 Managementul de mediu este managementul

acelor activităţi ale unei organizaţii care au

sau pot avea un efect aspra mediului. Orice
activitate are, sau poate avea, consumuri de
resurse naturale (apă, energie, materii prime
neregenerabile), emisii de poluanţi (solizi,
lichizi, gazoşi), producţia deşeurilor, etc.
 Obiectivul este de a păstra resursele naturale,
de limitare a emisiilor poluante şi a riscurilor
pentru mediu, precum şi garantarea protecţiei
muncii. Aceste interacţiuni, directe sau
indirecte, se exercită în toate fazele ciclului
de viaţă a produsului sau serviciilor realizate
şi mai ales în timpul procesului de producţie
când va trebui să se ţină cont de:
 - extracţia, procesarea şi transportul
materiilor prime
 - procesul de producţie
 - distribuirea produsului
 - utilizarea produsului
 - sfârşitul vieţii produsului
 În practică, mediul este sărăcit de propriile
sale resurse şi îi sunt restituite substanţe mai
mult sau mai puţin poluante.
 Mediul înconjurător este un element esenţial
al existenţei umane şi reprezintă rezultatul
interferenţelor unor elemente naturale – sol,
aer, apă, biosferă – cu elemente create prin
activitatea umană. Toate acestea
interacţionează şi influenţează condiţiile
existenţiale şi posibilităţile de dezvoltare
viitoare a societăţii umane.
 Mediul înconjurător are o mare capacitate de
biodegradare a substanţelor toxice, dar unele
substanţe sunt rezistente Ia biodegradare.
Efectele negative asupra mediului se
manifestă prin acumularea substanţelor
toxice, nebiodegradabile, în lanţul aer-apă-
solplante-animale-om.
Orice activitate umană şi implicit existenţa
individului este de neconceput în afara
mediului. De aceea, calitatea în ansamblu a
acestuia, precum şi a fiecărei componente a
sa în parte, îşi pun amprenta asupra nivelului
existenţei şi evoluţiei umane.
 Ansamblul de relaţii şi raporturi de schimburi
ce se stabilesc între om şi natură, precum şi
interdependenţa lor influenţează echilibrul
ecologic, determină condiţiile de viaţă şi
implicit condiţiile de muncă pentru om,
precum şi perspectivele dezvoltării societăţii
în ansamblu.
 Prin implementarea unui SMM se poate
realiza o monitorizare perfectă a legislaţiei de
mediu, având o mai mare certitudine juridică
şi furnizând dovezi de respectare a legilor şi
reglementărilor in vigoare. Cele mai
importante beneficii potenţiale asociate unui
sistem de management de mediu sunt:
 demonstrarea către clienţi a unei îngrijiri
adecvate, sârguinţă şi responsabilitate în
gestionarea problemelor de mediu;
 economisirea de materii prime şi energie;
 efectul imaginii certificării de mediu, care nu
se traduce neapărat printr-o creştere a
vânzărilor, dar care contribuie oricum la
îmbunătăţirea imaginii.
  În concluzie putem defini un sistem de
management de mediu ca fiind parte din
sistemul global de management care include
structura organizatorică, activităţile de
planificare, responsabilităţile, practicile,
procedurile, procesele şi resursele în vederea
dezvoltării, implementării, realizării, evaluării şi
menţinerii politicii de mediu.
 Aceste acţiuni depind unele de altele pentru a
atinge un scop clar bine definit:
- protecţia mediului.
 Un sistem de management de mediu necesită
o planificare continuă pentru a face, revizui şi
îmbunătăţi performanţele unei organizaţii.
Acesta ajută la aplicarea unui management de
mediu in orice tip de organizaţie.
 Printre diferitele etape de punere în aplicare
sunt:
 analiza de mediu iniţială şi inventarul
aspectelor de mediu asociate cu activitatea
companiei;
 planificarea sistemului de management;
 programul de acţiune de realizat pentru a
atinge obiective specifice;
 instruirea şi conştientizarea personalului;
 aplicarea sistemului;
 inventarul legislaţiei în vigoare;
 • controlul intern al sistemului de audit;
 • comunicare internă şi externă;
 • verificarea independentă;
Întregul sistem urmăreşte îmbunătăţirea
continuă a performanţelor de mediu ale
unei organizaţii.
Organizaţiile economice trebuie să fie mai
preocupate pentru atingerea unor obiective
privind protecţia mediului şi pentru ţinerea sub
control a impactului activităţilor
economice şi a produselor asupra mediului.
În contextul unei legislaţii tot mai severe, dar
şi datorită presiunii tot mai mari a
organizaţiilor guvernamentale şi non-
guvernamentale, trebuie luate măsuri pentru
încadrarea în conceptul “dezvoltării durabile”.
 Multe organizaţii economice au iniţiat şi
realizat analize, bilanţuri şi audituri de
mediu pentru a-şi evalua performanţele
proprii în materie de mediu. Totuşi, prin ele
însele, aceste analize şi audituri s-ar putea să
nu fie suficiente pentru a da unei organizaţii
economice siguranţa că performanţele sale în
domeniul protecţiei mediului nu numai că
satisfac, dar vor continua să satisfacă cerinţele
legale privind protecţia mediului.
 Măsurile privind protecţia mediului, pentru a
fi eficiente, trebuiesc integrate structural în
activitatea generală de management.
 Standardul general privind managementul de
mediu ISO 14000 are menirea de a pune la
dispoziţia organizaţiilor economice
elementele unui sistem eficient de
management de mediu care poate fi integrat
cu celelalte cerinţe ale managementului
general, în scopul sprijinirii organizaţiilor
economice pentru realizarea obiectivelor
economice şi de protecţie a mediului.
 Acest standard, ca şi alte standarde
internaţionale, nu sunt concepute pentru a
crea bariere comerciale ne-tarifare sau pentru
a mări sau modifica obligaţiile legale ale
agenţilor economici.
 Standardul internaţional ISO 14000 specifică
cerinţele unui astfel de sistem de
management de mediu. El este aplicabil
tuturor tipurilor de organizaţii economice.
 Succesul aplicării acestui sistem de management
de mediu depinde de implicarea la toate
nivelurile şi funcţiile, în special la nivelul
conducerii de vârf.
 Un sistem de acest fel permite unei organizaţii
economice să stabilească şi să evalueze eficienţa
şi procedurile de elaborare a unei politici pentru
protecţia mediului, să stabilească obiective în
domeniul mediului, să realizeze conformarea cu
obiectivele şi legislaţia în vigoare, dar şi să
demonstreze partenerilor de afaceri şi opiniei
publice atingerea acestor obiective.
 Scopul general al standardului de mediu este
de a ţine protecţia mediului şi prevenirea
poluării în echilibru cu nevoile socio-
economice.
 Managementul de mediu cuprinde o gamă largă
de probleme, inclusiv pe acelea cu implicaţii
strategice şi concurenţiale, pentru că o
organizaţie economică poate folosi faptul că a
implementat cu succes standardul de mediu ISO
14000 pentru a asigura părţile interesate în
special cumpărătorii şi organizaţiile non-
guvernamentale că lucrează la parametri
funcţionali ridicaţi şi că atât produsele cât şi
tehnologiile pe care le aplică, sunt tehnologii de
vârf şi sunt în concordanţă cu legislaţia în
vigoare.
 Standardul ISO 14000 nu stabileşte cerinţe
absolute şi obligatorii pentru performanţele
faţă de mediu, dincolo de reglementările
legale din fiecare ţară, dar realizează cadrul
managerial care permite îmbunătăţirea
continuă a performanţelor în raport cu mediul
înconjurător.
 Adaptarea şi implementarea în mod sistematic a
unei game de tehnici de management de mediu
poate conduce la obţinerea unor rezultate
optime.
 Pentru realizarea obiectivelor din domeniul
protecţiei mediului, sistemul de management de
mediu trebuie să stimuleze organizaţiile
economice în implementarea celei mai bune
tehnologii, dacă aceasta este şi viabilă din punct
de vedere economic şi care să îndeplinească şi
cerinţele sub aspectul protecţiei mediului.
 Standardul de mediu nu conţine în mod
explicit cerinţe privind aspectele legate de
protecţia şi securitatea muncii, dar se înţelege
că aceste cerinţe fac parte integrantă din
sistemul general de management şi că
obţinerea unei certificări privind
implementarea standardului ISO 14000 obligă
la crearea unor condiţii normale privind
igiena şi securitatea muncii.
 Standardul ISO 14000 prezintă o serie de
caracteristici comune cu standardul
internaţional ISO 9000 privind sisteme de
management a calităţii.
 Organizaţiile economice pot utiliza ca model
de implementare a standardului ISO 14000
standardul ISO 9000, care în prezent este
implementat şi certificat în organizaţii
economice.
 În standard sunt specificate cerinţele unui
sistem de managementde mediu, care să
permită unei organizaţii economice să
formuleze o politică şi să-şi stabilească
obiective ţinând seama de cerinţele legislative
şi de informaţiile referitoare la impacturi de
mediu care pot fi controlate şi influenţate de
către organizaţia economică asupra cărora
este de aşteptat să aibă o influenţă.
 Standardul de mediu ISO 14000 este aplicabil în orice
organizaţie economică care doreşte:
Să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească un
sistem de management de mediu;
Să se asigure de conformarea cu politica de mediu pe
care a adoptat-o;
Să demonstreze şi altor organizaţii economice
conformarea cu cerinţele standardului;
Să oţină certificarea sistemului de management de
mediu de către o organizaţie abilitată pentru acordarea
certificării;
Să facă o auto-determinare şi auto-declaraţie de
conformitate cu standardul.
 Toate cerinţele din standard sunt destinate
integrării în orice sistem de management de
mediu.
Măsura aplicării va depinde de factori ca:
-politica în domeniul protecţiei mediului a
agentului economic,
- natura activităţilor sale
- condiţiile în care operează pe piaţa
concurenţială.
 Practic, seria standardului ISO 14000 conţine
cinci standarde specializate pe anumite
domenii şi activităţi, după cum urmează:
 STANDARD ISO 14001- Sisteme de
management de mediu. Specificaţii şi
îndrumări pentru utilizare;
 STANDARD ISO 14004 - Directive generale
asupra principiilor, sistemelor şi tehnicilor
ajutătoare;
 STANDARD ISO 14010 - Ghid pentru bilanţuri
de mediu-Principii generale;
 STANDARD ISO 14011 - Proceduri de
executare a bilanţurilor de mediu. Evaluarea
sistemului de management de mediului;
 STANDARD ISO 1412 - Criterii de calificare
pentru evaluatorii de mediu.
 Sistemul de management de mediu (SMM)
reprezintă o abordare sistematică a unor
probleme, permiţând organizaţiei să-şi atingă
atât scopurile de mediu cât şi celelalte scopuri
organizaţionale. Altfel spus SMM este acea
componentă a sistemului general de
management ce include structura organizatorică,
activităţile de planificare, responsabilităţile,
practicile, procedurile procesele şi resursele
pentru elaborarea, implementarea, realizarea,
revizuirea şi menţinerea politicii de mediu.
 Principalii factori determinanţi în realizarea
unui SMM şi în îmbunătăţirea performanţei de
mediu sunt
- legislaţia de mediu,
- mecanismele de piaţă, investitorii
- cerinţele acţionarilor,
- cerinţele firmelor de asigurare,
- relaţiile cu comunităţile locale
- dorinţele consumatorilor.
 Aceşti factori fac parte dintr-un mecanism
complex care exercită presiuni asupra
firmelor. Preocupările societăţii privind modul
în care industria afectează sănătatea
oamenilor şi ecosistemele au avut ca rezultat
o abordare serioasă a problemelor de mediu
de către multe firme.
 În ultimii treizeci de ani în ţările dezvoltate s-
a înregistrat o tendinţă de modificare a
poziţiei faţă de problemele privind mediul,
poziţie care a evoluat de la o rezistenţă
iniţială către o abordare strategică pozitivă.
Unul din motivele principale ale acestei
schimbări de optică îl constituie faptul că
poluarea şi deşeurile provenite din activitatea
firmei reprezintă de fapt pierderi ale
intreprinderii.
 Începând din anul 1967 legislaţia de mediu s-
a dezvoltat şi s-a extins continuu. Deşi
deseori este considerată o povară pentru
firme, conformarea cu cerinţele legale poate
juca un rol important în legitimizarea
comportamentului de mediu al firmei în ochii
publicului. Cu toate acestea procesul de
autorizare, controlat de diferite instituţii şi
fără de care firma nu poate exista şi
funcţiona, necesită o alocare de resurse
suplimentare şi este costisitor
 Acesta este motivul pentru care
reglementările şi standardele sunt văzute de
către firme, ca sursă de costuri suplimentare
ceea ce necesită o schimbare a modului de
desfăşurare a activităţilor.
 Utilizarea standardelor de mediu autoimpuse
este considerată de către autorităţile ţărilor
dezvoltate ca fiind o soluţie alternativă la
reglementările costisitoare şi complexe de tip
“comandă şi control”.
În 1990 Camera Internaţională de Comerţ

(I.C.C.) a publicat cele 16 principii ale
managementului de mediu, principii urmate de
toate standardele de mediu:
ISO 14000 - (în 1996) - este standardul
internaţional dedicat sistemului de
management de mediu şi este unul din
rezultatele importante ale întâlnirii la vârf pe
probleme de mediu care a avut loc la Rio de
Janeiro în 1992; are la bază Sistemul de
Management al Calităţii ISO 9000; reuneşte
elemente din BS 7750 şi EMAS.
EMAS - (în 1993) - este standardul european
dedicat sistemului de management
de mediu, cunoscut sub numele de Schema de
Eco-Management şi Audit a Uniunii
Europene - Schemă publicată în directiva EEC
Nr. 1836/93 din 29 iunie 1993
 Procesul de realizare a unui SMM, indiferent
de schema sau standardul folosit, este menit
să reducă impacturile adverse asupra
mediului şi să îmbunătăţească performanţa
de mediu. Organizaţiile care se află în proces
de implementare a ISO 14000 sau EMAS
trebuie să se angajeze şi să se conformeze cu
legislaţia de mediu în vigoare.
 Un SMM certificat indică faptul că firma este
informată cu privire la obligaţiile legale ce îi
revin şi este în curs de aplicare a acestora.
 Elementele de bază cuprinse în ISO 14001
sunt:
 Politica de mediu: Conducerea organizaţiei
trebuie să definească politica de mediu a
organizaţiei şi să se asigure că aceasta
corespunde naturii, volumului şi impactului
activităţilor, produselor sau serviciilor asupra
mediului. De asemenea în cadrul politicii de
mediu trebuie cuprins şi un angajament pentru
îmbunătăţirea continuă sub aspect ecologic al
proceselor de fabricaţie, pentru prevenirea
poluării, precum şi un angajament de conformare
cu legislaţia şi reglementările de mediu, precum
şi alte obligaţii la care se angajează organizaţia.
 Organizaţia trebuie să asigure un cadru
organizatoric pentru analiza obiectivelor şi a
sarcinilor din domeniul protecţiei mediului.
 Toate aceste aspecte trebuiesc consemnate în
documente, implementate, actulizate şi
comunicate tuturor angajaţilor şi în acelaşi
timp să fie accesibile publicului.
 Planificarea activităţilor privind protecţia
mediului: identificarea impacturilor de mediu,
a obiectivelor, ţintelor, cerinţelor legale şi
elaborarea planurilor de acţiune,
 Implementarea şi funcţionarea: stabilirea de
roluri şi responsabilităţi, instruire şi
conştientizare, comunicare, controlul
operaţional, pregătirea pentru situaţii de
urgenţă, proceduri şi documentaţie
 Verificarea şi măsuri corective: monitorizarea,
înregistrările, acţiunile preventive şi corective
şi auditarea SMM
 Analiza efectuată de către management:
evaluarea periodică a SMM de către
managementul organizaţiei şi identificarea
schimbărilor ce se impun efectuate.
Pentru majoritatea standardelor de mediu, există 17 elemente comune:
 politica de mediu,
 aspectele de mediu,
 cerinţe legale sau de altă natură,
 obiective şi ţinte,
 programul de management de mediu,
 structura şi responsabilitatea,
 instruire, conştientizare şi competenţe,
 comunicarea,
 documentaţia SMM,
 controlul documentelor,
 Controlul operaţional,
 pregătirea şi acţiunea în situaţii de criză,
 monitorizare şi măsurare,
 neconformare şi acţiunile prevetive şi corective,
 înregistrările,
 auditul SMM,
 Analiza efectuată de management.
 Pentru a putea determina dacă o organizaţie
are într-adevăr nevoie de un SMM, putem să
ne punem următoarele întrebări:
 Este nevoită organizaţia să se conformeze cu
legislaţia şi reglementările de mediu?
 Se caută modalităţi pentru a îmbunăţi
performanţa de mediu?
 Este starea problemelor de mediu ale
organizaţiei de natură să cauzeze o
răspundere legală semnificativă?
 Lipsa timpului sau a altor resurse este cea
care împiedică organizaţia să-şi respecte
eficient obligaţiile de mediu?
 Pare neclară legătura dintre scopurile de
mediu şi celelalte scopuri ale organizaţiei?
 Noi pieţe/clienţi Creşterea gradului de
conştiinţă şi înţelegere a problemelor şi
responsabilităţilor de mediu de către angajaţi,
mai mult timp pentru management, pentru
îmbunătăţire
 Eficienţă crescută a funcţionării, costuri
reduse Reducerea riscurilor
 Creşterea gradului de conformare
Responsabilitate integrată pentru protecţia
mediului
 Performanţe de mediu mai bune
Comunicare mai bună în organizaţie
 Control operaţional crescut Un sistem
bun de control al documentelor
 Funcţionare consistentă şi predictibilă
Moral crescut al angajaţilor
 Imagine publică mai bună Creşterea
încrederii în management
 Relaţii mai bune cu vecinii Programe
de prevenire a poluării, conservarea
resurselor
 Acces mai uşor la capital Angajament
demonstrat de a proteja mediul
 Prime de asigurare mai mici Stabilirea
unui cadru pentru a merge dincolo de
respectarea reglementărilor de mediu
 Performanţele de mediu bune realizate
printr-un management de mediu adecvat
oferă un instrument de marketing şi pot
atrage mai mulţi clienţi. Firma va fi mai bine
plasată pe piaţă fiind capabilă să răspundă
cererii crescânde de informaţii a furnizorilor
privind performanţa de mediu.
 O certificare a SMM poate ajuta şi oferi
asigurări referitoare la activitatea firmei
pentru posibilii parteneri în fuziuni de afaceri
sau joint-venture şi pentru autorităţi.
Pe lângă avantaje trebuie avute în vedere şi
posibilele piedici care pot apărea la
implementarea unui SMM.