie, puls
frecvent si slab, hipotensiune.
Tratamentul la etapele de evacuare
Primul ajutor si ajutor premedical-hemostaza provizorie, aplicarea garoului, compresie digitala, flexie fortata;
imobilizarea; analgezice; cardiace; ciai
Ajutor premedical- hemostaza provizorie, controlul garoului aplicat, lichidarea hemoragei, prevenirea complicatiilor,
transfuzii de singe
Triaj-1) ranitii la care continua hemoragia, desi li s-a aplicat garoul si viata carora este in pericol- sala de pansamente I
rind; 2) ranitii cu hematoame intratisulare fara hemoragie externa se evacuiaza in I rind. E posibila hemoragia
secundara
Controlul plagii- sanitarul compreseaza cu degetul vasul mai sus de locul ranit, partial se slabeste garoul si se
elibereaza vasul de la compresiune cu degetul. In caz de hemoragie puternica , imediat din nou vasul se compreseaza
cu degetul. Daca e imposibil de a compresa cu degetul/ pensa- se aplica din nou garoul.
Ajutor calificat, specializat-restabilirea vasului prin sutura si plastie a vaselor magistrale. Timpul cel mai favorabil
pentru interventie chirurgicala vasculara – in primele 9-10 h din momentul ranirii.Sutura vasculara este indicata in
orice timp daca nu se constata ischemie de grad profund si lipseste necroza membrului.Hemostaza hemoragiei
secundare tardive a vaselor magistrale- legarea ambelor capete ale arteriei din plaga. Suturarea nu se face in vaele mici
– tamponada plagii cu burete hemostatic, solutie de trombina, plasma uscata
Transfuzia de singe
Transportare-temperatura optima-4-6 C; calea transportarii- aerian/ feroviar; sortarea flacoanelor- singe proaspat ( 12-
24 h ), singe dubios, singe contraindicat pentru transfuzii.
Indicatii- hemoragie acuta, soc traumatic grad II-III, combustii severe, afectiuni radiationale, infectie purulenta si
anaeroba marcata, intoxicatie in operatii masive.
Controlulu ambalajului, calitatii singelui- singele bun pentru transfuzii are 2 straturi: eritrocitele la fund, pe suprafata
lor –un strat subtire albui sub forma de inel din tromb si leucocite. Plasma- transparenta, culoare galbuie, fara fibre
cheaguri, fara hemoliza.

2
 Release by MedTorrents.com
Controlul compatibilitatii- dupa grupa, Rh , compatibilitatea individuala, proba biologica.
Metoda administrarii- picatura, get ( > 10 ml/ min )
Dupa 4-6 h de la transfuzie- analiza generala a singelui, urinei, temperatura corpului.
Tehnica-intravenoasa ( venopunctie, venosectie ), intra-arteriala, intra-osoasa ( tibie, capul fibulei, maleole, stern,
crista iliaca )
Tipuri de transfuzii- directa, indirecta, autotransfuzie
Complicatii post transfuzionale-nehemolitice ( reactii alergice, pirogene, anafilactice ), soc post
transfuzional( frisoane, hipotensiune, puls rapid lab, dureri lombare, paliditate , voma, dilatarea sfincterilor ),
insuficienta cardiaca acuta, enmbolie cu cheaguri de singe sau aer.

In soc- la fiecare 500 ml de transfuzat- 5 ml CaCl 10% + sol. Glucoza 40%-5 ml, repetat la 2 h. Se administreaza
analgezice, antihistaminice, blocaj paranefral cu novocaina, oxigenoterapie, corticosteroizi ( prednizolon 60-120 mg
i/v ) , sol. Adrenalina 1 ml ( 1 : 1000 ) + glucoza 100 ml , 40%

3. Particularitatile plagilor prin arma de foc

Particularitatile :
Prezenta defectelor insemnate pe tegumente si tesuturi moi , ce apar la actiunea proiectilului, schijei, undei de
explozie.
Formarea focarelor noi de necroza in orele, zilele apropiate ( zona de comotie moleculara )
Zonele de leziune a tesuturilor moi la diferite niveluri ( cu diferite dimensiuni )
Toate plagile sunt contaminate.

Clasificarea
Dupa numarul de leziuni la un ranit: unice, multiple, asociate, combinate
Dupa agentul de ranire- glonte, schije, bile metalice, proiectile, sageti, ace, explozi, arme albe, chirurgical, ocazional
Dupa triectul si raportul catre cavuitati- oarbe, penetrante, nepenetrante, tangentiale, transfictiante
Mofologic- punctiforme, morsocate, taiate, intepate, rupte, contuzionale, tocate.
Leziunea tesuturilor- cu lezarea tesuturil.or moi, a oaselor, articulatiilor, organelor interne, nervilor, arterelor, venelor.
Localizarea anatomica- craniu, git, torace, abdomen, bazin , extremitati.
Contaminare- cu microbi, aseptice.

Particularitatile morfologice
Zona canalului propriu-zis –umplut cu cheaguri de singe, detrit tisular, bucati de haine…
Zona necrozei primare/ contuziei tisulare- tesuturile ce formeaza peretii canalului
Zona comotiei moleculare si necrozei secundare.
Biologia plagii prin arma de foc
Faza inflamatiei si detasarii tesuturilor necrozate, dureaza 1-2 saptamini
Faza regenerarii si formarii granulatiilor
Faza cicatrizarii si epitelizarii, formarea cicatricei, 12-20 zile.3 variante de cicatrizare- per primam intentione, per
secundam prin impuroiere odata cu aparitia tesutului granular si cicatriceal, sub crusta formata din singe inchegat,

Principiile tratamentului la etape

Evacuarea cit mai rapida cu acordarea primului ajutor
Imobilizarea precoce cu atele standarte de transport
Profilaxia si terapia antisoc, lupta cu hemoragia din plagi, starea anemica.
Seroprofilaxia si antibioticoterapia pentru prevenirea dezvoltarii proceselor inflamatorii
Acordarea asistentei medicale calificate si specializate la etapa respectiva
Expertiza militara.
Clasificarea prelucrarii chirurgicale primare ( PCP)
Cu antibioticoterapie- precoce( 24h ), aminata ( 24-48 h ), tardiva ( > 48h )
Fara antibioticoterapie- precoce( 12h ), aminata ( 12-24 h ), tardiva ( >24h )
Contraindicatiile PCP
Stare de soc, agonie
Plagi multiple superficiale ( nu mai adinc de tesutul dermal ) provocate de schije mici, ce nu lezeaza vasele mari
Plagi transfixiante ale extremitatilor tesuturilor moi, fara lezarea vaselor
Plagi penetrante in torace, provocate de gloante/ schije mici ce nu produc pneumotorax deschis sau hemoragie
intrapleurala.
Elementele PCP

3
 Release by MedTorrents.com
Incizia ranii ( de-a lungul axului extremitatii, pe torace- pe spatiile intercostale )- nu sunt supuse inciziei plagile din
ficat, plamin, creier.
Excizia tesuturilor neviabile
Reconstructia si restabilirea anatomica a tesuturilor lezate.
Indicatii pentru aplicarea suturilor
Chirurgul convins de operatie
Plaga fara distrugeri mari
N-au fost lezate vasele magistrale si nervii periferici
Apropierea marginilor liber fara tensiune
Starea generala a bolnavului satisfacatoare
Posibilitatea de supraveghere 10-12 zile.
Clasificarea suturilor
Primare- suturi rare , nu este proces inflamator, operatii radicale, stare satisfacatoare, supraegherea chirurgului , se
aplica imediat
Primar-provizoriu- nu se ligatureaza fibrekle, nu-s semne de inflamatie, se ligatureaza peste 4-5 zile
Primar- aminate- fibrele se ligatureaza peste 6-7 zile fara semne de inflamatie
Secundar-precoce- plaga granuleaza, fara semne de inflamatie profunda ( 8-23 zile ), peste 8-15 zile de la PCP
Secundar-tardive- in faza cicatrizarii, se inlatura cicatricea pentru a inlatura marginile, peste 20-30 zile de la PCP
Esecurile PCP
PCP necalificata, neefectuarea exciziei depline a tesuturilor lezate, nu s-a efectuat incizia de volum necesar si revizia
plagii
Inciziile longitudinale a fasciei ce aduc la marirea zonei de necroza secundara.
Excizia tegumentelor pe suprafete prea mari
Efectuat de un chirurg fara practica
Hemostaza insuficienta ce duce la hemoragiisecundare
Imobilizare insuficienta dupa operatie
Suturarea plagii cu structuri dense
Drenarea insuficienta a plagii
Antibioticoterapie neadecvata.

4.Particularitatile socului traumatic in traumatismele de razboi, calamitati

Socul- o reactie generala a organismului la leziunea mecanica grava , manifestata prin dereglarea organelor functiilor
vitale: SN, circulator, respirator, endocrin, cu dereglarea metabolismului, ca factori initiatori fiind trauma si
hemoragia.

Factori predispozanti – supraincalzirea sau supraracirea organismului, surmenaj fizic , foame, hipovitaminoza,
iradiatia, imobilizarea insuficienta in fracturi, transportare indelungata, trauma suplimentara ( inclusiv operatia )

Patogenie-trauma excitare dureroasa puternica cu supraexcitarea scoartei cerebrale si centrilor subcorticali

actioneaza asupra hipofizei, cu cresterea ACTH,stimularea suprarenalelor catecolemie ( creste de 10 ori )
spasmul sfincterelor precapilare ,arteriole, venule se deschid sunturile arterio-venoasa singele arterial trece in
venule ocolind capilarele centralizarea circulatiei.
Treptat s/renalele se epuizeaza, in tesuturile periferice lipsite de circulatie se dezvolta hipoxie, acidoza, se acumuleaza
produse toxice ( histamina, serotonina, acid lactic ) atonia venulelor, arteriolelor, precapilarelor decentralizarea
circulatiei scade volumul de singe circulant hipotensiune.

Clinic-
Faza erectila-euforie, hiperdinamie, bolnavii nu pierd cunostinta, dar nu se orienteaza in spatiu.Tegumentele- palide,
reci, umede,; pupilele moderta dilatate, TA- norma/crescuta, respiratia, pulsul- accelerat
Faza torpida- deprimarea functiilor vitale ale organismului, depresie cu pastrarea cunostintei, paliditatea tegumentelor,
hipotrnsiune, scade temperatura corpului,
Soc primar- imediat / primele 2 h dupa trauma
Soc secundar- dupa 4- 24 h.

Clasificarea ( faza torpida )

Usor- TA sistolica- 90-100, Ps-100 , resp.-18-20
Mediu- TA sistolica-80- 90 , Ps-110-120 , resp. 22-28, paliditate
Grav- TA sistolica-75-60 , Ps-> 130 , resp.30-36 superficiala , paliditate, cianoza
Foarte gravTA nu se determina, puls filiform , pe artera carotida, respiratie aritmica , pierderea cunostintei.
4
 Release by MedTorrents.com
Principiile de tratament
Inlaturarea durerii
Analgetice ( promedol 2%- 1-2 ml )
Blocade novocainice ( in locul fracturii, circular, vagosimpatic, paranefral, intercostal )
Anestezie generala cu amestec de azot si oxigen
Imobilizarea trumatismului
Transportare crutatoare
Neuroleptanalgezie
Inlaturarea dereglarilor hemodinamice
Hemostaza provizorie
Restabilirea hemoragiei cu plasma, componenti sangvini
Solutii macromoleculare
Cresterea tonusului periferic- noradrenalina, mezaton.
Inlaturarea insuficientei respiratorii
O-terapie intebsiva- 6-8 l/min
Ventilatie artificiala, traheostoma
Corectia dereglarilor functionale endocrine, metabolice
Hidrocortizon 50-75 mg i/v, i/m
Pentru inlaturarea acidozei- sol. Bicarbonat de sodiu 150-200 ml p.o.
In hiper- K-emie- i/v CaCl 10%-10ml.
Vitamina C 500 mg i/v, vit. B1 5%- 2 ml i/m, vit. B6- 2,5%-1ml i/m
Stimularea diurezei cu eliminarea produsilor toxici- manitol 15%-400 ml, glucoza 5%- 200ml.
Stari terminale-
Resuscitare cardio-respiratorie
Traheostomie

Tratamentul pe etape
Primul ajutor-imobilizarea cu atele, pansamentul plagi, analgezice, eliberarea cailor respiratorii , hemostaza
temporara, ABC-ul RCP
Ajutor premedical- imobilizarea cu atele, corectia pansamentului, analgezice, incalzirea accidentatului, analgezia prin
mici cantitati de alcool
Ajutor medical-grupe de triaj-
Ranitii in stare grave, cu lezarea organelor vitale, hemoragii interne sala de operatie I rind
Ranitii starea carota permite aminarea interventiei( 1-2 h ) sala de tratament antisoc.
Ranitii cu interventii chirurgicale temporar aminate- saloane de tratament antisoc, mentinerea hemodinamicii
Ranitii cu garou, pneumotorax spontan, asfixie, sala de pansamenta in primul rind ( hemostaza, tub de drenaj in
cavitatea pleurala, traheostomie )
5. Sindromul de strivire
Sinonime- toxicoza traumatica, sdr de strivire, sdr copresiei indelungate, sdr Bay- Woters.
Definitie – o patologie poliorganica cauxata de compresiunea indelungata a tesuturilor moi a extremitatilor, regiunii
pelviene si a capului.
Etiologia Expozitia compresiei determina gradul dereglarii:
Vol de tesutri moi supuse compresiei este direct proportional cu gravitatea sdr.
Durata expozitiei
Regiunea anatomica supuse compresiei
Forta de compresie
Virsta pacientului
Starea sanatatii pina la compresie.
Gradatia
Usor , de 2-4h , a unor segmente mici ale extremitatilor; schimbarile sunt reversibile, locale, minime- redori, deregleri
functionale
Mediu , de la 4-6 h , a citeva segmente a extremitatii, pericol pentru viata nu este.
Grav- de la 6-8 h , a unui membru inferior
Extrem de grav- > 8 h a ambelor membre inferioare.
Patogenie
Factorul neuroreflector ( sdr algic ) – la traumatizarea regiunii date→excitarea SNC ( faza erectila ) ,dureaza 1-1,5 h,
fara hipovolemie, doar dureri puternice. Dupa 1- 1,5 h incepe perioada de adaptare , faza tropida a socului. Sdr de
compresie incepe la decompresia regiunii afectate.Din momentul decompresiei sdr algic revine, cu artralgii, mialgii,
osalgii, dureri la miscarile active si pasive.

5
 Release by MedTorrents.com
Factorul toxemiei metabolice si absorbtia produselor devitalizate- cu autointoxicare, se absoarbe mioglobina din
muschii necrotizati, microelemente- cel mai periculos este eliminarea caliului din muschi→hipercaliemie si
hiperfosfatemie
Plasmo- si limforeea- extravazare lichidului , edem, hipovolemie.
Clinica
Perioada precoce- dereglari acute cardiovasculare, hipovolemie, hipercaliemie ( senzatie de asfixie, dureri
retrosternale, bradicardia )
Intermediara- insuficienta renala acuta- blocarea canaliculelor renali cu mioglobina; urina de culoarea spalaturii de
carne.
Reconvalescenta-predomina manifestarile clinice locale a regiunii supuse compresiei.Local membrul este palid,
sensibilitate crescuta, dureri la miscari active, segmentul creste in volum, edem, descuamarea epidermului.Tesuturile
necrotizate se descuameaza, apoi se inlocuiesc cu tesut conjunctiv ce comprima vasele sangvine, tr nervoase, ce duc la
dereglari grave.
Primul ajutor
Antidoloranti i/m
Saturarea organelor cu lichid alcalin 2% NaCO3, profilaxia acidozei si hipovolemiei
Simptomatic
Protectia partii necomprimate de conditiile climei
Indicatia locului
Primul ajutor in Crush sdr
Eliberarea de compresie a tesuturilor in prezenta medicului
Aplicarea pansamentului compresiv de la proximal la distal si garoul se scoate. La o compresie > 15 min. Garoul nu se
mai scoate , are scopul de a minimaliza absorbtia substantelor toxice din plaga
Aplicarea pansamentului aseptic a regiunii deschise
Imobilizarea extremitatii
Asigurarea hipotermiei locale + 16-+18 C
Antidoloranti
Saturarea organismului cu lichide alcaline
Evacuarea de urgenta.
Primul ajutor medical
Infuzia substituientilor coloidali si cristaloizi
Antidoloranti i/v
Tratamentul si profilaxia hipercaliemiei ( CaCl, gluconat de Ca, NaCl )
Continuarea hipotermiei locale
Simptomatic
Profilaxia complicatiilor septice
Evacuarea.
Chirurgical
Fasciotomie decompresiva
Amputatii si exarticulatii.

6.Leziunile termice si particularitatile lor in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de evacuare

Sunt produse prin actiunea curentului electric , temperatura ridicata. Dupa actiunea factorului etiologic- termice,
elctrice, chimice.
Leziunile termice- in dependenta de sursa- prin convectie ( flacara, vapori de apa, gaz ); prin contact ( direct cu t˚
inalte, sobe ); prin iradiere ( unda de lumina a bombei atomice ). Temperaturile < 60˚ C→ necroza umeda de
descuamatie; t > 60˚C→ necroza uscata de coagulare, tesuturile se acopera cu crusta.
Electrice , au actiune termica, in rezultatul rezistentei tesuturilor se elimina caldura; ionizarea moleculelor cu
coagularea proteinelor; actiune mecanica
Chimice in rezultatul aplicarii acizilor concentrati, sodei caustice.
Leziuni termice locale
Clasificare
Superficiale ( vindecare spontana, fara cicatrice )
Hiperemia si edemul pielii ( eritem )
Necroza si detasarea epidermului ( flictena )
A. necroza partiala a pielii cu pastrarea stratului germinativ, ale anexelor pielii si ducturilor glandelor.
Profunde ( lasa cicatrice, necesitate in tratament plastic )
B. necroza tuturor straturilor pielii
Necroza pielii si a tesuturilor adiacente.

6
 Release by MedTorrents.com
Calcularea suprafetei arse.
Regula palmei ( palma= 1% supraf.corp )
Regula cifrei 9- capul si gitul=9%; fiecare membru sup.=9%; toracele si abdomenul- cite 9; spate si fese cite 9; fiecare
membru inferior cite 18; regiunea anala si genitala= 1%.
Metoda Dolinina- schema corporala este impartita in segmente a cite 1%- se coloreaza segmentele afectate.
Manifestari clinice
Hiperemie difuza; edemul tesurilor slab, durere locala marcata.
Hiperemie in jurul vezicii; edemul tesurilor marcat, durere locala marcata; vezicule pe piele cu peretii subtiri
transparenti, timpul detasarii epidermului 5-7 zile, epitelizare 9-12 zile
A. Crusta; edemul tesurilor slab, durere locala pastrata; vezicule pe piele nu-s obligatorii,cu peretii grosi, crusta
cafeniu-surie, timpul detasarii epidermului 2-3 sapt., epitelizare 1-1,5 luni
B. Hiperemie nu-i marcata; edemul tesurilor slab, durere locala lipseste, crusta intunecata, groasa, timpul detasarii
epidermului 4-6 sapt.,
Crusta neagra, groasa, dura; timpul detasarii epidermului >2 luni.
Boala arsilor
Socul combustional( 1-3 zile )
Patogenic are loc supraexcitarea SNC de catre impulsurile dureroase, un rol au si reactiile psihogene, suprafata pielii
afectate si a tesuturilor vecine; se deregleaza microcirculatia si metabolismul; creste permiabilitatea capilarelor, partea
lichida a singelui trece din vase in spatiul intercelular→hemoconcentratie ( Ht= 60-70%, Hb-200 g/l) , plasmorea
atinge 20-30 %
Diagnosticul – de regula nu-i scaderea marcata a TA caracteristica socului traumatic.Simptomul cardinal- gradul
hemoconcentratiei si scaderea diurezei.Indicele Franc= suma dintre suprafata superficiala a leziunii termice si triplul
suprafetei profunde. La etapa de prespital;
Usor: S= 20-40% din suprafata corpului; Ps= 96-106/min., TA- N, starea generala- gravitate medie
Grav: S= 41-60% din suprafata corpului; Ps= 110-120/min., TA- 100-110 mm Hg, starea generala- grava, inhibat,
oligurie < 30ml/h, voma
Foarte grav S=>60% din suprafata corpului; Ps= 120-140/min., TA- 85-90 mm Hg, starea generala- grava,stupor
oligurie, anurie < 3-5ml/h, voma “ zat de cafea “, Hb-urie.
Toxemie termica acuta precoce ( 3-14 zile )
Intoxicatie acuta cu produse de dergadare a proteinelor ce petrund in singe din plaga ( histamina, serotonina, chinine) .
Durata toxemiei depinde de gradul necrozei. In necroza umeda mai rapid se dezvolta inflamatia si aceasta perioada
devine mai scurta dar mai grava. In necroza uscata- mai prelungita , decurge mai usor. Simptome:
Semne cerebrale, datorita intoxicatiei SNC, edem cerebral )= constiinta neclara, delir, excitatie psihomotorie,
insomnie , apatie. In 85-90% la a 2-5-a zi apare psihoza toxico-infectioasa.
Caracteristic- febra 38-39 C, uneori hectica, bacteriemie tranzitorie in 1/3 cazuri.
Scade hemoconcentratia, se dezvolta anemia, leucocitoza cu deviere la stinga.Caracteristic- reactia catabolica cu
bilantul azotic negativ, scad proteinele in ser.
Insuficienta renala secundara, hepatita toxica, staza pilmonara, dereglarea microcirculatiei pulmonare , infectia-
pneumonii.
Sepsis
Septicotoxemie-
manifestarea complicatilor septice si a febrei datorita resorbtiei purulente. Pina la 4-5 sapt. se datoreaza procesului
inflamator-purulent in tesuturile necrotizate si detasarea tesuturilor. Odata cu formarea plagilor granulare toate
dereglarile sunt legate de pierderea proteinelor si electrolitilor prin plaga si absorbtia produselor de degradare a
suprafetei ranii. Semne:
Febra tip remitent
Slabiciune, dereglarea somnului, modificari dispeptice
Dereglari psihice
Pierderea permanenta a proteinelor din plaga, dereglarea functiei ficatului, TGI deficit proteic( hipoproteinemie,
disprotweinemie )
Modificari distrofice si inflamatorii in miocard, rinichi, ficat pneumonii.
Sepsis, vasculita hemoragica, hepatita toxica, eruptii toxico-eritematoase cu caracter confluent. Febra hectica,
leucocitoza, anemie
Epuizare combustionala- scadere ponderala, astenizarea SN, edeme, hemoragii, necroza secundara a granulatiilor,
modificari trofice ale pielii, escare, atrofie musculara, contractura articulatiilor mari, este un proces reversibil.
Reconvalescenta.
Tratamentul pe etape
Primul ajutor si ajutorul premedical- stingerea hainelor arzinde, administrarea promedolului din seringa-tub, aplicarea
pansamentului pe suprafata arsa, adm. AB

7
 Release by MedTorrents.com
Primul ajutor medical- in soc grav- analgetice narcotice, antihistaminice, pooiglucina; la toti arsii se adm anatoxina
tetanica 0,5 ml; este contraindicata toaleta chirurgicala primara si inlaturarea veziculelor.
Ajutor calificat- terapie infuzionala, la afectarea cailor resp.- bronholitice, prednizolon, diuretice, traheostomie.
Ajutor specializat- prelucrarea chirurgicala primara, terapie transfuzionala, alimentare prin sonda nazogastrica,
necrectomie.
Tratament chirurgical – autodermoplastie, autoplastie secundara precoce, alo- xenoplastie, autoplastie secundara
tardiva.

Degeraturile,particularitatile lor in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de evacuare

Clasificare.
La ger uscat- se afecteaza preponderent partile dezgolite sau periferia.se lezeaza protoplesma celulara cu necroza/
degeneraea tesuturilor
La frig umed-“ picior de transee “ in rezultatul dereglarilor vasomotorii si neurotrofice apar modificari destructive
pina la necroza tesuturilor, gangrena umeda, sepsis.
De contact- apar la contactul nemijlocit al partilor dezgolite a corpului ( minile ) cu un obiect metalic inghetat.
Prin frison – o varietate a degeraturii cronice preponderent a partilor deschise ( min, urechi, fata ) , ce apar sub
actiunea racelii sistematice , dar neprelungite si nebruste. Mai predispusi sunt cei ce au fost supusi degerarii. Clinic se
manifesta prin edem, cianoza, prurit, parestezii, in cazuri grava- fisuri si ulcere pe piele, dermatoze secundare,
dermatite.
Patogenie
Spasmul prelungit al arteriolelor sub actiunea frigului, cu ulterioara lor trombozare dereglarea microcirculatiei
locale necroza.Afectarea tesuturilor are loc neuniform- zonele de necroza alterneaza cu zonele putin
modificateaspect marmorat al pielii. Profunzimea degeraturilor se determina dupa incalzirea tesuturilor. 2
perioade.
Clinic
Perioada prereactiva= paliditatea tegumentelor cu pierderea sensibilitatii, scaderea locala a temperaturii cu dereglarea
metabolismului si a circulatiei in zonele degerate.
Ca criteriu obiectiv al trecerii in perioada reactiva- aparitia edemului in sectorul afectat, inflamatia si necroza,
delimitarea profunzimii degeraturii.
Gradele
Dereglarea circulatiei locale si a inervatiei fara necroza, pe o perioada scurta scade temperatura tesuturilor.Apare
pruritul, dureri arzatoare, parestezii.Pielea- edemata, destinsa, desen marmorat.Aceste manifestari apar in zilele
urmatoare dar se mentine timp indelungat sensibilitatea regiunii afectate la frig.
Edemul si necroza pielii pina la stratul malpighian.pe pielea cianotica si edemata se formeaza vezicule cu exudat
transparent, ce pot aparea peste citeva zile de la incalzire.dureri intense; durata tratamentului> 3 saptamini
Hipotermie tisulara mai indelungata.are loc necroza tuturor straturilor pielii+ tesutul subcutanat. Pe pielea afectata pot
aparea vezicule cu continut hemoragic.dureri intensive, prelungite.pielea- palida, rece la palpare.tesurile moarte se
supun destructiei partiale si detasare insotita de purulenta.Vindecare- secundara > 30-60 zile.
Hipotermie tisulara mai indelungata, cu  brusca a temperaturii tesuturilor.se mortifica si muschii, oasele. Durerea nu
corespunde profunzimii afectarii.pielea- palida/ albastrie, uneori cu vezicule cu continut intunecat. Linia de demarcare
apare peste 2 saptamini, diagnosticul este posibil de a stabili doar dupa 10-12 zile.Pentru a determina mai rapid
profunzumea afectarii, veziculele se sparg si se irita suprafata lor. –daca este nedureroasa si nu singereaza la iritatie
necroza tuturor straturilor.
Tratamentul
Primul ajutor in perioada prereactiva- restabilirea temperaturii corpului si a circulatiei, protectia de infectare.Hainele
ude se schimba, cu atentie la scoaterea hainelor lipite de zonele degerate. Se incalzeste victima cu termofoare,
plapume, lichide calde.Restabilirea circulatiei- frectii cu spirt, cu miinile uscate.Picioarele- apa 24 C, treptat timp de
30-40 min. apa se incalzeste pina la 36-40, cu masajul concomitent de la periferie spre centru, inclusiv miscari active
in articulatii.
La punctul medical al brigazii- pansament aseptic cu alcool, imobilizarea extremitatilor, anatoxina tetanica, AB.
Pentru restabilirea microcirculatiei, intra-arterial:
Sol. Novocaina 0,5% 10 ml
Sol. Eufilina 2,4% 10 ml
Acid nicotinic 1% 5 ml
Dimedrol 2% 2 ml
Papaverina 2% 2 ml
Fibrinolizina 20000UI
8
 Release by MedTorrents.com
Heparina 10000UI
Hemodez, sol. Glucoza 5% cu 0,25% novocaina ( < 300 ml )
Prelucrarea chirurgicala primara- inlaturarea veziculelor.
Inghetarea
Perioada ascunsa a hipotermiei generalizate : somnolenta, slabiciune, reactii indetinite, vorbire lenta, tremor general.
Apoi apare confuzia si pierderea cunostiintei, convulsii, intarirea muschilor, dereglarea respiratiei treptat, cu
dereglarea cardiace si moarte. Ca semn obiectiv al hipotermiei – scaderea temperaturii rectale < 35ºC, pericol dee
moarte – la scaderea temperaturii < 25ºC .
Perioada reactiva apare dupa incalzirea organismului- apar diverse procese patologice in organele interne ( pneumonii,
nefrite ), dereglarea SNC ( nevrite, pareze, dereglari trofice, afectiuni psihice )
Fazele
Adinamica- tº 35-32 ºC , la inceputul perioadei se intensifica toate functiile organelor vitale, mai intii creste
excitabilitatea SNC, creste frecvsnta si profunzimea respiratiei, se intensifica Ps, creste TA, viteza circulatiei,
metabolismul si necesitatea organismului in O2 →mentinerea nivelului temp. normal pe baza intensificarii
termogenezei. La epuizarea functiilor→scaderea temperaturii, a frecventei respiratiei, palpitatii, constiinta se pierde,
reactii lente, somnolenta.
Stupoare- este considerata ca inhibitie protectoare a creerului cu raspindire la segmentele bazale. La scaderea temp.-
26-27 C se inhiba functiile vitale→respiratia, Ps, FCC, ↑ hipoxia si hipoxemia , se opreste tremorul. Se dezvolta
rigiditate musculara, incontinenta sfincterelor. Se inhiba total activitatea psihica , scade excitabilitatea centrilor
subcorticali, reflexele slabesc.
Faza convulsiva- la temp. < 26 C- cu stingerea tuturor functiilor , moarte clinica.
Tratament
Primul obiectiv- incalzirea rapida activa ( incalzirea pasiva doar pierde timpul ). Este periculoasa doar
supraincalzirea . Pentru incalzirea activa- baie calda , T 22-24º C , timp 10-20 minute, pina la atingerea temp.- 36-
40ºC. Incet se fac frectii cu burete. La cresterea FR > 12/ min. Se intubeaza.
Sol. Glucoza + insulina, substituienti sangvini cu masa moleculara mica , s.a. solutii incalzite pina la temperatura
victimei.
Heparina, hormoni, diuretice.
Nu se adminestreaza alcool per os, deoarece acesta inhiba SNC
O2- terapia nu se efectuiaza, deoarece tesuturile nu pot capta oxigen
Cu mare prudenta se administreaza cardiacele, analepticele respiratorii, deoarece pot agrava starea
La atingerea temperaturii 34º C→ terapia antisoc

8.Leziuni de arma de foc a articulatiilor particularitatile lor in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de
evacuare

Leziuni deschise a articulatiilor

Clasificare
Nepenetrante: se lezeaza doar tesuturile ce acopera articulatiile, cavitatea articulatiilor ramine intacta.
Penetrante: cu leziunea integritatii membranei sinoviale.
*Lezarea tesuturilor moi ale articulatiilor:
1-lezarea neinsemnata a tasuturilor moi de-a lungul canalului ranii (rani “punctiforme”).
2-leziuni insemnate a tesuturilor moi (leziuni “largi”)
3-leziuni cu defect intins a tesuturilor moi.
*Dupa gravitate, leziunile penetrante se clasifica:
I ranirea izolata a capsulei si leziunea totala a articulatiei cu afectarea moderata a epifizelor.
II raniri oarbe penetrante, cu afectarea limitata a epifizei.
III fracturi intra-articulare.
*Dupa caracterul leziunii
- transfixiate
- oarbe
- tangentiale
*Dupa afectarea oaselor:
fara leziunea osului
leziune neinsemnata
leziune insemnata
*Lezarea altor tesuturi:
cu leziunea vaselor

9
 Release by MedTorrents.com
cu leziunea nervilor
Clinica
Manifestari locale: umflarea articulatiei in rezultatul hematomului, durere marcata, limitarea miscarilor in articulatii.
Uneori- scurgerea lichidului sinovial, la inceput- transparent, apoi devine tulbure si in fine- caracter purulent.
Cind diagnosticarea este dificila se trage atentia asupra pozitiei extremitatii, orificiul de intrare si iesire, conturul
articulatiei.
Leziunile nepenetrante pot provoca exudat reactiv in articulatii in rezultatul procesului inflamatoriu, ce se raspindeste
pe membrana sinoviala precum si leziunea intra-articulara, datorita actiunii undei proiectilului, hemoragiei, necroza
substantelor spongioase a epifizei.
Deseori se complica cu infectii aerobe si anaerobe:
In inflamatie purulenta (empiem)- starea generala relativ satisfacatoare, temperatura usor crescuta, manifestari
inflamatorii locale (cresterea volumului articulatiilor, durere, pozitie fortata, la punctie- puroi)
In flegmon capsular – starea generala se agraveaza, temperatura creste. Creste volumul articulatiei pe baza edemului
rapid progresat al tesutului inconjurator, rezulta cresterea contracturii flexorii. De obicei cavitatea articulatiei contine
putin puroi, cresc leucocitele, Creste VSH.
Osteoartrita (osteomielita epifizei) – stare grava, temperatura creste, cresc semnele intoxicarii, dureri taietoare in
regiunea articulatiei. In cavitatea articulatiei- mult puroi. Are loc infiltrarea substantei spongioase cu puroi.
Panatrita putrida – intoxicare grava, suprafata ranii se acopera cu depuneri galbene-murdare, miros putred.
Tratament
I Primul ajutor – analgetice, hemostaza provizorie, pansament, imobilizarea extremitatii (+ 2 articilatii vecine),AB
II Primul ajutor medical
hemostaza provizorie
analgetice
AB, anatoxina tetanica
Corectia imobilizarii
III Ajutor calificat
bolnav cu indicatie operatorie imediata
bolnav fara indicatie operatorie , necesita evacuare
Interventia chirurgicala necesita: hemoragie prelungita, infectia anaeroba
tratament complex al socului traumatic
profilul complicatiei infectioniste
IV Ajutor specializat
prelucrarea chirurgicala a articulatiei
tratarea complicatiei infectiei
restabilirea functiei articulatiei
tratament conservativ- punctie, evacuarea singelui, spalarea cavitatii articulatiei cu sol. Novocaina, administrarea AB ,
imobilizare gipsata
la leziunea extremitatii artijculare- PCP, cu excezia econ. a tesuturilor periarticulate lezate, deschiderea hematomei,
buzunarelor.

Leziuni inchise
Contuzii / Entorse / Rupturi ligamentare / Fracturi intra-articulare /Luxatii
Contuziile si rupturi ligamentare - edem, hemoragii, durere, dereglarea functiilor.
Fracturile – de la fisuri pina la strivirea extremitatilor.
Luxatiile - sunt insotite de ruptura capsulei, ligamentelor, muschilor.
Primul ajutor : imobilizare analgezica
Primul ajutor medical: controlul imobilizarii, analgetice.
Ajutor calificat: imbunatatirea imobilizarii, terapie a socului.
Ajutor special : conservativ – pansament gipsat
chirurgical – repozitie.

9. Particularitatile leziunilor toracelui in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de evacuare

clasificare
Leziunile toracelui inchise
Fara lezarea oaselor
Cu lezarea organelor interne
fara lezarea organelor interne

10
 Release by MedTorrents.com
Cu lezarea oaselor
cu lezarea organelor interne
fara lezarea organelor interne
leziuni nepenetrante ale toracelui ( leziuni tangentiale ce nu patrund in cavitatea toracelui )
Fara lezarea oaselor
Cu lezarea organelor interne
fara lezarea organelor interne
Cu lezarea oaselor
cu lezarea organelor interne
fara lezarea organelor interne
Leziuni penetrante

Fara lezarea oaselor

Cu lezarea organelor interne
fara lezarea organelor interne
Cu lezarea oaselor
cu lezarea organelor interne
fara lezarea organelor interne
Leziuni toracoabdominale
Pneumonii
Atelectazia
Abcese
Gangrena
Empiem
Fistule bronsice- externe, interne, totale
Carnificarea plaminilor
Fracturi costale
Dureri locale in regiunea fracturii, ce se intensifica la inspir profund si tuse.
Raminerea in urma a hemitoracelui afectat in actul de respiratie
La palpare – durere, crepitatie
Emfizem, hemotorax, pneumotorax, la lezarea pleurei cu fragmente ooase
In fracturi multiple de coaste cu lezarea pleurei, plaminilor→soc, respiratie superficiala ingreuiata, cianoza, pozitie
fortata, limitarea excursiei cutiei toracice de partea afectata
Fracturile sternului- hemoragii in tesutul mediastinului anterior. La locul fracturii- tumefactie, deformare locala. La
deplasarea fragmentelor osoase- lezzrea pleurei, plaminilor, organelor mediastinului, ruperea arterei toracice interne
Compresia cutiei toracice- dispnee marcata, cianoza, tuse cu eliminare de singe spumos, puls slab , frecvent
Asfixia traumatica- cind compresia toracica survine in inspir- cianoza brusca a pielii capului, gitului, uneori si a
toracelui superior, cu multiple focare mici de hemoragii pe piele, sub conjunctive; starea generala- grava.
Pneumotorax
Inchis- aerul patrunde in cavitatea pleurala in timpul ranirii. Datorita contractiilor muschilor comunicarea cavitatii
pleurale cu exteriorul se intrerupe, dar plaminul ramine colabat.
Deschis- rana deschisa a cutiei toracice serveste drept poarta de intrare a aerului in timpul expirului in cavitatea
pleurala ( ce aspira permanent aer ) , iar la expir- iese afara.In inspir aerul din cavitatea pleurala comprima plaminul si
aerul “ vechi “ trece in plaminul sanatos.Concomitent mediastinul se deplaseaza in partea sanatoasa cu presiunea mai
joasa, limitind marcat umplerea plaminului sanatos cu aer.In expir o parte din aerul de plaminul sanatos trece in
plaminul afectat, care partial se indreapta, eliminind o parte de aer in afara cavitatii pleurale→mediastinul se
deplaseaza spre partea bolnava, iar la un alt inspir- iarasi spre partea sanatopasa →” flotatia mediastinului “→creste
insuficienta respiratorie
Cu supapa- la fiecare inspir , in cavitatea pleurala patrunde aer care prin defectele din pleura parietala sub presiune
trece in tesutul subcutanat, ce se raspindeste departe de plaga, pe git, fata. Mediastinul se deplaseaza spre partea
sanatoasa, cu comprimarea plaminului sanatos. Fata – tumefiata, pleoape ingrosate.
Hemotorax
Sursa hemoragiei- arterele intercostale, lezarea parenchimului pulmonary, a vaselor sangvine, diafragmei, pericardul,
inima.Hemoragiile din vasele mari si cord sunt letale.
Hemotorax- mic ( singe in sinusuri ), mediu ( la mijlocul scapulei ), masiv ( mai sus de mijlocul scapulei )
Cu cresterea hemoragiei are loc comprimarea plaminului cu cu excluderea acestuia din respiratie.
Proba Ruvil- Greguar : se colecteaza singe prin punctia cavitatii pleurale: daca se coaguleaza rapid→hemoragia
continua, daca lipseste coagularea→oprirea hemoragiei.
Tamponada cardiaca

11
 Release by MedTorrents.com
Lezarea cordului- transfixianta, oarba, tangentiala, penetranta, nepenetranta in cavitatea cordului.
Diagnostic- tugescenta jugularelor, zgomote asurzite, creste matitatea cordului, scaderea brusca a TA.
Emfizem subcutanat
Uneori poate atinge membrele inferioare. Daca emfizemul se limiteaza in regiunea gitului- lezarea traheei, bronhii,
esofag.
Volete costale
Bilaterale anterioare ( linia fracturii pe ambele linii parasternale, sternul pierde legatura cu carcasul pectoral )
Antero-laterale, laterale, posterioare, postero- bilaterale.
Respiratie paradoxala
Empiem pleural
Ca rezultat al infectarii cavitatii pleurale in momentul rnirii, la ruperea unui focar purulent din plamini sau cutia
toracica. Pentru diagnostic- proba Petrov: punctatul pleural se colecteaza in eprubeta, se dizolva de 4-5 ori cu apa
distilata , se amesteca.Singele neinfectat formeaza un mediu transparent hemolizat, iar lichidul tulbure indica
infectarea.
Principii de tratament
Primul ajutor medical-pansament aseptic, ocluzi ( pneumotorax ), analgetice, scoaterea din focar.
Ajutor premedical-se inlatura obstructia cailor respiratorii, pansament ocluziv, drenaj pleural, analgetice, analeptice
respiratorii, cardiotonice,
Ajutor medical, triajul, evacuare – masuri antisoc, profilaxia infectiei, combaterea hemoragiei, insuficientei cardiace,
respiratorii, revizia pansamentelor, drenaj pleural, traheotomie.
Ajutor calificat
Ranitii ce nu necesita ajutor la etapa data-contuzii toracice, fracturi costale fara volet mobil in stare satisfacatoare,
plagi penetrante lipsite de leziuni si hemoragii endotoracice pronuntate.
Ranitii ce au nevoie de interventii chirurgicale de extrema urgenta, dupa indicatii vitale la etapa data- hemotorax
masiv, afectarea grava a plaminilor cu insuficienta respiratorie, hemoragii in lumenul trahedi, bronhiilor, ranirea
cordului si vaselor magistrale, traumatisme toraco-abdominale, hemoragii intra-abdominale, pneumotorax deschis.
Ranitii in stare de agonie- tratament simptomatic
Ajutor specializat
Ranitii sositi direct / evacuati de la etapa precedenta cu plagi nepenetrante, carora li s-a indicat prelucrarea
chirurgicala primara
Plagi penetrante transfixiante/ oarbe cu orificiul de intrare si iesire mici a proiectilelor + leziuni viscerale minime, cu
hemotorax, pneumotorax moderat, cu indicatii la tratament conservativ.
Pneumotorax deschis cu leziuni viscerale evidente + hemotorax mare, emfizem grav mediastinal, pneumotorax cu
supapa interna sufocant→toracotomie
Complicatiile traumatismelor toracice.

10.particularitatile prelucrarii chirurgicale primare a plagilor contaminate cu substante radioactive, toxice de lupta si
bacteriologice.
Plăgile combinate în cazul folosirii armei chimice
In războiul modern arma chimică constituie un mijloc de nimicire în masă. In urma contaminării răniţilor cu substanţe
toxice de luptă apar plăgi combinate. Substanţele toxice de luptă se clasifică după acţiunea asupra organismului -
neuroparalitice, vezicantc, sufocante, toxice ş.a.
Pe lîngă măsurile de primă urgenţă - punerea măştii antigaz, administrarea antidotului specific degazarca îmbrăcarea
echipamentului de protecţie - sînt necesare măsuri terapeutice de înlăturare a elementelor de contaminare, prelucrarea
chirurgicală a plăgii.

Plăgile combinate cu substanţe toxice vezicante

Tperita este o substanţă toxică de luptă cu acţiune locală vezicantă, cu efecte sufocante şi toxice generale. Efectele
toxice generale apar după o perioadă de latenţă şi se manifestă prin greţuri, cefalee, adinamie, febră. Moartea survine
prin leziuni renale şi paralizia motorie. Plăgile contaminate cu substanţe toxice vezicante se caracterizează prin
apariţia bruscă şi precoce a edemului şi hipcremiei ţesuturilor lezate, urmată la scurt interval de dezvoltarea proceselor
necrotice. în jurul plăgii contaminate se poate observa după 16-30 de ore o dermatită eritcmobuloasă. Diagnosticul
unei plăgi contaminate cu iperită se pune pe baza analizei următorilor parametri:
mirosul puternic de cauciuc ars sau muştar al plăgii;
coloraţia cenuşie a plăgii;
tipul hemoragiei (plăgile contaminate cu iperită sîngerează
moderat);
- hiperemia plăgii (în cazul contaminării cu iperită apare după 4-6
ore).

12
 Release by MedTorrents.com
La contaminarea pielii cu iperită după 16-30 de ore se pot observa vezicule mici, care se unesc între ele. După
spargerea veziculelor apar ulceraţii purulente, extrem de dureroase care se vindecă greu, timp de 1-2 luni. Cicatricele
rămase sînt intens pigmentate.
Levezita este o substanţă toxică de luptă cu acţiune locală vezicantă, care are şi efecte iritante şi toxice generale.
Caracterul contaminării cu levezită aminteşte pe cel al iperitei, avînd următoarele deosebiri:
• perioada de latenţă a efectelor locale este foarte scurtă (4-5 ore);
• acţiunea asupra pielii este mai energică, afectînd şi ţesuturile
subcutanate;
• vezicaţia produsă este mai extinsă şi mai greu vindecabilă;
* inspirarea unei cantităţi însemnate de vapori de levezită provoacă
edemul pulmonar.
La diagnosticarea unei plăgi contaminate cu levezită se ţine cont de următorii factori:
senzaţia dureroasă este precoce şi puternică;
mirosul puternic şi persistent de hrean al plăgii;
plăgile contaminate cu levezită sîngerează abundent;
după 15-20 min de la contaminare apare hiperemia marginilor plăgii;
edemul pronunţat în jurul plăgii;
se dezvoltă o dermatită buloasă, numărul vezicelor este mai redus, in dimensiunile lor sînt mai mari decît la iperită;
necroza tisulară consecutivă are un caracter uscat
Examenul radiologie este important deoarece levezită este o substanta de contrast atît de radioopacă, încît poate fi
confundată cu un obiect metalic în plagă. Evoluţia plăgilor contaminate cu substanţe toxice si vezicante se
caracterizează prin apariţia infecţiilor anaerobe şi putride. Suprapunerea infecţiei secundare duce la apariţia
flegmoanelor musculare profunde, a abceselor multiple, instalarea unor fistule greu vindecabile, în caz de fracturi la
distanţă se observă focare de osteonecroză, inclusiv formarea sechcstrelor, şi osteomielită cronică, în plăgile
nepenetrante abdominale, toracice deşi seroasele sînt anatomic intacte, se dezvoltă foarte frecvent peritonită, empiem
sau meningoencefalită.
Leziunile penetrante contaminate cu substanţe toxice de luptă duc .uU-sca la un sfîrşit letal, prin fenomene de
septicopiemie.
Tratamentul plăgilor contaminate cu substanţe toxice vezicantePrimul ajutor în cazul intoxicaţiei cu substanţe toxice
vezicante Protecţia căilor respiratorii se realizează cu ajutorul mastii antigaz, iar a tegumentelor - cu ajutorul
costumului de protecţie, ik-sigur, numai după ce s-au îndepărtat în prealabil de pe tegumente .uhstanţele toxice depuse.
Degazarea se poate efectua prin metode mecanice - ştergerea pielii cu tampoane de vată sau tifon, spălarea cu şi săpun,
dizolvarea substanţei toxice cu alcool, petrol lampat etc., cu ajutorul pachetului chimic individual (pastă de clorură de
var cu :i părţi apă sau cu soluţie alcoolică de monocloramină). Ochii se spală •u soluţie de bicarbonat de sodiu sau cu
soluţie apoasă de monocloramină0,5%. După acordarea primului ajutor şi efectuarea degazării bolnavii şi răniţii sînt
scoşi din focar şi evacuaţi la formaţiunile medico-chirurgicale unde urmează să li se acorde ajutorul medical calificat,
în timpul prelucrării chirurgicale a plăgilor contaminate este necesar să se îndepărteze cît mai precoce şi complet
substanţele toxice vezicante din ele. După curăţarea mecanică a plăgii de corpi străini, de bucăţile de îmbrăcăminte,
pămînt etc. se face spălarea abundentă cu un preparat aseptic, folosindu-se o pîlnie mare unită cu un tub irigator. După
spălare se aplică pe plagă un neutralizam specific. La contaminarea plăgilor cu iperită se foloseşte soluţie de cloramină
2%. Marginile plăgii infectate cu levezită se vor badijona cu soluţie iodatâ 5% şi spălată ulterior toată plaga cu soluţie
Lugol,
în caz de contaminare a plăgilor cu fosfor, dezinfecţia marginilor plăgii se efectuează cu o soluţie de permanganat de
potasiu 0,1%, iar cea a plăgii, cu o soluţie de bicarbonat de sodiu 3% sau cu o pastă antifosforică. Plăgile contaminate
cu substanţe toxice neuroparalitice de tipul sarinei vor fi degazate cu soluţie de bicarbonat 2% administrîndu-se şi
antidotul respectiv. Inciziile şi exciziile se recomandă să fie cît mai extinse pentru a permite scurgerea eliminărilor din
plagă. Se vor deschide larg toate spaţiile fasciculare. Hemostaza trebuie să fie efectuată minuţios, chiar şi din vasele
mici, pentru a evita hemoragiile secundare.Plăgi le vor fi drenate şi în nici un caz nu se vor sutura primar.
Plăgile contaminate cu substanţe toxice neuroparalitice
Substanţele toxice cu acţiune neuroparalitică (sarină, V-gaze ş.a.) prezintă agresivitatebiologică deosebit de puternică,
rapidă, deoarece resorbţia lor prin intermediul plăgii este mult uşurată şi acţiunea lor toxică generală se declanşează
brutal şi au o evoluţie letală.
In cazul apariţiei simptomelor de intoxicare trebuie să se administreze cît mai urgent posibil antidotul (atropină,
morsafenă ş.a.) cu ajutorul seringii de autoinjectare.
Răniţii contaminaţi cu substanţe toxice neuroparalitice au şanse de a supravieţui în cazul cînd sînt evacuaţi cît mai
repede din focarul contaminat şi li se acordă ajutor medical calificat. La etapele medicale r procedează
în primul rînd la degazarea atentă a intoxicatului, în scopul de opri procesul de intoxicare generat de pătrunderea
toxicului prin plagă. Rănitul dezbrăcat este necesar să fie spălat cu o soluţic de bicarbonat de sodiu 2%, care asigură

13
 Release by MedTorrents.com
degazarea. Plăgile con-i.iimnatc cu substanţe toxice neuroparalitice nu au un aspect particular, inism, de aceea ele vor
fi decontaminate atent cu o soluţie alcalină.
fundurile de sac din plagă se deschid larg, pentru a se permite nimerea secreţiilor. Prelucrarea chirurgicalăse face după
principiile chirurgiei de campanie, fără suturarea plăgii. Intervenţiilevor fi temporizate, după caz, pînă ce tratamentul
antidotic susţinut inlatura fenomenele toxice,
Plăgile combinate în cazul folosirii armei biologice
Deşi pînă în prezent arma biologică a fost folosită în mod spo-i .nlic, nu se exclude totuşi posibilitatea ca ea să capete
o importanţă mai m.iiti în războiul modem. Vectori de transmitere a bolilor contagioase pui (1 şobolanii, insectele etc.,
agenţii patogeni şi toxinele acestora pot (Hniluce în rîndul trupelor armate şi apopulaţiei civile epidemii masive.
Caracteristic armei biologice este faptul că utilizarea ei poate trece l.i început pe neobservate, deoarece germenul
patogen nu se identifică uiK'diat. Drept rezultat al folosirii armei biologice vor apărea probleme dificile de evacuare şi
tratament.Agenţii biologici sînt microbii: bacilul morvei, bacilul tularemiei, i Iul pestei, Brucella, bacteria cărbunoasă
(antrax), toxinele botulinice în astfel de situaţii singura măsură e administrarea de seruri specifice, antimicrobiene
sau a unor preparate Imuno terapeuţi ce omoloage de înaltă valoare biologică, cum sînt l'.iinaglobulinelc standard, cu
scopul de a ridica rezistenţa globală a oii'iimsmului, şi în primul rînd imunoglobulinele umane specifice, liohli/atc încă
în timp de pace. Răniţii infectaţi vor fi trataţi în spitalele de boli infectioase In cazul leziunilor combinate cu arma
biologică ajutorul medical include:
* protecţia căilor respiratorii cu măşti antigaz, iar a corpului cu costume speciale de protecţie;
administrarea de antibiotice;
instalarea în zona contaminată cu agenţi patogeni a stării de carantină;
Prelucrarea chirurgicală primară a plăgilor contaminate cu germeni patogeni prevede excîzia tuturor ţesuturilor
necrozate, înlăturarea corpilor străini. Plăgile vor fi spălate abundent cu soluţii antiseptice, acoperite cu pansamente
sterile, Paravulnar se vor injecta antibiotice. După prelucrarea chirurgicală suturi nu se vorefectua.

11. Infectia purulenta, clasificare, clinica, profilaxie, tratamentul la etape.

Orice plaga ce este produsa prin arma de foc este infectata:
Bacterii sporogene- tetanos, anaerobii
Bacterii asporulate- proteus, Clebsiella, aerogeni
Cocii piogeni- stafilococul auriu, sreptococ b-hemolitic
Complicatii infectioase:
Dupa evolutie- acuta, cronica
Dupa manifestari- locale, generale.
Infectie in plaga-o interactiune dintre maro- si micro-organism
Factorii generali-virsta, hipoproteinemie, hipovolemie, anemie, soc traumatic cronic, DZ, insuficienta vitaminei C,
tbc, lues, alcoolism cronic, boala actinica, tratament cu corticosteroizi, dereglari circulatorii.
Factori locali- localizare,nivelul de infiltrare, prezenta de corpi straini, gradul de strivire a tesuturilor, spatii ce slab se
dreneaza, stare vascularizatiei locale.
Alti factori- caracterul micro-organismului, virulenta( masura patogenica caracteristica anumitei tulpini de agent
patogen ), invazitatea,( proprietatea de a trece barierele imune locale ), toxicitatea.( proprietatea de a produce si elibera
toxine )
Infectia purulenta locala-primara ( se dezvolta paralel cu dezvoltarea edemului tesuturilor moi ), secundara ( se
dezvolta mai tirziu, in perioada disparitiei edemului traumatic ) .
Evoluiaza in abces, flegmon, colectare( cavitati cu continutul plagii, comunicind cu fistule )
Simptome locale- semne celsiene.
profilaxia complicatiilor infectioase a plagii
Preintimpinarea diseminarii mi/o
Folosirea precoce si sistematica a preparatelor antimicrobiene
Folosirea de preparate ce pot stabiliza imunitatea.
Pevenirea infegtiei este posibila respectind anumite principii:
Intretinerea in curatenie
Aerisirea incaperilor
Expunerea la raze ulraviolete
Personalul-imbracaminte si incaltaminte de schimb
Sanarea regulata a personalului medical si a bolnavilor purtatori ai florei microbiene.
Izolarea stricta a bolnavilor cu plagi purulente in nincaperi speciale
Respectarea stricta a asepticii
Schimbarea periodica a manusilor si instrumentelor
Excluderea operatiilor brutale

14
 Release by MedTorrents.com
Hemostaza buna
Restabilirea anatomica a tesuturilor.
Imunizare activa:
Anatoxina 1 ml inainte de operatia de urgenta
La bolnavi cu casexie- imunizare pasiva cu plasma antistafilococica si gama- globulina antistafilococica.
Plasma 5 ml/ kg corp, i/v 5 zile
gama- globulina i/m 5 ml peste o zi , 7-10 zile.
Formele morfologice in dezvoltarea unui proces purulent, 1981
lichefierea maselor necrotice, eliberarea lor cu formarea defectului de tesuturi.
Proliferarea tesutului conjunctiv si formarea tesutului de granulatie
Fibrozarea tesutului de granulatie cu formarea si epitelizarea cicatricei.
Dupa Caminev-
Perioada precoce < 12h
Perioada generativ- inflamatorie, 5-7 zile
Perioada regenerativa > 14 zile
Daca procesul inflamator persista mult timp se dezvolta febra toxica :
Cresterea temperaturii
Discomfort
Slabiciune generala
Dereglarea circulatiei sanguine
Tratamentul- lichidarea focarului de infectie
Mai tirziu apare sepsisul.

Infectia anaeroba. ( flegmona si gangrena gazoasa )

Infectia clostridiana
I grup- Cl. Perfringens, septicum, oedematicus ( au proprietate proteolkitica foarte pronuntata
II grup-Cl. Histoliticum, fallox.

Clasificarea dupa Lenon:

Grupa celulitei clostridiene
Gr. Celulita necrotica neclostridiana
Formele- superficiale , profunde
Formele de dezvoltare- fulger, rapid progresanta, lent progresanta
Local –cu predominare de gaz/ edem

Grupa celulitei clostridiene(gangrena gazoasa locala, flegmona gazoasa, gangrena gazoasa epifasciala)
Miozita
Dureri mari de extensie
Rapid creste edemul
Parestezii
Fenomen de intoxicatie:
Pielea se extinde
Plicile se netezesc
Pe fonul galben pal se observa pete bronze , albastrui
Vezicule epidermale tulbure
Crepitatie gazoasa
Intoxicatia creste rapid
Infectia anaeroba este contagioasa, se va respecta regimul antiepidemic strict, pansamentele se ard, instrumentele se
eplala si o ora se fierb in solutie 2% de NaHCO3,
Tratament:
Plaga larg se deschide
Se inlatura toate suturile
Incizii longitudinale pe fascii musculare
Inlaturarea tesutului muscular necrotixat
Amputatie.
Indicatiile amputatiei.
Formele fulger de infectie anaeroba
Gangrena membrului
Afectare masiva si adinca de proces anaerob

15
 Release by MedTorrents.com
Se aplica pansament steril cu H2O2 , plaga nu se sutureaza
Se administreaza ser antitoxic 300ml 150000 UA, dizolvat in solutie fiziologica de 3-5 ori
Doze masive de antibiotice
Dezintoxicatie
Transfuzii de singe
Analgetice
Controlul functiei renale
Alimentare calorica si bogata in vitamine
Infectia putrida
Clinic = gangrena gazoasa
Se elimina gaze si mult exudat putrid cu miros neplacut, ca rezultat al procesului de descompunere a proteinelor
 hipoproteinemia
dereglarea schimbului electrosanguin
Tactica
incizii masive
terapie de dezintoxicare
terapie antibacteriana
amputatia

Grupa infectiei neclostridiene

Agenti patogeni- peptococii, peptostreptococii, bacteroidele, bacili gram-pozitivi liberi si aerobii
Se dezvolta > 3-6 luni de la interventia chirurgicala , mai ales in sectorul postoperator, unde au fost plasate constructii
metalice si materiale sintetice.
Cresterea temperaturii indelungata
Dureri in zona postoperatorie
VSH
se deschide prin fistula cu eliminari seroase purulente neinsemnate
la insamintare exudatul este steril si trebuie facuta insamintarea pe medii anaerobe
mecanismul decurge avansat
miros neplacut
necroza tesuturilor, sa distrug sechestre osoase
la copii- uneori asimptomatic
in tabloul radiologic- sarcoma Iving.
Tratament
lichidarea focarului chirurgical
drenarea abacteriana a zonei date
terapia abacteriana

Tetanosul
Agentul patogen – mobil , anaerob, formeaza spori, formeaza toxine cu actiune specifica neuronala:
Tetanospasmin ( spasmul muschilor )
Tetanolizin ( hemoliza )
Clinic
Perioada de incubatie- 5-15 zile, cu cit ea este mai mica , cu atit este mai grava boala.
Dureri in plaga
Contractia in jurul plagii
Dureri pe traiectul plexurilor nervoase
Trism
Rigiditatea muschilor fetei ( ris sardonic )
Disfagia
Pozitie de epistotonus.
Dupa gravitate
Usoara- perioada de incubatie 3 saptamini, rareori apar convulsii, sist. resp. si S.C-V nu sunt dereglate; recuperare-
1,5-2 saptamini
Medie – perioada de incubatie > 2 saptamini, accese de convulsii rare si scurte, putin pronuntate
Moderata- decurge 3 saptamini
Grava- incubatie 9-15 zile; pronuntate convulsiile , dereglata deglutitia, dar sedativele si neuroplegicele duc la
insanatosire.
Foarte grava- 8-9 zile, toate simptomele bine pronuntate- transpiratie, hipotensiune, halucinatii, dereglari respiratorii.

16
 Release by MedTorrents.com
Profilaxia
Imunizare activa- anatoxina tetanica
Imunizare active + pasiva ( anatoxina + ser )
Imunizare pasiva ( ser antitetanic )
Administrarea anatoxinei- 3 prize
1,5 ml 40 zile
5 ml 9-12 luni
5 ml urmatoarele vaccinari 3-5 ani
ca profilaxie- s/c peste 3000UIT
Tratament
Aminazina 2,5%- 2 ml , 3-4 ori / 24 h
Omnopon 1 ml
Dimedrol
Scopolamin
Cu scop curativ
ser antitetanic 300000UI
anatoxina 0,5 ml 3 prize- 5 zile intre ele
antibiotice
dezintoxicare
terapie cu vitamine
transfuzii de singe

12.Leziunile vertebro-medulare
Deosebim următoarele tipuri de leziuni vertebromedulare:
deschise (prin gloanţe, eschile, bile) -- penetrante,(transfixiante şi oarbe, cu secţiune medulară totală, cu secţiune
medulară parţială),nepenetrante, tangenţiale, paravertebrale( fară leziuni osoase , sînt însoţite de leziuni medulare cu
semne neurologice -comoţie medulară, contuzie medulară).Leziunile nepenetrante şi tangenţiale sînt cu semne
neurologice (comoţie, contuzie, dilaceraţie) şi fară semne neurologice.
Leziunile închise includ fracturi, luxaţii, fracturi-luxaţii, care pot fi complicate cu secţiune medulară parţială, cu
compresiune medulară (extradurală, vertebrală, sanguină), intradurală (hematomielie). O mare parte din leziunile
închise sînt fără semne neurologice, o parte sînt însoţite de hernii, leziuni discale, care se manifestă prin iritaţii şi
compresiune radiculară, compresiune radiculomcdulară, în unele cazuri au loc ruperea rădăcinii şi dilaceraţii
medulare.
Diagnosticul este complicat şi cere metode de investigaţii speciale: radiografie simplă a coloanei vertebrale în două
poziţii, radiografii cu substanţe de contrast, puncţic lombară, manometrie, proba Quekenstaed-Stooky, tomografie
compiuterizată, scintigrafie etc., care sînt posibile la etapele spitalelor de specialitate.
. Examinînd traumatizaţii la etapele de evacuare medicii acordă atenţie deosebită celor cu şoc spinal (comoţie
medulară) cu secţiune medulară completă, cu hcmisecţiunea măduvei spinării (sindromul Brown-Seguard), cu
hematomielie traumatică, cu leziuni asociate cu traumatisme toracice, abdominale, pclviene.
Leziunile prin arme de foc la coloana vertebrală pot fi izolate, multiple, combinate, asociate, în timpul rănirii măduvei
spinării deseori apare şocul spinal, paralizie, mai jos de plagă dispare sensibilitatea.
Traumatizaţii cu leziuni medulare la segmentele proximale, de regulă, nu acuză dureri, iar cei cu hemoragie
subarahnoidiană cu încarcerare radiculară şi leziune parţială a cozii de cal suferă de dureri acute.Leziunile segmentelor
lombare şi a cozii de cal, de regulă, fac ireversibile retenţia de urină şi a actului de defecaţie. Ulterior apar escare,
edem la membrele inferioare, cistită, pielită, nefrită, urosepsie.
Leziunile închise ale coloanei vertebrale şi măduvei spinării la război se produc în cazurile suflului de explozie, în
timpul surpărilor şi prăbuşirilor de teren, construcţiilor etc., auto- şi aviocatastrofelor, calamităţilor. Loviturile
acţionează direct sau indirect, provocînd fracturi vertebrale (lăsate, cominutive, marginale etc.), luxaţii, fracturi-
luxaţii, rupturi de ligamente intervertebrale. Traumatismele vertebrale deseori sînt asociate cu comoţii, contuzii,
compresiuni medulare, hematomielie.
Contuzia medulară (şoc spinal) clinic se manifestă prin paralizie, dispariţie de sensibilitate, dereglarea funcţiei
organelor interne. Dacă timp de o lună de zile funcţia organelor pelviene nu se restabileşte prognosticul nu este
favorabil. Compresiunea medulară, de regulă, este provocată de hematoame sub- sau epidurale, de eschile osoase sau
de deplasare vertebrală. Simptomele de compresiune medulară apar imediat, cînd cauza o prezintă componentele
osoase, şi mai tîrziu - în caz de hematom.
Principiile de tratament al traumatismelor vertebromedulare includ prelucrarea prim-chirurgicală a plăgilor, prin care
se prevede înlăturarea ţesuturilor devitalizate pe traiectul rănirii (conform particulari taţii or neurochirurgi c al e),
corpilor străini, cheagurilor de sînge, eschilelor osoase, închiderea plăgii cu oprirea eliminării lichidului
cefalorahidian, profilaxia infecţiei. Tratamentul se efectuează cu scopul profilaxiei infecţiei plăgilor, infecţiei căilor

17
 Release by MedTorrents.com
urinare (prin administrarea de antibiotice, sulfamide), profilaxiei tetanosului. Se iau măsuri pentru normalizarea
echilibrului hidroelectrolitic şi proteic (alimentaţie calitativă, transfuzii de sînge, plasmă, lichide, administrare de
vitamine etc.).
Evoluţia traumatismelor nervoase poate duce la vindecarea funcţională totală sau la o ameliorare neurologică şi poate
fi defavorabilă în cazurile de întrerupere a integrităţii medulare, radiculare. La traumatizaţii cu comoţie medulară
restabilirea funcţiei are loc în cîteva zile, la cei cu compresiunea medulară timpurie prin hematom, hernie de disc,
deplasări osoase operaţia precoce, comform indicaţiilor concrete, sau tratamentul ortopedic de reducere a deplasării
osoase poate asigura ameliorarea neurologică, în cazurile de hematomielie, de leziuni medulare parţiale pot avea loc
ameliorări spontane. Recuperarea funcţională la bolnavii la care paraplegia flască a durat mai mult de 2 săptămîni este
imposibilă. Ameliorări neurologice se pot produce în perioada tardivă la răniţii cu contuzii şi compresiuni ale
rădăcinilor cozii de cal.
Tratamentul leziunilor vertebromedulare la etapele de evacuare
Primul ajutor prevede aplicarea pansamentului pe plagă, culcarea traumatizatului în decubit dorsal sau ventral pe un
plan dur, transportare cruţătoare. De regulă, răniţii cu leziuni vertebromedulare în zona toracică sau lombară sînt
culcaţi în decubit ventral, cei cu leziuni cervicale - în decubit dorsal, fiind imobilizat şi capul.
Etapa ajutorului premedical include administrarea de antibiotice, analgezic, revizuirea pansamentelor, imobilizării.
La etapa ajutorului medical se efectuează prelucrarea sanitară parţială, eliberarea căilor respiratorii de sînge,
mucozităţi, revizuirea şi schimbarea (în caz de necesitate) pansamentelor, terapia antişoc, profilaxia infecţiei prin
administrare de antibiotice, ser antitetanic, anatoxină tetanică, cateterizarea vezicii urinare la retenţia de urină,
completarea fişei primare medicale. Răniţii cu leziuni vertebromedulare asociate cu plăgi penetrante abdominale,
toracice, pelviene; cu hemoragii externe abundente, împreună cu cei cu plăgi vertebromedulare în stare de şoc, dupâ
ajutorul medical, se evacuează la epata ajutorului medico-chirurgical calificat. Traumatizaţii cu leziuni
vertebromedulare în stare satisfăcătoare se evacuează direct la etapa tratamentului medico-chirurgical specializat. In
timpul evacuării se recomandă să fie însoţiţi de felcer sau asistentă medicală. Agonicii rămîn la etapa dată pentru
tratament simptomatic, îngrijire şi supraveghere.
Etapa ajutorului medico-chirurgical calificat exclude injectarea de antibiotice în plaga vcrtebromedulară penetrantă cu
scopul de a evita în viitor iritarea ţesutului nervos, crizele epileptice, arahnoidita. Se efectuează tratamentul şocului,
profilaxia complicaţiilor infccţioase ale plăgilor, intervenţiile chirurgicale ale leziunilor asociate de extremă urgenţă
(hemoragie abundentă, leziuni toracice, leziuni abdominale periculoase pentru viaţă).. Evacuarea ideală a răniţilor este
cea pe calea aerului, însă nu mai devreme de 14 zile după operaţie. Agonicii rămîn la etapa dată.
Etapa tratamentului medico-chirurgical specializat (spitale neurochirurgicale, spitale cu profil ortopedic) permite
investigarea modernă a traumatizaţilor cu leziuni vertebromedulare. Se efectuează lamincctomie decompresivă
posterioară, anterolaterală, conform indicaţiilor; în caz de hernie de disc se face extirparea lui.
Tratamentul ortopedic la traumatizaţii cu leziuni vertebrale fără complicaţii neurologice se asigură prin extensie,
reclinaţie, folosirea de corsete etc. Intervenţii chirurgicale se efectuează la cei cu fracturi-luxaţii, care nu pot fi reduse
din cauza angrenării apoiîzelor articulare vertebrale; cu fracturi multiple ale corpilor vertebrali şi arcurilor respective -
se face rahisinteza posterioară. în fracturile-luxaţii cervicale, spondilolistezisul traumatic este preferată spondilodeza
vertebrală pe calc anterioară. Fracturile apofizei adontoide cu deplasarea fragmentelor fără semne neurologice, la
indicaţie, se pot trata prin osteosinteză occipito-cervicală. Bolnavii cu compresiuni medulare apărute tardiv (din cauza
căluşurilor vicioase la vertebre, apariţiei de arahnoidite, epidurite), cu procese piogene, cu dureri pronunţate şi
hipertonii musculare (la care sînt indicate radicotomii, cordotomii, piramidotomii), cu consecinţe urologice (ce
necesită, cistostomii, înlăturarea calculilor etc.) sînt supuşi tratamentului chirurgical în spitalele de specialitate
(neurochirurgicale, ortopedice etc.) din interiorul ţării. Acolo se prelungeşte şi tratamentul ortopedic, fizioterapie, se
practică ergoterapia, psihoterapia.

13.Particularitatile tratamentului chirurgical al plagilor extremitatilor complicate cu lezarea vaselor sangvine si a

nervilor.
Pot fi leziuni închise şi deschise fără armă de foc.
Leziunile închise apar în formă de contuzie, compresiune, entorse şi rupturi. Aceste leziuni sînt provocate mai des de
prăbuşiri, lovituri ale membrului cu obiecte dure (blocuri de piatră, drugi etc.) şi pot fi asociate cu luxaţii şi fracturi cu
leziunea nervilor.
Leziunea nervilor poate fi provocată de comprimarea îndelungată cu garoul şi aparatul ghipsat aplicat incorect.
Deseori sînt constatate leziuni ale nervilor membrului superior în 65%, în 50% cazuri rănirea nervilor este asociată cu
fracturi şi leziunea articulaţiilor. Cel mai frecvent este traumatizat nervul radial, care, şerpuind, înconjoară humerusul
în treimea inferioară a lui.Diagnosticul leziunilor nervilor periferici se face în spit- ajutorului chirurgical specializat,
unde se efectuează prelucrarea chirurgicală primară, sau la nivelul ajutorului chirurgical calificat .
Semnele principale pentru determinarea leziunilor nerv.- paraliziile, dereglarea sensibilităţii într-o zonă anumită şi
dereglari vasomotorice şi trofice , însă ultimele, ca regulă, apar mai tirziu .Tulburarea sensibilităţii nervului lezat se
poate manifesta în feluri: prin lipsa sensibilităţii şi prin dureri, care pot apărea în primrl» ore sau zile după rănire.

18
 Release by MedTorrents.com
Dintre dereglările cu caracter dureros (sensibil \ o importanţă deosebită o arc cauzalgia. Ea se manifestă prin apan|i;i |
<« neaşteptate a convulsiilor extrem de dureroase, arzătoare. Dureri K alină cufundînd mina în apă rece. Aceşti răniţi
se ehinuie fără odilm.i -tară somn.
Mai frecvent cauzalgia este observată în cazul leziunilor nervului median, care conţine un număr marc de fibre
simpatice. Cauza acest n i fenomen este considerată infiltrarea în fasciculele nervoase a eorpili'i străini în formă de
praf de metal sau evoluţia fulgerătoare a procesului inflamator.
In unele cazuri durerile au un caracter de neuropatie, cînd nervul este eompresat de schijă pe fondul neuritei în urma
infectării grave.
Tratamentul. Dacă în timpul prelucrării chirurgicale va fi observată ruptura transversală a nervului, atunci capetele lui
trebuie împrospătate cu lama şi suturate. Sutura se va face cu ac rotund de perincură. Este obligator ca acest moment
să fie înregistrat în fişa medicală. Nervul suturat trebuie acoperit cu ţesuturi moi pentru a preveni includerea lui în
căluşul osos sau în cicatricele conjunctive, în unele cazuri este necesară imobilizarea membrului în poziţie compatibilă
cu fractura pentru prevenirea întinderii nervului după suturare. Toţi răniţii cu leziunile nervilor vor fi evacuaţi în
spitalele din centrul ţării.
—
Dacă în timpul prelucrării chirurgicale vor fi constatate hematoame, echimoze în nerv sau alte leziuni ele trebuie în
mod obligator descrise în fişa medicală pentru a se evita intervenţii chirurgicale de prisos.
Clasificarea leziunilor vaselor
Leziuni deschise leziuni inchise
Mecanism prin arma de foc prin lovituri
taiate, compresie
contuzionate, smulgere
impunse
muscate
morsocate
Schimbari anatomice in vas
Leziuni tangentiale fara ruperea intimei prin contuzie
Leziuni parietale laterale leziunea unor pereti
Leziune gaurita ruptura totala de vas,
Leziune partial transversala leziune cu aschi osoase
Leziune totala spasm
Contuzia vasului
Numarul de leziuni in regiunile anatomice
Izolate,
Asociate art.+ ven.
Vase+ nervi
Gradul de ischemie a membrelor- compensat, necompensat, ireversibila, necroxa membrului
Consecinta lezarii vasului- anevrism traumatic, maladia vasului ligaturat, redoare ischemica
Clinic- fara/ cu hemoragie primara, cu hematom pulsatil
Clasificarea ischemiei acute in lezarea vaselor magistrale ( Coinilov )
Compensat- racirea membrului distal de ranire; parestezie, amorteli; pastrarea miscarilor active, tactile.( ligaturare,
suntare temporara nu-imindicata )
Subcompensat – pierderea miscarilor active; disparitia miscarilor pasive ( restabilirea vasului de urgenta, suntare
temporara )
Proces ireversibil- pierderea miscarilor pasive, intepenirea muschilor ( restabilirea vasului e contraindicata,
amputarea )
Necroza segmentara- gangrena umeda/ uscata ( amputare )
Tratamentul la etapele de evacuare
Primul ajutor si ajutor premedical-hemostaza provizorie, aplicarea garoului, compresie digitala, flexie fortata;
imobilizarea; analgezice; cardiace; ciai
Ajutor premedical- hemostaza provizorie, controlul garoului aplicat, lichidarea hemoragei, prevenirea complicatiilor,
transfuzii de singe
Triaj-1) ranitii la care continua hemoragia, desi li s-a aplicat garoul si viata carora este in pericol- sala de pansamente I
rind; 2) ranitii cu hematoame intratisulare fara hemoragie externa se evacuiaza in I rind. E posibila hemoragia
secundara
Controlul plagii- sanitarul compreseaza cu degetul vasul mai sus de locul ranit, partial se slabeste garoul si se
elibereaza vasul de la compresiune cu degetul. In caz de hemoragie puternica , imediat din nou vasul se compreseaza
cu degetul. Daca e imposibil de a compresa cu degetul/ pensa- se aplica din nou garoul.

19
 Release by MedTorrents.com
Ajutor calificat, specializat-restabilirea vasului prin sutura si plastie a vaselor magistrale. Timpul cel mai favorabil
pentru interventie chirurgicala vasculara – in primele 9-10 h din momentul ranirii.Sutura vasculara este indicata in
orice timp daca nu se constata ischemie de grad profund si lipseste necroza membrului.Hemostaza hemoragiei
secundare tardive a vaselor magistrale- legarea ambelor capete ale arteriei din plaga. Suturarea nu se face in vaele mici
– tamponada plagii cu burete hemostatic, solutie de trombina, plasma uscata

14. Componentele profilaxiei complicatiilor infectioase a plagii

Preintimpinarea diseminarii mi/o
Folosirea precoce si sistematica a preparatelor antimicrobiene
Folosirea de preparate ce pot stabiliza imunitatea.
Pevenirea infegtiei este posibila respectind anumite principii:
Intretinerea in curatenie
Aerisirea incaperilor
Expunerea la raze ulraviolete
Personalul-imbracaminte si incaltaminte de schimb
Sanarea regulata a personalului medical si a bolnavilor purtatori ai florei microbiene.
Izolarea stricta a bolnavilor cu plagi purulente in nincaperi speciale
Respectarea stricta a asepticii
Schimbarea periodica a manusilor si instrumentelor
Excluderea operatiilor brutale
Hemostaza buna
Restabilirea anatomica a tesuturilor.
Imunizare activa:
Anatoxina 1 ml inainte de operatia de urgenta
La bolnavi cu casexie- imunizare pasiva cu plasma antistafilococica si gama- globulina antistafilococica.
Plasma 5 ml/ kg corp, i/v 5 zile
gama- globulina i/m 5 ml peste o zi , 7-10 zile.

15.Cras-sdr., perioadele, clinica, tratament la etapele de evacuare

Sinonime- toxicoza traumatica, sdr de strivire, sdr copresiei indelungate, sdr Bay- Woters.
Definitie – o patologie poliorganica cauxata de compresiunea indelungata a tesuturilor moi a extremitatilor, regiunii
pelviene si a capului.
Etiologia Expozitia compresiei determina gradul dereglarii:
Vol de tesutri moi supuse compresiei este direct proportional cu gravitatea sdr.
Durata expozitiei
Regiunea anatomica supuse compresiei
Forta de compresie
Virsta pacientului
Starea sanatatii pina la compresie.
Gradatia
Usor , de 2-4h , a unor segmente mici ale extremitatilor; schimbarile sunt reversibile, locale, minime- redori, deregleri
functionale
Mediu , de la 4-6 h , a citeva segmente a extremitatii, pericol pentru viata nu este.
Grav- de la 6-8 h , a unui membru inferior
Extrem de grav- > 8 h a ambelor membre inferioare.
Patogenie
Factorul neuroreflector ( sdr algic ) – la traumatizarea regiunii date→excitarea SNC ( faza erectila ) ,dureaza 1-1,5 h,
fara hipovolemie, doar dureri puternice. Dupa 1- 1,5 h incepe perioada de adaptare , faza tropida a socului. Sdr de
compresie incepe la decompresia regiunii afectate.Din momentul decompresiei sdr algic revine, cu artralgii, mialgii,
osalgii, dureri la miscarile active si pasive.
Factorul toxemiei metabolice si absorbtia produselor devitalizate- cu autointoxicare, se absoarbe mioglobina din
muschii necrotizati, microelemente- cel mai periculos este eliminarea caliului din muschi→hipercaliemie si
hiperfosfatemie
Plasmo- si limforeea- extravazare lichidului , edem, hipovolemie.
Clinica

20
 Release by MedTorrents.com
Perioada precoce- dereglari acute cardiovasculare, hipovolemie, hipercaliemie ( senzatie de asfixie, dureri
retrosternale, bradicardia )
Intermediara- insuficienta renala acuta- blocarea canaliculelor renali cu mioglobina; urina de culoarea spalaturii de
carne.
Reconvalescenta-predomina manifestarile clinice locale a regiunii supuse compresiei.Local membrul este palid,
sensibilitate crescuta, dureri la miscari active, segmentul creste in volum, edem, descuamarea epidermului.Tesuturile
necrotizate se descuameaza, apoi se inlocuiesc cu tesut conjunctiv ce comprima vasele sangvine, tr nervoase, ce duc la
dereglari grave.
Primul ajutor
Antidoloranti i/m
Saturarea organelor cu lichid alcalin 2% NaCO3, profilaxia acidozei si hipovolemiei
Simptomatic
Protectia partii necomprimate de conditiile climei
Indicatia locului
Primul ajutor in Crush sdr
Eliberarea de compresie a tesuturilor in prezenta medicului
Aplicarea pansamentului compresiv de la proximal la distal si garoul se scoate. La o compresie > 15 min. Garoul nu se
mai scoate , are scopul de a minimaliza absorbtia substantelor toxice din plaga
Aplicarea pansamentului aseptic a regiunii deschise
Imobilizarea extremitatii
Asigurarea hipotermiei locale + 16-+18 C
Antidoloranti
Saturarea organismului cu lichide alcaline
Evacuarea de urgenta.
Primul ajutor medical
Infuzia substituientilor coloidali si cristaloizi
Antidoloranti i/v
Tratamentul si profilaxia hipercaliemiei ( CaCl, gluconat de Ca, NaCl )
Continuarea hipotermiei locale
Simptomatic
Profilaxia complicatiilor septice
Evacuarea.
Chirurgical
Fasciotomie decompresiva
Amputatii si exarticulatii.

21