ELECTROSTIMULAREA MUSCULARĂ

Capitole:
1.Stimularea musculaturii striate normoinervate
2.Stimularea musculaturii striate denervate (pareze, paralizii periferice)
3.Terapia musculaturii spastice (pareze, paralizii de cauză centrală)
4.Stimularea musculaturii netede

ST!"#$%&$ !"SC"#$T"% NORMOINERVATE

 C'T%$CT$ !"SC"#$%$ '#"T$%$

*i+rele
nervoase musculare
(aonii) sunt inervate
ale acestor de motoneuronii
motoneuroni din măduva
se pot ramifica spinării.
de mai multe ori*iletele
-i vor
inerva mai multe fi+re musculare. Un singur motoneuron şi toate fibrele
musculare e care aceasta le iner!ea"# formea"# o unitate motorie $UM%&
'mul are aproimativ 2/ milioane fi+re musculare dar numai aproimativ
42//// motoneuroni. "n calcul simplu arată ca un neuron motor va inerva 0n
medie // fi+re musculare.
#a nivelul mu-cilor mari unitatea motorie contine pnă la 2/// fi+re
musculare, 0n timp ce la nivelul mu-cilor oculari doar aproimativ 1/ fi+re
musculare. rimordial 0n mărimea "! este functia mu-ciului respectiv. !u-cii a
căror activitate necesită fortă mare dar coordonare fină redusă sunt or5anizati 0n
"! mai mari. !u-cii ce realizează mi-cări foarte fine sunt or5anizati 0n "! mai
mici. 6e-i fi+rele musculare aferente unei unităti motorii tind să fie localizati
aproape unul de celălalt, 0ntotdeauna eistă suprapuneri 0ntre unitătile motorii.
Ca răspuns la potentialul de actiune al neuronului se produce depolarizarea
fi+relor musculare urmat apoi de contractia musculară. Cmpul electric al
depolarizării poate fi 0nre5istrat cu a7utorul unor electrozi a-ezati pe piele sau (mult
mai sensi+il) cu electrozi inserati 0n mu-ci. $ctivarea unei unităti motorii produce
contractia tuturor fi+relor musculare aferente -i astfel "! reprezintă unitatea
functională cea mai mică pe care sistemul nervos 0l mai poate comanda separat.
Suma activitătii electrice create de toate "! activate reprezintă semnalul
mioelectric.
rincipalele mecanisme de re5lare a fortei musculare ale unui sin5ur mu-ci
sunt:
8 cre-terea numărului de "! active (recrutare spatială)
8 cre-terea frecventei de descărcare (recrutare temporală)
Recrutarea satial#: reprezintă principalul mecanism de a cre-te forta
musculară. "! dintr8un mu-ci nu sunt recrutate aleator ci pe +aza 9principiului de
mărime. "! mici (cele care contin mai putine fi+re musculare inervate) au un
neuron motor cu potential de pra5 mai apropiat de cel de repaus. 6in această cauză
ele vor fi recrutate initial. e măsură ce forta necesară cre-te, 0n mod pro5resiv, tot
mai multe "! vor fi racolate. $cest sistem are o semnificatie aparte. ;n cazul 0n
care mi-carea implică fortă mică dar coordonare mare, a+ilitatea de a recruta
doar cteva fi+re musculare permite această mi-care fină (scris, 7ocul la pian) e
măsură ce cre-te necesarul de fortă vor fi recrutate -i "! mai mari.
Recrutarea temoral#: apare de o+icei doar atunci cnd aproape toate
unitătile motorii au fost recrutate. "nitătile lente (de o+icei cele mici) operează 0ntr8
un interval de frecventă mai 7oasă. ;n cadrul acestui interval de frecventă forta
5enerată de "! cre-te odată cu cre-terea frecventei stimulării. 6acă un potential de
actiune stimulează aceea-i fi+ră musculară 0nainte ca aceasta să se relaeze apare
fenomenul de sumatie. $ltfel spus, prin această metodă, frecventa de stimulare
afectează forta musculară a fiecărei "! 0n parte.
*recventa de descărcare depinde de intensitatea efortului. #a intensitate mică
(de e.mers) "! lente sunt utilizate preferential pentru că au un potential de pra5
mic. 6acă cre-tem intensitatea efortului (0ncepem să aler5ăm) vor fi recrutate -i
"! mari, rapide.
entru un mu-ci intensitatea efortului este determinata prin forta de contractie
-i apoi prin numărul de contractii < minut. ;n mu-ciul 0ncă neo+osit 0ntotdeauna
vor fi recrutate numărul minim suficient de "! pentru a produce forta necesară.
nitial aceasta poate fi atinsă fără activarea "! mari. Totu-i, pe măsură ce apare
o+oseală musculară la nivelul "! mici -i acestea nu mai pot realiza necesarul de
fortă tot mai multe "! mari vor fi racolate. Consecutiv pentru realizarea
acelea-i forte
interesantă 0n -imu-ciul
este o+osit
adaptarea vorafiatletilor.
la efort activate $tletii
un număr
caremai mare de
participă "!. *oarte
la sporturi ce
necesită fortă eplozivă (sprint, ridicarea 5reută ii, etc.) au a+ilitatea de a recruta
aproape simultan toate "!. #a atletii care participă la pro+e de efort sustinut
(maraton) recrutarea devină asincronă. 6e-i efortul este continuu, 0n timp ce unele
"! lucrează celelalte sunt 0n repaus, prin aceasta se realizează o perioadă de
recuperare ce permite un efort pe o perioadă mai sustinută.
8 "T$T&$ !'T'%& ("!): / = 1/// de fi+re musculare de acela-i tip ( sau )
8 " !"SC>: 1/81/// de "!
ELECTROSTIMULAREA MUSCULARA

 Mo' 'e actiune(

8 Curen?ii de 7oasă frecven?ă (C@*) au ac?iune caracteristică de ecitare asupra

ţesuturilor musculare -i fibrelor nervoase.
- *iecare entitate anatomică răspunde optimal la diferi?i parametrii ai impulsului
electric
8 *i+ra musculară striată normoinervată, reac?ionează la impulsuri electrice de
scurtă durată -i frecvenţă mai rapidă, de formă dreptunghiulară, curen?i faradici -i
mai ales neofaradici modula?i
8 !usculatura normoinervată nu răspunde la stimuli a căror intensitate cre-te lent,
pro5resiv, su+ formă de pantă (e. impuls eponen?ial), datorită capacită?ii ei de
acomodare.
8 *recven?ele folosite pt. stimulare:
8 pnă la frecven?e de )* +" se o+?in contrac?ii unice de tip secusă musculară
8 la frecven?e cuprinse 0ntre ,* - .* +" se o+?in contrac?ii musculare de tip tetanic
(de lun5ă durată, care se men?in atta timp ct curentul stră+ate mu-ciul)
  AVANTA/ELE ELECTROSTIMULARII MUSCULARE(

8 Contrac?ie individualizată, pro5resivă, controla+ilă

8 Contrac?ie localizată (iperlocalizată)
8 *ără stress cardio8vascular, fără o+oseală fizică
8 Cu modificarea ordinii de activare a "!

 0E1AVANTA/E(

8 !u-ci superficiali
8 Senza?ie electrică
8 Contrac?ie fără activitate fizică func?ională sau sportivă

 2orme 'e curen3i utili"ate(

)&% Curen3i 'retung4iulari, unici sau trenuri de impulsuri A forma tipică de

stimulare a contrac?iei m. sceletici
5&% Alte forme 'e curenti(
- faradici
8 neofaradici
8 c. 5alvanic
8 c. diadinamici (!*,S,%S)
8 c. nterferen?iali
  Efecte secun'are ac?iunii ecitomotoare:

)& Vasomotor B vasodilata?ie prelun5ită

5& Trofic B prin ac?iunea vasodilatatoare
,& Analge"ic par?ial (la utilizarea unor frecven?e  D/ >z)
6& Re!ulsi! B o+?inut la atin5erea unei vasodilata?ii active marcate
 Te4nica 'e alicare(

8 bipolară A electrozi de polaritate diferită (E) -i (8), de dimensiuni e5aleF ecep?ie

muscii mici ai minii unde se folose-te tenica monopolară
8 dimensiunea electrozilor variază 0n func?ie de re5iune
8 plasarea electrozilor:
a.) la capetele mu-cilor (la locul de inser?ie m. sau la locul de trecere mu-ci =
tendon)F anodul (E) proimal -i catodul (8) distal, sau
+.) catodul (8) pe punctul motor al mu-ciului respectiv iar anodul (E) proimal
de acesta
8 poziţionare: se scoate se5mentul de tratat de su+ ac?iunea 5ravita?iei
8 durata: 2/83/ de minute
8 număr şed.: G81/812<serie

 In'ica3ii rinciale:
1.) >ipotrofii -i atrofii musculare de inactivitate: imo+ilizări prelun5ite la pat
(ap.5ipsat), inactivitate musculară datorită suferin?elor articulare din vecinătate cu
redoare etc
2.) !u-ci ipotrofia?i sau contracta?i 0n tul+urările de statică verte+ral (cifoza,
scolioza)
3.) !usculatura piciorului 0n caz de picior plat
4.) >ipotrofii de inactivitate ale vrstnicilor, sedentarilor, depresivilor
.) >ipotrofia musculaturii a+dominale (constipa?ii atone, postpartumH)
.) ;n afec?iuni 0nso?ite de pierderea sensi+ilită?ii Iinestezice (prin repaus prelun5it
la pat, la comatosi etc)

 In'ica3ii 'eri!ate:
1.) 6atorită efectului !asomotor:
8 profilaia trom+ozelor periferice -i a em+oliilor posi+ile ce 0nso?esc imo+ilizările
posttraumatice, postoperatorii sau postpartum
8 tul+urări de 0ntoarcere venoasă -i instalarea edemelor limfatice
2.) 6atorită efectului trofic:
8 tul+urări de sensi+ilitate cutanată: ipoestezii dermatomale din radiculopatii,
parestezii postoperatorii, posttraumatice
8 nevrite, nevral5ii sau neuropatii periferice

 Contrain'ica3ii:
8 pareze -i paralizii spastice
8 spasme musculare
8 musculatura denervată total sau par?ial
8 se evită zonele cu :
8 edem localizat,
8 cicatrici,
8 aderen?e musculare,
8 temperatură cutanată scăzută sau cu pierderea sensi+ilită?ii termice,
8 leziuni dermatolo5ice, infec?ii localizate,
8 piese metalice de osteosinteză,
8 uterul 5ravid sau menstrua?ia

STIMULAREA$TOTAL78AR9IAL%
MUSCULATURII 0ENERVATE

 Mo' 'e ac3iune:

8!usculatura denervată are 0ntreruptă calea de comandă motorie, adică nervul

perifericF răspunde selectiv la impulsuri cu pantă lentă de creştere (impuls
exponenţial), deoarece, de5enerescen?a nervului a dus la pierderea capacită?ii de
acomodare a mu-ciului, ce poate să răspundă la intensită?i reduse de curent.
8 ;nde
D2 perioada
ore). denervării, ipo8<atrofiile musculare se instalează rapid (din primele
8 *i+rele musculare suferă un proces de de5enerare, cu apari?ia de ?esut fi+ros
necontractil.
8 arametrii electrofiziolo5ici ai acestor fi+re sunt modifica?i: cre-te reo+aza, cre-te
cronaia.
8 &le nu mai răspund la parametrii fiziolo5ici de stimulare (impuls dreptun5iular),
răspunznd la stimuli electrici cu intensitate pro5resivă -i aplicare 0ndelun5ată:
impulsuri exponenţiale, triunghiulare sau trapezoidale
8 &lectrostimularea se face ct mai repede (la maim D81/ zile de la denervarea
musciului), pentru a preveni atrofia musculară, -i este asociată o+li5atoriu cu
tenicile de Iinetoterapie.
8 aloarea metodei: previne, frnează -i 0ncetine-te atrofia musculară. u are
ac?iune asupra refacerii propriu8zise a nervului.
 Electro'iagnosticul neuromuscular:

Obiecti!e:
8Sta+ile-te dacă eistă denervare -i 5radul acesteia
8Sta+ile-te parametrii curentului de stimulare necesari (panta, intensitatea
curentului, durata impulsului, durata pauzei, durata stimulării)
8"rmăre-te recuperarea +olnavului
Meto'e(
8 &!J(electromio5rafia)
8 determinarea reo+azei, cronaiei, cur+ei <t (intensitate8timp),
coeficientului de acomodare K
8 determinarea climalizei (cur+a <t pentru mu-ciul contralateral sănătos)
EM: constituie o metodă de investi5a?ie prin care se 0nre5istrează activitatea
+ioelectrică a mu-ciului striat, 0n condi?ii de repaus -i respectiv de activitate, 0n
condi?ii normale sau patologice (neuropatii, miopatii), cu a7utorul unor electrozi de
detec?ie (de suprafa?ă sau profunzime), precum -i cu a7utorul unor electrozi de
stimulare.
Reoba"a: intensitatea minimă a curentului electric continuu, care determină o
contrac?ie musculară minimă.
 A 4 8 G m$
Crona;ia: durata unui impuls de curent dreptun5iular avnd o intensitate e5ală cu
du+lul reo+azei, care produce o contrac?ie musculară minimă.
 A /,1 8 1 msec
Coeficientul 'e acomo'are <: raportul dintre intensitatea unui curent cu impuls
triunghiular cu durata de 1/// msec (1 sec) -i intensitatea unui curent cu impuls
dreptunghiular cu durata de 1/// msec, pentru valorile ce determină contrac?ii
musculare minime.
tr.(1/// msec)
< A LLLLLLLLL , la contrac?ia minimă
dr. (1/// msec)
VN = 5>.-?
M 2, A denervare par?ială
N 1 A denervare totală

 Te4nica electrostimul#rii:
8 0nainte de electrostimulare, se pre5ăte-te re5iunea prin eecutarea unor proceduri
cu efect trofic: +ăi 5alvanice, fototerapie, aplica?ii de parafină, masa7, unde scurte
8 tenica:
a.) bipolară 8 electrozii se fiează la etremită?ile mu-ciului afectat, cel (8) distal,
cel (E) proimal
+.) monopolară – electrodul (8), mai mic, pe punctul motor al mu-ciului afectat,
electrodul (E), mai mare, la capătul proimalF dacă pozi?ionarea este corectă -i
mu-ciul nu răspunde la stimulare, se inversează polaritatea electrozilor (0n
denervarile accentuate)
8 pe fisa de prescriptie se precizează mi-carea ce tre+uie realizată, pacientul
tre+uind să8-i urmărească mi-carea -i să o reproducă mental
8 pozi?ionarea se5mentului locomotor afectat B scos de su+ ac?iunea 5ravita?iei
8 durata unei -edinte: scurtă. ;n prima etapă, se fac 1 8 2/ de stimulări<-edin?ă (e.
1 impuls la  sec A 1, minute)F se pot face ciar 4 -ed.<zi, la un interval de minim
18 3/ min.,pt. a nu se produce o+oseală musculară. $plica?iile sunt zilnice.
8 pe măsura ameliorării: 2/ 8 3/ de stimulări<-ed.
8 la D 8 14 zile se repetă electrodia5nosticul pt. a reevalua parametrii de stimulare
8 pe măsura ameliorării, cre-te nr. de impulsuri<sed, cre-te frecven?a impulsurilor,
cre-te durata aplica?iei
8 dacă după un număr de -edin?e constatăm un pro5res al stării func?ionale a
mu-ciului tratat prin testin5 muscular (fortă musculară 2), se trece la stimularea cu
5rupuri de impulsuri modulate eponen?ial 0n amplitudine, pentru prevenirea
acomodării
8 durata totală A nedefinită
8 se evită aplicarea electrostimulării, 0n acelea-i situa?ii ca la terapia musculaturii
normoinervate
 TERA8IA MUSCULATURII S8ASTICE

 &lectroterapia vizează 2 aspecte:

1.) Antalgic = electroterapie pe zone mici 8 Orisc de cre-tere a spasticită?ii deoarece

cantitatea de stimuli periferici ce +om+ardează SC nu poate fi controlată, iar
inte5rarea lor corticală
2.) E;citomotor asuprapoate a5rava deficitul
musculaturii striate motor eistent
Electrostimularea e;citomotorie poate fi
$.) Cu ac?iune eriferic#
8 terapia cu curen?i ecitan?i ai spasticită?ii (>uffscmidt)
8 electrostimulare cu curen?i de medie frecven?ă
8 electrostimulare pe 4 canale
P.) Cu ac?iune central#
C.) &lectrostimulare func3ional#

 Teraia cu curen3i +uffsc4mi't :

- se folosesc 2 circuite de ecita?ie cu care se stimulează separat dar sincronizat
5rupe musculare a5onist8anta5onist ale mem+relor paretice
88 stimulii dreptunghiulară, cu durată de /,2
/, msecelectrici sunt impulsuri
-i frecven?ă izolate
de /,D 8 1 >z G de formă
8 intre cele 2 circuite eista un decala7 de 1//83// msec ce realizeaza o contractie
alternanta a celor 2 5rupe de musci
8 efectul de relaare a mu-cilor spastici se men?ine 24 8 4G ore, iar prin repetare se
a7un5e la 3 8 4 săptămni, avnd ca rezultat facilitarea pro5ramelor de Iinetoterapie
8 electrozii se pozi?ionează la capetele mu-cilor de tratat: (E) proimal -i (8) distal
8 0ntr8o -edintă de tratament se ale5 cteva pozi?ionări succesive ale electrozilor
dinspre etremitatea superioară a !S emiple5ic (+ra? B ante+ra? B mnă) către
etremitatea inferioară a ! emiple5ic (coapsă B 5am+ă B picior)
8 durata tratamentului: la o pozi?ionare se5mentară A 1/ minF la mai multe
pozi?ionări succesive A 4/ 8 / min
8 ritm de aplica?ie A zilnic
8 nr. -ed. A 1281GF se reia la intervale varia+ile
 Electrostimularea cu curen3i 'e me'ie frec!en3#:
8 se face tot pe 2 canale ca metoda precedentă
8 se folosesc curen?i cu frecven?ă de 2// >z, sau curen?i interferen?iali cu
frecven?e de /81// >z sau D/ >Q
  Electrostimularea e 6 canale$E'el%(
8se stimulează concomitent mai multe 5rupe musculare a5onist8anta5onist 0n lan?
continuu

 Electrostimularea cu ac3iune central#(

8 0nseamnă implantarea de electrozi 0n SC
8 se poate realiza stimularea focală a unor zone cere+rale B rezultate mediocre
8 se poate realiza stimulare medulară prin plasarea unor electrozi fie prin
laminectomie (su+dural), fie prin inser?ie percutanată (su+aranoidian, epidural) B
rezultate +une 0n scleroza multiplă

 Electrostimularea func3ional#(
80nseamnă confec?ionarea unor orteze electrice, capa+ile să asiste unele mi-cări
deficitare -i să crească nivelul func?ional al +olnavului
8se folosesc 0n special pt. mi-carea de etensie a pumnului -i de5etelor -i pt.
dorsifleia piciorului
8e.: pt.stimularea n. S& (ce realizează dorsifleia plantară 0n timpul fazei
oscilante a pasului): electrostimulatorul e fiat pe 5am+ă iar 0ntrerupătorul 0n tocul
pantofuluiF +olnavul re5lează sin5ur intensitatea stimulului

STIMULAREA CONTRAC9IEI MUSCULATURII NETE0E

 !usculatura netedă A musculatura or5anelor interne

 !u-cii netezi au cronaie lun5ă -i capacitate de acomodare ne5li7a+ilă,
răspunznd numai la stimularea cu impulsuri exponenţiale
 %ăspunsul mu-ciului neted la contrac?ie A mai de5ra+ă o ac?iune refleă
dect un răspuns la stimularea directă
 Se folosesc electrozi pla?i de dimensiuni e5ale. 6urata: 183/ min
 ndica?ii:
8 constipa?ii cronice atone (electrozii: pe flancurile a+d. dr. -i st5.)
8 atonia vezicală postoperatorie (electrozii: deasupra simfizei pu+iene -i pe
re5iunea sacrată)
8 uter postpartum (electrozii = idem atonie vezicală)
 RISCURI> CONTRAIN0ICA9II @I MĂSURI :ENERALE 0E
8RECAU9IE N A8LICAREA C/2

8RECAU9II(
8 u se aplică 0n re5iunea precordială
8dermatolo5ice,
Se eamineazăaplica?ii
atent te5umentele pt. depistarea
de creme cosmetice etc de: escoria?ii, plă5i, leziuni
8 Se verifică electrozii
8 Se verifică materialul idrofil de protec?ie: 5rosimea, suprafa?a să depă-ească
mar5inile electrozilor, să fie +ine umezit, să fie neted
8 ntensitatea curentului să fie N /,1 m$<cmR de suprafa?ă a electrodului atunci cand
te5umentul este sensi+il
8 Se evită re5iunile cu piese metalice de osteosinteză, endoproteze,sterilete

CONTRAIN0ICA9II(
8 acien?i cu electrostimulator cardiac
8 Cancere
8 ersoane care prezintă orice tip de insuficien?ă de or5an (insuficien?ă epatică,
renală etc)
8 *e+rili
8 Tu+erculoza pulmonară
8 Sindroame psio8or5anice (demen?ă)
8 Se evită emora5iile locale, trom+oze venoase superficiale -i profunde,
a+domenul 0n timpul menstrua?iei, uterul 5ravid

entru curen?ii ecitomotori: precau?ii = vezi m.normoinervat