Sunteți pe pagina 1din 1

Consilieri orădeni sub semnul vulturului

Complexul de clădiri Vulturul Negru are numeroase istorii unele mai cunoscute, altele
mai puțin spuse. Acum ne vom referi la perioada când pe locul actualului edificiu era o altă
clădire care avea funcția de primărie, alături de cea de berărie, han și prăvălie a orașului.
Primăria și-a desfășurat activitatea în această locație de la începutul secolului al
XVIII-lea și până în 1861, când se va muta în cartierul Olosig. De altfel, la mijlocul secolului
al XIX-lea are loc și unificarea celor patru târguri din jurul cetății (Olosig, Orașul Nou,
Subcetate și Velența) sub o singură administrație.
Detalii interesante despre activitatea consilierilor pe când primăria se găsea sub zodia
vulturului le găsim în lucrarea istoricului Liviu Borcea, Memoria caselor.
Hotărârile luate în această sală de consiliu ne-ar putea părea atipice dacă ar fi să ne
raportăm la vremurile de acum. Ele dezvăluie respectul față de această funcție și adoptarea
unui comportament care trebuia să fie model pentru ceilalți locuitori ai urbei. Dar, haideți să
vedem mai exact despre ce discutau reprezentanții locali. Niciun consilier nu avea voie să
adreseze vreunui coleg cuvinte necuviincioase; dacă, totuși, s-ar fi întâmplat așa ceva,
respectivul era pedepsit printr-o amendă sau își putea chiar pierde funcția. De asemenea, era
vizat și comportamentul din timpul liber. Astfel că, dacă funcționarii primăriei intrau într-o
cârciumă puteau fi amendați cu 12 florini renani, ceea ce însemna aproape jumătate din
salariul anual al celui în cauză.
Hotărârile făceau referire și la bunul mers al lucrurilor în oraș și evitarea fărădelegilor
sau a abuzurilor. Spre exemplu, în serile de iarna după ora 8, cei care doreau să umble pe
străzile Oradiei trebuia să aibă felinar, altfel, puteau primi o pedeapsă de 12 creițari. Fiecare
stăpân era dator a anunța schimbarea servitorului.
Aș dori să închei într-o manieră optimistă, dar o afirmației a lui Iosif Vulcan îmi vine
în minte și care se potrivește zilelor noastre: „Fără conducătorii oneşti, lipsiţi de orice vanitate
şi interese materiale, nici o naţiune nu poate să înflorească”.