Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Alice Badescu Gramatica Limbii Engleze PDF

    Încărcat de

    Mada
    119 vizualizări610 pagini

    Titlu original

    313636199-Alice-Badescu-Gramatica-Limbii-Engleze.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    119 vizualizări610 pagini

    Alice Badescu Gramatica Limbii Engleze PDF

    Încărcat de

    Mada

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 610
    ALICE L. BADESCU GRAMATICA LIMBIT ENGLEZE SR rat as TituT. 3 =| misLioTECA 19h. th ® EDITURA STIINPIFICA $1 ENCICLOPEDICA BUCURESTI, 1934 CUVINT CATRE CITITOR “The territory of English teaching has long been something of a battlefield, Among the many issues now heing fought out ts that between prescriptive and descriptive attitudes 10 usage.” 't aceste cuvtnte Incepe tina dinire numeroasele anchete efeciuate tn ultima creme asupra limbit engleze actuale in Anglia. Prima atitudine, accee ,preseriptiva, este autoritard, normatiod, ingriditi de numeroase reguli, stdruind tne tn ideaturite gramaticii latine ale secolulut al XVI-lea $i apartinind azi unei minorititi erudite si retrograde: cea dea dona, aiitudinea ,deseriptivi®, este modernd, evoluati, dinamied, VIE. Limba unui popor ecotuetsi foarte rapid si contradictorin daca nu este controtata. In Anglia nu a existat niciodati 0 Academic aseméndtoare celor de pe continent, “The Royal Academy” fiind fondatd tn 1768 de resele George al I1-tea al Angliei exelisiv pentra tucurajarea artelor plastice prin tnftinjarea nei scoli de desen si crearea unci expozijit anuate cu lucrarile artistilor plasti- cieni tn via. Incurajarea seriitorilor rimasese, din vremuri strivechi, in seama suveranilor gia nobililor care gravitan in jurul curtit regate gi adulan “their patrons”. Limba Acestora a desenit, fireste, miodelul rivnit sé astfel numele de “King's English” saw “Queen's English”, cud era casul®, & ajuns sii fnsemne, tinip de secole, slimba englez, inclusi regulile cramatieate coreete oblizatorii*. Odati tnsii eu descoperirea radiotelegrafiei si a televiziunit si ew raspindirea culturii in mase prin intermediut acestor subite st prestigioase mass media, balanfa puterii sa inelinat spre un now nume care s@ oglindeascd mai apt noite event mente, si astfel Engleza Model a fost numita “BBC English”. Foorte curind insd, faptui cd la BBC vorbeau, in diverse dialecte englese, persoane venite din toate coltarile lumii, limba englezé difazaté la BBC a incetat de a mai price fi consi derati. ,modetul unic gx s-0 adoptat termenul de “Standard Enystish” pentru earianta limbit engleze socotiti ea model, Acest nume pare si aibi mat multe sanse de supravieluire, deoarece se preteazd ta construcfit care pot reda nuanje ‘multiple, ailt foarte subtle, et si foarte utile. Astfel, gramatica poate fi deseriptiva ‘sau prescriptiva, pronunjarea received pronunciation (R.P.), un termen poate fi standard sau substandard, acceptable, accepted, erchaic sau banned, unae- cepted, unacceptable, preferable sau preferred, cbsolescent, obsolete, anti- quated, superannuated, superseded, old-fashioned, outworn sau: ‘it’ dates [youjher}, it is out of date”; ete, ed infinitum La inceputal seeolutui al’ XX-lea, Daniel Fones, M.A., Professor Emeritus in Phonetics in the University of London, isi incepe seria de gramatict si dic- fionare fonetice englezesti care avean sit revolusioneze studinl limbit englese. LEAT Minin ot ala, Vesi Biliograta, , 626 He Anglin, trv fr poate event ati dcbaion, of Eee "PBC, abreviafia mumelut rodoifueinit tit Corpo “Seempie: “Four coat dats you whim eu) sa simple “Your coat dts”, en, 9 subtle munt{i de dierenfere Int cele dou varante (~ halua ji densodatay haat ‘iron ‘arr domodat} In ordinea suvce- e = “British Broadeasting In profaja primului si dietionar fonetic engies, anirut in 1917 “An Evetish Pronouncing Dictionary”. autora seria: As dort sd declar efi nn avn intentia dle a face reforma promuntiet ari de a hottet vare pronuntte este litwi gi care este gresild. Scopul acestui dictionar este de a inrezistra, efi wai precis posibit. pron funy tiple indrebuznatd tn mod obignnit im eomoersgtir de ere un same considerahit de persoane scolarizate din sutul Anztiei.** the book ix a record of facts not uf theories or persona nrefirences, No atienapt is made to decide how peole ous’ io pronounce... L beliews that fhe or nunciation above referred to is readily indersioad in most parts of the spething sori.” Alfabetut adoptat in transcrieres. fonstict a fost gi esto wv! al asoviatied numite Association Phonétique Internationale", eaoseuté ia Anglea stb numele abreviat LP.A. (International Phonotic Astocialion). A dove abreviere foarte freovent asociatd eu textele fonctice este HP. (Rece'ved Pron Pronuntia arceptatt, adie’ oa core’) Cn aseastt oeazie sa eonstatat ei tiniba engieat we era, do fav Himba, et ef existau dowd eariante: finiba serist (care a fost ntimitt written English) si limba vorbita (spoken English), forai droschite una ie rendaltd ca farm $i 0@ uzaj, 91 nepitlinduse tnlacui reeipros, Uiterior, en ocazia recenielor anchete Postbelive, sau fizat patrn stiteri: 4) formal speech (stitut formal, ceremonios, vorbit ); ) formal writing (stitut formal scris), inetusivsfidul livrese?, ofietal, legal, juridic si gazetirese e) informal saw colloquial speech (stitut informal san colocviol® eorbtt); 4) informal sau colloquial writing (stilul informal sax colocered seris); Unit gramaticient aw separat de rest stilul livrese, cficiel. lezel, juridic de ia punctul (b), adductnd asifel un stil in plus. Adti gramaticient aw iatrodus Inca vin calificativ la cele specificate mai sus si dnmue? educated (cx negattvul uneducated). ‘Se wtraze atentia cititoritor ed, im finba engleza. educated insramnd soolari zal, cult, iar uneducated =neseslarizal, ineul, fi eultwra: education — seolarizaze, huvajturd, cultura: far educatie (in liraba romind) = went (good sam bad): “As to’ manners, he has nome”: a eduea, a eresle fun copil) = to bring up: educafie = upbringing, training: binecroseut —well brought up; to train =a antrena, @ stile, a insirui, a educa etc Sarcina pe care mi-am asimnato a fast wrtagi — 4 mammoth ‘ask — eum spun englesii att de sucestiv gi pitarese. Intre limba de ia inceprl secotait aj XN-lew si cea de ast este 9 prapastie — sar putes. spune, fitrd ext ost alas oa moved, deoaece Lande era eontnel rea vestila de sergle pestra univensitile dela Cmiridge (fonda th 1200). yrocum # ponte ble Sehouls™ valet pemtea lei, EMllinjaie Laccphnd cu Seeolul 4 hasten (188). Bom (1440) Pougey Harrow (Vaa1\, Chars ferbaitse (L611) ete, caoo Tormaserl ps magi Ifebafi de statcagleat si alle personalitag imacrante, ehiar striae. Acosto eenll si nniversitagy sit in fina gf ask, eto niga Eat Aioese colueviat Sil eolae at (coltogiial spel stitul etron, ex exeaptia ploselor de Watru, care au eu stil oataciovitin. in geners. vanversatiitor obignuite, Fam omtmast ei voaversap ite ist seule 9 textele) fapmate covine cAree exrrz0R 7 aproupe tot ceed c¢ era considerat negremvatical la inceputul acestné secol (into cuirea nominadioulut cu acusatieut la pronunele personate; who in ioe de whom; Hh's me penta eV Toew prepoctie’ dup verb gm inane enna’ ta care se referd (who is it for? Where are you coming from?) ete., e., ete. este eonsiderat corcet acum. (Vesi capitolele corespuncatoare ta Indice.) ‘Si invers, tot ceed ce este acum corect gramatical era considerat sloppy. Gouna dupa simplificare, doringa de a efstica tinsp, elt mai mult timp, a ades si extinderea formelar contrase, a raspumsuritor monosilabice, @ stenetelor injuumi- tatite S-a acceptat un alt eriteriu: dictatul maselor (of the man in the street, simbolul ectdjeanutui engles obignuit). Chiar si de ta eatedrele universizare, profesorii vorbese arelast limbaj surprinaiior. —De cc? intreaba un nai sti gramaticd? —Pentru ca stiden{ti si nui trateze dept “old fossies” Wink demiod fi) Henry Sweet, gramaticianul, seria ta sfirgitul sevoluluc precedent (in New English Grammar, Logical ard Historical 2892. si 7898), antieipind Mirite de fapt actuate: “The rules of grammar hace no value except as statements of fact: whatever is in general use in a lanenage ts for thet very reason gram matically correc.” Limba se sehimbé ex atita rapiditate, inctt seritiorié anitor °50, "60 an deja un iz inoechit, Penira strdini insa, care sint in merea for majoritate cititori, finsusirea Uimbit engiese ew ajutoral unci gramatici tradijionale este nenparat necesara, pentru a ti se forma o baza solid si numa dupa aceva ei fsi cor putea da seama, in practicd, de schimbarite presente san viitoare din limba enslezd. Taemai in acest sens se exprimd st Simeon Potter cind vorbeste despre meri= tele gramaticit fui Otto Fespersens it: “The Eseentinis of English Grammar”, 1938, care vede gramatien ensleza: “as scmethins living and developing under continual fluctuations, something that is founded on the past andl prepares the way for the future, something that ts not always consistent or perfect, bus progressing and perfectible — in one ward, human.” CUVINT INAINTE Gramatica de fajd este o lucrare conceputis pe baze tradifionate, Sint tratate aprofuendat toawy problemete de gramatied, prnindi-se arcrntul pe fenomencle gramaticate specifice limhti engleze si deci’ mai pujin accesibile fititoradui romén. Este vealizati dupa ultimete tuerdri de gramatiod serise in englesd si pe taza unor sondaje, Facute de gramaticient si lingoisti in rindul anor categorit variate de oameni, pentra a se urmdri transformarea, evodutia limbii si uzanta S:a urmarit si se adopt 0 terminologie sramatieaté cit mai logicd gi eft mai apropiatt de fenomenii studiat, considerind ed sint multe elemenie densebite {aja de gramatica timbii romaine, eum ar fi: gerandionl, eittorat fad de trecut, viviorwd perfect fata de trecut, presentul perfect, forma contend et. Tonle categoriile gramaticaie sint studiate temeinic, sub toate aspectele, exemplele date tinsind st punt in oaloare, pe eit posibil, toaie subtaltafile fenomenuiué tn disoutio, Pentra a azremena studierea materiatulwi s-au introdus, prin, unete exemplificdri sé note de subsol, cit mai multe daie despre cultura sé eivilizajia englesd si despre specifieul dbiceiuritor tradifionale englezesti Cartea are paragrafe numerotate de ta inceputud pind ta sfirgital ci, pentru 4 80 putea face trimitert de lao problemé ta alta si pentru @ se evita repetdrile. La sfirsitul luerdrit se afta un indice tematie de gramaticd, organizat alfa: etic, asifel tnctt cititoral st poati gsi usor crea ce td tntereseasi. Prin urmere este un instrument util. de refering, na mumai un menial pe care si-l parcargi de ta inceput pins ta sfirsit Luerarea de fala ¢ bazata pe o documentatie si pe o experienta pedagogiea de 9 viajdé @ autoarei, pentra care gramatica este o pasiune yi 0 profesie de eredingi Sperdm ea munca depusd de edere aittoare, ew pasiunea si daruirea specifice numai unei savante, sd fie spre insiruirea, interesul si stisfactia eittoraled EDITCRA TABLA DE MATERIT Guvint eltre etitor . Penge od 5 Cuviat 3 MORFOLOGIA Substantivul ..... " 3 Articoht C ne er Adjectivut : sat Promnele voces a 167 Numeralot 5 fe . 229 Verbal ‘ 27 Adverbul 2. csceecscoes E 457 Prepozitia.... i age Con)uncyia : ae + 6H DNs Chars ee parce 8 : 320. SINTAXA, Sintaxa proporitiel...-...4+45. 533 Sintasa razed 873 BIBLIOGRAFIA 626 INDICE 529 am. ww SUBSTANTIVUL CONSIDERATIL GENERALE Definitie 4 CLASIFICAREA {SUBSTANTIVELOR eaeapanioary een Substantive comune si substantive eae ns 4 6 8 Substantive comune Substantive proprit Substantive concrete gi substantive abstracte.. Substantive concrete Substantive absteacte : : 40 Substantive individuale si substantive eoletive.... : 2 Substantive individuale ‘ hy Substantive colective ean essa % Nume do materi si de mase concrete. : shiniaeah (| Sabstantive numerabile si nenumerabile sauinaaael : 18 Numerabilitatea 1 a : 0 ‘Substantive amenable. - — 20 Carackeristict« a ‘Categortt do substaniive numerabite =a a2 Substantive nenumerabite sdmattontansa bbe 23 Garacterstich dis tingeereonssse oak Gategorit do ‘substantive’ nenimérabie erent Numele sporturifor a8 ‘Nurmole de materi $i de’ mase ‘concrete 2 Nims de mater sat de maseconoeelsnensorabile inten contxt gl amo. rahile ‘in “allul. Produsele naturale Animale Plantole comestbite Namelo de mase abstraciv. ume dp nase alstraete nena Yat-in contest gi mimerable fm ata Categorii de substantive (Label). GENUL SUBSTANTIVELOR... zai 0 Introdueere ss Dafiniiel ae hs at Genwrte th’ gramatica’ englen ioaierearsiiis a Espresia gemutui sas aaecesn Expresan feria 0 genset. Seeds ws Masculin si ferinin “o Gel: substantivelor eare indi aionaiaen provenien{a regional. i Genul conn Re Pxpresia gramaticald © gensbui enone ao NUMRRUL SUBSTANTIVELOR . 7 aes Consideratit generate PioralnL sunstantivetor, 90 Rogult. general 1 Substantive terminate in ve rat precedal dee, (da, ss ou Sitstantive Ueraainate 1a siagular in = -X, -f, ab,’ 33 Sane rae Fe 8 as FUT = meV ATAMIIT ‘Sup eRiGi yh yay eon | “ MoRFOLOGIA ~ SUBSTANTIVUL to Substantive terminate ta singular fn -1 sau te cites BO aR Substantive terminate tn =o s..2..0.-5 : Sl aot 38 Subetantive terminate 4m 2h Fri nee so Nrale eu aeseas! form cu Smatance respective. Plural @ substantive colecUeess-sserss-ss: Singuarefar4_plural---~ Plata aot slagular Plural strtine Dou formed pina ei nfs sit _ Dou plurate eu aeseast form, dar eu tele dest Deut plural, unl colectv, était indtidua Plural tp Mingle €e Bene sssseosusgevessec ccoces Dinratedlferivee injees de’ siagularele Tespective... Plural substantive sane era naonaieatea Sau Plaratal demnistor ie ail Plural substantiveir. comprise Plural mimelor proprfess +: Phuralul nusueraelor sabsianivate Pharell mumnelor a iter ural breviilloe : : Plural alte pet de vorbte subsbanivate AZUL SUBSTANTIVELOR Consideratil generale Deelinagea. substantivalit ‘Nominativul . Deinitie ... = eso Fonetit sppiurvertemensor Nominatival vocally Genitivul. Detinite Funrth Trade Fon ‘enienja Tegionali... eniival saxon atu enzul zoos Form : Singular Piura nasi fEgoan specie 2. Tateebuintanes. cab pases. Reault general. ‘ . HiGebuibtaree genitival saxon’ foe” gentival {Genitivu'saxon Infooult cu substantive comprise. ‘preporitional Gemitioud propesisiond Foon ses teu Intsuintarengeniivail peeporional fa local geil Sono pee prepara nu! pote Imoext genatva) saxon ta unele sia ‘Seni feefoctioal inst ea suaative compose cs sss-s-nnrsssseeoss Dativul Dette Format con pati eatiy ce Thtretatniacen aailvabi” prépoaifonal Fue ‘ : Aeurativa etic Fonetit VI ALTE CHESTIUNI REFERITOARE LA SUBSTANTIV vit Substantivul adjeotivat ‘Ondinea covintelor 2.12 ‘Fonofie substantivutui 12.0.) FORMAREA SUBSTANTIVELOR, Derivarea Afizatia Profixe Abreviegea ‘Substantive teleseopate a6 345 a 357 359 60 361 268 a2 574 282 383 386 399 a0 SUBSTANTIVUL (THE NOUN) 1, CONSIDERATE GENERALE Definifie,— Substantivul este partea de vorbire care denumoste ,obieetele’ Prin hist se Inflog, pe plan gramatcal, Hine, planiele, lucy nsusirile, achiunile, starile, notiunile, abstracliile etc. existente pe planul real Ann” erm tam wale ns man country griss tin siate peace IL. CLASIFICAREA SUBSTANTIVELOR A. SUBSTANTIVE COMUNE SI SUBSTANTIVE PROPRIT 4) Substantivele comune (Common Nouns) servese la indicarea tuturor sobiectelor* de acelagi fel: woman doy love opie water boy ed flower Family happiness 2) Subetantvele propll (Proper Now), mumese un obiect* deosebin- dual de toate celelalte ,obiecte' din acceasi categorie. Substantivele proprit fo soriu cu initialé majuscula? si denumese fiinfe, locuri (aumiri_ geografice jn genoro), nafionalitati (substantive si adjective), astre 1 galaxii care sint unicate, uragane, taifune etc. (lotdeauna de gen feminin)', evenimente jstorice, opere literare, stiintifice, artistice eto., anumite titulaturi ereditare, ice, profesionale gi culturale, intreprinde nor ‘miei de fabricalie otc., unile anului si ailele ‘sptiminii ‘ete.: Guy | Bucharest Ben Nevis Terra Monday Jane Danube The Lake District Selenet Apa Thomson Romania Briain Mars, pith (ooion) Piss Romanian Burope Niswt Rolls Royeo ‘The War of the Roses British “Aerospace Alseraft Group Observatii: Unele substantive proprii au devenit. substantive comune si ca atare se seriu cu initiald minuscvli, cea ee le distinge de mumele proprii respective: ‘@) obiecte numite dupi loeul de origine: «2 dedlam [= un. zal de nebani {propria gi figurat)] < (*St, Mary of) Bethlehesn", numele aaatem hal ienal SER lan ’Landha: gia!" china { porjelas) < Ching urrands (Cestalide do Cosint) < Corinth ({inut din, Grecia) cree Cnitrma colagiulul de Ta Eton) < Stan (Cottege} (una din matile geli de tnva- {emit seeundar ain Anglia) TDegi mume proprif, uncle substantive se sexia ox initlald miausculls east, cost, north, south (puncte cardinale), pring, summer, autumn, winter, the tropies, the, equator ar nalth, moon, sian, sul eter eace nv sin umseate sca atiare au inifiaie miniscule, sn contrast The Milly Way, unieat, desi cu tnfeles, dv substantiv cous, Din 1979 Inconnd se dau costora’ 1 dennmiei_ mascaline 4A'to compara sinonimele engleno: the moon (pop.) =~ Luna (persanificare latini corigines cuvintelor enpleze lunar, lanar nat, uncey, fanatic Ste, si Selene (personificars freaea), de'Ta are deriva yerbul tina, Alvee,-mimele UNO? igane de pe coast Califoruiek we $3 g4 go 56 §7 i MORFOLOGIA ~ suBSTANTIVUL oliond (= oly) < oliand (= Olanda) jersey (= Jor) < Forse "Insalt t Ganaed Mine imomieeo (= marochi) = Momneea (= Mares) fim ovioman [= divan (expilnnall, sofa, eamapes] < OUloman (iam, cottjean al veekalu Timp atom Ozfords (— pantofl de sport, ou situs) < Osfoad (ons universitar din Anstia) Sherry (= sin dle Neves! = Xeres (localitale in Spania) . fc ndetor (a fod de pardasie fang 8 larg) < Ulstae (province in apedul Telandel 1) obiecte numite dup’ inventatorii, descoperitorii, fabrioantii, inspi- ratorit lor ete ¢ boughem {un expe eu pat roti) <(Lod) Tro gham om de sta. bitaie, 1778-1865) tv barderey {=n te se stoi Tmipermeabia san hatin acest mwtsaily < Burberry {rmele fabrican i 4 chesterfield (= tip de eavapen sau do hain) < (Gar af} Chesteted fom de stat Seat bette, a= scotaae ranma £ daoenport (= mi hina ware sau exnapaa (amr < Davenport (aut fabsoantual {hanade {un ip de triste tu Gout raf Hanson [deinatoral patente) 5 assem (an roa capers te a) Hovereatt (aren fall «eh Tom) a t,o at nt ga) < Jey eam Beant Rover fabric) Gminch (0 tant de plac) < [Charles Msintosh (1766 {alnmalul material causiueat din a ga C0 sn Orson (vin ia stalls. dal renin pontea. mane vacant tngenean de ait gi frtes ae. NX} Ted. bear (© un unde ply (imiril] < Theoore (Ronsevelt| (presets al S 0}, mare vinaton «omg (soldat Sol arma emgist} < Toswany (Ate) (auc opaptetat ‘Cojeria' (un tip de trisurt ee 4 roti) < (Queen) Vitoria feogina Mit Britanii_ Toland, 4917-—aaht, 9 lnpaeaieasa Tne #836-~1900 onte | in. voll) 2 (Aleman dn) Wola tiaekan Walia, 4 fe aw [= a Watt) = [daaues) Watt fnginee st inventator ¢) lueruri si persoane numite dupa ereatori de opere de arta sau dupit personaje din istorie, legend, literaturd, arta ete: 8 Cassar (= un tiean, un sistator) ft Gainsborough (— un tabloi de” Gainsborough) dae (an twidator do peieteul (he Napoleons of fixwnce (= moan financtari| (2 Shylock? |= "an tamitar_ nemites). @ Venue (~o statuie a zilei Venus; o fomeie excepifonal de frumoast) Tt was a Landscer* of two hloodhonnds and a torver. eulin foarte ‘wulosmobil-fargoaett pentew tore arcidental) [rate ee ater See came do prste ea aliment FF here, nied fiaks ibe at vu pee lea tsi * individ oad {= pin 1. bende = feist read. { 7 Rate) Patera) . 6.4 ast = on tons (hon Bae eae { = pln pris het ee © {7 Riedel {atsteact — individ) ph doasts = tons rest_(han a change = 0. sxhimbare change | SS Tats ai ileal © anatrat, individual) finest ene) pi. changes natural. (condiment) ee ceyekicet eee = saro_natn men ind, fone sat {Storie ph fulie== Bpsom sais, smeting ‘alls! individual) = pare’ naturale (pentru luminal, fat tne = gus (in chime gh medi eee [= gage te sin Ais BUR) = beneiad. pat 1, {BA eonoreti, individuals) iimatene) eae intirie = obiecte de argint aie { >a ‘St ‘pamede. le angi. (coleetv} imatevie, mast conceeta) ple pieces of silver snonede de Rngint. (Weal $147) si, © shoe (ele.) lace = givt do sow” {= gut panto ete, (mater, mast conereta) ple lees (eoneret, individual sg. fap = blank pentra, conteoit: = lana de pe un animal Bee earls nance for | tate Sone, ne fi ae ‘Shall Ps take my. fers? iy fr”). Tye a #02 Ent: Skee the tvs ofthe town (~ tears foste atten sax trae. doverith bri. ele ae. pola Mt tam ele sult fi! agen, sare amare tt reg str enone Tate cota so end * Vaughan) px (S40) = foi In.stomntologe ca ane. cent etcan faase in SUA penis easing de aulomohil, J. camtast cu pet tee wet ta A NoMEnaguraTs 8 INN] a ner, ato ere eee re ie sto ah A ane Ue ashioh fodin Ty TY" rs na 10 go off the oir = a termina oie al on as sear ncvetf aire = aesh da are (mans 1 bg air = eu aviennl sateen sta ike (cones nvidia onto pang de fun bh. anatee fha'you rymonber our amir ie’ dhe hacker room a soho? se, lh mitase (ig. inser out gang tall = ma ab street fife — ocr sntase ( ee vile {nt coneret THe Side = meas feategon Fixe roel seam) ‘costal un jockew ites 0 gapeal in eu Aula ose? pent car | | | Ver gi flannel, tweed (§ 146) pentru diverse nume de materiale inteebuin- fate le plural cu sensul nu numai de (artical de) imbricaminte, e4 gi ea simbol 8 cepa ce reprezint ) Produsele naturale, — Acestea sit assimilate cw numele fie of sint preluerate sau nu: bacon, butter, cream, flour, fat, jam. marmalade. ilk, mutton, oif (= untdelemn). rice, sugar, timber, veal ete., na au dedit forma de singular gi se construiese cu singularul, Aeolo unde apare (rarcori) pluralul, fieesta se referd la ,categarii din produsul mentionst: “What breads (sou meats, ete.) have you today?" (Vezi gi § 30), ‘i) Animalele, — Pentru observatit generale a se vedea § 158 — 102. Urmatoarele animale au, drept nume. dublete intrebuintate dups cum contextal se referd la ele ca la exemplare din specia animalelor domestice sau la carnea lor ca aliment?: ume, de animale [N] nume de materie [NN] (origine saxoni) (origine franceza) ox, cow (< Ochs, Kuh) beef (< boeut) calf’ (< Kalb) , font (= vou Sine (atime colbetiy) folosit tn comer, pork (= pore) “enotehnte ol. =< Sehivein® sheep (= Sehat) rowan (< wonton) ‘Tot, asia flask Feiseh) (NN) meat \arigine incorts) [NN] caren antaalit ‘earea. animaluly a aliment jueen'f King's Couneel = Avovat al Status, oa mai imattt, totic In ‘avocalita engleat (he Crown — Stauil in jurisdictin enieg), Numale de aitk (substan WWindividual) 1 SUK" (nbs. soley = Cozpul Avocalilor Stainlay) vine de In sak 3 oba de mitase pe var’ 0 poarld ca semn distineliy, In ennteast va seeff. roba d purtald de ceilalh avovali2 He x silk (or sesff) (CirU aotwol). To take silk = a thn vocal al Stull Veni gi § 20 (silke ete.) + Drigitea azostor Gublete daleaui de La Cucerizva Normand a Angiel (L055). Clase dominant (ouceriigni) cunosisa animalele sub fom’ comestiula, denutiees Dustrlndu.se pint in ritele aodsier dap originea loc frances’. (lasa dominant’ (ty Praca tare chegiea animilcle gt dect saa pasteat donamirte sixoao ale lor. (veet ni Walter Soot, Jounhoe ’ pig, dendiniron obisault a aniualulai Tingleza Veoh 3 exemplar at spaciet respective, are oti ie riologie art. Bist gat 32 § 33 gu a MORFOLOGIA —SUBSPANTIVCL ¢) Plantele comestibile. — Substantivele care Je denumese sint asimilate cu numelp do materi, Ble au numai forma de singular, construita cu singula ral atunel clnd se referd la specia insdsi sau la provlusele ei comestibile (tulping, frunze, seminfe), toate ritumerabile: ©) cereale: barley, corn!, maize, millet, rice, rye, wheat ete.; Excepjie: oats, numai plural gi acordat eu verbul Ja plural’. ©) verdefuri si plante aromatice: caraway, evlery, dill, fennel, garlic, laurel, mint, peppermint, parsley, rhubarb, rosemary, sesame, spinach, thyme eto; e*) legumete: — aint nenumerabite cind no reterim la specia Insis ler construit cu singularul; = gint numarabile cind no referin In partea comestibili (riivina, ehpatind, tubercule, fruel ote... care au o formi compacta cu contur definit) si au deci alit singular precedat de artioolul nehotarit, cit si plural: Stiau umal plural (peas, beans), cv forma do singular in compusi: peasoup, a beanstalk: cabbage [NN] Do you Tike cabbage? cabbage, ple -e [8 I bought tie big eabbages to-day. autiflorer [NN} 1 prefer catiflover to cabboge. qendtfinen ph “slfN} She could hardly carry tho huge eaulftowers she had bought. furrot [NX] Theres oo much curot in the soup to-day einen ple {5} He loved to watch the rabbits manehing at te carrots onion [NN] A lite onfon in your salad dressing would. make it just ‘i Gm ondone ple (N] Spring onfone have Tots of vitamins ato [NN] 1 peer poco to meat. Ptieb, pl, al(s} Caily ikea her potaues baked in their skins omawo {NN} Won't, you have tomato, in_your salud? Promote, Pl -# (N] Tomatoes are “the! ting in spring ‘au deci form de singu- Brussels sprouts are numsi forma de plural Unele substantive isi schimba cu totul injelesul in aceasta situatie: A eepper, plows (= ardel gris) [N}. 1 had two stuffed peppers for lunch; but you don't Tike eppées, do you? You preier cubergines or (vegetable) marrow. | ‘pepper {NN] {= pipet): This "i hot*l You've put. too much pepper in i Obseroatic Toate substantivele de la capitolul ”) piistreazi forma de singular cind au funcfie adjectival (§ 166): cucumber salad leek green? tomiats juice Troon fenleoiy] (ME Bet) etme, in special grt, ovis, secant (mal ales in. SUA) porump fale in Mink nt mete), a: opm onmtes) = tone Forum St avraffates = fulgi de porumb, perarabul find importa tn descoperirea Ameri my June "Mesingutar en eae Tntreluin}ata. ou uncle do edjectiv Ja substantivels compose § 166): ontmedl, oatotke ete, werbul aorstora avordindy-

    S-ar putea să vă placă și