(DIVERSIFICAREA) – PARTEA I
Alimentatia complementara sau diversificarea, cum mai este cunoscuta, reprezinta introducerea in
alimentatia bebelusilor alaptati sau hraniti artificial a alimentelor solide sau lichide, altele decat laptele.
Dupa Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), Societatea Europeana de Gastroenterologie, Hepatologie si
Nutritie Pediatrica (ESPGHAN) precum si Asociatia Americana de Pediatrie (AAP), laptele matern este
singurul aliment de care un copil are nevoie pana la varsta de 6 luni, recomandarile unanime fiind de a
continua alaptarea si dupa aceasta varsta pana la 2 ani si chiar mai mult.
Introducerea alimentatie complementare este primul pas catre intarcare. Alimentele noi care sunt
adaugate in dieta sugarului inlocuiesc mesele de lapte, avand impact asupra lactatiei si grabind instalarea
menstrelor si a ovulatiei la mama. Din aceste motive diversificarea trebuie facuta treptat si trebuie
adaptata nevoilor sugarului. De aici a aparut si noul concept de autodiversificare sau Baby Led Weaning
(intarcarea condusa de bebelus), despre care vom vorbi intr-un articol viitor.
Introducerea prea devreme, inainte de 4 luni, a alimentatiei complementare nu amelioreaza digestia (la
copiii cu asa zisa constipatie, mai ales daca sunt alaptati), nu ajuta neaparat la recuperarea unui deficit
ponderal, alimentele introduse avand un continut nutritional mai redus decat laptele matern, si nici nu va
ameliora somnul de noapte al bebelusului alaptat la cerere – dupa propriile nevoi nutritionale si afective.
Momentul introducerii alimentatiei complementare trebuie adaptat deci copilului. Acesta trebuie sa fie la 6
luni pentru sugarul alaptat si la 4-5 luni pentru cel alimentat artificial, adaptat la prematur in functie de
varsta corectata si nu de varsta cronologica, adaptat copilului cu deficite ponderale – acesta avand
"varsta greutatii sale". Decizia inceperii alimentatiei complementare trebuie luata impreuna cu medicul
pediatrul.
• Se incepe cand sugarul se afla in perfecta stare de sanatate si are scaune normale (adica nemodificate
fata de cele pe care le are de obicei).
In articolul urmator vom continua tema alimentatie complementare cu detalii despre grupele de alimente
si reguli generale de preparare si de igiena a alimentatiei.
Acest articol are scopul de a informa si educa parintii in legatura cu cresterea normala si armonioasa a
copilului, informatiile continute fiind conforme cu recomandarile forurilor internationale in domeniu.
Asa cum am promis in articolul precedent, revenim cu informatii suplimentare
despre introducerea alimentatiei complementare la sugari.
Pana la varsta de 6 luni, nivelul de nutrienti necesari unui copil poate fi
acoperit de laptele matern. Dupa aceasta varsta nesesarul de calorii, de proteine, fier,
zinc si vitamine liposolubile ( A, D, E) creste. Din acest motiv alimentatia
complementara trebuie introdusa in asa fel incat sa suplineasca acest necesar. Pe
parcursul diversificarii, pana la 1 an, alimentul de baza ramane insa laptele matern. In
cazul copiilor alimentati artificial, cantitatea maxima de formula va fi redusa pana la
500-550 ml/zi pana la varsta de 1 an. Diferentierea intre aceste doua tipuri de
alimentatie vine din compozitia diferita a celor doua tipuri de lapte. Compozitia
laptelui matern se adapteaza perfect nevoilor sugarului in timp ce formula are o
compozitie constanta. Pe langa asta sugarul alaptat este alimentat la cerere pe cand
sugarul care primeste lapte praf este de cele mai multe ori supraalimentat si are risc de
obezitate.
Introducerea alimentelor noi trebuie facuta, asa cum am mai spus, treptat si
adaptat nevoilor copilului, tinand seama de particularitatile de apetit si
satietate. Adica i se da copilului sa manance cand ii este foame. Este foarte
importanta incurajarea copilului sa se autoalimenteze, sa se foloseasca de propriile
achizitii motorii (la 7-8 luni poate sa tina si sa duca la gura mancarea, la 9-10 luni
poate sa tina cana, la 10-12 luni poate sa tina lingurita si sa incerce sa o foloseasca).
Alimentele trebuie sa fie explorate de copil si momentul mesei trebuie sa fie unul
placut, copilul nu trebuie certat daca se murdareste, nu trebuie fortat sa termine toata
portia, si nu trebuie obligat sa manance un aliment care nu ii place (pentru a evita
anorexia de opozitie). In timpul mesei atentia copilului trebuie sa fie atrasa asupra
hranei si nu distrasa de alte activitati (joaca, privit la televizor).
10 reguli generale administrare a alimentelor complementare
1. Respectarea regulilor generale de igiena (spalarea mainilor inainte de a prepara
mancarea si dupa manipularea alimentelor crude, netratate termic –oua, carne,
peste, spalarea riguroasa a fructelor si legumelor, spalarea mainilor chiar si ale
copilului inainte de administrarea hranei).
2. Servirea alimentelor imediat dupa prepararea acestora sau pastrarea lor
adecvata – maxim 24 de ore la frigider la temperatura constanta, acoperite, departe
de surse de contaminare, sau la congelator (congelare imediata in recipient special
– ideal in portii mici gata de a fi administrate).
3. Igiena veselei si adaptarea veselei la varsta copilului pentru a preveni
accidentele.
4. Alimentele lichide nu vor fi administrate cu biberonul ci cu lingurita sau cu
cana.
5. Alimentele care nu pot fi administrate crude vor fi preparate termic
corespunzator prin fierbere, la abur sau coacere, nu prin prajire.
6. Temperatura optima pentru administrarea alimentelor este temperatura camerei
sau un pic mai calde. Mucoasa bucala a copilului mic este mult mai sensibila decat
cea a adultului. Alimentele reci pentru un adult sunt foarte reci pentru un copil si
cele calde sunt percepute ca fierbinti.
7. In mancarea copilului nu se va adauga sare sau zahar. Mancarea poate fi
condimentata, cu exceptia folosirii piperului si a ardeiului iute (chili).
8. Sucurile de fructe nu sunt recomandate pana la 1 an pentru ca fructoza in
cantitate mare poate duce la aparitia diareei (diaree osmotica), si pentru ca fructele
si legumele intregi au o valoare nutritiva mai mare.
9. Sugarul poate primi apa (fiarta si racita sau plata, nu apa minerala sau bauturi
carbogazoase, si nu din fantana – risc de intoxicatie cu nitriti), mai ales dupa
mesele bogate in proteine si minerale, sau in perioadele de canicula si febra.
Ceaiurile nu sunt recomandate in cantitati mari (de sete), pentru ca reduc absorbtia
fierului din alimente.
10. Dulciurile concentrate, ciocolata, prajiturile, chipsurile, pufuletii nu sunt
recomandate in alimentatia copilului mic.
Cantitatea de aliment necesara, consistenta si frecventa meselor
Alimentele complementare trebuie introduse treptat si singure, incepand cu 2-3
lingurite si crescand cantitatea pana la inlocuirea completa a unei mese de lapte. Pe
parcursul introducerii unui nou aliment mama trebuie sa urmareasca semnele de
intoleranta (varsaturi, scaune diareice, eruptii cutanate). In caz de intoleranta sau daca
sugarul refuza alimentul el trebuie scos si reintrodus mai tarziu. Odata introdus un
aliment nou masa trebuie diversificata si nu generalizata. In cazul copiilor alaptati,
masa de diversificare poate fi completata cu lapte de mama (copilul va suge inainte
sau dupa masa in functie de apetit). Cantitatea de alimente complementare necesara
unui copil alaptat este urmatoarea (dupa recomandarile Ministerului Sanatatii):
6-8 luni: 137-187g/zi (130-200 kcal/zi) – in 1 sau 2 mese
9-11 luni: 206-281 g/zi (300-310 kcal/zi) – 2 sau 3 mese
12-23 luni: 378-515 g/zi (550-580 kcal/zi) – 3 mese si 1-2 gustari
Frecventa meselor complementare va creste odata cu varsta si cu diversificarea
astfel incat la varsta de un an copilul sa primeasca 3 mese pe zi si 1-2 gustari (plus
mesele de lapte) Un numar mai mare de mese de diversificare in cazul copiilor alaptati
va duce la inlocuirea meselor de lapte matern, la scaderea lactatiei si intarcare
precoce. Pentru copiii alimentati artificial aportul de lapte praf la varsta de un an nu
trebuie sa depaseasca 500-550 ml/zi.
Proportia ideala, pentru aceasta varsta, intre clasele de nutrienti despre care am
vorbit mai sus este urmoatoarea: 50-55 % din numarul total de calorii trebuie sa
provina din aportul decarbohidrati (adica intre 16 si 25 g glucide/zi, intre 6 si 8 luni,
37-39 g glucide/zi intre 9 si 11 luni si intre 69 si 72 g glucide/zi intre 12 si 23 luni),
30-35 % din numarul total de calorii trebuie sa provina din lipide (adica intre 5 si 7 g
lipide/zi intre 6 si 8 luni, 10-12 g lipide /zi intre 9 si 11 luni, 20-22 g lipide/zi intre 12
si 23 de luni), si 10-15 % din numarul total de calorii sa provina din proteine (adica
intre 5 si 7 g proteine/zi intre 6 si 8 luni, intre 10 si 12 g proteine/zi intre 9 si 11 luni si
intre 20 si 22 g proteine/zi intre 12 si 23 luni). Valorile exemplificate mai sus sunt
informative, nu trebuie calculata zilnic cantitatea alimentelor. Cantitatile de nutrienti
sunt specifice fiecarui aliment in parte si in acest sens pot fi consultate tabele cu
compozitia alimentelor. Iata niste exemple: pana la varsta de 9 luni un copil ar trebui
sa primeasca in jur de 30 g de carne pe zi, dupa aceea portia va creste la aproximativ
50 g /zi. O cantitate mai mare suprasolicita excretia renala. Aceeasi cantitate este
valabila si pentru peste sau ficat. In zilele in care primeste ou poate sa nu primeasca si
carne. Portia zilnica de lactate (altele decat laptele ca atare) poate sa fie de 30-50 g de
branza (pana la 1 an), sau 100-125 ml de iaurt. Este recomandat ca la fiecare masa sa
primeasca o portie de fructe sau de legume (ca si cantitate fructele si legumele trebuie
sa acopere aproximativ 50% din cantitatea totala de alimente complementare).
La inceput alimentele vor avea o consistenta semilichida, adaptata apoi capacitatii
copilului de a mesteca si de a tine in mana. Nu se vor administra alimentele sub forma
de piure fin o perioada foarte lunga ci se va creste progresiv granulatia pentru a
obisnui copilul sa mestece. Alimentele cu risc de inec – seminte, nuci, alune, etc. sunt
interzise la aceasta varsta.
Valoarea nutritiva a alimentelor complementare
Studiile arata ca o alimentatie echilibrata inca de la varsta introducerii alimentatiei
complementare este foarte importanta pentru dezvoltarea ulterioara a copilului. O
dieta restrictiva, va duce la dezechilibre si carente diverse. Din acest motiv nu se
recomanda in cazul copilului mic, si nici al mamei care alpteaza, o dieta vegana
pentru ca ea nu poate acoperi necesarul de proteine si lipide pentru o crestere si
dezvoltare optima.
Procesul de crestere, care are un ritm accelerat in prima copilarie are nevoie de
energie si ”caramizi”. Energia este luata din alimentele bogate in carbohidrati si lipide,
“caramizile” fiind proteinele.
Sa le luam pe rand. Proteinele din alimentatie au rol plastic, adica sunt materia
prima pentru metabolismul unui organism in crestere. Alimentele cu cel mai mare
aport proteic sunt cele de origine animala – carnea, lactatele, albusul de ou. Dintre
legume continutul cel mai ridicat de proteine il au boabele – fasole, linte, soia, dar o
dieta bazata numai pe acestea nu poate acoperi necesarul zilnic destul de mare (de
aproximativ 15% din calorii). Lipidele sunt foarte importante pentru dezvoltarea
normala a sistemului nervos. Mielinizarea completa a sistemului nervos se face pana
la varsta de 2 ani. Mielina care imbraca axonii neuronilor si are rol in transmiterea
impulsului nervos (axonii sunt componente ale fibrelor nervoase care compun caile
nervoase si nervii) are ca si principale componente lipidele. Iata de ce un copil trebuie
sa aiba o dieta bogata in grasimi, si nu trebuie sa primeasca alimente degresate (lapte
degresat, smantana degresata etc.) Colesterolul (continut in galbenusul de ou, unt,
smantana) si acizii grasi esentiali (ulei de masline, avocado, seminte si nuci, peste,
lapte de mama) sunt componentele cele mai importante, si ele nu trebuie sa lipseasca
din alimentatia copilului mic. Aportul de lipide exclusiv din produse vegetale este
greu de obtinut la varsta aceasta. Carbohidratii (glucidele) sunt nutrientii de baza din
alimentatie (fructe – fructoza, lactate – lactoza, amidon din legume si cereale). Pe
langa carbohidrati, cerealele contin cantitati mari de vitamine din grupul B, necesare
de asemenea dezvoltarii neurologice normale, carentele de vitamine din grupul B fiind
incriminate in aparitia unor boli neurologice grave precum epilepsia prin carenta de
piridoxina (B6). Pe langa aceste grupe mari de nutrienti alimetatia complementara
trebuie sa acopere necesarul de minerale: fier, zinc, calciu, fosfor, si vitamine
liposolubile (A,D,E) toate prezente in cantitate mare in unele alimente de origine
animala. Iata de o alimentatie restrictiva asupra unor grupe de alimente nu este
recomandata la varsta mica. In plus consideram ca fiecare om are dreptul sa aleaga ce
fel de dieta se urmeze, chiar si un copil, si nu poate alege daca nu cunoaste, si nu are
informatia biologica. De aici a aparut si noul concept de autodiversificare. Copilul
chiar si la varsta mica poate alege, ce, cat si cum sa manance, rolul nostru ca parinti
este sa ii oferim variante sanatoase.
In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele grupe de alimente, varstele la
care ar trebui introduse, si detalii despre valoarea lor nutritionala, precautii sau
interdictii.
Fructe
Mar 4 – 6 luni primul fruct care ar trebui
introdus
Legume
Radacioase(morcov, telina, 4-6 luni primele legume din supa
patrunjel, pastranac) de legume. Telina poate fi
alergizanta
Cartof dulce, bostan 6 luni bogate in b-caroten, dulci
(dovleac placintar) si foarte apreciate de
copiii mici
Cereale
Orez 4-6 luni constipa
Cereale cu gluten (grau, orz, 6 luni sub protectia alimentatiei Introduse sub varsta
ovaz) naturale, nu trebuie de 6 luni sau prea
introduse mai tarziu de 8 tarziu pot declansa
luni. Sunt bogate in debutul bolii celiace
vitamine din grupul B. la persoanele
predispuse genetic
Carne
Pui, curcan 6 luni
Vita 6 luni
Peste
Alb(salau, pastrav) 7-8 luni atentie la surse,
prospetime, risc de
toxiinfectii alimentare
Somon 9 luni poate provoca alergii,
continut bogat in acizi
grasi esentiali
Oua
Galbenus de la 8 luni initial ¼, apoi ½ apoi ¾ atentie la sursa si la
apoi un galbenus intreg la prepararea termica
1 an. Frecventa (daca este
administrari este de 3 -4 necorespunzatoare
ori pe saptamana. exista riscul infectiei
Continut mare de fier. cu salmonella –
maioneza, creme
nefierte)
Albus 12 luni risc de alergie
Lactate
Lapte de vaca integral 12 luni nu se va depasi o cantitate
de 500 ml/zi, trebuie
administrat integral,
introdus mai devreme
poate duce la intoleranta
la proteinele laptelui de
vaca si anemie prin
microhemoragii digestive.
In cantitate mare duce la
aparitia distrofiei laptelui
de vaca si a anemiei
feriprive.
Ulei
de masline, de floarea 6 luni adaugat la mancare, cate
soarelui o lingurita
Nuci si
12 luni risc de alergie si de inec
seminte
(vor si macinate inainte)
Miere
12 luni alergizanta risc de infectie
botulinica mai ales
cea care nu este
ambalata si sterilizata
industrial