CONSTRUCŢII CU STRUCTURĂ DE OŢEL

Exemplul 1: Structură duală multietajată cu cadre contravântuite

centric – cedare contravântuire

ECM1-1
Cuprins
1. INTRODUCERE ................................................................................................................................................ 4
2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE .................................................................................................... 4
2.1 Elemente generale ......................................................................................................................................... 4
2.2 Modelarea structurii ..................................................................................................................................... 5
3. EVALUAREA NIVELULUI DE AVARIERE A STRUCTURII ................................................................. 9
4. EVALUAREA CALITATIVĂ ........................................................................................................................... 9
4.1 Evaluarea gradului de îndeplinire a condițiilor de conformare structurală ( R1 ).............................................. 9
4.2 Evaluarea gradului de afectare structurală ( R2 ) .......................................................................................... 11
4.3 Evaluarea gradului de asigurare structurală seismică ( R3 ) ....................................................................... 13
4.3.1 Stabilirea factorului de reducere .................................................................................................... 15
5. EVALUARE CANTITATIVA (prin calcul) ................................................................................................... 15
5.1 Evaluarea încărcărilor conform reglementărilor tehnice în vigoare ........................................................... 15
5.1.1 Evaluarea acţiunilor permanente ......................................................................................................... 15
5.1.2 Evaluarea acțiunilor variabile ............................................................................................................ 16
5.1.3 Evaluarea acţiunii seismice (cod P 100-1/2006) ................................................................................. 17
5.2 Modelarea structurii ................................................................................................................................... 18
5.3 Determinarea stării de eforturi și deformații, în domeniul elastic, prin MRS ............................................ 19
5.3.1 Evaluarea maselor ............................................................................................................................... 19
6. VERIFICAREA STRUCTURII AVARIATE .................................................................................................. 20
6.1 Rezultatele analizei modale ....................................................................................................................... 20
6.2 Calculul static liniar considerând structura omogenă în poziție deformată și avariată ..............................21
6.3 Verificarea deformaţiilor ........................................................................................................................... 23
6.4 Starea de eforturi pe structura avariată .................................................................................................... 27
6.5 Verificarea de rezistenţă şi stabilitate în conformitate cu SR EN 1993-1-1 ............................................. 28
6.6 Verificare diagonală ax3/H-I ...................................................................................................................... 35
6.7 Caracteristici geometrice ale diagonalei ................................................................................................... 35
6.8 Starea de eforturi ........................................................................................................................................ 35
6.9 Verificarea de rezistenţă ............................................................................................................................. 35
7. EVALUAREA FINALĂ ŞI FORMULAREA CONCLUZIILOR ................................................................... 35
8. SOLUŢIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE) ....................................................................................... 35
9. VERIFICAREA STRUCTURII CONSOLIDATE ......................................................................................... 36
9.1 Rezultatele analizei modale ........................................................................................................................ 36
9.2 Calculul static liniar considerând structura omogenă consolidată .............................................................. 37
9.3 Verificarea deformațiilor ............................................................................................................................ 37
9.4 Starea de eforturi ........................................................................................................................................ 41
9.5 Verificarea de rezistenţă şi stabilitate în conformitate cu SR EN 1993-1-1 .............................................. 42
9.6 Verificare diagonală ax3/H-I - din combinația cea mai defavorabilă ......................................................... 48
9.6.1 Caracteristici geometrice diagonală ax3/H-I ....................................................................................... 49
9.6.2 Starea de eforturi ................................................................................................................................. 49
9.6.3 Verificare diagonală ax3/H-I .............................................................................................................. 49
9.7 Evaluarea gradului de asigurare structurală seismică ( R3 ) ........................................................................ 49

ECM1-2
 9.8. Calcul static neliniar al structurii consolidate........................................................................................... 50
9.8.1 Elemente generale ............................................................................................................................... 50
9.8.2 Etapele analizei statice neliniare ......................................................................................................... 50
9.8.2.1 Definirea tipurilor de articulaţii plastice pentru fiecare element .................................................... 50
9.8.2.2 Atribuirea articulaţiilor plastice pentru fiecare element ................................................................... 50
9.8.2.3 Definirea ipotezele de calcul static neliniar ..................................................................................... 53
9.8.3 Interpretarea rezultatelor analizei statice neliniare ............................................................................. 54
9.8.4 Evaluarea ductilității ........................................................................................................................... 57
10. CONCLUZII ................................................................................................................................................... 62

ECM1-3
1. INTRODUCERE
Exemplul de calcul conține etapele ce trebuie parcurse la proiectarea consolidării unei
structuri existente în conformitate cu prevederile din codul P 100-3/2008. Structura evaluată
este de tip dual cu cadre contravântuite centric şi cadre necontravântuite.
În urma investigării structurii metalice, ce a suferit avarii după un seism, s-au constatat
următoarele:
a. structura s-a comportat bine la acţiunea seismică; se constată numai elemente şi zone
potențial plastice cu incursiuni în domeniul inelastic şi pierderi de stabilitate generală a
unor contravântuiri;
b. o parte din contravântuiri şi-au pierdut stabilitatea generală (au flambat) şi prezintă
deformații remanente;
c. structura a rămas în poziție deformată datorită incursiunilor în domeniul inelastic ale
zonelor plastice potențiale, la o parte din grinzile cadrelor necontravântuite, cât şi ale
diagonalelor întinse. Poziția deformată a fost cuantificată prin măsurători topometrice;
d. contravântuirea care şi-a pierdut stabilitatea generală şi are deformații remanente de
ordinul centimetrilor a fost depistată în axul 3 la etajul 1;

2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE

2.1 Elemente generale.
Construcția analizată (Fig.1) are destinaţia de birouri având dimensiunile în plan de:
- 2 deschideri de 7.5m + 2 deschideri de 6.0m
- 6 traveei de 9.0m.
Regimul de înălțime considerat în calcule este P+7E+E8partial având:
Hparter=4.8m; HE1=4.5m; Hetaj curent=3.6m, HE8=3.0m, înălțimea totala fiind de 33.9m.
Între axele H-K construcţia are regimul de înălțime P+7E, iar între axele K-L, P+1E.
Construcţia analizată, din punct de vedere structural, este realizată în sistem dual format din
cadre contravântuite centric şi cadre necontravântuite.
Pe direcţia transversala sunt prevăzute 4 cadre contravântuite + 3 cadre necontravântuite. Pe
direcţia longitudinală există 2 cadre contravântuite + 3 cadre necontravântuite.
Din încercările semidistructive s-a constat că oţelul folosit în grinzi, stâlpi şi contravântuiri se
poate încadra în S355 cu abateri pozitive de +25% ale limitei de curgere.
Contravântuirile verticale sunt proiectate cu diagonale în „X” pe două nivele, realizate din
ţevi rectangulare având clasa de secţiune 1.
Zvelteţea diagonalelor  = 102 se încadrează în valorile prevăzute în codul P 100-1/2006.
Sistemul de prindere a contravântuirilor modelează o articulație teoretica prin prevederea
unui singur bolț.

ECM1-4
Grinzile de cadru (transversale şi longitudinale) sunt realizate din profile laminate HEA
având clasele de secţiune 1 sau 2. Pe direcţie transversală, s-a efectuat o variaţie a
dimensiunilor profilelor, ținând seama de starea de eforturi, rezultând grinzi cu clase de
secţiune 2 pentru ultimele 3 nivele.
Stâlpii sunt cu secţiune „Cruce de Malta”, secţiune convenabilă atât din punct de vedere al
preluării stării de eforturi, cât şi din punct de vedere al realizării îmbinării grindă-stâlp.
Secţiunea stâlpilor este realizată din profile laminate HEB (pe primele 2 nivele) şi HEA
(pentru următoarele nivele), ambele profile având clasă secţiune 1.
Grinzile secundare sunt dispuse paralele cu traveea şi sunt de tip "grindă cu zăbrele cu tălpi
paralele" dispuse la interax de ~100cm.
Conlucrarea spaţială între cadre este realizată, la fiecare nivel, de planşeele din beton armat
cu grosimea de 15cm.
Toate îmbinările elementelor structurale de tip grindă – stâlp sunt realizate în sistem rigid, cu
flanșe şi scaune. Prinderea este realizată cu șuruburi de înaltă rezistentă grupa 10.9
pretensionate 50%.
Îmbinările cu sudură în adâncime cu pătrundere completă sunt realizate în uzină, cu nivel B
de acceptare conform C 150 / 99.
Structura ar fi putut fi încadrată în clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile de la ultimele
nivele au clasa de secţiune 2, însă a trebuit să se țină seama de degradarea rigidității şi
ductilității prin incursiunile în domeniul inelastic.
Determinarea stării de eforturi şi deformaţii în elementele structurale s-a realizat printr-un
calcul spațial, static liniar, prin metoda spectrului de răspuns elastic.

2.2 Modelarea structurii

Pentru determinarea eforturilor în elementele structurale s-au folosit elementele finite pentru:
- stâlpi şi grinzi – element finit de tip beam;
- contravântuiri - element finit de tip truss;
- placa din beton armat - element finit de tip membrană.
Nu s-a considerat planșeul infinit rigid (ca optiune a programului de calcul), rigiditatea
planșeului este cea reală, respectiv a plăcii din beton şi a grinzilor metalice (planşeu
compozit).
Determinarea stării de eforturi şi deformații s-a realizat pe structura în poziție deformată cu
un program de calcul spațial.
În Figurile 113 se prezintă modelarea structurii în programul de calcul spațial.

ECM1-5
Fig.1 - Vederi 3D ale structurii

ECM1-6
 Fig.2 – Elevație ax 1 Fig.3 – Elevație ax 2 Fig.4 – Elevație ax 3

Fig.5 – Elevație ax 4
Fig.6– Elevație ax 5 Fig.7– Elevație ax 6

ECM1-7
 Fig.9 – Elevație ax H Fig.10 – Elevație ax I
Fig.8 – Elevație ax 7

Fig.13– Elevație ax L
Fig.11 – Elevație ax J Fig.12 – Elevație ax K

ECM1-8
3. EVALUAREA NIVELULUI DE AVARIERE A STRUCTURII

(1) În vederea evaluării construcţiei, s-au interpretat datele din sursele avute la dispoziție:
- documentaţia tehnică de proiectare şi de execuţie a construcţiei (inclusiv documentele referitoare
la eventualele intervenţii pe durata exploatării);
- reglementările tehnice în vigoare la data realizării construcţiei;
- rezultatele investigatigatiilor pe teren;
- măsurătorilor şi testelor în situ şi/sau în laborator.
(2) În urma analizării factorilor de cunoaștere:
- investigație vizuală;
- relevee ale tuturor elementelor structurale pentru a stabili dimensiunile reale ale secțiunilor;
- inventarierea tuturor avariilor şi degradărilor;
- măsurători topometrice ale structurii şi elementelor structurale pentru a stabilii geometria reală a
structurii existente şi eventualele deformații remanente;
- încercări semidistructive pentru stabilirea caracteristicilor fizico-mecanice ale oţelului;
- documentația tehnică a construcției,
s-a constatat că nivelul de cunoaștere al structurii, conform tabel 4.1 din P 100-3, este KL3 – cunoaștere
completă, factorul de încredere fiind CF=1.

Pentru evaluarea structurii de rezistenţă prin calcul, în conformitate cu P 100-3/2008 capitolul 6, se vor
utiliza Metodologiile de evaluare de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru construcții obișnuite de
orice tip) şi nivel 3 (metodologie ce utilizează calcul neliniar pentru construcții importante şi complexe).

4. EVALUAREA CALITATIVĂ
4.1 Evaluarea gradului de îndeplinire a condițiilor de conformare structurală ( R1 )
Pentru efectuarea analizei calitative se calculează punctajul după Lista de Cerințe a metodologiilor de
nivel 2 şi 3 (vezi Tabel 1 realizat conform Tabel C2, P 100-3, care cuprinde condițiile de alcătuire a
structurii de oţel analizate.
TABEL 1
Criteriul Criteriul nu este îndeplinit
Criteriu este Neîndeplinire Neîndeplinire
îndeplinit moderată majoră
(i) Condiţii privind configuraţia structurii Punctaj maxim: 50 puncte
Conform criteriu (i) din Tabelul C.1 50 30 - 49 0 - 29
Punctaj total realizat Punctaj total realizat 50 puncte
(ii) Condiţii privind interacţiunile structurii Punctaj maxim: 10 puncte
Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1 10 5-9 0 -4

Punctaj total realizat 10 puncte

(iii) Condiţii privind alcătuirea elementelor structurale Punctaj maxim: 30 puncte

ECM1-9
Structuri duale cu cadre necontravântuite şi cadre
contravântuite centric
- Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor structurale
asigură dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice astfel încât plastificarea diagonalelor întinse
să se producă înainte de formarea articulaţiilor plastice sau de
pierderea stabilităţii generale / locale în grinzi şi stâlpi.
(a) Structuri cu cadre necontravântuite
- Grinzi:
 zonele potențial plastice (de la capetele grinzilor) au
secțiuni din clasa 1 sau 2 de secțiune
 prinderea grindă-stâlp este de tip rigid, de capacitate
totală, putând transmite la stâlp întregul moment
încovoietor dezvoltat la capătul grinzii
- Stâlpi
 zonele potențial plastice de la baza stâlpului aflat la
ultimul etaj au secțiuni din clasa 1 sau 2 de secțiune, în
rest pot fi secțiuni de clasa 2.
 grosimea inimii stâlpului în zona nodului de cadru 30 20 - 29 0 - 19
(eventual suplimentată cu plăci de dublare) are suplețea
suficient de mică (conform P 100-1/2006) astfel încât
este evitată pierderea stabilității locale
 in dreptul nodului de cadru stâlpul este prevăzut cu
rigidizări de continuitate la nivelul tălpilor (superioară şi
inferioară) grinzilor adiacente care asigură continuitatea
transmiterii tensiunilor normale de la o grindă la alta.
(b) Structuri cu cadre contravântuite centric
- Prinderile grindă-stâlp sunt de tip rigid astfel încât cadrele,
cu sau fără contravântuiri, pot prelua cel puţin 25% din
acţiunea seismică în ipoteza în care contravântuirile verticale
au ieşit din lucru.
- Diagonalele dispuse în “X” au zvelteţea
1.3e><2e
- Zvelteţea stâlpilor în planul contravântuit este

Punctaj total realizat 30 puncte

(iv) Condiţii referitoare la planşeu Punctaj maxim: 10 puncte
- Placa planşeelor are grosimea de 120mm ≥ 100 mm şi este
realizată din beton armat monolit. Armăturile distribuite în
placă asigură rezistenţa necesară la încovoiere şi forţa
tăietoare pentru forţele seismice aplicate în planul planşeului
- Forțele seismice din planul planșeului pot fi transmise la
elementele structurii (grinzi principale şi secundare) prin 10 6-9 0-5
intermediul conectorilor elastici (gujoane)

- Golurile în planşeu sunt bordate cu armături suficient

ancorate adecvat

Punctaj total realizat 10 puncte

Punctaj total realizat R1 = 100 puncte

ECM1-10
(i) Condiții privind configurarea structurii (conf. criteriu "i" din Tabelul C1 din P 100-3)
- Traseul încărcărilor este continuu
- Sistemul este redundant
- Nu există niveluri slabe din punctul de vedere al rezistenţei
- Nu există niveluri flexibile
- Nu există modificări importante ale dimensiunilor în plan ale sistemului structural de la un nivel
la altul
- Nu există diferențe între masele de nivel mai mari de 50% pentru parter şi etajele 1-3
- Efectele de torsiune de ansamblu sunt reduse
- Legătura între suprastructură şi infrastructură are capacitatea de a asigura transmiterea eforturilor.
 În concluzie, criteriul (i) este îndeplinit integral, iar punctajul acordat este maxim, de 50 puncte.
(ii) Condiții privind interacțiunile structurii (conf. criteriu "ii" din Tabelul C1 din P 100-3)
- Distanțele până la clădirile vecine depășesc dimensiunile minime de rost
- Nu există supante
- Pereții nestructurali sunt legați flexibil de structura principală.
 În concluzie, criteriul (ii) este îndeplinit integral, iar punctajul acordat este de 10 puncte.

(iii) Condiții privind alcătuirea elementelor structurale (conf. criteriu "iii" Tabelul C2 din P 100-3)
a) Structura duală: cadre necontravântuite şi cadre contravântuite centric
- Clădirea, din punct de vedere structural, este realizată în sistem dual fiind formată din cadre
contravântuite centric şi cadre necontravântuite
- Structura este conformată astfel încât asigură dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice, zonele disipative fiind situate la capetele grinzilor în vecinătatea îmbinărilor
grindă-stâlp
- Condițiile referitoare la alcătuirea şi conformarea grinzilor sunt îndeplinite
- Condițiile referitoare la alcătuirea şi conformarea stâlpilor sunt îndeplinite
- Condițiile referitoare la alcătuirea şi conformarea contravântuirilor sunt îndeplinite.
 În concluzie, criteriul (iii) este îndeplinit integral, iar punctajul acordat este de 30 de puncte.
(iv) Condiții referitoare la planșeu (conf. criteriu "iv" din tabelul C2 din P 100-3)
- Placa planșeelor are grosimea de 15 cm şi este realizată monolit
- Forțele seismice din planul planșeului se transmit la elementele structurii prin intermediul
conectorilor elastici
- Golurile în planșeu sunt bordate corespunzător.
 În concluzie, criteriul (iv) este îndeplinit integral, iar punctajul acordat este 10 puncte.
Punctajul total pentru ansamblul condițiilor de alcătuire a structurii de oţel analizate (gradul de
îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică) este R1=100 puncte.

Conform Tabel 8.1 structura se încadrează în clasa de risc seismic IV.

4.2 Evaluarea gradului de afectare structurală ( R2 )

Evaluarea stării de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului obținut în
tabelul 2 (realizat conform tabel C3 din P 100-3) pentru diferitele tipuri de degradări identificate.

ECM1-11
 TABEL 2
Criteriul Criteriul nu este îndeplinit
Tipul de degradare este Neîndeplinire Neîndeplinire
îndeplinit moderată majoră
(i) Degradări produse de acțiunea cutremurului Punctaj maxim: 50 de puncte
1. Grinzi: deformaţii extinse, voalarea pereţilor secţiunii,
formarea de articulaţii plastice, fisuri şi ruperi parţiale
2. Stâlpi: deformaţii moderate, voalări ale tălpilor,
incursiuni în domeniul plastic (la unii stâlpi)

3. Prindere grindă / bare disipative – stâlp: deformaţii

pronunţate, ruperi ale mijloacelor de prindere cu diminuarea
rezistenţei capabile (fără a fi afectate însă mijloacele de
prindere care transmit forţa tăietoare)
4. Nodul de cadru: deformaţii pronunţate, voalare în
domeniul plastic, fisuri şi ruperi parţiale ale sudurilor
5. Prinderi de continuitate ale stâlpilor şi grinzilor:
incursiuni în domeniul plastic fără ruperi ale elementelor
de continuitate sau a mijloacelor de prindere
20
6. Contravântuiri verticale: flambaj, deformaţii plastice,
cedarea prinderilor – pierderea stabilității generale a
unei bare de contravântuire
7. Baza stâlpilor: deformaţii plastice ale plăcii de bază,
traverselor, deformaţii plastice / ruperea şuruburilor de
prindere în fundaţii
8. Diafragme orizontale:
● metalice: deformaţii pronunţate, flambajul unor bare de
contravântuire. Ruperea mijloacelor de prindere a
barelor contravântuirii şi /sau panourilor metalice de
structură de rezistenţă
● din beton armat: fisurarea sau ruperea planşeelor.
Distrugerea prinderii plăcii din beton armat de structură
metalică (smulgerea din conectori / ruperea conectorilor)

(ii) Degradări produse de încărcări verticale Punctaj maxim: 20 de puncte

- Nu există fisuri şi degradări în plăcile planșeelor
- Nu există pierderea stabilității locale a stâlpilor şi 20
grinzilor

Punctaj maxim: 10 puncte

(iii) Degradări produse de încărcarea cu deformații
(tasarea reazemelor, contracții, acțiunea temperaturii,
curgerea lentă a betonului) 10

(v) Degradări produse de o execuție defectuoasă Punctaj maxim: 10 puncte

(dezaxări ale stâlpilor, contravântuirilor, defecte în
îmbinări sudate, defecte în îmbinări cu șuruburi) 10
(vi) Degradări produse de factori de mediu: agenți
corozivi chimici sau biologici etc., asupra oțelului 10
(coroziune, exfolieri)
Punctaj total pentru ansamblul condițiilor de lucru Punctaj maxim: 100 puncte
Punctaj realizat R2: 70puncte

ECM1-12
NOTA:
1. Tipurile de degradări considerate în tabelul 2 sunt numai cele produse de acţiunea seismică. Dacă în urma examinării
structurii se constată că aceasta prezintă degradări produse de alte cauze, de exemplu, degradări de material produse de
coroziune, de incendii sau degradări produse de încărcarea cu deplasări, cum sunt cele din tasarea diferenţiată a reazemelor
sau variaţia de temperatură, efectul acestora asupra siguranţei structurale se ia în considerare prin reducerea suplimentară a
punctajului R2, funcţie de natura şi efectul structural al acestor degradări.
2. Distribuţia punctajului din tabelul 2 pe categorii de degradări este orientativă. Expertul tehnic evaluator poate corecta
această distribuţie atunci când consideră că prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realistă a efectelor diferitelor tipuri de
degradare asupra siguranţei structurale.

În urma evaluării calitative a structurii s-au constatat următoarele:

Contravântuirea situată în ax 3, etaj 1 este avariată prin pierderea stabilității generale.
Conform tabel 2, gradul de afectare structurală este R2=70 de puncte.
Rezultă, conform tabel 8.2 din P 100-3/2008, structura se încadrează în clasa de risc seismic II.

4.3 Evaluarea gradului de asigurare structurală seismică ( R3 )

După metodologia de nivel 2 se determină valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare din
elementele structurale cu expresia generală:

în care:
Edj , Rdj - efortul secţional de proiectare şi, respectiv, efortul capabil, în elementul j
qj - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat în anexa C (conform 6.8.4) din codul
P 100-3/2008.
4.3.1 Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q) se face pe baza datelor
obținute în tabelul 3 (conform tabel C4, din P 100-3)
TABEL 3
Element structural q
Grinzi:
-- Comportare ductilă 1)

● clasa 1 de secţiuni 8
● clasa 2 de secţiuni 3
Bare disipative:
-- Comportare ductilă
● clasa 1 de secţiuni 8
● clasa 2 de secțiuni 3
Stâlpi:
-- Comportare ductilă
● clasa 2 de secţiuni 4
Contravântuiri verticale cu diagonale în “X”:
-- Comportare ductilă
6
● clasa 1 de secţiuni
Îmbinări riglă-stâlp:
-- Comportare ductilă1) 4

ECM1-13
 1) Comportare ductilă înseamnă că stâlpul, grinda, contravântuirea, îmbinările riglă-stâlp, prinderile îndeplinesc toate
condiţiile de alcătuire şi de detaliere prevăzute în codurile de proiectare a construcţiilor noi, specifice acestor tipuri de
structuri. De asemenea trebuie îndeplinite toate condiţiile privind formarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei printr-o comportare histeretică cât mai stabilă. Se admit interpolări ale valorilor q corespunzătoare
comportării ductile, respectiv neductile pentru cazul îndeplinirii parţiale a condiţiilor prevăzute în codurile de
proiectare a structurilor noi.

Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se obține

din tabelul 3 (conform tabel C4, din P 100-3) numai dacă din expertiza tehnică se poate stabili cu precizie
că elementul nu a avut incursiuni în domeniul elasto-plastic.
Pentru toate celelalte situații se va considera coeficientul de ductilitate pe element q=1 deoarece nu
se pot decela toate elementele structurale care au avut incursiuni în domeniul elasto-plastic.

Pentru determinarea coeficientului R3 în exemplul analizat valoarea factorului de comportare q al

elementului nu se poate obţine din Tabelul 3 deoarece contravântuirea a rămas cu deformații
remanente mari, deci a avut incursiuni în domeniul inelastic. În acestă situaţie se estimează q=1.

Calculul stării de eforturi pentru structura reală, cu deformații remanente, cu o diagonală ieșită
din lucru (din modelul de calcul s-a scos bara respectivă) s-a realizat cu coeficientul de comportare
global q=1.

Aplicând relația de calcul ((8.2) din P 100-3) pentru indicatorul R3 (vezi punctul 8.2.b. din P 100-3)
pentru contravântuirile cele mai solicitate din axul 3/H-I, utilizând rezultatele din calculul static liniar,
se determină valoarea acestuia.

unde:
Rd – efortul capabil la întindere al contravântuirii;
Ed – efortul secțional de proiectare al contravântuirii;
rezultă clasa de risc seismic II conform P 100-3, tabel 8.3 pag. 46.

ECM1-14
5. EVALUARE CANTITATIVĂ (prin calcul)
5.1 Evaluarea încărcărilor conform reglementărilor tehnice în vigoare
5.1.1 Evaluarea acţiunilor permanente
Pentru evaluarea acţiunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 4.
TABEL 4
Valoarea caracteristică
Tipul acţiunilor Relaţia de calcul Reglementări tehnice
[kN/m2]
1. Acţiuni permanente
1.1 greutatea proprie a structurii --- determinată automat cu ajutorul programului
---
de calcul utilizat
1.2 greutate grinzi secundare estimat 0.15 ---
1.2 pardoseală estimat 1,54 ---
1.3 greutate instalaţii suspendate de
estimat 0,20 ---
planşee
1.4 plafoane false estimat 0,20 ---
1.5 pereţi despărţitori estimat 0,50 ---
2. Acţiuni variabile
s   Is   i  c e  c t  sk
2.1 zăpada 1,41 CR 1-1-3/2012

2.2 vânt Presiune: 0,96

we = Iw x cpe x qp(ze) CR 1-1-4/2012
Sucţiune: 0,60
2.3 încărcări datorită exploatării:
- utilă pe acoperiş --- 2,0 SR EN 1991-1-1:2004/NA
- utilă peste etaj 8 5,0
- utilă pe planşeele curente --- 3,0 SR EN 1991-1-1:2004/NA
3. Acţiunea seismică
3.1 seism Fb,k   I e Sd Tk  mk P 100-1/2006

ECM1-15
5.1.2 Evaluarea acțiunilor variabile
(1) Evaluarea acţiunii zăpezii (CR 1-1-3/2012)
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe acoperiş: s = Is x i x ce x ct x sk

în care:
Is - factor de importanţă - expunere pentru acțiunea zăpezii;
Is =1,1 (pct. 4.1 (11) tabelul 4.2) - clasa II de importanță-expunere (tabelul 4.1);
i - coeficientul de formă al încărcării din zăpada pe acoperiș (Capitolul 5);
i = 1=0,8 - (Tabelul 5.1);
ce - coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament;
ce = 0,8 - acoperiş cu expunere completă (Tabel 4.3);
ct - coeficientul termic;
ct = 1,0 – acoperiş cu termoizolație uzuală ((14) pct.4.1);
sk - valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasament;
sk=2,0 kN/m2- amplasament municipiul Brașov (tabel A1, Anexa A);
s = 1,1 x0,8 x0,8x2,0=1,41kN/m2

(2) Evaluarea acţiunii vântului (CR 1-1-4/2012)

Presiunea / sucţiunea vântului ce acționează pe suprafețe rigide exterioare ale clădirii/structurii:
we = Iw x cpe x qp(ze) ((3.1) – CR 1-1-4/2012)
în care:
Iw - factor de importanţă-expunere la vânt
Iw =1,15 - clasa II - (pct.3.1, tabelul 3.1)
qp(Ze) – valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota ze;
qp(Z) = cpq(z) x qm(z) ((2.15)-CR-1-1-4/2012)
cpq(z) - factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului la înălțimea z
cpq(z)=1+2gIv(z) = 1+7Iv(z) ((2.16)-CR-1-1-4/2012)
Iv(z) - intensitatea turbulenţei la înălțimea z

unde:
- (pct. 2.3, tabelul 2.1)

z0 - lungimea de rugozitate
z0 = 1,0 - (pct. 2.3, tabel 2.1)

ECM1-16
z = 30.9m - înălțimea construcției deasupra terenului
rezultă:
Iv(z)= 0,24
cpq(z)=2,73
qm(z) - valoarea medie a presiunii dinamice a vântului la înălțimea z deasupra terenului
((2.7)-CR-1-1-4/2012)
unde:

((2.9)-CR-1-1-4/2012)

qb - presiunea dinamică a vântului

qb = 0,6kPa - amplasament Brașov (Anexa A, tabelul A1)

rezultă:

rezultă:
qp(Z) = 1,04kPa
ze - înălțimea de referință pentru presiunea exterioară (vezi Capitolul 4);
cpe - coeficientul aerodinamic de presiune/sucţiune pentru suprafețe exterioare (vezi Capitolul 4);
cpe =0,8 (presiune) (tabelul 4.1)
cpe = 0,5 (sucţiune) (tabelul 4.1)

Presiune: we = 1,15 x 0,8 x 1,04 = 0,96kPa

Sucţiune: we = 1,15 x 0,5 x 1,04 = 0,60kPa.

(3) Evaluarea încărcărilor datorită exploatării

Pentru evaluarea încărcărilor datorită exploatării a se vedea valorile din Tabelul 4.

5.1.3 Evaluarea acţiunii seismice (cod P 100-1/2006)

Se adoptă „Metoda de calcul cu spectru de răspuns” (paragraf 4.5.3.3. din P 100-1/2006).
Forţa tăietoare de bază Fb,k aplicată pe direcţia de acţiune a mişcării seismice în modul propriu de vibraţie
k este

Fb,k   Ie Sd Tk  mk ((4.8) – P 100-1/2006)

ECM1-17
unde:

m k - masa modală efectivă asociată modului propriu de vibraţie k;

Tk - perioada proprie în modul propriu de vibraţie k ;

Ie -factorul de importanţă- expunere al construcţiei la acțiunea seismică;
Ie = 1,2 pentru clasa de importanţă II (Tabel 4.2);
Sd T  - spectrul de proiectare pentru acceleraţii, exprimat în m/s2;
Tc=0,7s şi TB=0,07s – amplasament Braşov (pct. 3.1, fig. 3.2);
(T )
S d (T)  a g deoarece T>TB (T perioada fundamentală este estimată la 0,75s  0,85s );
q
ag =0,2g=0,2x9,81=2,16m/s2 - acceleraţia terenului pentru proiectare;
amplasament Braşov ( fig. 3.1);
S-a considerat în calcul:
q=1 - structura avariată (P 100-3/2008)
q=3 - structura consolidată (tabelul 6.1 din P 100/3-2008)
(T ) - spectru normalizat de răspuns elastic funcţie de perioada de colț (vezi Fig.14);

TC ≤ 0.7s

 =0.05

TC = 0.7s

Fig.14 - Spectrul normalizat de răspuns elastic pentru Tc=0,7s

În programul de calcul utilizat se introduce spectrul de proiectare Sd(T) conform pct. 3.2 din
P 100-1/2006.

5.2 Modelarea structurii

Se realizează un calcul static liniar şi neliniar în starea deformată actuală a structurii, cu structura în stare
avariată prin modelarea structurii fără contravântuirea care a flambat (se stabilește capacitatea portantă a

ECM1-18
structurii). Determinarea stării de eforturi şi deformaţii în elementele structurale s-a realizat cu un
program de calcul spațial, în domeniul elastic.
Modelarea structurii: Stâlpi şi grinzi – element finit de tip beam, contravântuiri - element finit de tip
truss, placa din beton armat - element finit de tip membrană.
Nu s-a considerat planșeul infinit rigid, rigiditatea planșeului este cea reală, respectiv a plăcii din beton și
a grinzilor metalice (planșeu compozit). Adoptarea modelului de planșeu infinit rigid denaturează starea
de eforturi și deformații din contravântuirile verticale și din grinzile solicitate axial.
Structura în stare avariată se modelează fără contravântuirea care și-a pierdut stabilitatea (contravântuire
ax 3, etaj 1).

5.3 Determinarea stării de eforturi și deformații, în domeniul elastic, prin metoda spectrului de
răspuns (MRS)
5.3.1 Evaluarea maselor
Pentru analiza modală a structurii, masele (m) se evaluează din combinaţia de încărcări conform tabel 7.4
din CR 0-2012. Pentru structura analizată evaluarea maselor este prezentată în Tabel 5.

TABEL 5

Încărcarea Coeficient parţial de siguranţă

Greutatea proprie 1,0
Instalaţii suspendate de planşeu 1,0
Pardoseala 1,0
Plafon fals 1,0
Pereţi despărțitori 1,0
Grinzi secundare 1,0
Utilă 0,4

ECM1-19
 6. VERIFICAREA STRUCTURII AVARIATE
6.1 Rezultatele analizei modale
TABEL 6

Mase modale de translaţie pe Suma maselor modale de Mase modale de rotaţie pe direcţiile Mase modale de rotaţie pe direcţiile
direcţiile principale ale translaţie pe direcţiile principale principale ale structurii (%) principale ale structurii (%)
structurii (%) ale structurii (%)
Mod Perioada
SUM SUM SUM
UX UY UZ RX RY RZ SUM RX SUM RY SUM RZ
UX UY UZ

1 0,89 73,45 0,03 0,00 73,45 0,03 0,00 0,04 98,07 1,15 0,04 98,07 1,15
2 0,86 0,03 73,46 0,00 73,48 73,48 0,00 99,14 0,04 0,06 99,18 98,11 1,20
3 0,60 1,17 0,03 0,00 74,65 73,51 0,00 0,00 1,35 73,42 99,18 99,46 74,62
4 0,36 0,04 15,36 0,00 74,69 88,88 0,00 0,68 0,00 0,01 99,86 99,47 74,63
5 0,32 15,71 0,05 0,00 90,40 88,93 0,00 0,00 0,30 0,03 99,87 99,77 74,66
6 0,24 0,01 0,26 0,00 90,40 89,19 0,00 0,00 0,00 14,04 99,87 99,77 88,70
7 0,21 0,00 5,40 0,00 90,41 94,59 0,00 0,09 0,00 0,21 99,96 99,77 88,91
8 0,19 2,98 0,00 0,00 93,39 94,59 0,00 0,00 0,13 0,00 99,96 99,91 88,91
9 0,15 0,79 1,45 0,00 94,18 96,04 0,00 0,00 0,02 0,73 99,96 99,92 89,64
10 0,15 1,60 1,06 0,00 95,79 97,10 0,00 0,00 0,01 0,06 99,96 99,93 89,69
11 0,14 0,96 0,06 0,00 96,75 97,16 0,00 0,00 0,00 1,25 99,96 99,93 90,95
12 0,12 0,71 0,25 0,00 97,46 97,41 0,00 0,00 0,02 3,43 99,97 99,95 94,38

Comentarii:
a) primul mod de vibraţie: translaţie pe direcţia X cu factor de participare a maselor 73.45%;
b) modul 2 de vibraţie: translaţie pe direcţia Y cu factor de participare a maselor 73.46%;
c) modul 3 de vibraţie: torsiune cu factor de participare a maselor 74,65% pe direcţia X şi 73,51% pe direcţia Y;
d) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraţie este mai mare de 90%.

ECM1-20
 6.2 Calculul static liniar considerând structura omogenă în poziție deformată și avariată (fără
contravântuirea care și-a pierdut stabilitatea generală - contravântuire ax 3, etaj 1)
Cu elementele definite la pct. 5 se poate efectua calculul spaţial în domeniul elastic pentru stabilirea stării
de eforturi şi deformaţii în elementele structurale în combinaţiile de acţiuni la Starea Limită Ultimă (SLU)
şi Starea Limita de Serviciu (SLS).
Se realizează un calcul static în starea deformată actuală a structurii, cu structura în stare avariată prin
modelarea structurii fără contravântuirea care a flambat (contravântuire ax 3, etaj 1).

6.2.1 Au fost definite 11 combinaţii de încărcări:

- cinci combinaţii de încărcare în gruparea fundamentală de calcul (SLU- GF),
- patru combinaţii de încărcări în gruparea seismică (SLU- GS)
- două combinații de încărcări de referință (S.L.S.) - a se vedea CR 0-2012.
Combinaţiile de încărcări în conformitate cu CR 0-2012 sunt prezentate în Tabelul 7.
6.2.2 Combinații de încărcări pentru Starea Limită Ultimă TABEL 7
Coeficient
Combinaţia Ipoteze parţial de Tipul ipotezei
siguranţă

greutate proprie 1,35 Static

greutate grinzi secundare 1,35 Static

utilă 1,50 Static

Încărcări gravitaționale
C1 instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static
(SLU)
pardoseală 1,35 Static

plafoane false 1,35 Static

Starea Limită Ultimă (S.L.U.) – GRUPAREA FUNDAMENTALĂ

pereţi despărțitori 1,35 Static

greutate proprie 1,35 Static

greutate grinzi secundare 1,35 Static

utilă 1,5 Static

Încărcări gravitaționale + 1,05 instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static

C2 vânt pe X

(SLU- VX) vânt X 1,05 Static

pardoseală 1,35 Static

plafoane false 1,35 Static

pereţi despărțitori 1,35 Static

greutate proprie 1,35 Static

greutate grinzi secundare 1,35 Static

utilă 1,05 Static

Încărcări gravitaționale + 1,50 instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static

C3 vânt pe X

(SLU- VX) vânt X 1,50 Static

pardoseala 1,35 Static

plafoane false 1,35 Static

pereţi despărțitori 1,35 Static

ECM1-21
 greutate proprie 1,35 Static

greutate grinzi secundare 1,35 Static

utilă 1,50 Static

Încărcări gravitaționale+ 1,05
instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static
C4 vânt pe Y
vânt Y 1,05 Static
(SLU + 1,05VY)
pardoseală 1,35 Static

plafoane false 1,35 Static

pereţi despărțitori 1,35 Static

greutate proprie 1,35 Static

greutate grinzi secundare 1,35 Static

utilă 1,05 Static

Încărcări gravitaționale + 1,50
instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static
C5 vânt Y
vânt Y 1,5 Static
(SLU + 1,50VY)
pardoseală 1,35 Static

plafoane false 1,35 Static

pereţi despărțitori 1,35 Static

greutate proprie 1,0 Static

greutate grinzi secundare 1,0 Static

utilă 0,4 Static

instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static

C6 Seism pe direcţia X
pardoseală 1,0 Static
(SLU- SX)
seism X 1,0 Spectru

plafoane false 1,0 Static

Starea Limită Ultimă (SLU) – GRUPAREA SEISMICĂ

pereţi despărțitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

greutate grinzi secundare 1,0 Static

utilă 0,4 Static

Seism pe direcţia Y instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static

C7
(SLU- SY) pardoseală 1,0 Static

seism Y 1,0 Spectru

plafoane false 1,0 Static

pereţi despărțitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

greutate grinzi secundare 1,0 Static

utilă 0,4 Static

Seism pe direcţia X + 0.3 pe instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
direcția Y
C8 pardoseală 1,0 Static
(SLU- SX0.3Y)
seism X 1,0 Spectru

seism Y 0,3 Spectru

plafoane false 1,0 Static

pereţi despărțitori 1,0 Static

ECM1-22
 greutate proprie 1,0 Static

greutate grinzi secundare 1,0 Static

utilă 0,4 Static

instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static

Seism pe direcţia Y + 0.3 pe
C9 direcția X pardoseală 1,0 Static
(SLU- SY0.3X)
seism Y 1,0 Spectru

seism X 0,3 Spectru

plafoane false 1,0 Static

pereţi despărțitori 1,0 Static

6.2.3 Combinații de încărcări pentru starea limita de serviciu în gruparea fundamentală

Tipul
Combinaţia Ipoteze Coeficient parţial de siguranţă Combinaţia
ipotezei

greutate proprie 1,0 Static

greutate grinzi secundare 1,0 Static
utilă 1,0 Static
Gruparea fundamentală instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
Starea Limită de Serviciu (SLS)

C10 normata cu vânt pe direcţia X

vânt X 0,7 Static
(SLS-VX)
pardoseală 1,0 Static
plafoane false 1,0 Static
pereţi despărțitori 1,0 Static
greutate proprie 1,0 Static
greutate grinzi secundare 1,0 Static
utilă 1,0 Static
Gruparea fundamentală instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
C11 normata cu vânt pe direcţia Y
(SLS-VY) vânt Y 0,7 Static
pardoseală 1,0 Static
plafoane false 1,0 Static
pereţi despărțitori 1,0 Static

6.3 Verificarea deformaţiilor

Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLS (Starea Limită de Serviciu) conform P 100-1/2006.
ds    q  de  0,0075h
Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLU (Starea Limită Ultimă la seism) conform P 100-
1/2006.
ds  c  q  de  0,025h
în care:
ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al acţiunii seismice;
q = 1 - factorul de comportare structura avariată;
de - deplasarea aceluiaşi punct din sistemul structural determinată prin calcul static elastic sub încărcări
seismice de proiectare;
 =0.4 - factor de reducere care ţine seama de intervalul de recurentă al acţiunii seismice
asociat verificărilor pentru SLS; clasa II de importanţă (Anexa E; P 100-1/2006);
h – înălțimea de nivel (h=3,00m)

c = 1,0 – factor supraunitar (Anexa E; P 100-1/2006)

In Fig.15  Fig.22 sunt prezentate deplasările de nivel pe direcţia X, respectiv direcţia Y.
ECM1-23
 Fig.15 – Deplasarea pe direcția X- SLU-SX
Fig.16 – Deplasarea pe direcția X- SLU-SX
la etaj 8 ax 3J - dx, ax3j=16,5cm
la etaj 7 ax 3J - dx, ax 3J=15,3cm

Fig.17 – Deplasarea pe direcția Y -SLU-SY Fig.18 –D eplasarea pe direcția Y-SLU-SY

la etaj 8 ax 3J - dy,ax3J=14,99cm la etaj 7 ax 3J - dy, ax3J=14,57cm
Rezultă:
dex=16,50cm - 15,30cm =1.2cm;
dey=14,99cm - 14,57cm =0.4cm
unde:
de x ; dey  deplasări relative de nivel; reprezintă diferenţa între deplasarea nivelului superior şi
deplasarea nivelului inferior

ECM1-24
Verificarea la SLU
 direcţia transversală: dr X  c  q  de X  1 1 0,012  0,012m ≤0,025h  0,075m
 direcţia longitudinală: dr y  c  q  de Y  1 1 0,004  0,004m ≤0,025h  0,075m
Verificarea la SLS
 direcţia transversală:
 dr X    q  de X  0,4  1 0,012  0,0048m ≤0,0075h  0,0225m
 direcţia longitudinală:
 dr y    q  de Y  0,4  1 0,004  0,0016m ≤0,0075h  0,0225m

Fig19 - Diagrama deplasărilor maxime la fiecare nivel pentru

Ipoteza seism pe direcţia „X” [m]
dex,max=16,0cm

Fig.20 - Diagrama deplasărilor maxime la fiecare nivel pentru

Ipoteza seism pe direcţia „Y” [m]
dey,max=15,0cm

ECM1-25
Fig.21 - Deformata structurii avariate din gruparea seismică SLU-SX Fig.22 - Deformata structurii avariate din gruparea seismică SLU-SY

ECM1-26
6.4 Starea de eforturi pe structura avariată

Fig.23 - Diagrama de moment Ax 3 Fig.24 - Diagrama de efort axial Ax 3 Fig.25 - Diagrama de forța tăietoare Ax 3
din gruparea seismică din gruparea seismică din gruparea seismică
direcţia X şi 0.3Y – SLUSX0.3Y [kNm] pe direcţia X şi 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN] pe direcţia X şi 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN]

ECM1-27
6.5 Verificarea de rezistenţă şi stabilitate în conformitate cu SR EN 1993-1-1 exprimată ca raport
SEd / SRd (eforturi maxime / capacitate portantă)

Fig.26 – Ax 1 – SEd / SRd în combinaţia cea mai defavorabilă

ECM1-28
Fig.27 –Ax 2 – SEd / SRd în combinaţia cea mai defavorabilă

ECM1-29
Fig.28 –Ax 3 – SEd / SRd în combinaţia cea mai defavorabilă

ECM1-30
Fig.29 –Ax 4- SEd / SRd în combinaţia cea mai defavorabilă

ECM1-31
Fig.30 –Ax 5- SEd / SRd în combinaţia cea mai defavorabilă

ECM1-32
Fig.31 –Ax 6- SEd / SRd în combinaţia de încărcări cea mai defavorabilă

ECM1-33
Fig.32 –Ax 7- SEd / SRd în combinaţia de încărcări cea mai defavorabilă

ECM1-34
6.6 Verificare diagonală ax3/H-I – la efortul maxim din combinațiile de încărcări care conțin
seismul

unde:
Nt,Rd – capacitatea portantă la întindere a diagonalei
NEd – efortul de proiectare

Diagonalele se verifică la întindere, la efortul din acţiunea seismică amplificată cu 2 (la cadrele
contravântuite centric, conform P 100-1/2006 se consideră că diagonala comprimată a ieşit din lucru şi
lucrează doar bara întinsă). În program se verifică automat la efortul cel mai defavorabil (compresiune).
6.7 Caracteristici geometrice ale diagonalei
Ţeava rectangulară 220x220x16, oţel S355: fy=355N/mm2, A=130,56cm2

6.8 Starea de eforturi

Din calculul static rezultă NEd = 4937kN
Se consideră diagonala comprimată ieşită din lucru. Efortul de calcul devine:
2xNEd =2 x 4937kN = 9874kN
Nt,Rd=A x fy=0.013056 x 355000=4635kN

6.9 Verificarea de rezistenţă

7. EVALUAREA FINALĂ ŞI FORMULAREA CONCLUZIILOR

Pe baza rezultatelor obținute din evaluarea calitativă şi cantitativă, în urma verificărilor condițiilor de
rezistentă, stabilitate şi deformabilitate structurală s-a constatat vulnerabilitatea construcției în raport cu
cutremurul de proiectare (riscul seismic), ca indicator al efectelor probabile ale cutremurelor
caracteristice amplasamentului asupra construcției analizate, fiind imperios necesară înlocuirea
contravântuirii care şi-a pierdut stabilitatea şi a rămas cu deformații remanente majore.
Ca urmare, construcția analizată se încadrează în Clasa Rs II, în care structurilor sub efectul
cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii
generale este puţin probabilă.

8. SOLUŢIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE)

(1) Înlocuirea integrală a contravântuirii avariate cu o bară având aceleași caracteristici geometrice cu
cea inițială.
(2) Se va efectua un releveu pentru stabilirea lungimii contravântuirii în poziția deformată a structurii.
(3) Se va verifica starea fizica a îmbinării (a ecliselor) se vor înlocui organele de asamblare (bolțurile).

ECM1-35
 9. VERIFICAREA STRUCTURII CONSOLIDATE
9.1 Rezultatele analizei modale
TABEL 8
Mase modale de translaţie pe Suma maselor modale de Mase modale de rotaţie pe direcţiile Mase modale de rotaţie pe direcţiile
direcţiile principale ale translaţie pe direcţiile principale ale structurii (%) principale ale structurii (%)
structurii (%) principale ale structurii (%)
Mod Perioada
SUM SUM SUM
UX UY UZ RX RY RZ SUM RX SUM RY SUM RZ
UX UY UZ

1 0,88 73,11 0,00 0,00 73,11 0,00 0,00 0,00 98,11 1,06 0,00 98,11 1,06
2 0,86 0,00 73,48 0,00 73,11 73,48 0,00 99,18 0,00 0,07 99,18 98,11 1,12
3 0,60 1,14 0,03 0,00 74,25 73,51 0,00 0,00 1,28 73,44 99,18 99,39 74,56
4 0,36 0,03 15,39 0,00 74,28 88,90 0,00 0,68 0,00 0,01 99,87 99,39 74,57
5 0,32 16,08 0,03 0,00 90,36 88,93 0,00 0,00 0,36 0,04 99,87 99,76 74,61
6 0,24 0,00 0,26 0,00 90,36 89,19 0,00 0,00 0,00 14,06 99,87 99,76 88,68
7 0,21 0,00 5,40 0,00 90,36 94,59 0,00 0,09 0,00 0,21 99,96 99,76 88,89
8 0,19 3,18 0,00 0,00 93,54 94,59 0,00 0,00 0,15 0,00 99,96 99,91 88,89
9 0,15 0,83 1,49 0,00 94,37 96,08 0,00 0,00 0,02 0,74 99,96 99,93 89,63
10 0,15 1,70 1,02 0,00 96,07 97,10 0,00 0,00 0,01 0,07 99,96 99,94 89,69
11 0,14 0,93 0,06 0,00 97,00 97,16 0,00 0,00 0,00 1,27 99,96 99,94 90,96
12 0,12 0,69 0,25 0,00 97,69 97,41 0,00 0,00 0,02 3,44 99,97 99,96 94,40

Comentarii:
e) primul mod de vibraţie: translaţie pe direcţia X cu factor de participare a maselor 73,11%;
f) modul 2 de vibraţie: translaţie pe direcţia Y cu factor de participare a maselor 73,48%;
g) modul 3 de vibraţie: torsiune cu factor de participare a maselor 74,25% pe direcţia X şi 73,51% pe direcţia Y;
h) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraţie este mai mare de 90%.

ECM1-36
9.2 Calculul static liniar considerând structura omogenă consolidată
(s-a înlocuit contravântuirea care şi-a pierdut stabilitatea - contravântuire ax 3, etaj 1 )
Cu elementele definite la punctul 5 şi în urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaţial în
domeniul elastic pentru stabilirea stării de eforturi şi deformaţii în elementele structurale în combinaţiile
de acţiuni la Starea Limită Ultimă şi Starea Limită de Serviciu.
Se realizează un calcul static pe structura consolidată în poziția deformată. Valoarea coeficientului
q de ductilitate al structurii consolidate se va lua din Tabelul 6.3 din P 100-1/2006, diminuat între
25% şi 50% funcție de nivelul incursiunilor în domeniul elasto-plastic ce poate fi cuantificat, cu o
aproximație acceptabilă, prin valorile deformațiilor remanente (rotiri de bare, deformații axiale
etc.).
Pentru calculul structurii consolidate se alege q=3 - factorul de comportare (vezi tabel 6.1 din
P 100-3)
Combinaţiile de încărcări în conformitate cu CR 0-2012 sunt date în Tabelul 7.
Suplimentar pentru structura consolidată se iau în considerare încă două combinații de încărcări pentru
gruparea seismică prezentate în tabelul 9. Noile combinații sunt pentru verificarea de rezistenţă şi
stabilitate a stâlpilor şi grinzilor cadrelor contravântuite.
TABEL 9
Coeficient
Combinaţia Ipoteze parţial de Tipul ipotezei
siguranţă

greutate proprie 1,0 Static

greutate grinzi secundare 1,0 Static
Starea Limită Ultimă (SLU) – GRUPAREA SEISMICĂ

utila 0,4 Static

Gruparea seismică pe instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static

direcţia X pardoseala 1,0 Static

(SLUTSX)* seism X 2,0 Spectru

plafoane false 1,0 Static

pereţi despărțitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

greutate grinzi secundare 1,0 Static

utila 0,4 Static

Gruparea seismică pe
instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
direcţia Y
pardoseala 1,0 Static
(SLUTSY)*
seism Y 2,0 Spectru

plafoane false 1,0 Static

pereţi despărțitori 1,0 Static

*cu T s-a notat produsul 1,1ov

9.3 Verificarea deformațiilor

Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLS (Starea Limită de Serviciu) conform P 100-1/2006
ds    q  de  0,0075h

ECM1-37
Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLU (Starea Limită Ultimă la seism) conform P 100-
1/2006.
ds  c  q  de  0,025h
în care:
ds - deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al acţiunii seismice;
de - deplasarea aceluiaşi punct din sistemul structural determinată prin calcul static elastic sub încărcări
seismice de proiectare;
 =0,4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenţă al acţiunii seismice
asociat verificărilor pentru SLS; clasa II de importanţă (Anexa E; P100-1/2006);
h – înălțimea de nivel (h=3,00m)
c = 1,0 – factor supraunitar (Anexa E; P 100-1/2006)
În Fig.33  Fig.38 sunt prezentate deplasările de nivel pe direcţia X, respectiv direcţia Y.

Fig.33 – Deplasarea pe direcția X-SLU-SX Fig.34 – Deplasarea pe direcția X-SLU-SX

la etaj 8 ax 3J - dx, ax3j=5,76cm la etaj 7 ax 3J - dx, ax 3J=5,30cm

ECM1-38
 Fig.35 – Deplasarea pe direcția Y-- SLU-SY Fig.36 – Deplasarea pe direcția Y-- SLU-SY
la etaj 8 ax 3J - dy,ax3J=5,03cm la etaj 7 ax 3J - dy, ax3J=4,87cm
Rezultă:
dex=5,76cm – 5,30cm =0,46cm;
dey=5,03cm – 4,87cm =0.16cm
unde:
de x ; dey  deplasări relative de nivel, reprezintă diferenţa între deplasarea nivelului superior şi
deplasarea nivelului inferior
Verificarea la SLU

 direcţia transversală: dr X  c  q  de X  1 3  0,0046  0,0138m ≤0,025h  0,075m

 direcţia longitudinală: dr y  c  q  de Y  1 3  0,0016  0,0048m ≤0,025h  0,075m

Verificarea la SLS
 direcţia transversală: dr X    q  de X  0,4  3  0,0046  0,0055m ≤0,0075h  0,0225m

 direcţia longitudinală: dr y    q  de Y  0,4  3  0,0016  0,0019m ≤0,0075h  0,0225m

ECM1-39
Fig. 37 - Diagrama deplasării maxime la fiecare nivel pentru
ipoteza seism pe direcţia „X” [m]
dex,max=5,36cm

Fig. 38 - Diagrama deplasării maxime la fiecare nivel pentru

ipoteza seism pe direcţia „Y” [m]
dey,max=5,36cm

ECM1-40
9.4 Starea de eforturi

Fig.39 - Diagrama de moment Ax 3 Fig.40 - Diagrama de forța axiala Ax 3 Fig.41 - Diagrama de forța tăietoare Ax 3
din gruparea seismică din gruparea seismică din gruparea seismică
direcţia X şi 0.3Y – SLUSX0.3Y [kNm] pe direcţia X şi 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN] pe direcţia X şi 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

ECM1-41
9.5. Verificarea de rezistenţă şi stabilitate în conformitate cu SR EN 1993-1-1 exprimată ca raport
SEd / SRd (eforturi maxime / capacitate portantă)

Fig.42 –Ax 1- SEd / SRd în combinaţia cea mai defavorabilă

ECM1-42
Fig.43 –Ax 2- SEd / SRd în combinaţia cea mai defavorabilă

ECM1-43
Fig.44 –Ax 3- SEd / SRd în combinaţia cea mai defavorabilă

ECM1-44
Fig.45 –Ax 4- SEd / SRd în combinaţia cea mai defavorabilă

ECM1-45
Fig.46 –Ax 5- SEd / SRd în combinaţia cea mai defavorabilă

ECM1-46
Fig.47 –Ax6 - SEd / SRd în combinaţia cea mai defavorabilă

ECM1-47
 Fig.48 –Ax7- SEd / SRd în combinaţia cea mai defavorabilă

9.6 Verificare diagonala ax3/H-I - din combinația cea mai defavorabilă

unde:
Nt,Rd – efortul capabil la întindere a diagonalei
NEd – efortul de proiectare

ECM1-48
Diagonalele se verifică la întindere, la efortul din acţiunea seismică amplificată cu 2 (la cadrele
contravântuite centric, conform P 100-1/2006 se consideră că diagonala comprimată a ieşit din lucru şi
lucrează doar bara întinsă). În program se verifică automat la efortul cel mai defavorabil (compresiune).

9.6.1 Caracteristici geometrice diagonală ax3/H-I

Ţeavă rectangulară 220x220x16, oţel S355, fy=355N/mm2, A=130,56cm2

9.6.2 Starea de eforturi

Din calculul static rezultă NEd = 1670,65kN.

Se consideră diagonala comprimată ieșită din lucru. Efortul de calcul devine:
2xNEd =2 x 1670,65kN = 3341,3kN
Nt,Rd=A x fy=0.013056 x 355000=4635kN

9.6.3 Verificare diagonală ax3/H-I

Structura îndeplineşte condiţiile de rezistenţă şi stabilitate.

9.7 Evaluarea gradului de asigurare structurală seismică ( R3 )

După metodologia de nivel 2 se determină valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare din
elementele structurale cu expresia generală:

în care:
Edj , Rdj - efortul secţional de proiectare şi, respectiv, efortul capabil, în elementul j
qj - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat în anexa C (conform 6.8.4) din codul
P 100 - 3/2008.
Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se ia din
tabelul 3 (conform tabel C4, din P 100-3/2008) numai dacă din expertiza tehnică se poate stabili cu
precizie că elementul nu a avut incursiuni în domeniul elasto-plastic.
Pentru toate celelalte situații se va considera q=1 deoarece nu se pot decela toate elementele
structurale care au avut incursiuni în domeniul elasto-plastic.
Aplicând relația de calcul ((8.2) - P 100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi punctul 8.2 - P 100-3/2008)
pentru contravântuirea cea mai solicitata din axul 3/H-I- parter rezultă:

ECM1-49
Din calculul static rezultă (conform Fig.50):

unde:
Rd – efortul capabil al elementului;
Ed – efortul secțional de proiectare al elementului.

9.8. Calcul static neliniar al structurii consolidate

9.8.1 Elemente generale
Încărcările gravitaţionale din gruparea seismică sunt menţinute constante, iar încărcarea orizontală din
acțiunea seismica se aplică monoton crescător, după primele moduri proprii de vibrație (care au factorii
de participare ai maselor maximi pe două direcții ortogonale). Încărcarea din fiecare mod propriu de
vibrație se aplică monoton crescător până la atingerea deplasării (orizontale) ultime admisibile
amplificată cu 1,5. Deplasarea ultimă admisibilă , unde H este înălțimea construcției
măsurata de la nivelul terenului până la planșeul de peste ultimul nivel. Creșterea monotona a încărcărilor
orizontale, în unele situaţii, poate să continue pana la atingerea forței tăietoare de baza calculată cu q=1,0.
Această creştere este necesară pentru a putea determina, cu o precizie acceptabilă, ductilitatea structurii.
În această etapă de calcul se urmăreşte:
- ordinea formării articulaţiilor plastice şi distribuţia acestora pe structură;
- evitarea formării articulaţiilor plastice în stâlpi, cu excepţia bazei stâlpilor de la primul nivel şi a părţii
superioare a stâlpilor de la ultimul nivel;
- încadrarea rotirilor în limitele admise pentru fiecare tip de bară sau zonă disipativă.
Rotirile maxime admisibile au aceleaşi valori, practic în toata literatura tehnică de specialitate. Pentru
încadrarea în limitele admisibile ale rotirilor se măreşte rigiditatea de ansamblu a structurii.

9.8.2 Etapele analizei statice neliniare:

9.8.2.1 Definirea tipurilor de articulaţii plastice pentru fiecare element:
(1) stâlpi – articulaţii plastice de tip „P-M2-M3” (forța axiala - moment pe direcţia 2 - moment
pe direcţia 3)
(2) grinzi – articulaţie plastică de tip „M3” (moment pe direcţia 3)
(3) contravântuiri – articulaţie plastică de tip „P” (forţă axială)
Nota: Prin „articulații plastice” se definesc deformațiile sub efort constant de tipul: rotiri de bară, deformații axiale,
pierderea stabilității generale a barei (flambaj).

9.8.2.2 Atribuirea articulaţiilor plastice pentru fiecare element

La elementele de tip beam (grinzi şi stâlpi) zonele potenţial plastice se definesc la faţa nodului grindă –
stâlp (in program se setează valorile relative 0 şi, respectiv, 1).

ECM1-50
La elementul de tip beam dublu articulat se defineşte o singura articulație plastică pe lungimea barei (se
setează 0,0 sau 1,0 sau 0,5).
Pentru elementele şi zonele potenţial plastice curbele de interacțiune sunt de tipul celor prezentate în
Fig. 49.
Coordonatele punctelor A, B, C, D şi E care definesc curba de interacțiune sunt conform cu FEMA 273
sau FEMA 356.
Pentru „PMM” şi „M3” curbele caracteristice sunt generate automat de către program, în conformitate cu
FEMA 273 (în tensiuni şi deformații unitare) sau FEMA 356 ( forţe şi deplasări).
În funcţie de deplasarea maximă se definesc criterii de performanţă (vezi Fig.50).

Fig.49 - Curba caracteristică forţa (generalizată) - deplasare (generalizată)

Fig. 50 - Criterii de performanţă

Criteriile de performanţă pentru cele 3 nivele sunt:

(1) IO - Utilizare Imediată (Immediate Occupancy)
(2) LS - Siguranţa Vieţii (Life Safety)
(3) CP - Prevenirea Colapsului (Collaps Prevention)

Valorile deformaţiilor (rotiri sau deformații axiale) acceptate pentru criteriile de mai sus diferă în funcţie
de tipul de secţiune şi de tipul de solicitare. Valori orientative pentru o serie de secțiuni şi tipuri de
solicitare sunt date în cap. 5 din FEMA 273 sau FEMA 350.
În prezentul exemplu de calcul pentru grinzi şi stâlpi (încovoiere, respectiv încovoiere cu forţă axială)
s-au folosit curbele de interacțiune implicite furnizate de programul spațial de calcul folosit, care coincid
cu cele date de FEMA273 - programul respectiv nu permite introducerea altor curbe.

ECM1-51
Pentru barele solicitate numai axial (contravântuiri) s-a introdus definit curba de interacțiune funcție de:
tipul de secțiune şi suplețe. Pentru contravântuirile în „X” la care bara comprimată iese din lucru prin
pierderea stabilității generale (flambaj) valorile utilizate sunt prezentate în Fig.52, conform valorilor
stabilite experimental şi prezentate în FEMA273 cap.5. Pentru zona de compresiune valorile din
FEMA273 se amplifică cu coeficientul de flambaj  calculat conform SR EN 1993-1-1.
În Tabelul 10 sunt definite valorile coordonatelor A, B, C, D, E, -A, -B, -C, -D, -E conform FEMA273
pentru trasarea curbei de interacțiune - pentru o bara dublu articulată cu comportare nesimetrică la
întindere şi compresiune Fig.51 şi Fig.52.
Tabel 10

Punctul  
E- -0.2 -10
D- -0.2 -1
C- -0.589 -1
B- -0.589 0
A 0 0
B 1 0
C 1 12
D 0.8 12
E 0.8 15

 -
(Efort-Deformaţie)
1.5
 (Efort)

1.0

0.5

0.0 Efort-Deformatie
-20 -10 0 10 20
-0.5

-1.0
 (Deformaţie)

Fig. 51 – Curba de interacțiune caracteristică - pentru o bara dublu articulată cu comportare nesimetrică la
întindere şi compresiune

ECM1-52
 Fig. 52 – Curba de interacțiune caracteristică - pentru o bară dublu articulată cu comportare nesimetrică la
întindere şi compresiune (pierderea stabilității barei se defineşte prin setarea valorilor
coordonatelor –E, –D, –C, –B conform FEMA 273)

Valorile pentru Criteriile de Performanţă în conformitate cu FEMA 273 sunt:

- pentru bara întinsă: IO = 1,0; LS = 8,0; CP = 10,0
- pentru bara comprimată: IO = -0.8; LS = -2,0; CP = -3,0.

9.8.2.3 Definirea ipotezele de calcul static neliniar

(1) Ipoteza 1 – „PUSH” - este ipoteza care cuprinde încărcările permanente şi încărcările
gravitaţionale cu coeficienţii specifici combinaţiei care conţine acţiunea seismică;
(2) Ipoteza 2 – „PUSH X” – structura este preîncărcată cu acţiunile din ipoteza –„PUSH” şi se
aplică incremental un sistem de forţe orizontale afin cu MODUL 1 de vibraţie, care este în cazul
analizat pe direcţia X. Se selectează direcţia de monitorizare a deplasării „UX”;
(3) Ipoteza 3 – „PUSH Y” – structura este preîncărcată cu acţiunile din ipoteza –„PUSH” şi se
aplică incremental un sistem de forţe orizontale afin cu MODUL 2 de vibraţie, care este în cazul
analizat pe direcţia Y. Se selectează direcţia de monitorizare a deplasării „UY”.

ECM1-53
9.8.3 Rezultatele analizei statice neliniare

Fig.53 – Ipoteza „PUSH X” - pasul 11

Fig. 54 – Ipoteza „PUSH X” - pasul 28

ECM1-54
Fig. 55 – Ipoteza „PUSH X” - pasul 104

Fig. 56 – Ipoteza „PUSH Y” - pasul 97

ECM1-55
 Fig. 57 - Ipoteza „PUSH Y” - pasul 104 (pas final)

Fig.58 - Curba forță laterală - deplasare la vârful construcției P - pl-x din ipoteza „PUSH X”
pl.max-X = 64cm (curba trasată de programul de calcul)

ECM1-56
 Fig.59 - Curba forță laterală - deplasare la vârful construcției P - pl-y din ipoteza „PUSH Y”
max,Y = 80cm (curba trasată de programul de calcul)

9.8.4 Evaluarea ductilității

Pe baza rezultatelor calculului static neliniar se poate stabili calitativ dacă structura îndeplinește criteriile
de ductilitate.
(1) Crearea unui mecanism de disipare a energiei avantajos presupune incursiuni în domeniul elasto-
plastic în zonele şi elementele special conformate şi amplasate în structura. Este recomandabil ca înainte
de apariția incursiunilor în domeniul elasto-plastic, în elementele dimensionate să rămână în domeniul
elastic, cea mai mare parte din zonele potențial plastice şi elementele amplasate special în structura cu rol
disipativ să aibă incursiuni în domeniul inelastic.
(2) Ordinea apariției articulațiilor plastice a fost cea preconizată şi anume: în diagonale contravântuirilor,
în zonele potențial plastice ale grinzilor cadrelor necontravântuite, apoi în cele contravântuite şi, în
ultimul pas, la baza stâlpilor.
(3) Incursiunile în domeniul inelastic s-au produs în elementele proiectate să permită acest lucru.
(4) Prin analiza energiei disipate de structură în domeniul post elastic se poate stabili dacă coeficientul de
ductilitate ales q=3,0 a fost corect estimat.

etapa 1 - se efectuează calculul static liniar cu factorul de comportare q=1. Se trasează diagrama P-el şi
se calculează aria "Ael" delimitata de curba P-el şi abscisa sistemului de referința (sistemul de axe P în
ordonată şi  în abscisă)

etapa 2 - se efectuează calculul static neliniar (structura are incursiuni în domeniul elasto-plastic) - în
exemplul prezentat factorul de comportare ales este q=3. Calculul ststic nelinear se face după primele
două moduri proprii de vibrație - a Modului 1 de vibrație („PUSH” pe direcția X , notat "Push X") şi a
Modului 2 de vibrație („PUSH” pe direcția Y, notat "Push Y").

etapa 3 - se trasează diagramele P-pl pentru fiecare direcție de aplicare a forței monoton crescătoare şi
se calculează ariile „Apl-x” şi respectiv „Apl-y”.

ECM1-57
Ariile Apl se calculează astfel:
(3.1) Când s-a produs „colapsul” (a apărut o formă critică de stabilitate generală) înainte ca forța
monoton crescătoare, notată Fpl, să atingă valoarea forței tăietoare de bază în domeniul elastic, notată Fel
(calculată pentru q=1), se consideră valoarea forței și a deplasării de la penultimul pas.
(3.2) Când forța monoton crescătoare Fpl a atins valoarea forței tăietoare de bază Fel înainte de apariția
„colapsului structural" se consideră valoarea deplasării de la pasul la care Fpl  Fel.
(3.3) Când se atinge deplasarea maximă admisă amplificată cu 1,5.

Analiza se face prin compararea energiei disipate exprimată prin aria delimitată de curba P-pl în
domeniul elasto-plastic şi de aria delimitată de curba P-el domeniul elastic şi abscisa sistemului de
referință cu aria.

Diagrama P - el-X (elastic)

Seism X
40000.00
35000.00
30000.00
Forţa [kN]

25000.00
20000.00
15000.00 Seism X (elastic)
10000.00
5000.00
0.00
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20
Deplasare [m]

Fig.60 - Diagrama P-el-X

Curba forță laterală - deplasare la vârful construcției P - el-x în domeniul elastic pentru q=1,0.
Aria pentru q=1 este: Ael - X = 2836.

Diagrama P - pl-X (elasto-plastic)

Ipoteza "Push X"
40000.00
35000.00
30000.00
Forţa [kN]

25000.00
20000.00
15000.00 Push X (elasto-plastic)
10000.00
5000.00
0.00
0.00 0.20 0.40 0.60 0.80
Deplasare [m]

Fig.61 - Diagrama P-pl-X

ECM1-58
 Diagrama P - pl -X (elasto-plastic)
Ipoteza "Push X"
40000.00

35000.00

30000.00

25000.00
Forţa [kN]

20000.00

15000.00 Push X(elasto-plastic)

10000.00
Fq=1 (pe directia X)
5000.00

0.00
0.00 0.20 0.40 0.60 0.80 1.00 1.20
Deplasaea [m]

Fig.62 - Diagrama P-pl-X cu indicarea forței tăietoare de bază Fel-

Curba forță laterală - deplasare la vârful construcției P - pl-X în domeniul elasto-plastic A pl-X = 10890.
Aria Apl-X a fost calculată pentru pasul în care Fpl ~ Fel

Diagrame P - x
40000.00
35000.00
30000.00
Forţa [kN]

25000.00
20000.00
Push X (elasto-plastic)
15000.00
10000.00 Seism X (elastic)
5000.00
0.00
0.00 0.20 0.40 0.60 0.80 1.00 1.20
Deplasare [m]

Fig.63 - Diagramele P-el-X şi P-pl-X

Din compararea ariilor descrise de cele două curbe P- pentru sistemul elasto-plastic şi sistemul elastic
echivalent rezultă (pe direcția X):
Apl- X > A el- X

ECM1-59
 Diagrama P - el-Y (elastic)
Seism Y
40000.00
35000.00
30000.00
Forţa [kN]

25000.00
20000.00
15000.00 Seism Y (elastic)
10000.00
5000.00
0.00
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20
Deplasare [m]

Fig.64 - Diagrama P-el-Y

Curba forță laterală - deplasare la vârful construcției P - el-Y în domeniul elastic pentru q=1,0.
Aria pentru q=1 este: Ael -Y = 2717

Diagrama P - pl-Y (elasto-plastic)

Ipoteza "Push Y"
40000.00
35000.00
30000.00
Forţa [kN]

25000.00
20000.00
15000.00 Push Y (elasto-plastic)
10000.00
5000.00
0.00
0.00 0.20 0.40 0.60 0.80 1.00
Deplasare [m]

Fig.65 - Diagrama P-pl-Y

ECM1-60
 Diagrama P - pl-Y (elasto-plastic)
Push Y
40000.00

35000.00

30000.00

25000.00
Forţa [kN]

20000.00
Push Y (elasto-plastic)
15000.00 Fq=1 (pe directia Y)
10000.00

5000.00

0.00
0.00 0.20 0.40 0.60 0.80 1.00 1.20
Deplasare [m]

Fig.66 - Diagrama P-pl-Y cu indicarea forței tăietoare de baza Fel-Y

Curbă forță laterală - deplasare la vârful construcției P - pl-Y în domeniul elasto-plastic A pl-Y = 17747.
Aria Apl-Y a fost calculată pentru pasul în care Fpl ~ Fel

Diagrame P - y
40000.00
35000.00
30000.00
25000.00
Forţa [kN]

20000.00
Pusx Y (elasto-plastic)
15000.00
Seism Y (elastic)
10000.00
5000.00
0.00
0.00 0.20 0.40 0.60 0.80 1.00 1.20
Deplasare [m]

Fig.67 - Diagramele P-el-Y şi P-pl-Y

Din compararea ariilor descrise de cele două curbe P- pentru sistemul elasto-plastic şi sistemul elastic
echivalent rezultă (pe direcția Y):
A pl-Y ≥ A el-Y

ECM1-61
10. CONCLUZII

(10.1) Structura consolidată în poziția deformată îndeplinește cerințele impuse de codul P 100-
1/2006.
(10.2) Coeficientul de ductilitate q folosit la verificarea structurii a fost corect ales.
(10.3) În urma calculului static spațial în domeniul elastic şi inelastic se poate constata că structura
consolidată îndeplinește condițiile minime/recomandate de rezistenţă, stabilitate,
deformabilitate şi ductilitate.

ECM1-62