Sunteți pe pagina 1din 18

CURS APITERAPIE

lntroducere
Albinele fac parte din ordinul Himenopterelor, una dintre cele mai avansate gi
complexe grupe de insecte, caracterizati prin via!5 sociali gi organizarea indivizilor
in familii. Familia de albine functioneazA ca un ,,supra-organism" in care functiile de
respiralie, nutrilie, reproducere gi apdrare se reg5sesc at6t la nivel individual cit gi
social.
Principalele caracteristici ale familiei de albine constau in diviziunea munciiintre
membrii sii, desfSgurarea in comun a activititilor legate de adunarea 9i prelucrarea
hranei, ingrijirea urmagilor, reglarea temperaturii pe timpul iernii, etc'
Pentru un stupirit prosper, este absolut obligatoriu ca apicultorul si priveascd 9i sd
perceapi albinele ca pe o colonie, ca pe o familie care adund intre 30.000 gi 50,000
indivizi. Trei componente sunt primordiale pentru ca o colonie de albine si
funcfioneze normal gi firi probleme timp indelungat: matca, un numir de trdntori 9i
o,,armat5" de albine lucritoare. Toate acestea au capacitatea de a asigura
reproducerea puietului. Trintorii lipsesc iarna. Cele trei componente se completeazi
reciproc pentru o suslinere optimi a functionalitifii coloniei, Pe parcursul anului,
fiecirui membru ii revine o anumiti sarcind care este absolut esentiali petttru
asigurarea continuitdlii coloniei.
Familia de albine este compusd din: matcl, tr6ntori gi albinele lucrdtoare.
Matca este singura femeli din stup care indeplinegte functia de reproducere,
imperechindu-se cu trintoiii (de reguld se imperecheazd cu pAni la 10 trAntori) gi
depun6nd ouile fecundate (din care vor iegi mitci sau albine lucritoare) sau
nefecundate (din care vor iegi tr6ntori). Se deosebegte ugor de celelalte albine prin
formi gi mirime, av6nd corpul mai lung, capul mai mic Ai abdomenulfoarte dezvoltat
gi acoperit pin6 la jumitate cu aripi.
Albinele lucritoare sunt, ca dimensiune, indivizii cei mai mici ai familiei de albine,
femele cu ovarele nedezvoltate, incapabile de reproducere. Exceptii fac acele colonii
fird matcd gi debi, fird ganse de a ob[ine una din larvele existente. in acest caz, o
parte din albinele lucritoare depun oui nefecundate din care vor apdrea doar
trOntori. Capul albinei lucritoare are o formi triunghiulard iar abdomenul este egalin
lungime cu aripile.
Trintorii reprezinti masculii familiei de albine, fiind indivizi eclozionali din oud
nefecundate. Corpul lor este mai mare decdt cel al albinelor lucritoare gi al mitcii. in
coloniile de albine, trintorii indeplinesc rolul principal de a se imperechea cu mitcile,
asigurSnd astfel perpetuarea speciei.
intruc6t trintorii nu contribuie la activitdtile stupului, albinele lucritoare ii izgonesc
Tncepdnd cu luna iulie. Pe perioada iernii sunt considerali inutili gi de aceea sunt
impiedicati sd mai aibd acces la hrand, fiind alungali treptat din colonie de restul
membrilor.
Ca urmare a particularititilor biologice cu care sunt inzestrate, albinele se
diferentiazi de toate celelalte viettli crescute gi exploatate de om prin faptul ci
*

-e/ ^
acestea convietuiesc in familii constituite dintr-un numdr mare de indivizi care, prin
modul exceplional de organizare, pot menline unitatea cuibului.
Asigurarea unui mediu s[n[tos atrage dupl sine obliga]ia conservlrii resurselor naturale.
Albinele pot fi considerate resurse biologice de importan{d vital6. Prin polenizarea plantelor
cultivate gi spontane (proces de fertilizare care are carezultatformarea semin{elor, fructelor
gi legumelor), albinele joacl un rol esenfial in perpetuarea girespectiv rSspdndirea a sute de
mii de specii care alcltuiesc vegetalia Terrei.

CAPITOLUL 1: Ce este aPiteraPia?


Apiterapia este terapia traditionalS care folosegte mierea, polenul, ceara, lSptigorul de
matci, propolisul, veninul albinelor gi alte produse ce tin de complexa alchimie a stupului
pentru tratarea gi mentinerea sindtilii corpului uman.
Efectele beneficie ale acestor produse sunt cunoscute incd din antichitate. In cea mai
veche carte din lndia, Rig Veda, scrisi intre anii 3000-2000 1.H., atit mierea cit 9i
albinele sunt amintite de mai multe ori. Trecdncl la o alti civiliza[ie antici, la cea
egipteani, inci din timpul primei dinastii care a domnit in anul 3200 1.H., albina
reprezenta simbolul regelui. Mierea apare giin operele literare ale Greciei antice, ca de
exemplu lliada si Odiseea.
Produsele albinei s-au inscris incl de la inceputul preistoriei in rdndul elementelor naturale
utilizate pentru suplimentarea qi imbun6titirea hranei gi apoi pentru combaterea gi prevenirea
durerilor gi afectiunilor umane. Apiterapia, ca practicf, tradifionalq dateazd din vremurile
imemoriale ale istoriei omului.

in sectorul sindtifii, un rol deosebit de important este atribuit combinaliilor de miere,


polen gi lSptigor de matci dozate in mod corespunzdtor. Aceste combina(ii sunt
folosite pentru Tngrijirea mamei gi copilului dar gi pentru men[inerea sinitdlii
adul[ilor, in convalescente, avitominoze, pentru diverse afectiuni ale tractuluicligestiv
9i ficatului, in afec[iuni ale ciilor respiratorii, nevroze, astenii, senilitate.
Recomandirile in actul terapeutic trebuie si se bazeze in principal pe diagnosticul
medical precis, dar gi pe analize de laborator, teste radiologice 9i alte investigalii
necesare.
Totugi, dintre toate produsele apicole, veninul de albini este cunoscut ca fiind cel
mai vechi gi mai eficient remediu terapeutic in special Tn tratarea durerilor reumatice
gi de articulalii, a afectiunilor inflamatorii cronice (tendinitd, bursiti) gi a sclerozei
multiple.
Studiile efectuate la nivel mondial la inceputul anilor '50 au arut ca rezultat o in{elegere mai
profund[ a calitifilor tradiJional atribuite mierii gi propolisului. in plus, acestea au evidenfiat
o serie de beneficii, necunoscute p6n[ atunci, ale polenului qi l[ptigorului de matc[.

Substanfele pe care albinele le secretl sau le produc se oblin prin colectarea, procesarea gi
inmagazinarea substanlelor naturale pe care apicultorul le poate colecta din stup sau direct de
la albine (veninul). Mierea, de exemplu, conjine peste 70 de substante aqtive qi poate fi
folositd nu doar ca produs medicinal ci gi ca hran[. Aceste produse apicole miraculoase qi-au
dovedit de asemenea eficienJa in numeroase tratamente cosmetice.
Cosmeticele pe bazi de produse apicole influenleazd in mod pozitiv funcliile
fiziologice ale celulelor pielii: astfel ce regenereaze, protejeaza pielea de radicalii .*

.-o)-
tiberi, de influenlele diunitoare ale mediului inconjurdtor, regleazd metabolismul,
stimuleazi producerea de colagen, Intirzie modificdrile degenerative gi miresc
puterea de apirare a organismului.
Produsele apicole sunt alimente naturale care contin substanJe indispensabile vielii. Practic,
in produsele apicole se reglsesc toti aminoacizii esenliali atdt de necesari metabolismului, dar
qi vitamine, minerale, proteine, glucide direct asimilate de corpul uman ftr[ nici o altS
prelucrare, lipide, enzime, coenzime, acizi organici, etc.
Trebuie amintit faptul ci dintre toate alimentele existente pe PdmAnt, mierea de
albine are cea mai apropiati formuli chimici de cea a singelui uman. Mai mult, nici
un alt aliment nu este mai complet, mai bine tolerat 9i mai ugor asimilabil de
organismul uman.
Prin urmare, dacd s-ar face o clasificare completi a alimentelor biologice, produsele
apicole ar ocupa primul loc nu doar datoritd conlinutului lor (un adevirat combustibil
pentru organism) ci 9i ca urmare a faptului cd pot fl valorificate de organismul uman
fdri nici un efort, cu rezonantd la nivel celular, fiind cele mai bune regeneratoare ale
celulelor.
Produsele apicol oferi substanlele necesare pentru reconstructia pielii; acestea imbun[t[]esc
vizibil structura, elasticitatea, culoarea, fermitatea qi finelea pielii. Cosmeticele pebaztr de
produse apicole sunt ideale pentru prevenirea fenomenului de imb[trdnire a pielii. Mierea,
ceara de albine qi propolisul sunt utilizate ca agenti de tratare qi ingrijire intr-o serie de
produse de intrefinere corporald, incluzdnd aici slpunuri, balsam de buze, creme, unguente gi
lotiuni.

De ce este necesari apiteraqaa?

inci din vremurile de mult apuse ale istoriei, apiterapia folosegte produsele stupului
(mierea, polenul, ceara, prbpolisul, liptigorul de matci, etc.) in tratarea unei game
largi de afec[iuni care vizeazi ?ntreg corpul uman.
Beneficiile tratamentelor bazate pe materiile colectate gi prelucrate de albine au
depigit granitele medicinei empirice fiind acceptate pe scare largi de medicina
gtiintificS, gralie contributiei indiscutabile pe care produsele apicole o au in
vindecarea unui numar considerabil de afectiuni 9i boli.
Produsele stupului prezinti numeroase beneficii pentru utilizatori, ca de exemplu:

./ prevenirea afecfiunilor, daci sunt consumate in mod regulat;

r' spre deosebire de tratamentele bazate pe substante chimice, produsele apicole


nu prezinti efecte adverse daci sunt utilizate in mod corect;

,/ sunt extrem de bogate Tn substan[e nutritive 9i compugi activi care sunt in


misurd si protejeze organismul impotriva unul numdr semnificativ de boli.

o5 ^
CAPITOLUL 2:
MIEREA - Proprietiti, indicafii gi administrare

Mierea de albine are ca surse potentiale peste 2000 de flori; in consecin!6, caracteristicile ei
sunt extrem de variabile. De aceea, ajutat de propriile simfuri, terapeutul trebuie sd aibi
capacitateade a stabili calitateagenerall a mierii gi/sau calitilile terapeutice ale acesteia.
in toat[ lumea mierea este cunoscutl in principal ca aliment qi mai putin ca medicament.
probabil cI din aceastl cauzdpre[ul mierii este mult prea mic pentru a permite apicultorilor
s[ oblind beneficii satisftcitoare de pe urrna colectlrii acesteia. in prezent s-a reevaluat
importanla mierii pentru slnltatea oamenilor gi animalelor.
Mulli specialigti din firi ca. Noua Zeelandd, Franta, lndia etc. au demonstrat cd
mieiea este de asemenea un produs medicamentos daci este oblinutd 9i folositi In
anumite conditii.
Mierea crudd (care nu a fost filtrati, prelucratd sau supusa unor tratamente prin
incilzire) reprezinte un remediu natural eficient, indiferent dacd este administrati
intern sau local. Gralie compoziliei sale chimice, mierea poate si fie digerati mult
mai ugor decfit zahdrul fdrd a exista riscul de stimulare a secrefiei de insulinS, aga
cum se intAmpls in cazul zahdrului.
Spre deosebire de zahdr, miefea protejeazi creierul uman gi dezvolti inteligen[a.
Pentru a-gi menline gi exercita functiile, creierul are nevoie de glucozd, aceasta fiind
de fapt singurul siu aliment. Se gtie ci mierea, cu foarte mici diferente, contine circa
32% glucozS, aceasta fdc6nd parte din categoria monozaharidelor direct asimilabile.
Deseori apare intrebarea'. " CAte miere ar trebui sd consumdm zilnic?". Cele mai
frecvente recomandiri apreciazi ci un consum de 1-3g de miere / kg corporal este
normal gi sinitos.
Glucoza din miere, spre deosgbire de lipide care acfioneazlmai lent, este cel mai rapid
energizantfizic gi intelectual, care poate restabili aproape instantaneu capacitateade efort
(inlocuiegte rapid glucoza consumatl in timpul efortului).
Pentru a-gi pdstra calit5lile, mierea trebuie feritd de acliunea directi a razele
soarelui. Produsi Tn Tntunericul stupului, degi nectarul este adus din florile risfd[ate
de soare, mierea este fotosensibild.
Capacitateaorganismului de a absorbi aproape intreaga cantitate de miere ingeratd depIgegte
gradul de asimilare a oricIrui alt aliment. La un I kg de miere consumat[, gradul de asimilare
este de 98% (astfel c6, din 10009 de miere, doar 20g se transformd in reziduuri care sunt apoi
eliminate).
Nici un alt aliment nu este la fel de steril ca mierea. Chiar gi mierea in care s-au
cultivat cele mai periculoase bacterii devine in scurt timp sterili. Explicatia este
simpld: bacteriile nu pot trii fdri api; mierea, fiind puternic hidrofil5, extrage apa
conlinuti de bacterii iar acestea sunt astfel eliminate.
Mierea poate fi folositi cu succes in prevenirea gi tratarea ulcerelor gastro-
duodenale (mierea este considerati ca flind un pansament gastric natural), dar gi In
tratamentul arsurilor sau pentru vindecarea rdnilor, dat fiind puternicul siu efect
antiinfl amator gi antibacterian.
Principalele proprietifi terapeutice 9i curative ale mierii:
Mierea are un efect antibacterian:

,,y

-ah-
- Mierea conline cantitdli mici de api, grisimi 9i proteine; are un pH relativ scizut;
prezintd o osmolaritate ridicati care se traduce prin ,,condilii vitrege de viali" pentru
bacterii;
- Bioflavonoidele din miere au un efect antibacterian direct;
- Multe din enzimele prezente in miere sunt antibacteriene.
Mierea are un efect antibiotic:
- spectrul proprietililor anti-microbiene ale mierii este destul de amplu.
Mierea are un efect anti-oxidant in alimentalie:
- Mierea are capacitdli anti-oxidative; oxidarea scizutd in alimente se traduce printr-
o nutrilie mult mai buni, care, la r6ndul siu, inseamnd o sinitate mai bund.
Mierea este un produs apicol cu efect anti-carii:
- ?n general, mierea este o substanfd antibacterian5;
- Mierea hrdnegte gingiile, ajutind implicit la o hrdnire mai bund a dintilor.
Mierea are un etect anti-inflamator.
- Mierea este un excelent antioxidant;
- Aceasta conline bioflavonoide cu proprietSli anti-inflamatorii;
- Mierea poate absorbi mult "foc" din zona inflamati, potrivit Medicinei traditionale
chineze.
Mierea are un efect biosfimulator.
- Mierea este un "aliment viu" care Tnmagazineazd o cantitate semnificativi de
bioenergie;
- Mierea turnizeazd energia optimd pentru celulele vii.
Mierea are un efect depurativ:
- Ajuti mecanismele de detoxifiere a organismului; mierea contine multi fructozd (Tn
special mierea de salcAm) care ajutd in mod direct mecanismele energetice ale
ficatului; un ficat sdnitos inseamnd o mai buni detoxifiere biochimicd.
Mierea Tnseamni energie:,,
- Carbohidra[ii din miere ard ugor 9i cel mai adesea (cAnd este prezent suficient
oxigen), complet, pAnd la api gi CO2, astfel ci nu rdmAn reziduuri care si reduci
sau sd afecteze calitatea energiei rezultate;
- Fructoza confinut6 in miere creste nivelul energiei din corptrl uman.
Mierea are un efect laxativ:
- Mierea este higroscopici (atrage apa);
- Regleazi flora intestinali;
- Ajutn pancreasul 9i ficatul sd func[ioneze mai bine; prin urmare, aceste organe vor
produce o cantitate mai mare de sucuri digestive.
Mierea are un etect nutritiv:
- Carbohidrafii din miere ajuti la construirea 9i consolidarea tesutului conjunctiv;
- Mierea reprezintl o sursl natural[ excelent[ de energie pentru tofi muqchii corpului,
inclusiv penku inim[ (principala,,pompl muscularl" a organismului).
Se observd deci cd existd numeroase proprieti[i care vin in suslinerea faptului ci
mierea poate fi consideratd un veritabil medicament natural. Gratie proprietitilor
sale, mierea poate vindeca arsuri, rini, infectii bacteriene 9i chiar insuficienta
cardiaci, iar In acest sens stau mdrturiile a mii de oameni din intreaga lume.

,rr"

r
- 9J
!ndicatii privind folosirea mierii:

-Afectiuni cu efect asupra intregului organism: anorexie, convalescenti (mierea


furnizeazd energia necesard organismului dupd interventii chirurgicale sau boli
istovitoare), febri (mierea furnizeazd energie leucocitelor care pot elimina astfel mult
mai ugor cauzele febrei: bacterii, virugi, celule moarte, etc.);

-Afecliuni ale gurii gi buzelor: ulceralii (mierea este un agent antibacterian gi


totodatd un agent regenerativ natural), carii (mierea hrinegte gingiile care la rdndul
lor hrinesc dinlii), gingivitS;

- Otorinolaringologie: faringite gi gAtul dureros (mierea are o actiune anti-


inflamatoare, antibacteriand gi regenerativd);

-Afecliuni ale aparatului respirator: astm (mierea este o sursd de energie pentru
musculatura bronhiali), tuse (mierea este un agent antibacterian gi un emolient
excelent), riceli (mierea ajuti sistemul imunitar);

-Afecliuni cardiovasculare: boli cardiace (mierea este cea mai bund sursd de
energie pentru celulele cardiaie, ajutd circulalia sAngelui gi reduce tensiunea
arteriald, cAnd aceasta este prea ridicatd; imbunitdtegte structura vaselor
sanguine);

-Afectiuni ale sistemului nervos: astenii (mierea turnizeazd energie tuturor celulelor
organismului); insomnii (in special mierea de tei este un excelent sedativ atunci cAnd
este consumati Tnainte de culcare), neurastenii (este o sursi de energie excelentd
pentru sistemul nervos; cel,putin 30% din miere este glucozd care poate trece cu
multS ugurinfd bariera singe - creieQ;

-Afectiuni hepatice: ciroza hepatici (mierea, in special mierea de salcdm, contine


cantitdti mari de fructozd, aceasta fiind deosebit de importantd pentru cregterea
nivelului de glicogen din ficat);

- Afecliuni ale s6ngelui: anemii (mierea imbunitdfegte apetitul, ajuti la absorb[ia


fierului, turnizeazd energie pentru mdduva osoasi, ficat gi splini),

Clasificarea mierii:
Dincolo de efectele generale ale mierii, existi anumite proprietili ale acesteia, in
funclie de originea sa:

-Mierea de tei- are cea mai plScuti si cea mai puternicd aromi dintre toate tipurile
de miere. Are calitdli calmante gi antiseptice, recomandate pentru tratamentul unor
boli, precum: tulburdri ale sistemului nervos, insomnie, febrd, dureri de-'stomac,
prevenirea migrenelor, preveni rea pneumon iei, astmului, tuberculozei.

-Mierea de floarea-soarelui- are proprietSli tonice, este de asemenea un


afrodiziac, gi stimuleazi imunitatea.
h

* 'oG -
-Mierea de mana (miere de pidure) - acest tip de miere are cele mai puternice
proprietili laxative, mai puternice decit orice alt tip de miere; are, de asemenea,
efecte'antiinflamatorii asupra tractului digestiv, 9i ajuti la eliminarea toxinelor.

- Mierea de salcim - este transparentd imediat dupd recoltare, dar culoarea sa va


depinde de fagurii in care a fost ficuti. Astfel, poate avea nuanle de galben pal sau
galben deschis. Mierea de salcim are un gust plScut, este un lichid viscos, si nu dd
nici un semn de cristalizare c6nd este in stare proaspitd. Are un effect calmant
asupra tusei, are proprietdli antiseptic, este utili in combaterea oboselii gi in
tratamentul nevrozelor.

- Mierea de coriandru are o culoare rogiatici, o aromi 9i un miros puternice. Are


-
efecte benefice Tn tratarea ulcerului gi gastritei hiperacide. Mierea de coriandru
protejeazi ficatul 9i ajuti la tratarea constipaliei, balonirii gi indigestiei.

- Mierea de conifere - are proprieti[i exceplionale asupra plim6nilor gi sistemului


respirator, benefi ciind de proprietilile anti-infeclioase gi antitusive.

-Mierea de menti - este folobitd ca antitusiv, analgesic, antispastic. Ugureazi


digestia gi combate balonarea.

- Miere poliflori - deoarece confine nectar de la zeci sau sute de plante, mierea
poliflord Tmprumutd proprietdfile terapeutice ale acestora, fiind astfel una dintre cele
mai complexe tipuri de miere, luAnd Tn considerare ac[iunile sale terapeutice.
Principalele propriet5{i ale acestui tip de miere sunt: dezinfectanti, antisepticd,
sedative, diuretici, laxativS.

CAPITOLUL 3:
PROPOLISUL - Proprietifi, indica[ii gi administrare
Dintre toate produsele apicole, propolisul este probabil cel mai "medicinal" produs al
stupului. Compozilia sa este un subiect fascinant, proprietlfile sale farmacologice qi
indica{iile fiind studiate de mii de cercetdtori. Se poate vorbi despre un numlr mare de
compugi care au fost identificati ?n componenta propolisului.
Din punct de vedere cantitativ, propolisul contine:

- rdgini (rigina este un termen folosit pentru substanfe care sunt Tn mod obignuit
55o/o
lipicioase gi insolubile, sau foarte putin solubile in api sau in solvenli organici;
datoriti acestei insolubiliti[i, par si fie importante numai pentru proprietitile lor
structurale) gi balsamuri (balsamurile sunt substante naturale, Tn formi lichidi sau
semi-lichidd, obfinute de reguli din scoa(a copacilor prin metode speciale - Oprig,
1 990);

-Intre 7.5 gi 35o/o aaard (potrivit studiilor lui Ushkalova gi Topalova (1978), ceara este
un element indispensabil al propolisului, degi propo(ia sa depinde de regiunea de
unde a fost extrasi de albine, de metoda de colectare dar gi de alli factori);
h

ff-
-.10o/ouleiuri volatile (uleiurile volatile sunt compugi ce au Tn mod uzual mirosuri
plicute);

- 5 % polen;

- 5o/o acizi gragi;

- Tntre 4.40 9i 19% impuritili;

- terpene, substanfe de tip tanin, secretii ale glandelor salivare ale albinelor 9i
componente accidentale.
Din punct de vedere calitativ, propolisul conline: flavonoide , acizi alifatici, gi esterii
lor, acizi alifatici cu lan! lung, uleiuri volatile cu lan! scurt, esteri ai unor uleiuri cu lant
scurt, acizi aromatici 9i esterii lor, acid benzoic Ai derivali, aldehide, alcooli, acid
cinamic Ai derivati, alti acizi gi derivati, cetone, fenoli gi compugi aromatici, terpene,
alcooli sesquiterpenici giderivafii lor, terpenoide gi alfi compugi, hidrocarburi
aromatice volatile, hidrocarburi alifatice, steroli gi hidrocarburi steroide, zaharuri,
lactone, alfa gi beta - amilaze, aminoacizi, derivati ai acizilor nucleici, vitamine,
minerale, transhidrogenaze anaerobe, substanfe H+ donoare, alte substante
insolubile in api gi solven[i organici, poluanti.
Propolisul este cel mai natural antibiotic folosit vreodatd de om. Remarcabil este
faptul ci aceasti descoperire a fost ficuti cu peste 2000 de ani in urmi. Efectele
sale bactericide sunt cunoscute inci de la aparilia primelor izvoare scrise. in
medicina populari, propolisul este foarte cunoscut gi totodati este folosit pe scard
largi.
Grecii, romaniigi egiptenii antici raporteazd utilizarea propolisului pentru proprietilile
sale curative mai ales asupra unor leziuni ale pielii. in prezent, aceste proprieti(i au
fost demonstrate gtiin{ific. Propolisul este un antibiotic la fel de eficient ca
streptomicina si penicilina, dacd este administrat frecvent. Propolisul, ca si
antibioticele ob[inute pe cale industriald, actioneazi eficient asupra unui numdr
semnificativ de germeni ca de exemplu stafilococii, streptococii dar si alte bacterii.
ln plus, fatd de alte antibiotice obtinute pe cale industrialS, propolisul nu prezintd
efecte adverse. Se considerd ca efectul antibiotic al propolisului se datoreazi in
special conlinutului ridicat de flavonoide (41 de tipuri). Flavonoidele au un rol
deosebit de important in cregterea pirului gi totodati stimuleazi circulatia sanguind.
De asemenea, propolisul stimuleazi eliminarea bilei, urinei gi secretiilor endocrine,
in special la nivelul glandei tiroide, pancreasului, glandelor suprarenale, avdnd un
efect benefic asupra Intregului organism.

Proprietifile curative gi terapeutice ale propolisului:


Propolisul, produsul "medicinal" al stupului cu peste 70 de proprietitifarmacologice
dovedite, are sute de indicatii, fiind utilizat in scopuri terapeutice din cele mai vechi
timpuri.
Propolisul, un veritabil "protector al vielii" a fost folosit cu succes in tratamentul unei
palete largi de boligi afecliuni din urmitoarele paliere medicale:

oE j
- Cavitatea bucali: afte comune recurente cronice, moniliazi, parodontopatii
periferice cronice, stomatite survenite dupi amigdalectomii, stomatite dupi
tonsilectomii, stomatite ulceroase, stomatite ulceronecrotice;

-Otorinolaringologie: amigdaliti acuti, inflamatia acutd a urechii mijlocii, faringite


cronice, faringite post-traumatice, hipoacuzie (auz slab);

- Oftalmologie: afecliuni inflamatorii microbiene ale polului anterior al ochiului, arsuri


ale anexelor oculare, leziUni oCulare, traumatisme ale anexelor OCUlare.

- Boli pulmonare (Pneumologie): astm, brongectazii, brongite astmatice;

- Afecliuni ale aparatului digestiv: colite subacute gi cronice, constipalie, gastrite.

Metoda de preparare a tincturii de propolis:

- la 100 g de alcool de 80'-86", se adaugit2Og de propolis intirit, linut in frigider.


Recipientutin care s-a introdus alcoolul amestecat cu propolis se incilzegte la o
temperaturd de 30"C-40"C 9i se agiti puternic. Aceasti proceduri se repeti de 6-7
ori in decurs de o siptimini.'Se lasi apoi amestecul si se ageze 9i se strecoari
lichidul curat.

CAPITOLUL 4:
POLENUL - Proprieteti, indica[ii gi administrare
Polenul este una din cele ryrai bogate surse naturale de seleniu, vitamine (81, 82,
83, 85, 86, B9, C0) sdruri minerale, oligoelemente 9i aminoacizi.
Polenul este deosebit de eficient in combaterea carentelor nutritionale, regleazi
activitatea ficatului, rinichilor, stomacului, intestinului 9i sistemului nervos, combate
oboseala intelectual5 9ifizici, nervozitatea, insomniile gi are efecte antivirale 9i
antibacteriene.

Acest minunat produs floral gi apicol, are ca sursi poten{iali peste 1000 de flori diferite; prin
urmare, at6t compozilia sa cit gi, desigur, proprietdlile sale sunt foarte variabile. Gratie
naturii qi rolului sdu de element de polenizare a florilor, polenul are o compozilie chimicd
speciala qi complexd, care il deosebegte de toate celelalte produse vegetale gi ii confer[ un
spectru de influent[ surprinzdtor de larg asupra multor afectiuni gi disfuncfii ale organismului
uman.
Proprietd[ile principale ale polenului sunt legate de bogilia mare in elemente
nutritive (aminoacizi, vitamine, enzime, etc.).
Datoriti complexitifii elementelor sale componente, polenul a fost folosit timp
indelungat ca "medicament" sau "stimulent de cregtere".
Numeroase cercetdri efectuate de-a lungul timpului au relevat multiple posibilitili de
aplicare a polenului poliflor recoltat de albine in profilaxia gi terapeutica umani,
oblindndu-se rezultate foarte bune in prevenirea 9i combaterea anemiilor, a bolilor
sistemului nervos gi endocrin, a unor afectiuni ale tubului digestiv 9i a
hi povitaminozelor, etc.
*

ol-
Proprietili terapeutice sau curative ale polenului:
Polenul de albine are un efect anabolizant:

-polenul con{ine numeroase vitamine gi alte elemente nutritive cu rol important in


cregterea apetitului giTn generarea de noi celule;

Polenul de albine are un efect anti-aterosclerotic:

- polenul, datoriti compozitiei sale complexe, reduce tensiunea arteriali, atunci c6nd
aceasta este prea ridicat6, Tmbundtitegte circulafia sanguini prin ameliorarea
funcliei ficatului gi totodatd ajuti la regenerarea celulelor endoteliului arterial.

Polenul de albine are un efect antibacterian:

-florile care produc polenul nu au ,,nici un interes" in a hrdni bacteriile 9i in


consecintS, acestea vor adduga substante antibacteriene, ca de exemplu
bioflavonoide.

Polenul de albine are un efect,antidepresiv:

- polenul contine toti aminoacizii necesari sistemului nervos, ajuti la generarea


propriilor substan[e antidepresive naturale, ca de exemplu endorfinele.

Polenul de albine are un efect anti-inflamator.

-polenul contine, printre alte substante, cantitdti mici de bioflavonoide despre care
se gtie ci sunt substante puternic anti-inflamatoare.

Polenul de albine are un efect antitoxic:

- polenule este cel mai bun aliment pentru ficat; un ficat sdndtos poate neutraliza
toxinele mult mai eficient.
Polenul de albine are un efectdietetic:

-dupi cum am mentionat mai sus, polenul este un aliment foarte eficient; este o
sursi vegetald de elemente nutritive foarte bine echilibratS, prin urmare este
recomandat Tn cazurile de obezitate, hipertensiune arteriali, guri, etc.

Polenul de albine imbundtdtegte toate funcliile cerebrale:

- gralie prezenfei unor cantititi semnificative de elemente nutritive diversiflcate in


compozitia sa, acesta are capacitatea de a hrdni in mod direct toate celulele
neuronale; efectul indirect apare ca urmare a hrdnirii ficatului: un ficat sdnitos
produce la rindul siu alte substante importante pentru buna funotionare a creierului.
Polenul de albine conline cantitdti considerabile de vitamine, enzime gitotodati este
o sursi importanti de bioenergie. Eficienta apiterapiei, similar eficientei oriciror alte
terapii, depinde, desigur, de calitatea ,,produselor medicinale".
*

l"B -
in principiu, este foarte important sd oferim celulelor (indiferent daci acestea sunt sdnltoase
sau nu) elemente nutritive de cea mai bund calitate gi/sau compugi activi cdt mai divergi
posibil. Polenul conline mii de astfel de elemente care sunt gata in orice moment sE
gestioneze Ei sI suslini in mod fiabil viala.

CAPITOLUL 5:
CEARA DE ALBINE - Proprieteti, indicatii Si
administrare
Ceara este produsi de albine ca o substantd stabild care nu interactioneazd cu
mierea, polenul gi liptigorul de matci 9i care are totodati o serie de proprietiti
deosebit de importante pentru apiterapeuti.
lndicatii pentru uz intern giextern:

- uz extern: dureri lombare (in cornbinalie cu propolisul) , arlrozd, acnee, uz cosmetic


(epilare);

- uz intern: febra fdnului (rinite alergice), afectiuni gingivale, constipalie.


Proprietdfile cerii sunt legate Th mod direct de substanlele continute dar gi de faptul
cd albinele adaugi mici cantitdti de propolis Tn interiorul fiecirei celule a fagurelui, in
specialin cele construite initial pentru larve.
Astfel, ceara de albine prezinti o serie de proprietS[i ca de exemplu: proprietdli
antiseptice, emoliente, antiinflamatoare, cicatrizante.
intrucAt ceara ajutd pielea si aibi o structuri netedi gi elasticd (din punct de vedere
al aspectului), aceasta este mult utilizati in cosmetici, in prepararea diferitelor
migti. De asemenea este ratilizati pentru epilare.
Principalele metode de administrare sunt:

- Uz extern (pe piele sau buze): se poate folosi individual sau ?n combinatie cu
propolis brut, extras de propolis, rdgini, ulei de floarea soarelui sau ulei de misline in
plasturi calzi (cataplasme), unguente impotriva: durerilor localizate extern, diverselor
afectiuni gi/sau boli ale pielii, ca de exemplu acneea, infectii ale pielii, bitituri la
picioare, etc.

-Administrare interni pentru diverse afecliunidiagnosticate la nivelul gurii, nasului,


sinusurilor, faringelui, laringelui: in acest scop se realizeazd extragerea cerii din stup
Inainte de extragerea mierii ("cipicire"); acest tip de ceard care contine cantitSfi
infime de miere gi propolis sau cantititi nesemnificative de polen este mult mai
eficient dec0t tipul ,,clasic" de ceari deoarece in alcituirea sa intri mai mulfi
compugi activi; metoda de administrare a cerii Tn aceasti formd consti in
mestecarea acesteia timp de cel putin 15 minute; dupi acest interval, utilizatorul
poate si scuipe ceea ce a rdmas sau poate sd Tnghiti, in doze mici.

-Administrare orali (Inghilire): intrucdt ceara de albine este un bun emolient, poate fi
folositd in plus fali de alte remediiimpotriva iritafiilor sau chiar a inflamatiilor interne;
poate fi folositi cu ugurinti pentru calmarea iritaliilor / inflamaliilor gastrointestinale.
h
- Ca emolient (linigtegte gi calmeazd pielea sau suprafetele iritate, inflamate): ceara
poate fi folositi la nivel intern, pentru afectiuni ale intestinului gros, intrdnd astfelin
componenla supozitoarelor (combinati cu extrasul de propolis, miere, etc.).

in stadiu incipient, ceara de albine este un lichid incolor produs de glandele situate
in abdomenul albinelor. Dupd ce este mestecati gi prelucratS, albinele atageazi
ceara fagurilor. Datoriti conlinutului sdu bogat in substanle nutritive, ceara de albine
este utild in imbundti(irea aspectului pielii atunci c0nd este aplicati local.
lngredientele principa[e fac ceara un produs apicol complet non-toxic. ln stup, este
inlorma celulelor hexagonale in care albinele depoziteazi miere 9i oud.
Folosit ca material de construc[ie in stup, ceara de albine este incircati cu
substanfe care schimbi treptat compozilia 9i trece prin toate nuanlele de galben,
apoi maio la aproape negru, dupi cAfiva ani. Compozilia chimicS a cerii de albine
este foarte stabili, ca gi produs pur secretat de glandele albinelor.
in stup, ceara de albine absoarbe impuritd[ile, dar nu transformS, permilAnd
recuperarea sa dupi mai mulfi ani de utilizare, folosind procese simple, cum ar fi de
reincilzire gi purificare.
Ceara de a[bine apartine unei mari familii chimice, a cerilor, care sunt corpuri grase,
lipide, de diverse origini: animale, vegetale sau minerale. Toate cerile au proprietSlii
c'himice similare. in compoziliile lor se afli numai carbon, hidrogen 9i oxigen'

CAPITOLUL 6:
LAPTI$ORUL DE MATCA - Proprieteti, indicatii gi
administrare
Liptigorul de matci are o compozilie foarte stabild Tn mod obignuit gi acest principiu
se aplici 9i celui oblinut de la diverse rase sau colonii de albine. Probabil ci
stabilitatea sa evidenliazi stabilitatea genericd a coloniei de albine. De aceea
liptigorul de matci este at6t de important pentru viata coloniei.
Principalii constituenli ai liptigorului de matci sunt reprezentati de: api, proteine,
zaharuri,lipide gi siruri minerale. Apa constituie aproximativ 2/3 din liptigorul de
matcd proaspdt, iar din partea uscati a acestuia, proteinele gi zaharurile (fructoza 9i
glucoza) sunt de departe fracliunile cele mai mari.
In ldptigorul de matcd au fost identificafiTn total 29 de aminoacizi gi derivali ai
acestora, cei mai importanfi fiind acidul aspartic Ai acidul glutamic. Toti aminoacizii
esenliali pentru organismul uman sunt prezenfi in compozilia sa.
O alt[ substanfl foarte importanti, prezentdin lIptigorul de matcE, este acidul l0-hidroxi-
decenoic, concentrafia acestuia fiind un bun indicativ pentru verificarea calitetii ldptiqorului.
Aceasta trebuie sI fie mai mare de l,\oh din materia uscat6.
Ldptigorul de matci este o substanti complexi produsi de albinele lucritoare
pentru a hrini regina stupului (matca). Continutul ridicat de elemente nutritive Ti
permite reginei si supravie[uiascd timp de 5 ani, in timp ce durata medie de via[5 a
unei albine lucrdtoare este de doar 2-4luni de zile. Nutrientii din compozitie sunt at6t
de hrdnitori incit regina este capabild si depund 2.000-3.000 de oud intr-o singuri
zi.
lndicalii de utilizare a liptigorului de matcS: boli de nutritie gi metabolice, diabet, boli
ale singelui, afecliuni cardiovasculare, afectiuni ale aparatului respirator (boli h

< \)r'
pneumologice), otorinolaringologie, stomatologie, afectiuni ale sistemului imunitar,
boli renale, reumatologie, endocrinologie, afectiuni ale glandelor suprarenale, boli
infecfioase, pediatrie, oncologie.
Proprietdli terapeutice gi curative ale liptigorului de matci:
Ldptigorul de matci are un efect benefic asupra ficatului:

- Reduce greutatea ficatului, iiimbundtitegte structura 9i funcfiile;

- Cregte raportul albumini / globulinS, avdnd totodati un efect foarte important in


tratarea afecfiunilor hepatice, in special in tratarea hepatitelor;

- lndici o cregtere in ceea ce privegte multiplicarea celulelor ficatului.

Liptigorul de matci are un efect benefic asupra lesuturilor ficatului gi miocardului:

- Cregte consumul de oxigen;

-Liptigorul de matci are efecte generale de armonizare in sensul ci dezvoltd gi


susfine structurile vii gi energia acestora.

Liptigorul de matci are un efect benefic asupra inflamaliilor.

- Stimuleazi 9i accelereazd evolu[ia procesului inflamator aseptic;

- Joacd un rol important in vindecarea tesuturilor inflamate.

Liptigorul de matci are efecte benefice asupra sistemului cardiovascular.

- Reduce artero-scleroza;

- Este de notorietate faptul ci


liptigorul de matci Royal este un produs natural care
prelungegte viafa nu doar a reginei stupului ci gi a oamenilor, Tn general;
longevitatea este intotdeauna legati de starea de sinitate gi, din perspectivd
biologici, de tindrelea gi robustefea arterelor.
Administrarea Iiptigorului de matci:
UZ INTERN:

- Pentru afectiuni localizate in zona bucalS: singur sau Tn combinalie cu alte remedii
naturale; in stare bruti, lSptigorul de matci poate fifolosit la nivel local pentru
tratarea afecfiunilor cavitilii bucale, ca de exemplu s6ngerarea gingiilor.

- Pentru afecfiuni faringo-laringiene: liptigorul de matci liofilizat sub formd de spray;

- Pentru zona gastrointestinali: in stare brutd, sin, plante sau alte remedii naturale;

- Ca adjuvant sau ca produs medicinal: tablete, capsule, in formd liofilizati.

-
"t\
-Ca injeclii subcutanate: ajuti la stimularea sistemului imunitar, in special la
persoanele in vdrstS.

UZ EXTERN:

- Pentru afecliuni oculare: ca micelii moleculare; ISptigorul de matci poate fi


combinat cu ser fiziologic pentru a fi pulverizat in ochi cu ajutorul unui dispozitiv
special; poate fi folosit ca unguent pentru tratarea bolilor pleoapelor.

- Pentru pielea sinitoasd sub formi de: creme, loliuni, gampoane, sipunuri.

ADMINISTRARE:

- Pentru adulli, doza zilnicd uzuald este de aproximativ 500m9 (800-1000 mg, daci
este necesar).

- Pentru copii, doza obignuiti este de 30-50% din doza adul[ilor.

- Pentruutilizirile orale gi gastrointestinale, se recomandi tinerea sub limbi a unei


mici cantititi de liptisor de mdtci brut sau sub formi de tablete liofilizate p6n5 Tn
momentul in care s-a dizolvat complet in salivi (minim 2-5 minute).

intrucdt cercetlrile clinice au indicat o actiune euforici a liptiqorului de matcd, acesta se


recomandd in cazuri de obosealI, anorexie, pierdere in greutate sau deficienfe de constituie,

CAPITOLUL 7:
VENINUL DE ALBINE iT.I SCOP TERAPEUTIC -
Proprieteti, indicafii gi administrare
Veninul de albine este un compus perfect adaptat/creat pentru func{iile sale: apdrarea
albinelor gi a coloniei. Este sintetizatln glandele de venin ale mdtcii gi ale albinelor
lucrltoare gi plstrat in sacii de venin. in timpul procesului de inlepare este eliberat prin ac,
sub formd lichidS.
in mici cantitili (echivalentul a mai pulin de 100-300 de Tnfepituri pentru un adult),
componentele active din veninul de albine pot fi foarte benefice pentru sinitatea
oamenilor, daci sunt administrate de persoane specializate, intr-un mod
individualizat. Administrat in mod gregit gi in necunogtinta de cauzi, veninul de
albine poate provoca la unele persoane reac[ii alergice gi iritatii.
De aceea se impune ca inainte de folosirea sa in scop terapeutic, s[ se ia toate m[surile de
protecfie a pacienfilor (efectuarea in prealabil a testelor de depistare a eventualelor alergii;
dozareacorectl a cantit[fli de venin) dar gi de proteclie a muncii; apiterapeutul va trebui sd se
asigure cI manipuleazd.?ln deplinl siguranJl acest produs.
Veninul de albine poate fi gdsit in doud forme de bazd: in stare lichid5, aga cum
apare imediat dupi extragere sau dupi ce este injectat prin ac de cdtre albinS, giTn
stare solid6, uscati, dupi ce a fost colectat cu ajutorul unor dispozitive speciale
(colectoare de venin). Veninul de albine este un lichid incolor, avind un gust amar
b

.?- lq -
inlepitor gi un miros aromat, similar cu aroma bananelor coapte. Veninul pur, in
formd uscatd, are o culoare galben - maronie.
Proprietilile terapeutice 9i curative ale veninului:
Veninul medicinal de albine are proprietdti antibiotice:

- Efecte bactericide asupra: Staphylococcus aureus (stafilococul auriu),


Streptococcus pyogenes, Escherischia coli, Salmonella typhi, Bacillus brevis,
Bacillus cereus; veninul de albine inhibd cregterea gi dezvoltarea bacteriilor 9i
ciupercilor;

Veninul de albine are efecte beneficie asupra:

- Pietii: veninul medicinal de albine are un efect de intinerire a pielii ca urmare a unei
circulalii vasculare mai bune gi a cregterii permeabilititii vaselor capilare.

- Stomacului: Favorizeazi 9i cregte producerea de suc gastric.

-Aparatului locomotor in doze mari, veninul de albine determini contraclia


musculard; amplificd reacliile osteoblastice'

- Sistemului circulator (in doze mici): regleazi ritmul cardiac; cregte nivelul energetic,
favorizeaz6 gi sustine funcfia cardiaci gi dezvolti permeabilitatea vaselor sanguine;

- Sistemului neruos: reduce durerea in anumite zone unde veninul de albine a fost
aplicat de citeva ori; blocheazd transmiterea impulsurilor nervoase 9i reduce viteza
de transmitere a stimulilor in centrii nervoqi.

Administrarea veninului medicinal de atbine:


Principala metodi de administrare a veninuluide albine: prin piele.
Existi cel pu[in patru metode uzuale de administrare a veninului:

1. Veninul pur de albine se poate administra prin intermediul acelor de albine.

2. Sub formi de solutie de venin de albine, administrati prin injectare.

3. Sub formi de creme gi unguente pe bazi de venin de albine, administrate de


regulS prin aplicare locald, masaj gi/sau acupresurd

4. Solu[ii de venin de albine, unguente sau alifii administrate prin metode asociate
fizioterapiei, ca de exemplu iontoforeza (introducerea de ioni ai unor siruri solubile
Tn tesuturile organismului folosind curenli electrici; aceasta fiind o metodi adesea
folositi in terapie).
Veninul de albine poate fi administrat singular sau, in mod ideal, Tn combinatie cu
alte metode de tratament. O simpli inlepituri sau injecfie cu venin de albine nu va
genera nici un beneficiu sindti[ii daci este folositi o singuri datd. Virtufile
Ierapeutice ale veninului de albine sunt cunoscute Tnci din antichitate, fiind
semnalate de crescitorii de albine care au observat cum dispar durerile reumatice
articulare Tn urma Tntepdturilor de albine.
,-

<' {i.
(.t5'
: Pistrali toate produsele ce confin apilarnil, (in special solulii qi / sau preparate), in frigider,
deoarece apilarnilul este distrus rapid de temperaturile ridicate. Dac[ nu este refrigerat sau
liofilizat, durata de via[[ scade dramatic.

CAPITOLUL 8:
CoNTRAINDICATII PRIVIND UTILIZAREA PRODUSELOR
APICOLE
MIEREA: Mierea este contraindicati persoanelor care sufera de diabet. Exceptie de
la aceastd contraindicatie face mierea de salc6m (ce contine In mare parte fructozi)
care poate fi administrati dimineatd, in doze foarte mici. Mierea este dulce deoarece
conline 7oo/o carbohidrati; in consecintS, nu poate fi administratd in cantititi mari
acelor persoane care au "s6nge dulce" (hiperglicemie).
Existd 9i o alti situatie in care mierea nu este recomandatd: alergiile la polen (Tn
special cele asociate tractului digestiv). in compozilia mierii intri o cantitate de polen
ce depdgegte 1%. Persoanele care suferi de aceasti afectiune nu pot consuma
miere deoarece, chiar gi o cantitate infimi de polen poate provoca alergii severe la
nivelul sistemului digestiv sau respirator.
PROPOLISUL: Statisticile indicd faptul cit l-2% din populalie prezinti alergii la
propolis, sau dezvolti reactii dlergice la substantele care intrd in compozitia
acestuia. Avdnd in vedere aceste alergii, propolisul nu este recomandat persoanelor
care manifesti reaclii alergice la acest produs apicol.
POLENUL DE ALBINE: Unele persoane pot dezvolta reaclii alergice la polen sau nu
Tl pot tolera deloc in stomac sau Tn sistemul digestiv, acuz6nd, in cazul ingerdrii
acestuia, o serie de simptome ca de exemplu senzatia de greutate Tn stomac,
baloniri, etc. Pentru a evita aceste situafii, o solufie excelenti este aceea de a
recomanda pacientilor si inceapd consumul de polen Tn doze foarte mici.
CEARA DE ALBINE: Ceara puri contine Tn principal substante inerte insi uneori
poate avea in componenta sa gi cantititi mici de propolis gi/sau polen care pot fi
responsabile pentru anumite reacliiadverse. in consecinfd, gi ceara de albine, prin
compu$ii sii aditionali, poate cauza reacfii alergice.
LAPTI$ORUL DE MATCA: este contraindicat in cazulln care pacientul a fost
diagnosticat cu urmitoarele afecfiuni: crize de astm bronhic, boala Adisson;
ldptigorul de matcd este astringent gi poate provoca bronhoconstrictii.
VENINUL DE ALBINE: are potentialul cel mai periculos dintre toate produsele
apicole; de aceea este extrem de important ca pacien[ii si fie testati in vederea
depistdrii eventualelor alergii inainte de aplicarea oricirui tratament pe bazi de
venin de albine.
APILARNIL: Pini in prezent, nici o reaclie adversi nu a fost gisiti ca fiind toxici sau
alergici legatd de utilizarea apilarnilului. Cu toate acestea, din moment ce apilarnilul
conline cantitili mici de polen, propolis si miere, putem presupune ci utilizarea acestuia
poate duce la riscuri similare cu cele asociate cu compugii acestuia.

-,6*
S-a inregistrat o cregtere a popularitdtii veninului de albine in urltimii ani. in prezent, acesta
este folosit in tratarea unui num[r semnificativ de boli autoimune, incluzdnd artrita
reumatoid[,lupusul, sclerodermia qi sclerozamultipld. Actualmente, aproximativ 10.000 de
persoane diagnosticate cu sclerozl multipl[ urmeazd acest tip de tratament.

CAPITOLUL 9:
APILARNILUL - Proprietifi, indicafii gi administrare
Apilarnilul este un produs oblinut din larvele de tr6ntori, 9i are in compozilia sa
continutul nutrilional gisit Tn telulele de fagure, recoltat Tntr-un stadiu larvar specific.
Apilbrnilul, echivalentul masculin al liptigorului de matci, este un produs apicol
natural ce are in componenla sa ingrediente nutritive care conlin hormoni precursori,
minerale gi vitamine. Celulele tr6ntor sunt recoltate la 10 zile de la depunerea lor
pentru pregdtirea apilarnilului, 9i sunt zdrobite, omogenizate 9i filtrate pentru
sdnitate maximS.
Compozi[ia apilarnilului este foarte complexi, similari cu cea a liptigortt-l de
matc5. Acesta conline 19 aminoacizi, beta-caroten, vitamina A, 81, 82, 86, E,
minerale 9i oligoelemente, proteine, carbohidrali gi lipide. Acesta poate lua mai multe
forme, precum urmitoarele:
- Proaspdt recoltat (non - omogenizat gi nefiltrat);
- Omogenizat gi filtrat;
- Liofilizat.
Apilarnilul are o consistenfi omogend, de culoare galben ldptos cu nuanfe de gri 9i
un gust ugor astringent. Este perisabil 9i, prin urmare, trebuie sd fie depozitat in
congelator, Tn forma sa bruti.tz
Producfia de apilarnil in stupi se realizeazi prin utilizarea de rame ins[m6n{ate cu ou[ de
trantor de citre regin6. Procelul de obfinere a acestui produs apicol constl in cregterea
continu6 a trdntorilor in stupi pdnl la un anumit stadiu larvar, urm0nd recolta. Perioada
optim6 pentru producerea de apilarnil incepe odatl cu inflorirea pomilor fructiferi, in aprilie-
mai, atunci cdnd vremea este suficient de cald[, iar in familia de albine este un numlr mare
de albine tinere, qi dureaz6 pAnI la sfbrgitul lunii iulie, inceputul lunii august.
Datoritl asem[nlrilor la con{inut cu acel al lIptiqorului de matc6, apilarniluleste un produs
apicol natural, activ biologic qi energizant. Tocmai din acest motiv, este utilizat pentru
prevenirea sau tratarea anumitor boli, fie in form[ pur[, fie in amestec cu alte produse apicole
sau medicamente.
Proprietili terapeutice gi curative ale apilarnilului:
- Stimuleazi anabolismul; - Este antiviral ca 9i lSptigorul de matcd; - Este
biostimulent;
- Cregte puterea sistemului imunitar: datoriti caliti[ii inalte de nutrienliconlinufi;
tr6ntorii au o mare energie respiratorie; o respiralie buni inseamni suficient oxigen
in intreg corpul, inclusiv pentru celulele albe din sdnge.
- imbunititegte memoria: calitatea inalti de nutrienfi imbundti[egte toate procesele
de memorie.
- imbunltlfeqte ciclul menstrual pentru femei: datoriti echilibrului endocrin dat de hormonii
naturali pre-existen{i inapilarnil. '

- Cregte performanla intelectuald a copiilor Tn gcolile elementare: substanlele


nutritive conlinute de apilarnil ajuti la dezvoltarea generald a sistemului nervos.
- Cregte apetitul: ca ldptigorul de matci gi alte stimulente anabolice. *

€l+-
.. 1*'
- Cregte energia organismului, vitalitatea gi puterea de regenerare: datoritd
substanlelor nutritive gi bio-energiei (gisiti atunci cind apilarnilul este in forma sa
bruti).
- Cregte rezistenla general5 la boli: datoriti compugilor activi 9i nutrienlilor care pot
ajuta sau hrinifiecare celuli a corpului uman.
- Este psiho-stimulant: are un confinut ridicat de aminoacizi, vitamine, magneziu, etc.
- Este recomandat pentru tratamentul: bolilor metabolice cum ar fi diabetul,
obezitatea, guta; oboselii, asteniei, sindromului de obosealS cronicS; bolilor
stomacului gificatului (tractul digestiv); tulburdrilor sistemului nervos; insomniei;
sindromului premenstrual; gripei 9i diverselor infeclii, etc.
lndicalii pentru apilarnil:
Apilarnilul este recomandat si fie administrat atdt intern, gi la nivel local, cAt 9i
extern.
Utilizarea interni a apilarnilului:
- Pentru zona gurii 9i gitului: singur sau in combina[ie cu alte produse naturale; in
formi bruti poate fi utilizat la nivel local pentru a trata boli ale gurii, precum
sAngeririle gingivale;
- Pentru zona gastrointestinalS: brut, singur sau in combinafie cu miere, plante si
alte remedii naturale; solulii gi siropuri tonice; aceste produse pot fi de asemenea
stocate in fiole mici (de exemplu, 10 ml fiecare);
- Ca supliment sau ca produs medical: tablete, apilarnil liofilizat; apilarnil liofilizat
In miere; apilarnil liofilizat Tn polen, miere si in liptigor de matci; ciocolati cu
apilarnil liofi lizat (pentru copii).
Utilizarea externd a apilarnilului:
- Pentru boli oftalmologice: ca solulie pentru ochi (piclturi), ca unguent pentru a
trata boli ale pleoapelor;
- Pentru boli ale nasului:,ca instilalii, picituri, spray, aerosoli, inhalafii, lavajul
(spdlare), cu solufii diluate.
- Pentru tulburiri ale urechilor: ca instilalii pentru ureche, unguente, pulberi,
supozitoare.
- Pentru bolide piele: Tngrijire a pielii, creme, loliuni, gampoane; pentru boli de piele
comprese umede, lo{iuni, unguente, spray.
- Apitarnilul este, de asemenea, un compus activ in produsele cosmetice: creme, lofiuni,
$ampoane, m5gti, etc.
Dozal indicat pentru apilarnil:
- Doza zilnicd uzuali pentru adulli este de aproximativ 300 mg (600-800 mg, daci
este necesar).
- Doza pentru copii este aproximativ 30-50% din doza normali de adult.
Pentru zonele guri - gAt gi gastrointestinali este mai bine sd se pistreze apilarnilul
sub limbi, intr-o formi liofilizati sau ca tablete, pdnd la diluarea completd in salivi
(minim 2-5 minute), apoi trebuie inghi!it.
Regulile 9i principiile de administrare ale apilarnilului:
- La inceput apilarnilul trebuie utilizat in doze mici, pentru a determina daci
persoana tratati are o alergie sau nu la acesta;
- Dupi 1 sau 2 luni de tratament, o pauzd trebuie luati, in funclie de condi[iile
individului;
- in ceea ce prives,te apiterapia, apilarnilul proaspdt este mai benefic decdt in
produsele prelucrate;
h

<-
r l8- [{-