Sunteți pe pagina 1din 23

CUPRINS

Introducere....................................................................................pag 3
Tehnologii de prelucrare a struguriilor.........................................pag 4
Compozitia chimica a struguriilor ..............................................pag 6
Tehnologia obtinerii vinurilor seci..............................................pag 7
Zdrobirea struguriilor..................................................................pag 8
Desciorchinarea ..........................................................................pag 8
Scurgerea mustuielii....................................................................pag 9
Presarea........................................................................................pag 9
Prevenirea oxidarii mustului tehnologic....................................pag 10
Limpezirea mustului..................................................................pag 10
Fermentarea mustului de struguri..............................................pag 11
Vinul organic.............................................................................pag 12
Vinurile bio de la Adamclisi.....................................................pag 13
Piaţa vinului în Uniunea Europeană........................................pag 14
Vita de vie eco.........................................................................pag 16
Caracteristicile unui vin BIO....................................................pag 17
Vinul romanesc in anul 2017....................................................pag 20
Vinul de culoare albastră..........................................................pag 21
7 lucruri despre vin...................................................................pag 22
Bibliografie ..............................................................................pag 24

2
INTRODUCERE

România este unul dintre cei mai mari producători de vinuri din lume, cu o producție (în
2003) de aproximativ 545.700 de tone de vin. În ultimii ani, România a atras mulți oameni de
afaceri europeni și cumpărători de vin, datorită prețurilor accesibile atât la vița de vie cât și la
vinuri, comparativ cu alte vinuri produse de națiuni cum ar fi Franța, Germania sau
Italia.Vinul a fost introdus pentru prima dată acum 3000 de ani în Dacia (România de astăzi)
de către greci, în momentul în care au sosit la Marea Neagră.n perioada 2003 - 2008, suprafața
cultivată cu viță-de-vie în România a fost de 180.000 de hectare. Producția medie utilizabilă
de vin în România în aceeași perioadă a fost de 5 milioane hectolitri, ceea ce plasează
România pe poziția a șasea în UE, după Franța (producție medie de 51 milioane hectolitri),
Italia (48 de milioane hectolitri), Spania (38 de milioane hectolitri), Germania (9 milioane de
hectolitri) și Portugalia (7,5 milioane hectolitri).Consumul intern de vinuri românești a crescut
și prin dezvoltarea comerțului online.

Prezența Munților Carpați, a Dunării și influența pe care o exercită Marea Negră, creează pe
teritoriul României ecosisteme regionale în raport de care s-au delimitat 8 regiuni viticole:
Regiunea viticolă a Podișului Transilvaniei; Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei;
Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei; Regiunea viticolă a Dealurilor
Banatului; Regiunea viticolă a Dealurilor Crișanei și Maramureșului; Regiunea viticolă a
Colinelor Dobrogei; Regiunea viticolă a Teraselor Dunării; Regiunea viticolă a Nisipurilor și
altor terenuri favorabile din sudul țării.

În cadrul celor opt regiuni viticole există 37 de podgorii, caracterizate prin condiții de mediu
specifice și prezența în cultură a soiurilor locale.

Podgoriile României sunt: Târnave, Alba, Aiud, Lechința, Sebeș-Apold; Cotnari, Iași, Huși,
Colinele Tutovei, Zeletin, Dealurile Bujorului, Nicorești, Ivești, Covurlui, Panciu, Odobești,
Cotești; Dealurile Buzăului, Dealul Mare, Ștefănești, Sâmburești, Drăgășani, Dealurile
Craiovei, Severinului, Plaiurile Drâncei; Sarica-Niculițel, Istria-Babadag, Murfatlar; Dacilor,
Sadova-Corabia, Bechet, Greaca, Ostrov; Miniș-Măderat, Diosig, Valea lui Mihai si Simleul
Silvaniei.

Soiuri
 Vinuri albe: Ardeleancă; Berbecel; Cadarcă; Creață de Banat; Crâmpoșie, Fetească
Albă; Fetească Regală; Frâncușă; Galbenă de Odobești; Grasă de Cotnari; Iordană;
Majarcă albă; Mustoasă de Măderat; Plăvaie; Roșioară; Șarbă; Steinchiller; Zghihară
de Huși.
 Vinuri roșii: Băbească Neagră; Fetească Neagră; Negru de Drăgășani; Novac.
 Vinuri aromate: Busuioacă de Bohotin; Tămâioasă Românească

3
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A STRUGURILOR IN VEDEREA
OBTINERII VINURILOR

STRUGURII-MATERIE PRIMA IN INDUSTRIA VINULUI

In functie de insusirile tehnologice, strugurii pot avea urmatoarele destinatii:consum in stare


proaspata; vinificatie; industrializare:producere de stafide,sucuri,dulceturi,compoturi si
musturi concentrate.

Strugurii sunt alcatuiti din:

ciorchini - 3÷7%;

boabe: pielita - 7÷11%; miez - 85÷90%; seminte - 3÷5%.

Proportiile dintre partile constituente sunt functie de: soiul vitei de vie; conditiile ecologice;
metodele agrotehnice folosite; gradul de coacere.

Schema sectiunii prin bobul de strugure:

1 - pedicel;

2 - burelet;

3 - epicarp;

4 - hipocarp;

5 - retea vasculara;

6 - mezocarp;

7 - seminte.

Componentele chimice ale miezului sunt:

Glucidele care reprezinta 15÷25% si sunt reprezentate de glucoza si fructoza, raportul dintre
ele fiind o caracteristica de soi la maturitatea deplina (0,95 pentru strugurii din Europa si ≤
pentru soiurile americane).

Acizii cei mai importanti sunt acidul tartric si malic (95% din aciditatea totala), apoi acidul
citric si, in cantitati mici, acidul oxalic, galacturonic, glucuronic, gluconic, glicolic, ascorbic.
Acidul tartric se gaseste in cantitate de 2÷7 g/l, din care liber 0,4÷1,3 g/l. Cantitati mari de
acid tartric imprima mustului si vinului gust de verdeata. Formeaza saruri acide si neutre (Na,
K, Ca, Al, Fe, Cu, etc.). La cresterea concentratiei de alcool si la scaderea temperaturii,
tartratul acid de potasiu impreuna cu tartratul neutru de calciu se depun si formeaza tirighia
(piatra vinului). Acidul malic reprezinta 1÷4 g/l si formeaza saruri acide si neutre greu
precipitabile. Este metabolizat de unele drojdii si de catre bacteriile malolactice. La
concentratii mici asigura vinului fructuozitate, iar in cantitati mari confera gustul de crud. In

4
struguri se gasesc si sarurile acizilor minerali: sulfati, cloruri, fosfati de K, Ca, Na, Mg in
cantitati de maximum 1 g/l.

Substantele azotoase se gasesc in cantitate de 0,60÷2,4 g/kg struguri exprimata ca azot total.
In must trec 0,2÷1,4 g/l. Substantele azotoase maresc valoarea nutritiva a strugu 252i89c rilor,
mustului, vinului si constituie sursa de azot pentru drojdii si bacterii.

Compusii fenolici din struguri dau musturilor si vinurilor culoare, corpolenta, astringenta,
savoare, participa la o serie de reactii de oxidoreducere, condensare.

Substantele colorante sunt reprezentate de clorofila, xantofila, caroteni, flavone, flavonoli,


antociani, s.a. Se gasesc, in principal in pielita, numai la soiurile tinctoriale si la unii hibrizi se
gasesc si in miez. Continutul lor variaza in functie de soi, conditiile ecologice si agrotehnice,
desimea si varsta plantatiei, etc.

Substantele minerale sunt reprezentate de macroelemente si microelemente, fiind in functie


de soi, conditii pedoclimatice, agrotehnice folosite. Sunt localizate, in principal, in partile
solide ale strugurelui. Predominant este K urmat de Ca, Mg, Na. Fosforul reprezinta 8÷20%
din totalul substantelor minerale.

Vitaminele sunt reprezentate de B1, B2, B6, acid pantotenic, mezoinozitol, biotina, niacina,
colina, acid ascorbic. Vitaminele se gasesc in cantitate mai mare in pielita.

Gradul de maturare al strugurilor determina randamentul in must la prelucrare si mai


ales compozitia si calitatea vinului rezultat.

Maturarea strugurilor nu este un proces regulat si uniform. Timpul ploios si rece poate
micsora intensitatea ritmului de maturare, in timp ce o vreme secetoasa accelereaza maturarea
strugurilor. Un alt motiv pentru determinarea momentului optim de recoltare consta in faptul
ca nu toate soiurile se coc in acelasi timp si nu la aceeasi data in fiecare an.

Metodele pentru stabilirea datei la care strugurii sunt copti si pot fi recoltati au evoluat in
decursul timpurilor de la cele organoleptice la determinarile chimice, prin care se urmaresc
schimbarile intervenite in continutul principalelor componente ale strugurilor.

Determinarea maturarii strugurilor prin metode chimice se bazeaza pe urmarirea


procesului de acumulare a zaharurilor si de scadere a aciditatii din boabe. Pentru a avea o
imagine mai completa a raportului dintre zaharuri si aciditate se calculeaza o serie de indici de
maturare a strugurilor.

Compozitia chimica a strugurilor

(valori exprimate in % din greutatea strugurilor) )

Nr. Componente In boabe


In ciorchini
crt. chimice pielite pulpa seminte
1 APA 78÷80 75÷80 80÷85 25÷45
2 ZAHARURI
- glucoza - - 7÷12,5 -

5
- fructoza - - 8÷13 -
- zaharoza - - 0,1÷0,15 -
-pentozani 0,5÷1,5 0,5÷1,0 0÷0,1 4÷5
ACIZI ORGANICI
- acid tartric 0,5÷1,5 0,2÷0,5 0,3÷0,8 -
- acid malic 0,1÷0,5 0,01÷0,02 0,05÷0,1 -

- acid citric - - 0.02÷0,09 -


- acid - - 0,01÷0,02 -
gluconic
POLIFENOLI
- taninuri 3÷5 0,5÷1,0 0,01÷0,02 5÷8
4
- antociani - 0÷2 soiuri -
tinctoriale
SUBSTANTE AZOTATE
- aminoacizi - 0,02÷0,1 0,5÷1,0 -
- polipeptide 1÷1,2 0,2÷0,3 0,01÷0,2 0,5÷2,0
5
- proteine 0,5÷0,8 0,05÷0,1 0,01÷0,1 0,2÷0,5
- amine - - 0÷0,02 -
biogene
LIPIDE
6 - acizi grasi 0,01÷0,02 0,08÷0,2 0,01÷0,05 9÷18
- fitosteroli - 0,01÷0,04 - -
SUBSTANTE PECTICE
- protopectine - 0,01÷0,05 - -
7
- pectine - - 0,5÷0,2 -
- gume - 0,02÷0,1 0,01÷0,5 -
AROME PRIMARE
- terpenoli - 0,01÷0,1 urme -
8
- glicozide
- 0,1÷0,5 urme -
terpenice
SUBSTANTE
9 2÷3 0,5÷1 0,2÷0,3 2÷4
MINERALE
POLIZAHARIDE
10
- celuloza 5÷10 3÷4 0,1÷0,2 44÷57
VITAMINE
11 - - 0,01÷0,08 -
(B,H,PP,C)
ENZIME Oxido-
12 - pectolaze reductaze -
liaze

PRINCIPALE LE TEHNOLOGII DE PRODUCERE A VINURILOR

In functie de procedeele si operatiile tehnologice cu ajutorul carora strugurii sunt transformati


in vin si de succesiunea desfasurarii lor, se cunosc doua tehnologii de baza, si anume:

tehnologia de obtinere a vinurilor albe (vinificatia in alb);

tehnologia de obtinere a vinurilor rosii (vinificatia in rosu).

6
Deosebirea esentiala dintre cele doua tehnologii consta in aceea ca, in cazul vinurilor albe
mustul se separa cat mai rapid de bostina si se fermenteaza separat, in timp ce la prepararea
vinurilor rosii mustul se fermenteaza pe bostina. Deci la vinificatia in alb presarea precede
fermentarea, in timp ce la vinificatia in rosu aceasta operatiune are loc dupa macerare-
fermentare.

TEHNOLOGIA OBTINERII VINURILOR ALBE SECI

Vinul constituie un produs rezultat in urma transformarilor biochimice,fizico-chimice si


chimice ale substantelor constituite in struguri. Aceste transformari incep odata cu distrugerea
fizica a tesutului vegetal si pana la invechirea vinului.Vinul alb sec este obtinut din mustul de
struguri provenit in exclusivitate din pulpa boabelor de struguri, iar glucidele fermentescibile
sunt transformate in totalitate de catre drojdii in timpul fermentatiei alcoolice.Vinificatia in
alb trebuie astfel dirijata incat sa evite dizolvarea directa sau enzimatica a substantelor din
partile solide ale strugurilor - pielite, seminte si ciorchini. In acest scop faza enzimatica a
mustului trebuie redusa la minimum, respectiv obtinerea mustului sa se realizeze in scurt
timp, iar fractiunile ce contin componenti din partile solide sa fie separate de fractiunile de
must initiale.Schema tehnologica generala de obtinere a vinurilor albe seci este prezentata in
figura 2 si cuprinde urmatoarele etape:

obtinerea mustului de struguri;

prevenirea oxidarii mustului;

limpezirea mustului;

fermentarea mustului.

Receptia calitativa consta in identificarea soiurilor de struguri care trebuie sa


corespunda categoriei de calitate a vinului ce urmeaza a fi obtinut. Se apreciaza starea de
sanatate a strugurilor si integritatea acestora. Dupa aprecierea senzoriala se efectueaza analiza
chimica a strugurilor prin determinarea continutului de zahar al mustului (refractometric sau
densimetric) si a aciditatii. Continutul de zahar este un indicator de plata ce se trece in
documentele de evidenta primara si trebuie sa corespunda categoriei si tipului de vin ce
urmeaza a se obtine.

Receptia cantitativa consta in cantarirea strugurilor la intrarea in centrul de vinificatie.


Descarcarea strugurilor se face de regula mecanizat direct in buncarele de alimentare a
masinilor de prelucrat, fie prin bascularea containerului mijlocului de transport, fie cu ajutorul
unei macarale in cazul cand transportul se executa cu bene.

Tehnologia obtinerii mustului de struguri. Obtinerea mustului tehnologic de calitate


impune respectarea urmatoarelor reguli:

prelucrarea strugurilor imediat dupa cules si intr-un timp cat mai scurt;

evitarea aerarii si oxidarii mustului;

evitarea imbogatirii mustului cu metale (Fe, Cu, etc.);

colectarea si vinificarea separata a diferitelor fractiuni de must.

7
Din punct de vedere tehnic si economic, satisfacerea cerintelor tehnologice necesita
asamblarea diferitelor utilaje de prelucrare in linii tehnologice adecvate tipurilor de vin ce
urmeaza a fi preparate.

Prelucrarea strugurilor cuprinde operatiile de zdrobire - dezbrobonire (desciorchinare),


pompare, obtinerea mustului ravac si a mustului de presa.

Zdrobirea strugurilor. Este operatia tehnologica prin care se realizeaza strivirea si


spargerea boabelor de struguri in vederea punerii in libertate a sucului, pentru ca acesta sa
poata veni in contact cu agentii fermentatiei alcoolice - drojdiile. Masa de struguri zdrobiti se
numeste mustuiala integrala.

Pentru a realiza o zdrobire optima este necesar ca:

spargerea boabelor sa fie completa;

sa se evite fragmentarea pulpei, pielitei si a ciorchinilor;

sa se efectueze intr-un timp cat mai scurt pentru a evita difuzia componentelor din pielite,
seminte si ciorchini;

sa se evite aerarea excesiva a strugurilor zdrobiti.

Desciorchinarea strugurilor se poate realiza simultan cu zdrobirea strugurilor si pomparea


mustuielii la utilajele denumite fuloegrapompe. Fuloegrapompele realizeaza urmatoarele
operatii:

zdrobirea strugurilor cu o pereche sau doua perechi de valturi cu caneluri sau rifluri;

desciorchinarea centrifugala cu ajutorul axului cu palete ce proiecteaza mustuiala pe tamburul


perforat;

zvantarea si evacuarea ciorchinilor de catre axul cu palete;

dirijarea mustului fara ciorchini spre aspiratia pompei cu ajutorul unui snec sau prin cadere si
cu ajutorul paletelor elicoidale dispuse la exteriorul tamburului perforat si mobil;

pomparea mustuielii la scurgatoare (vinificatia in alb) sau la vasele de fermentare-macerare


(vinificatia in rosu).

Scurgerea mustuielii are rolul de a separa mustul eliberat in urma zdrobirii strugurilor, must
ce provine in cea mai mare parte din zona mediana a bobului. Aceasta fractiune de must se
numeste must ravac, avand o compozitie echilibrata in glucide, acizi, substante tanante,
azotoase. Deci, mustul ravac constituie fractiunea din care se va obtine vinul de prima calitate.
Obtinerea mustului ravac este o operatie caracteristica vinificatiei in alb. Mustuiala epuizata
de mustul ravac se numeste mustuiala scursa sau bostina, fiind dirijata la operatia de presare.
Scurgerea mustuielii este realizata prin doua procedee: scurgere statica, gravitationala si
scurgere dinamica, mecanica, care este mai rapida.

Scurgerea statica a mustuielii foloseste asa numitele linuri de scurgere, de tipul casetelor
construite din sipci de lemn (vinificatie artizanala) si vase deschise (lemn, beton, metal) cu
funduri false, perforate ce permit separarea mustului ravac.

8
Scurgerea mecanica a mustuielii se realizeaza in scurgatoare cu functionare continua, mustul
separandu-se prin gravitatie si printr-o usoara presare sau centrifugare. Dintre scurgatoarele
mecanice des intalnite se utilizeaza scurgatorul compresor si scurgatorul transportor.

Presarea este operatia tehnologica prin care se realizeaza epuizarea in must a mustuielii
scurse, cu scopul obtinerii unei cantitati cat mai mari de must. In urma operatiei de presare din
mustuiala scursa se obtine must de presa si tescovina.

Presarea bostinei se efectueaza cu ajutorul preselor, care sunt de mai multe tipuri, forme si
marimi, deosebindu-se intre ele in special prin modul de functionare. Din acest punct de
vedere presele folosite in vinificatie se impart astfel:

prese discontinue:

verticale:

mecanice cu surub (teascurile);

mecanice cu surub si cap hidraulic;

hidraulice;

orizontale:

cu actiune mecanica;

cu actiune mecano-hidraulica;

cu actiune pneumatica, cu membrana sau burduf;

prese continue:

mecanice simple, cu melc sau snec de presare;

mecanice perfectionate, cu 2 sau mai multe snecuri si con de presare;

cu banda si tamburi de presare.

Prevenirea oxidarii mustului tehnologic. Cu exceptia unor vinuri speciale, oxigenul


din aer este daunator calitatii vinului alb intr-o masura mult mai mare decat vinului rosu, care
este partial protejat fata de oxidare, datorita proprietatilor antioxidante ale substantelor
tanante. In cazul vinului alb, oxigenul din aer denatureaza aroma, distruge fructuozitatea si
brunifica culoarea. Totusi, pe parcursul obtinerii vinului alb nu se poate impiedica in totalitate
ca mustul sa vina in contact cu aerul, este supus actiunii oxigenului din momentul zdrobirii, la
scurgerea mustuielii, la presarea bostinei si in bazinele colectoare de must prin suprafata sa de
contact cu aerul.

In principiu, procedeele care evita oxidarea mustului actioneaza asupra principalilor


factori ai oxidarii: oxidazele, oxigenul si substantele polifenolice. In aceste scop se utilizeaza
si s-au experimentat urmatoarele procedee:

inhibarea enzimelor oxidazice cu ajutorul SO2 sau SO2 si acid ascorbic;

distrugerea oxidazelor cu ajutorul caldurii;

9
indepartarea oxidazelor din must prin deburbare sau cu bentonita;

evitarea dizolvarii oxigenului prin scurtarea duratei de obtinere a mustului sau obtinerea
mustului in atmosfera de CO2.

Limpezirea mustului. Limpezirea sau deburbarea mustului consta in indepartarea


particulelor vegetale purtatoare de substante care dau gusturi straine, neplacute vinului. In
principiu, prin deburbare se atenueaza fenomenele de maceratie, operatia fiind indispensabila
vinificatiei in alb.

Limpezirea mustului conduce la separarea a doua fractiuni: mustul limpede, decantat si


depozitul format la fundul vasului, denumit burba. Continutul si natura burbelor depind de
soi, de faza de maturitate, prezenta mucegaiului si de tehnica obtinerii mustului. Toate
operatiile care realizeaza amestecarea strugurilor si a mustuielii sunt generatoare de burba:
transportul cu snec al strugurilor; zdrobirea - desciorchinarea, pomparea, scurgerea mecanica,
presarea, s.a.

Cantitatea de burba va fi mai mare cand manipularile mustuielii si bostinei sunt mai
numeroase si mai brutale.

Pentru limpezirea mustului in practica se utilizeaza urmatoarele procedee:

sedimentarea cu decantare;

centrifugarea;

filtrarea.

Fermentarea mustului de struguri

Fermentarea mustului este un proces complex de natura microbiologica care determina, prin
modificari cantitative, saltul calitativ de transformare a mustului de struguri intr-o bautura cu
proprietati organoleptice specifice - vinul.

Datorita complexitatii fenomenelor legate de activitatea drojdiilor, in oenologie s-au efectuat


studii aprofundate, primele studii fiind ale lui Pasteur care a stabilit corelatia intre fermentatia
alcoolica si existenta drojdiilor.

10
VINUL ORGANIC – NORMELE U.E

Comitetul permanent pentru agricultura ecologica (SCOF) a elaborat noi norme UE pentru
vinul organic, care vor fi publicate in Jurnalul Oficial in saptamanile ce urmeaza. Noul
regulament, care se va aplica incepand cu recolta din 2012, permite producatorilor de vin
organic sa foloseasca termenul de "vin bio" pe etichetele lor. Etichetele trebuie sa poarte de
asemenea logo-ul pentru agricultura organica utilizat in UE, precum si codul organismului de
certificare, si trebuie sa respecte totodata ?i celelalte norme de etichetare a vinului. Desi exista
deja norme pentru "vinul produs din struguri organici", acestea nu vizeaza si practicile de
vinificatie, adica intregul proces de transformare a strugurilor in vin. Sectorul vinicol
ramasese singurul nereglementat in intregime de normele UE privind agricultura organica in
temeiul Regulamentului 834/2007 . Dupa votul exprimat in cadrul comitetului permanent,
comisarul UE pentru agricultura si dezvoltare rurala, Dacian Ciolos, a afirmat: "Sunt incantat
ca am cazut de acord asupra acestui dosar, deoarece este important sa stabilim norme
armonizate care sa garanteze o stacheta clara pentru consumatorii care sunt din ce in ce mai
interesati de produsele organice. Ma declar multumit ca am elaborat o serie de norme care
permit o diferentiere clara intre vinul obtinut prin metode conventionale si cel obtinut prin
metode organice, intocmai ca si in cazul altor produse agricole. Prin urmare, consumatorii pot
fi siguri ca "vinul bio" este produs conform unor norme mai stricte".

Noile norme sunt mai transparente si faciliteaza recunoasterea produsului de catre


consumatori. Ele vor contribui la o mai buna functionare a pietei interne si la consolidarea
pozitiei "vinurilor bio" din UE pe piata internationala, unde multi alti producatori (din SUA,
Chile, Australia, Africa de Sud) au deja norme stabilite pentru acest tip de vinuri. Acest
regulament finalizeaza pachetul legislativ referitor la agricultura organica in UE, care acopera
de acum toate produsele agricole.

Noul regulament prevede un subansamblu de practici oenologice (vinicole) si stabileste


substantele permise pentru obtinerea vinurilor organice, a?a cum sunt definite in
Regulamentul (CE) nr. 606/2009 privind organizarea pietei comune (OPC) vitivinicole. De
exemplu, acidul sorbic si desulfitarea nu vor fi permise, nivelul sulfitilor din vinul organic
trebuind sa fie cu cel putin 30-50 mg/l mai mic decat la vinul obtinut prin metode
conventionale (in functie de continutul de zahar rezidual). in afara acestui subansamblu de
specificatii, se aplica si normele vinicole generale definite in regulamentul OPC pentru
sectorul vitivinicol. Pe langa respectarea acestor practici, "vinul bio" trebuie desigur sa fie
obtinut din struguri organici - conform definitiei din Regulamentul (CE) nr. 834/2007.

Context

Nu exista norme sau definitii la nivelul UE care sa aiba ca obiect "vinul bio". Numai strugurii
pot fi in prezent certificati ca produse organice, singura mentiune permisa fiind cea de "vin
obtinut din struguri organici". In 2004, prin planul de actiune european pentru o alimentatie si
o agricultura organice, Comisia s-a angajat sa instituie norme specifice care sa se aplice
tuturor proceselor de productie agricola, inclusiv vinificatiei. in acest context, proiectul de
cercetare "OrWine" a fost finantat prin intermediul celui de-al saselea Program-Cadru. in
iunie 2009, pe baza concluziilor acestui proiect, au fost inaintate propuneri legislative in
cadrul Comitetul Permanent pentru Agricultura Ecologica (SCOF), insa ele au fost blocate si

11
in cele din urma retrase in iunie 2010. Lucrarile s-au reluat in 2011 si proiectul a primit aviz
favorabil din partea SCOF in data de 8 februarie 2012.

Componentele de baza ale propunerii

Noile norme aplicabile procesului de vinificatie organic introduc o definitie tehnica a "vinului
bio", care respecta obiectivele si principiile agriculturii organice, astfel cum au fost ele
stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului UE privind productia organica.
Regulamentul identifica tehnicile oenologice si substantele autorizate pentru obtinerea
"vinului bio".

Printre acestea se numara: continutul maxim de sulfiti de 100 mg/l la vinul rosu (150 mg/l
pentru vinul produs in mod conventional) si 150 mg/l la vinul alb/rozé (200 mg/l in cazul
vinului produs in mod conventional), cu o diferenta de 30 mg/l in cazul in care continutul de
zahar rezidual depaseste 2g/l.

Vinurile bio de la Adamclisi

Producatorii de vin organic vor putea sa foloseasca, incepand cu recolta din 2012, termenul
de „vin bio“ pe etichetele lor, conform noilor norme comunitare elaborate de Comitetul Permanent
pentru Agricultura Ecologica..

Conform noului regulament, etichetele care vor contine termenul de „vin bio“ vor trebui sa
poarte de asemenea logo-ul utilizat in UE pentru agricultura organica, precum si codul organismului de
certificare, si trebuie sa respecte totodata si celelalte norme de etichetare a vinului. Comisia
Europeana noteaza ca, desi exista deja norme pentru „vinul produs din struguri ecologici“, acestea nu
vizeaza si practicile de vinificatie, adica intregul proces de transformare a strugurilor in vin.

Vinurile eco isi fac usor-usor loc si pe piata din Romania, in pofida investitiilor mari si a
costurilor ridicate. Doi mari “pionieri” ai vinului bio si-au asumat riscurile care insotesc comercializarea
acestui produs. Este vorba despre Domeniile Viticole Franco-Romane si Vifrana SA Constanta,
nou intrata pe piata produselor bio. Cele doua companii au ales sa investeasca intr-un segment care
este nou chiar si pentru piata importurilor.

Cel mai mare producator de vin bio din Romania se pregateste sa devina Vifrana SA
Constanta, companie care a obtinut certificare pentru primele culturi de vita-de-vie bio in 2009, prin
Austria Bio Garantie, dupa 3 ani de conversie. Culturile sunt situate la Adamclisi, in judetul Constanta,
si sunt intinse pe o suprafata totala de 130 de hectare. Sortimentele sale sunt Cabernet Sauvignon
rosu si roze (75 ha), Pinot Noir (14 ha), Chardonnay (21 ha), urmand ca oferta sa fie extinsa cu
Feteasca Neagra (9 ha), Syrah (4 ha) si Sauvignon Blanc (9 ha).

Vifrana SA Constanta va intra de anul acesta pe piata cu 190.000 de sticle de Cabernet


Sauvignon, productia 2009, si cu alte 200 de tone de vin din restul sortimentelor, care vor trece prin
noua linie de imbuteliere instalata la crama din Adamclisi. Potrivit sursei precizate, vinurile vor fi
comercializate sub denumirea de Patrician, in principal in magazinele de specialitate.

Piaţa vinului în Uniunea Europeană

12
Date generale
 În prezent, în Uniunea Europeană (UE), consumul de vin deţine o pondere de circa 70%
din consumul la nivel mondial şi se situează la un volum de 130 milioane hectolitri pe an.
 Producţia de vin, la nivelul UE, a deţinut o pondere de 65% - 70% din producţia mondială.
După ani de producţii în scădere şi de declin accentuat, producţia de vin s-a stabilizat în
momentul de faţă, atingând un volum anual de 170 milioane hectolitri.
 UE este şi cel mai important importator de vinuri la scară globală. În clasamentul pe state
membre, Marea Britanie se situează pe primul loc cu o valoare a importurilor de vinuri de
2,1 miliarde euro în anul 2007 şi o pondere de 39% din total importuri la nivel UE, urmată
de Germania cu 1 miliard de euro ca valoare importată şi 18% ca pondere. Celelalte ţări
ale UE le urmează la distanţă.
Valoarea totală a importurilor de vinuri la nivelul UE s-a ridicat la 5,4 miliarde euro în
anul 2007.
 Ponderea importurilor de vinuri ale UE provenind din ţările în curs de dezvoltare este în
creştere. Acestea au crescut cu aproximativ 3% în perioada 2003-2007.
 Valoarea totală a exporturilor de vinuri din UE s-a ridicat la 4,6 miliarde euro, aceasta
după ce a avut un trend constant crescător şi în anii precedenţi.
 În general, canalele de distribuţie şi comercializare cele mai utilizate de către exportatorii
provenind din ţările în curs de dezvoltare sunt reprezentate de magazinele specializate şi
de importatorii mici şi mijlocii. Mai puţină importanţă o au operatorii de retail. Cu toate
acestea, reţelele de distribuţie şi comercializare în UE diferă de la ţară la ţară.
 Există oportunităţi şi se manifestă interes pentru vinurile având origini inedite, precum şi
pentru soiurile indigene. Cu toate acestea, va fi nevoie de ceva timp pentru ca cei ce vând
şi cumpără vinuri de pe piaţa UE, să accepte faptul că un vin de calitate poate proveni şi
din ţări în curs de dezvoltare.

Consum
Aproape 70% din consumul mondial de vin revine UE. Cererea de vinuri de pe piaţa UE se
departajează în două segmente de mărimi comparabile – cerere de vinuri de masă ieftine şi
cerere de vinuri de calitate superioară. Nivelurile de consum şi preferinţele consumatorilor
diferă de la o ţară la alta, situându-se între 20 şi 50 de litri anual, pe cap de locuitor, cu o
creştere anuală prognozată a consumului între 0,5% şi 1%. Consumatorii apelează din ce în ce
mai mult la supermarketuri pentru a-şi procura vinurile. Întrucât preferinţele acestora variază
foarte mult de la ţară la ţară, este destul de greu să se prezinte o situaţie de ansamblu a
preferinţelor consumatorilor la nivel de UE.

Importuri
Uniunea Europeană este cel mai mare importator de vinuri din lume. În perioada 2003-2007,
valoarea totală a importurilor în UE a crescut cu 7% pe an, ajungând la 5,4 miliarde euro în
anul 2007. În total import de vinuri la nivel UE, în acelaşi an, o cota de peste 50% a revenit
importurilor intra-UE, 27% importurilor extra-UE şi 21% importurilor provenind din ţările în
curs de dezvoltare. În perioada 2003-2007, acestea din urmă şi-au mărit ponderea în volumul
total al importurilor de vinuri în UE de la 18% la 21% şi au înregistrat o creştere valorică de
12% anual. În topul statelor UE importatoare de vinuri, Marea Britanie se situează pe primul
loc cu 39% din total importuri, urmată de Germania cu 18% şi de alte state situate la diferenţă
destul de mare.

În ceea ce priveşte cei mai importanţi furnizori de vinuri către UE, aceştia sunt Australia cu o
cotă de 17%, umată de Italia cu 15%, Franţa cu 14%, Spania cu 10% şi Chile cu 10%. Trei
state în curs de dezvoltare deţin o cotă de 93% din exporturile totale efectuate de ţările în curs
de dezvoltare către UE, şi anume Chile (83%), Africa de Sud (5%) şi Argentina (2%). Ţări în
curs de dezvoltare care au livrat către UE cantităţi crescute în perioada 2003-2007 au fost

13
Brazilia (cu o creştere anuală de 67%), Georgia (41%), India (20%), Argentina (18%) şi Chile,
Macedonia şi Moldova (17% fiecare).

Exporturi
În anul 2007, exporturile de vinuri la nivelul UE s-au situat la valoarea de 4,6 miliarde euro,
în creştere continuă faţă de anii precedenţi (3,7 miliarde euro în 2003). Majoritatea
exporturilor efectuate de UE provin din statele EU-15, în proporţie de 96% în 2007. Noilor
state membre le rămâne cota de 4% din total exporturi pe ansamblu UE.

Oportunităţi şi riscuri
Tendinţele pieţei, precum şi evoluţia acesteia în general generează riscuri şi oportunităţi
pentru exportatori. Anumite tendinţe de pe piaţă pot reprezenta un risc pentru anumiţi
exportatori, dar şi o oportunitate pentru alţii, acestea necesitând o analiză specifică fiecarei
companii în parte.

Exportatorii provenind din ţările în curs de dezvoltare pot beneficia sau se confruntă cu
următoarele oportunităţi şi riscuri:
 Valoarea totală a importurilor a crescut în mod constant în ultimii ani (7% /an);
 Importurile provenind din ţările în curs de dezvoltare au avut un ritm de creştere mai
susţinut (12%/an);
 Ponderea ţărilor în curs de dezvoltare în total importuri a crescut de la 18% în 2003 la
21% în 2007.
 Creşterea datorată importurilor provenind din ţările în curs de dezvoltare a fost
dominată de vinurile roşii şi roze în proporţie de 95%. Este grupa cu cea mai rapidă şi
însemnată creştere şi, de asemenea, deţine cea mai importantă pondere în importurile
de vin provenind din ţările în curs de dezvoltare (28%);
 Importurile având ca ţări de provenienţă Chile, Africa de Sud şi Argentina reprezintă
93% din importurile din ţările în curs de dezvoltare;
 Alte ţări în curs de dezvoltare din care au provenit importuri în creştere rapidă, în
perioada 2003-2007, au fost Brazilia (creştere anuală de 67%), Georgia (41%), India
(20%), Macedonia şi Moldova (ambele cu creşteri anuale de 17%);
 Creşterea acestor importuri a fost generată, în măsură considerabilă, de importurile
intra- EU.

Concluzii despre vinuriile bio


Deci, ce se ascunde in spatele acestor multe defintii: BIO, BIODINAMIC, ECO, ORGANIC ?
Ce anume face diferenta? Mai ales ca, in cazul vinului, avem nevoie de indeplinirea
conditiilor atat in vie (productia de struguri), cat si in crama (procesul de vinificatie).
Sintetizand, avem urmatoarele concluzii:

 Nu exista nicio diferenta intre termenii bio, eco, organic. Toti acesti termeni definesc
acelasi lucru, produse realizate conform legii, fara utilizarea substantelor chimice, fara
interventii genetice si in armonie cu natura si mediul inconjurator, dar si certificate de
un organism autorizat.
 Termenul „natural” sau „100% natural” aplicat pe eticheta unor produse nu este decat
o strategie de marketing, nu ofera neaparat garantia unui produs de calitate si cu
siguranta nu indica un produs ecologic. Legislatia nu face referiri la etichetarea si
incadrarea produselor dupa categoria „natural”. Un produs marcat „natural” poate sa
contina diversi aditivi alimentari, coloranti etc.
 Termenul „organic” se utilizeaza pentru produse agroalimentare in spatiul anglo-
saxon. Termenul „bio” (de la biologic) inseamna acelasi lucru, fiind folosit in special
in spatiul francogerman. De exemplu, in SUA si Canada se utilizeaza termenul

14


 organic, in spatiul german – atat ecologic („eco”), cat si bio, iar in Italia sau Ungaria
termenul folosit este de „bio”. In Romania, pe sigla de certificare scrie „Agricultura
Ecologica”, cu prescurtarea „ae”.
 Strugurii organici / BIO/ ECO, sunt cei obtinuti dupa rigorile impuse in agricultura
ECO/ BIO / organica, cum ar fi neutilizarea substantelor chimice nici in tratamentul
viei si nici in fertilizarea solului. Se permite doar fertilizarea cu material organic,
ajungandu-se chiar la reguli extremiste (ingrasamant recoltat cu mana si transportat
doar cu ajutorul cailor).
 Daca mai adugam si reguli ceva mai exotice, ba chiar mai ezoterice, cum ar fi
insamantarea pe luna plina, culesul in anumite zodii s.a., ajungem la VIA
BIODINAMICA.
 Vinul produs din astfel de struguri nu este neaparat si el clasificat ca Eco/Bio, ci doar
ca organic. De abia daca se respecta si in crama alte reguli reglementate in UE
(impactul chimic redus spre zero), atunci obtinem vinul BIO.
 Daca strugurii provin dintr-o vie BIODINAMICA si daca si in crama se respecta
regulile de conectare la calendarul lunar, atunci si vinul este BIODINAMIC.

15
VITA DE VIE ECO

DE CE? Scopurile si argumemtele culturii ecologice


Principalul scop al viticulturii ecologice si in mod special pentru regiunile cu Denumire de
Origine Controlata, este de a propune consumatorilor un vin de calitate, tipic pentru originea
si regiunea din care provine, bine adaptat invechirii.
In al doilea rand, viticultura ecologica are vointa de a propune consumatorilor produse cat mai
sanatoase. Acesta este motivul pentru care ea refuza sa utilizeze ingrasaminte chimice,
insecticide, fungicide si erbicide de sinteza.
Un alt obiectiv al culturii ecologice este respectul mediului si prin urmare evitarea poluarii
solurilor, a aerului si a apei. Daca respectul fata de mediu este evident benefic pentru om, el
este benefic si pentru planta, caci permite reinstalarea biodiversitatii vegetale, animale si
microbiene. Deci cultura ecologica are nevoie pentru a reusi de aceasta diversitate. De altfel
pentru fiecare organism viu exista un predator sau un organism antagonist. Fiecare specie
impiedica proliferarea unei alte specii. Astfel cu cat spatiul este mai ocupat, cu atat riscul
infestarii cu organisme cuceritoare, vatamatoare, este mai redus. In cele din urma un rezultat
important al agrobiologiei este in viticultura posibilitatea de a da strugurilor echilibrul chimic,
ceea ce permite a se realiza vinificatii cat mai naturale posibil. De exemplu in viticultura
conventionala adesea se impune acidifierea vinurilor, pe cand in cazul viticulturii ecologice
nu apare aceasta situatie.

CUM? Tehnicile si mijloacele culturii ecologice


Spre deosebire de viticultorii conventionali ce utilizeaza erbicide de combatere a buruienilor
si ingrasaminte chimice, viticultura ecologica foloseste doar aratul. Aceasta lucrare obliga
radacinile de vita de vie sa coboare in adancime mult mai mult si astfel sa puna in evidenta
caracteristicile denumirii de origine controlata si ale pamantului.
Una din regulile nescrise dar evidente pentru reusita in acest tip de cultura este urmarirea din
scurt a randamentelor. De altfel in mod particular in mediul viticol, orice exces al
randamentului atrage riscuri fitosanitare: fainare, mana sau mucegaiuri. Se da in acest fel
intaietate calitatii in fata randamentului. Cat despre combaterea fitosanitara, ea se desfasoara
in jurul a doua directii, utilizarea sulfului si a cuprului in limitele autorizate de reglementarile
ecologice si cea de a doua, utilizarea produselor naturale (argile, alge marine, urzici) si a
composturilor naturale continand micro-organisme antagoniste. Exista si cateva produse
homeopate care dau rezultate bune. In plus practicantii viticulturii ecologice cu experienta
afirma ca in timp vita de vie isi dezvolta mijloace naturale de aparare mult mai eficiente la
atacurile de fainare si mana. Ingrasamintele chimice fiind interzise in cultura agrobiologica,
viticultorului ii raman doua posibilitati: tocarea coardelor si lasarea lor pe sol ca ingrasamant
sau aplicarea de ingrasaminte naturale, balegar sau alte composturi.

LA CE PRET? Costurile Culturii Ecologice


Costurile in cultura ecologica sunt mai ridicate decat in cultura conventionala din trei motive.
In primul rand necesitatea aratului si in mod special a dezierbatului mecanic sau termic intre
butuci antreneaza investitii si costuri suplimentare. Apoi protectia fitosanitara pentru a fi
eficienta in viticultura ecologica implica un numar ridicat de tratamente. Acestea chiar daca se
fac in doze homeopatice trebuie aplicate in mod preventiv si in consecinta inaintea fiecarei
ploi. In cele din urma cultura ecologica presupune, asa cum s-a aratat de mai sus, randamente
reduse deci o incarcatura de struguri pe butuc mai mica. Se estimeaza astazi ca un kilogram de
struguri in viticultura ecologica costa cu 20-30% mai mult decat in viticultura conventionala.

GARANTII?
Un organism certificator (in cazul nostru Ecocert International) da garantia ca vitele sunt bine

16
cultivate in respectul regulilor culturii ecologice (Regulamentul CE 834/2007). In acest scop
organismul face o verificare a cumpararii produselor de tratament, verifica trasabilitatea
vinurilor de la inceputul obtinerii lor. In orice moment poate face analize de pamant, analize
celulare a frunzelor si bineinteles analize ale vinurilor.

ALTE ALTERNATIVE?
Complementar regulilor comunitare, cultivatorul de vita de vie ecologica poate alege si
variante alternative ca biodinamica sau chiar cultura biolunara Domeniile viticole franco
romane au ales cultura biolunara, ce pare mai adaptata suprafetelor ce le cultiva, decat
biodinamica ce se realizeaza mai greu pe suprafete mari.

Caracteristicile unui vin BIO

Producatorii de vin organic vor putea sa foloseasca, incepand cu recolta din 2012, termenul de
„vin bio” pe etichetele lor, conform noilor norme comunitare elaborate de Comitetul
permanent pentru agricultura econologica (SCOF), transmite miercuri Comisia Europeana
intr-un comunicat.
Author: Ilan Geva | Sursa: Agerpres | Publicat: 09.02.2012, 7:11 | Actualizat: 09.02.2012, 7:11
Conform noului regulament, care va fi publicat in Jurnalul Oficial in saptamanile viitoare,
etichetele care vor contine termenul de „vin bio” vor trebui sa poarte de asemenea logo-ul
pentru agricultura organica utilizat in UE, precum si codul organismului de certificare, si
trebuie sa respecte totodata si celelalte norme de etichetare a vinului.
Comisia noteaza ca, desi exista deja norme pentru „vinul produs din struguri organici”,
acestea nu vizeaza si practicile de vinificatie, adica intregul proces de transformare a
strugurilor in vin. Sectorul vinicol ramasese singurul nereglementat in intregime de normele
UE privind agricultura organica in temeiul Regulamentului 834/2007.
Comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala Dacian Ciolos a salutat elaborarea
noului regulament. „Sunt incantat ca am cazut de acord asupra acestui dosar, deoarece este
important sa stabilim norme armonizate care sa garanteze o stacheta clara pentru consumatorii
care sunt din ce in ce mai interesati de produsele organice. Ma declar multumit ca am elaborat
o serie de norme care permit o diferentiere clara intre vinul obtinut prin metode conventionale
si cel obtinut prin metode organice, intocmai ca si in cazul altor produse agricole. Prin
urmare, consumatorii pot fi siguri ca „vinul bio” este produs conform unor norme mai stricte”,
a afirmat el, citat in comunicatul Comisiei Europene.
Executivul UE precizeaza ca noile norme sunt mai transparente si faciliteaza recunoasterea
produsului de catre consumatori. Ele vor contribui la o mai buna functionare a pietei interne si
la consolidarea pozitiei „vinurilor bio” din UE pe piata internationala, unde multi alti
producatori (din SUA, Chile, Australia, Africa de Sud) au deja norme stabilite pentru acest tip
de vinuri. Acest regulament finalizeaza pachetul legislativ referitor la agricultura organica in
UE, care acopera de acum toate produsele agricole. Noul regulament prevede un subansamblu
de practici oenologice (vinicole) si stabileste substantele permise pentru obtinerea vinurilor
organice, asa cum sunt definite in Regulamentul (CE) nr. 606/2009 privind organizarea pietei
comune (OPC) vitivinicole. De exemplu, acidul sorbic si desulfitarea nu vor fi permise,
nivelul sulfitilor din vinul organic trebuind sa fie cu cel putin 30-50 mg/l mai mic decat la
vinul obtinut prin metode conventionale (in functie de continutul de zahar rezidual).
Astfel, continutul maxim de sulfiti ar urma sa fie de 100 mg/l la vinul rosu (150 mg/l pentru
vinul produs in mod conventional) si 150 mg/l la vinul alb/roze (200 mg/l in cazul vinului
produs in mod conventional), cu o diferenta de 30 mg/l in cazul in care continutul de zahar
rezidual depaseste 2g/l.
In afara acestui subansamblu de specificatii, se aplica si normele vinicole generale definite in
regulamentul OPC pentru sectorul vitivinicol. Pe langa respectarea acestor practici, „vinul
bio” trebuie desigur sa fie obtinut din struguri organici, mai noteaza CE.
Pana acum nu existau norme sau definitii la nivelul UE care sa aiba ca obiect „vinul bio”.

17
Numai strugurii pot fi in prezent certificati ca produse organice, singura mentiune permisa
fiind cea de „vin obtinut din struguri organici”.

O FORMA „EXTREMA“ A VITICULTURII ORGANICE


Jancis Robinson scrie in The Oxford Companion to Wine, editia 2006: „Viticultura
biodinamica este o forma imbogatita sau extrema a viticulturii organice”. Ea mai precizeaza
ca viticultura biodinamica a dus si la „cateva rezultate impresionante”, dar „fara garantia unor
explicatii stiintifice concludente”. Similar celei organice, viticultura biodinamica interzice
folosirea ingrasamintelor si a pesticidelor de sinteza. Diferenta majora intre cele doua sisteme
de cultivare si ingrijire a vitei de vie o constituie asa numitele preparate, adica tratamente
vegetale si composturi folosite in biodinamica, cu rol de a stimula solul si de a intari sanatatea
plantei. Efectul lor real asupra calitatii finale a recoltei este controversat – de unde necesitatea
unor studii stiintifice.

DE LA STEINER CITIRE
Bazata pe teoriile expuse prin anii ’20 de filozoful austriac Rudolf Steiner, viticultura
biodinamica a capatat notorietate relativ recent, din anii ’80 incoace; vede fiecare ferma
viticola ca pe un organism viu, ca pe un tot unitar care are suficiente resurse pentru a se
autosustine si a se dezvolta sanatos, in armonie cu Universul. Lucrarile agricole sunt
planificate pentru a coincide cu ritmurile cosmice; solul si plantele sunt tratate cu diverse
preparate vegetale, obtinute conform unor ritualuri aparte, in rezonanta cu pulsatiile
Universului, cu alinierea astrelor samd. Reteta preparatelor biodinamice si modul in care sunt
ele folosite par desprinse dintr-o carte cu vraji. Spre exemplu, preparatul 500 inseamna „gunoi
de grajd fermentat intr-un corn de vaca, ingropat in pamant si lasat peste iarna. Se
pulverizeaza pe sol, in proportie de 60 g la hectar, in 34 litri apa.” Preparatul 501: „Cuart
macinat, amestecat cu apa de ploaie si introdus intr-un corn de vaca, ingropat in primavara si
apoi dezgropat in toamna. Se pulverizeaza pe vie.” Preparatul 502: „Flori de coada calului,
fermentate intr-o vezica de cerb”. Trebuie precizat ca toate preparatele sunt diluate si apoi
activate sau energizate conform unui procedeu special, numit „dinamizare”. Apoi, se aplica pe
sol sau pe plante in proportii homeopatice, dupa un calendar strict. Bolile viei sunt vazute si
tratate ca simptom al unor afectiuni mai profunde, care afecteaza „organismul” fermei per
ansamblu. Se actioneaza deci pe principiul „corecteaza problema in sistem si boala va
disparea de la sine”.

CE SPUN STUDIILE
Un studiu des citat in domeniu este „Soil and Winegrape Quality in Biodynamically and
Organically Managed Vineyard”, publicat in 2005, in American Journal for Enology and
Viticulture. Cercetarea a dorit sa afle daca preparatele specifice agriculturii biodinamice cresc
intr-adevar calitatile solului si ale strugurilor. Studiul a fost initiat in 1996, pe 4,6 ha cultivate
cu Merlot, in California, si s-a desfasurat pe parcursul a 6 ani. A constat din doua tratamente,
biodinamic si organic (de control). Concluzia nr.1: nu au fost gasite diferente in privinta
calitatii solului, la adancimi intre 0-15 cm, intre loturile tratate biodinamic si cele netratate. La
fel, nicio diferenta nu a fost gasita in privinta eficientei microbiene. Productia finala, numarul
de ciorchini si greutatea lor, greutatea fructelor nu a aratat nicio diferenta, iar incidenta boilor
a fost minora in toate loturile. Concluzia nr. 2: pentru a determina in mod real daca calitatea
vinurilor biodinamice este rezultatul preparatelor biodinamice sau doar o chestiune de practici
de viticultura si oenologice, ar fi necesara o evaluare a vinurilor din struguri obtinuti in urma
celor doua tipuri de tratamente.

GUSTUL BIO-D
Ce proprietati organoleptice comune au totusi vinurile biodinamice? Acum cativa ani, am avut

18
ocazia sa vizitez in regiunea italiana Abruzzo o ferma biodinamica – Azienda Emidio Pepe,
care produce vin dupa metodele francezului Nicolas Joly. Vinurile mi s-au parut, ca sa
folosesc un eufemism, ciudate. Aparte, comparativ cu tot ceea ce degustasem pana atunci.
Crude, usor amarui, cu arome bazale, mai apropiate de fruct si de pamant, cu aciditate
crescuta. Sunt vinuri necosmetizate, necorectate, „brute”. Se pare ca aciditatea crescuta este o
constanta a vinurilor de acest tip. De fapt, spun producatorii, mineralitatea lor scoate in
evidenta caracteristicile fructului si asta le face sa para mai acide. Se mai invoca alte cauze:
cantitatea de potasiu necombinat, care este mai mica in mustul obtinut din struguri tratati
biodinamic (adica, fara fertilizatori sintetici pe baza de potasiu), si care duce la o crestere a
aciditatii totale.

„Material didactic” propus:

Eco – Chardonnay Crai Nou, 2015, DOMENIILE FRANCOROMANE

Biodinamic – Chardonnay Selection, Domeniile Bogdan,


2015, 12,7% vol. alc.

Organic – Chablis Grand Cru Valmur 2014,


AOC Chablis, 13% vol. alc.

Normal – Chardonnay Et Cetera, Et Cetera Wine,


Moldova, 2014, 15% vol. alc., 2930 sticle

Eco – Merlot Crain Nou, Domeniile FRANCOROMANE

Organic – Radikon – Merlot 2002, Venezia Giulia IGT,


14% vol. alc., 1000 ml.

19
VINUL ROMANESC IN ANUL 2017

Vinul românesc din 2017 va fi unul de excepţie din punct de vedere calitativ, iar producţia va
fi 10-15% mai mare faţă de cea de aul trecut, ajungând până la 3,6 milioane de hectolitri. Cea
mai mare creştere a producţiei de struguri pentru vin este în Muntenia, în zona viticolă Dealu
Mare, de 20%. România a exportat anul trecut 12.900 tone de vin, dar a importat de patru ori
mai mult, respectiv 50.200 tone.

"Vinul românesc din producţia acestui an va fi unul de excepţie din punct de vedere calitativ,
ideal pentru învechirea în vinotecile cramelor şi ale iubitorilor de vin. Cu siguranţă, vinurile
româneşti vor obţine distincţii numeroase la concursuri internaţionale datorită calităţii, pentru
că 2017 este an de vinotecă pentru vinul românesc", a declarat directorul Patronatului
Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe.

3,6 milioane hectolitri va fi producţia de vin în acest an

Cea mai mare creştere a producţiei de struguri pentru vin este estimată în regiunea Munteniei,
zona viticolă Dealu Mare, cu circa 20% mai mult faţă de anul anterior, dar şi în Dobrogea,
unde estimările arată un plus de 15 - 20%.

Toate podgoriile au producţii mari

La fel, podgoriile din Moldova, zona de nord (Cotnari) şi zonele Iaşi/Vaslui şi Bohotin
estimează că vor avea o producţie de struguri mai mare cu 10%, în timp în zona de sud
(Vrancea) a Moldovei producţiile pot fi cu 15% mai mari în acest an. Producătorii de vin
estimează pentru regiunea Transilvaniei şi cea a Banatului o creştere a producţiei de struguri
cu circa 10% în 2017 faţă de 2016.

Anul trecut, România a obţinut o producţie de vin de 3,267 milioane de hectolitri, cu 10% mai
mică decât în 2015 (3,627 milioane de hectolitri) şi faţă de anul 2014, când s-au produs 3,75
milioane de hectolitri, şi faţă de 2013, când s-a înregistrat o producţie record de 5,11 milioane
de hectolitri

Pentru regiunea Olteniei, zona Segarcea, creşterea este de 15%, în Sâmbureşti şi Mehedinţi,
un plus de 10 - 15%, iar în zona Corcova, estimările actuale arată o producţie de struguri mai
mare cu circa 10% în acest an comparativ cu anul trecut.

Importurile, încă mari

România a exportat anul trecut în ţările intra şi extracomunitare 12.900 tone de vin, însă a
importat de aproape patru ori mai mult, respectiv 50.200 tone. Exporturile de vinuri au adus
încasări de 20,5 milioane de euro, în timp ce valoarea importurilor de vin s-a ridicat la 47,5
milioane de euro în anul 2016. Consumul anual de vin în România este de 25 de litri pe cap de
locuitor şi reprezintă doar jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la peste 50
de litri/locuitor.

20
Vinul de culoare albastră, o nouă băutură introdusă pe
piața europeană
Şase tineri inovatori adaugă culoare în băutura obţinută prin fermentaţia alcoolică a mustului
de struguri, concepând un nou tip mai colorat şi mai curajos de băutură: Gïk, vinul albastru

Vinificatorii au ales ciorchini de struguri roşii şi albi din regiunea Basque, Spania, şi i-au
amestecat în colorant alimentar, nuanţa indigo, şi antocian (pigment din sucul plantelor ce
oferă fructelor culoarea roşie, violet sau albastră), pentru a crea un vin revoluţionar într-o
nuanţă surprinzătoare de safir.

Antreprenorii inovatori au toţi în jur de 20 de ani şi nu au niciun fel de calificare atestată în


comerţul cu vin, deşi şi-au petrecut doi ani în colaborare cu Universitatea din regiunea Basque
pentru a perfecţiona reţeta vinului albastru.

În afară de factorul şoc, tinerii au ales culoarea albastru datorită simbolisticii, în special pentru
faptul că această nuanţă "reprezintă mişcare, inovaţie şi infinit. Este, de asemenea, o
culoare frecvent asociată cu schimbarea".

Aspectul este unul radical, dar gustul este delicios. Se presupune că este mai dulce decât vinul
roşu sau alb normal, chiar dacă nu conţine zahăr. Fiecare sticlă conţine 11.5% alcool şi costă
aproximativ 11 dolari, deşi momentan produsul nu este disponibil în Statele Unite.

21
7 lucruri pe care ar trebui să le ştii dacă vrei să porneşti pe calea
cunoaşterii nobilei băuturi- VINUL
1. Alege un vin de calitate. Dacă nu ştii foarte multe despre vinuri, dar vrei să ai parte de o
experienţă de calitate, trebuie să alegi în consecinţă. Te ajută hologramele de calitate şi preţul.
Caută pe sticlă emblema DOC (de origine controlată), care îţi garantează că vinul a fost
urmărit de la strugurii din care este făcut până la îmbuteliere, sau precizarea "cu indicaţie
geografică". În plus, spre deosebire de un vin de masă, preţul unei sticle de vin de calitate
începe de 15-20 de lei. Un alt aspect, pe care îl vei descoperi însă după ce ai desfăcut sticla de
vin, este gustul

2. Optează pentru vinul sec. "Românii preferă vinurile dulci şi albe. Păcat mare", spune
Dan Boboc, preşedintele Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR). Un
consumator emancipat va alege un vin roşu sec pentru că ştie că trebuie îl bea pentru efectul
său benefic asupra sănătăţii, şi nu pentru gust. "Cu cât un vin este mai dulce, cu atât
producătorul foloseşte mai mult dioxid de sulf, pentru a evita situaţia în care vinul
refermentează, substanţă care dă dureri de cap şi nu este sănătoasă", explică Boboc. Spre
deosebire de vinurile albe, cele roşii au calităţi intrinseci de conservare, ceea ce înseamnă că
se folosesc cantităţi mult mai mici de dioxid de sulf, cu atât mai mult cu cât vinul este unul
sec. Specialiştii recomandă ca vinul alb şi dulce să fie consumat numai ocazional, la desert, de
exemplu, iar vinul sec, în special cel roşu, să devină prima opţiune.

3. Fiecare mâncare cu vinul ei. Asta înseamnă că dacă la masă serveşti trei feluri de
mâncare, trebuie să asociezi trei feluri de vin. Nu există niciun pericol, atâta vreme cât fiecare
fel de mâncare este însoţit de un singur pahar cu vin. Principala regulă pentru o asociere
corectă ca mâncarea şi vinul să nu se anuleze reciproc. "Vinul trebuie să potenţeze gustul
mâncării, nu să-l anuleze. Nu poţi să mănânci fasole cu ciolan şi să bei un vin dulce cum este
tămâioasă românească. Cu cât mâncarea este mai grasă, cu atât vinul trebuie să fie mai sec",
explică Dan Boboc.

4. Roze-ul, bun în orice situaţie. Vinul creat special pentru mesele de prânz, care să te
răcorească şi să-ţi permită să te întorci apoi la lucru, poate fi consumat cu orice fel de
mâncare. Aşadar, dacă eşti în dilemă şi nu ştii ce vin să asortezi unei anumite mâncări,
optează pentru un vin roze. Condiţia este să fie rece şi sec.

5. Înlocuieşte tăria cu vin spumant. Deşi tradiţia românească dictează consumul unui pahar
de tărie la începutul mesei, ca să-ţi facă poftă de mâncare, specialiştii recomandă un vin
spumant, extra brut. "Băuturile tari, la începutul mesei, amorţesc simţurile. Spumantul, fiind
acru, îţi curăţă aparatul digestiv, pentru că îţi produce un exces de salivă, şi îl pregăteşte
pentru ceea ce urmează", explică preşedintele ADAR. Tăria sau aşa-numitul digestiv trebuie
mutat la sfârşitul mesei tocmai pentru că ajută la digestie.

6. Alege paharul corect. Primul lucru pe care trebuie să-l ştii este că vinul se bea dintr-un
pahar cu picior. Dacă serveşti vin alb, paharul trebuie să fie în formă de lalea, pentru că
deschizătura mai mică nu permite pierderea aromelor, iar vinul rămâne rece pentru mai mult
timp. Pentru vinul roşu, se recomandă un pahar în formă de emisferă, cu deschizătura largă
pentru că vinul roşu trebuie să ia contact cu aerul ca să îşi elibereze aromele. Pentru şampanie,
optaţi pentru un pahar în formă de pâlnie.

22
7. Află şi spune povestea vinului. "Un vin nepovestit este pe jumătate mort", spune Dan
Boboc. Vinul are nevoie de valoare adăugată. Aşadar, încearcă să ţeşi o poveste în jurul său şi
să le-o spui celor alături de care de bucuri de un pahar cu vin. Dacă crezi că nu te pricepi sau
nu ai avut timp să te documentezi, spune ceea ce simţi atunci când îl bei.

23
BIBLIOGRAFIE

1. http://www.wine-searcher.com/m/2015/02/europe-seeks-alternatives-to-vineyard-staple

 http://exporthelp.europa.eu
 http://epp.eurostat.ec.europa.eu
 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/newxtweb/assets/User_guide_Easy_Comext
20080117. pdf
Sursa: CBI Market Information Database, raport publicat în luna iunie 2008

2. www.InfoTva.ro

3. www.agriculturae.ro

4. http://www.gandul.info/magazin/mic-ghid-practic-7-lucruri-pe-care-trebuie-sa-le-stii-
despre-vin-9505263

5. http://www.somelier.ro

6. www.vremeanoua.ro

7. www.prowine.ro

24