1. CARE SUNT PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI CIVIL?

Fisa 1
 Principiul Raspunderii juridice a judecatorului in cazul refuzului de a judeca o cauza
 Principiul dreptului la un proces echitabil
 Principiul Contradictorialitatii
Exceptii:
Solutionarea unor anumite cereri fara citarea partilor: judecarea conflictelor de competenta, cererea
de asigurare a probelor, contestatia privind tergiversarea procesului, ordonanta presedintiala
 Principiul disponibilitatii
Exceptii:
1) initiativa de a actiona este recunoscuta si altor persoane, organizatii, autoritati, institutii publice
ori de interes public care intervin in scopul ocrotirii unui dr subiectiv al unor persoane aflate in
situatii special prevazute de lege, (procuror, autoritatea tutelara) sau unui interes general sau de
grup
2) judecatorul poate dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane chiar daca partile se
impotrivesc (trebuie armonizat cu principiul rolului activ al judecatorului)
3) instanta se poate pronunta din oficiu asupra exercitarii autoritatii parintesti chiar in lipsa
solicitarii parintilor prin cererea de divort
4) instanta nu este tinuta de temeiul juridic al cererii
 Principiul oralitatii
Exceptii: Solutionarea unor anumite cereri fara citarea partilor: judecarea conflictelor de competenta,
contestatia privind tergiversarea procesului, solutionarea cererilor cu valoare redusa
Cand partile solicita instantei ca judecata sa se faca doar in baza actelor depuse la dosar
 Principiul publicitatii
Exceptii: desfasurarea procesului se face fara prezenta publicului: in fata primei instante cercetarea
procesului are loc in camera de consiliu, cand dezbaterea fondului in sedinta publica ar aduce atingere
moralitatii, ordinii publice, intereselor minorului, vietii private a partilor instanta la cerere sau din
oficiu poate dispune ca aceasta sa se desfasoare in intregime sau in parte fara prezenta publicului.
 Principiul nemijlocirii
Exceptii: administrare probelor de comisia rogatorie, administrarea probelor de catre avocat,
procedura asigurarii dovezilor
 Principiul continuitatii
Exceptii: nu se poate realiza integral in mai multe cazuri trebuind sa se dea prioritate principiului
aflarii adevarului si a dr la aparare. Constituie motiv de recurs si atrage casarea hotararii date de alti
judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii.
 Principiul rolului activ al judecatorului
Exceptii: Judecatorul nu poate schimba temeiul juridic in cazul in care partile in virtutea unui acord
expres in materie de drepturile de care dispun au stabilit calificarea juridica si motivele de drept
asupra carora au convenit sa limiteze dezbaterile daca insa nu se incalca drepturile si interesele altora
Judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut fara a depasi limitele investirii.
 Principiul respectului cuvenit justitiei
 Principiul respectarii principiilor fundamentale
 Principiul egalitatii
 Principiul legalitatii
 Principiul: obligatiile partile in procesul civil
 Principiul bunei credinte
 Principiul obligatiilor tertelor persoane in desfasurarea procesului civil
 Principiul staruintei in impacarea partilor
Judecatorul va alege momentele oportune pentru a incerca concilierea partilor nu la fiecare termen de
judecata.
 Principiul dreptului la aparare
1
  Limba desfasurarii procesului civil
Exceptii: cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba matera
in fata instantei de judcata. Cetatenii straini sau apatrizii care nu cunosc si nu inteleg limba romana
pot lua cunostinta de toate actele dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii cu ajutorul
unui traducator autorizat.
Sunt in total 19 principii

2. IMPORTANTA SI ROLUL PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE Fisa 1

 Contribuie la intelegerea si interpretarea corecta a normelor de procedura, la o jurisprudenta unitara si
orienteaza activitatea de elaborare a legislatiei.

3.IN CE ACTE NORMATIVE INTALNIM REGLEMENTATE PRINCIPIILE

FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI CIVIL. Fisa 1
 Constitutia Romaniei, NCPC, Legea 303/2004 si 304/2004, Conventia europeana a drepturilor omului

_________________________________________________________________________________________

4. CE ESTE ACTIUNEA CIVILA. FISA 2

Actiunea civila reprezinta ansamblul de mijloace procesuale prevazute de lege pentru protectia unui
drept subiectiv pretins de catre una din parti precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.

5.ACTIUNEA CIVILA- MIJLOACE PROCESUALE FISA 2

 Cele pentru protectia unui dr. subiectiv pretins de catre una dintre parti
 Cele care asigura apararea partilor in proces

6. CLASIFICAREA FUNDAMENTALA A APARARILOR IN JUSTITIE FISA 2

- Aparari de fond- prin care se neaga existenta raportului juridic, se tagaduieste dr. Subiectiv al
partii adverse= Au drept scop respingerea actiunii ca neintemeiata/nefondata fie ca paratul combate
temeiurile juridice ale partii adverse, fie demonstreaza ca situatia de fapt este diferita
- Aparari procedurale- fara sa combata fondul pretentiilor reclamantului, se urmareste intarzierea
judecatii, refacerea unor acte, anularea cererii de chemare in judecata sau respingerea ei ca
inadmisibila.

7. DE CATE FELURI SUNT CERERILE IN JUSRITIE SI CARE SUNT ACESTEA. FISA 2

Oricine are o pretentie asupra altei persoane si urmareste solutionarea unei situatii juridice in justitie
poate formula o cerere la instantele competente:
Cererile in justitie pot fi cereri principale, accesorii, aditionale si incidentale.
Cererile principale sunt acele cereri introductive de judecata. Pot contine atat capete de cerere
principale cat si capete de cerere accesorii.
Cererile accesorii sunt acele cereri a caror solutionare depinde de solutia data unui capat de cerere
principala.
Cereril aditionale sunt acele cereri prin care o parte isi modifica pretentiile anterioare.
Cererile incidentale sunt acele cereri facute intr-un proces in curs de desfasurare.

8. CONDITIILE GENERALE DE EXERCITARE A ACTIUNII CIVILE FISA 2

A) Capacitate procesuala. Se face distinctia intre capacitatea de folosinta si cea de exercitiu

Capacitatea procesuala de folointa- capacitatea de a fi parte in porces de a avea dr si oblig procesuale

Exceptii:
Pot fi parte in proces si asociatii, societati fara personalitate juridica.
2
Capacitatea procesuala de exercitiu- capacitatea de a sta in judecata de a-si exercita dr si oblig in
proces personal sau prin reprezentant:

- minorul <14 ani si interzisii judecatoresti= reprezentarea

- minorul >14 ani= asistarea sau autorizarea
- pt situatii urgente pana la numirea unui reprezentant legal= curatela speciala

Curatela speciala

În caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are
reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte
până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii.

De asemenea, instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal
şi cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2),
chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.

Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

Numirea acestor curatori se va face de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume desemnaţi
în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special are toate drepturile şi
obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.

Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă, prin încheiere, stabilindu-se
totodată şi modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calităţii sale, ţinându-se
seama de activitatea desfăşurată, remuneraţia va putea fi majorată.

Pentru a putea fi parte intr-un proces este suficient sa aibe capacitate procesuala de folosinta, aceasta
fiind un reflex in plan juridic a capacitatii de folosinta prevazuta de NCC.

SANCTIUNILE pt lipsa capacitatii procesuale:

- nulitatea absoluta- poate fi invocata in orice stare a procesului- pt lipsa capacitatii procesuale de
folosinta
- anulabilitatea- poate fi invocata in orice stare a procesului- pentru lipsa capacitatii procesuale de
exercitiu. Instanta poate acorda un termen pentru acoperirea acestei lipse, in care reprezentantul
poate confirma actele facute de persoana lipsita de capacitate procesuala de exercitiu.

B) Calitate procesuala- rezulta din insasi identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic
litigios, astfel cum acesta este dedus judecatorii. Existenta/ inexistenta dr si oblig afirmate fiind o
chestiune de fond.

Prin aceasta conditie se urmareste evitarea unor solutii jurisictionale pentru interese generale si difuze
ale unei colectivitati.

NCPC prevede posibilitatea transmiterii calitatii procesuale pe cale legala sau conventionala ca urmare
a transmisiunii dr ori situatiilor juridice deduse judecatii.

Ex. Transmisiune legala- succesiuni

Ex. Transmisiune conventionala- cesiune de creanta

Exceptii: Totodata NCPC prevede si legitimarea calitatii procesuale- in anumite cazuri expres
prevazute de lege se pot formula cereri sau aparari de catre persoane, organizatii, autoritati, institutii
3
 publice sau de interes public care fara a justifica un interes personal actioneaza pt apararea dr si oblig
unei persoane aflate in situatii speciale in scopul ocrotirii unui interes de grup sau general.
SANCTIUNEA PENTRU LIPSA CALITATII- RESPINGEREA CERERII CA FACUTE DE O
PERSOANA LIPSITA DE CALITATE PROCESUALA.

C) Justifice un interes
- Determinat- interesul de a actiona sa fie concret, usor de identificat
- Legitim- interesul sa aiba ca suport in dreptul obiectiv
- Personal si direct- trebuie sa existe legatura intre folosul urmarit si persoana care actioneaza
- nascut, actual- interesul sa existe in momentul introducerii actiunii si sa subziste pe toata durata
judecatii
SANCTIUNEA PENTRU LIPSA INTERESULUI- respingerea cererii ca facuta de o
persoana lipsita de interes.
EXCEPTII:
1. Se poate formula o cerere chiar daca interesul nu este nascut si actual sau chiar daca nu s-a
implinit termenul care afecta dr dedus judecatii. Actiunile au caracter preventiv in scopul de a
preveni incalcarea unui dr subiectiv amenintat-trebuie dovedita amenintarea, pentru a
preintampina producerea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara, cererea pentru
predarea unui bun la implinirea termenului contractual poate fi facuta chiar inainte de
implinirea acestui termen, se poate cere inainte de termen, executarea la termen a obligatiei de
intretinere sau a altei prestatii periodice
2. Pot fi incuviintate inainte de implinirea termenului, si alte cereri pentru executarea la termen a
unor obligatii ori de cate ori judecatorul va constata ca acestea pot preintampina o paguba
insemnata pe care reclamantul ar incercao daca ar astepta implinirea termenului.
3. In mod exceptional, se recunoaste dreptul la actiune si a altor organizatii, autoritati, institutii
de interes public sau publice care desi nu au un interes personal in cauza, actioneaza pt
apararea dr sau intereselor legitime ale unor persoane aflate i8n situatii speciale in scopul
ocrotirii unui interes de grup sau general. Ex procurorul, autoritatea tutelara.

D) Formuleze o pretentie- formulate coerent, sa aiba o solicitare concreta, adresata instantei, chiar si
la o forma negativa- inexistenta unui drept

SANCTIUNEA PENTRU LIPSA FORMULARII UNEI PRETENTII- NULITATEA –echivaleaza cu

LIPSA OBIECTULUI DE CHEMARE IN JUDECATA

9. CARE SUNT SANCTIUNILE PENTRU NERESPECTAREA CONDITIILOR GENERALE DE

EXERCITARE A ACTIUNII CIVILE FISA 2
Capacitate procesuala- nulitate/ anulabilitate
Calitatea procesuala- respingerea cererii
Justificarea unui interes- respingerea cererii
Formularea unei pretentii- nulitatea cererii

10. DE CATE TIPURI SUNT ACTIUNILE IN JUSTITIE: FISA 2

Actiunile in justitie se divid sub aspect procesual in:
- Actiuni civile- se urmareste protectia unui dr cu caracter civil
- Actiuni penale- solutionarea unui conflict penal
- Actiuni mixte- reunesc atat actiuni civile cat si penale
11. CLASIFICAREA ACTIUNILOR CIVILE FISA 2
 Dupa scopul procesual urmarit:

4
 ACTIUNI IN REALIZAREA DR – reclamantul urmareste obligarea partii adverse la executarea unei
obligatii

Aceste actiuni in realizarea dr sunt susceptibile de aducere la indeplinire pe calea executarii silite

Hotararile pronuntate au caracter declarativ.

 ACTIUNI IN CONSTATAREA DREPTULUI- urmaresc prin hotararea judecatoreasca

recunoasterea existentei unui anumit raport juridic

Actiunile in constatarea dreptului se subclasifica in :

- Actiuni in constatare pozitive sau negative

- Actiuni declaratorii- se solicta instantei sa stabileasca daca un raport juridic a existat sau nu
- Actiuni interogatorii- reclamantul cheama in judecata o persoana care ar putea sa-i conteste ulterior
dreptul pentru a se pronunta asupra existentei/ inexistentei acestui drept, instanta luand act de
aceasta declaratie.
- Actiuni provocatorii- o persoana care ridica in public pretentii asupra unui drept al altei persoane
este invitata sa-si valorifice pretentiile afirmate.

Hotararile pronuntate asupra actiunilor in constatarea dreptului nu sunt susceptibile de aducere la

indeplinire pe calea executarii silite, au caracter declarativ.

Actiunile in constatare au caracter preventiv, subsidiar- actiunea nu poate fi primita daca partea poate
cere realizarea dr pe alta cale prevazuta de lege.

 ACTIUNI IN TRANSFORMAREA SAU CONSTITUIVE DE DREPT- se urmareste desfiintarea

unor raporturi juridice si constituirea unor raporturi juridice noi- actiunea de divort.
Hotararile pronuntate asupra actiunilor constitutive produc efecte pentru VIITOR.

 Dupa caracterul patrimonial

- Actiuni nepatrimoniale- ex. Stabilirea paternitatii
- Actiuni patrimoniale- reale, personale, mixte

 Dupa natura dreptului subiectiv

- Actiuni personale- se urmareste valorificarea unui dr de creanta
- Actiuni reale- valorificarea unui dr real
- Actiuni mixte- au ca obiect atat un dr real+ dr de creanta- ex. Actiunea care solicita executarea unui
contract de vanzare cumparare.

 Dupa obiect
- Actiuni mobiliare
- Actiuni imobiliare- in materia competentei instantei- instanta de la locul situarii imobilului

Actiunile imobiliare se clasifica dupa obiectul protectiei juridice in:

- Petitorii- reclamantul urmareste valorifarea unui dr real asupra bunului

HOTARAREA DATA IN PETITORIU ARE AUTORITATE DE LUCRU JUDECAT
- Posesorii- au ca obiect ocrotirea posesiei ca simpla stare de fapt
HOTARAREA DATA IN POSESORIU NUUUUU ARE AUTORITATE DE LUCRU JUDECAT.

5
  Dupa calea procedural aleasa de parte
Cereri principale
Cereri accesorii
Cereri aditionale
Cereri incidentale

Oricine are o pretentie asupra altei persoane si urmareste solutionarea unei situatii juridice in justitie poate
formula o cerere la instantele competente:
Cererile in justitie pot fi cereri principale, accesorii, aditionale si incidentale.
Cererile principale sunt acele cereri introductive de judecata. Pot contine atat capete de cerere principale cat si
capete de cerere accesorii.
Cererile accesorii sunt acele cereri a caror solutionare depinde de solutia data unui capat de cerere principala.
Cereril aditionale sunt acele cereri prin care o parte isi modifica pretentiile anterioare.
Cererile incidentale sunt acele cereri facute intr-un proces in curs de desfasurare.
_________________________________________________________________________________________

12. CARE SUNT PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL FISA 3

Autoritatile statului si persoanele care participa la activitatea de judecata se numesc participanti sau
subiecti procesuali:
Participanti principali- instanta, organele de executare, partile si tertele persoane
Participanti auxiliari: martori, experti si interpreti cu rol subsidiar in stab. situatiei de fapt
Ministerul public: procuror care poate participa la activitatea judiciara ca subiect procesual si garantand
respectarea legalitatii.

13. CARE SUNT INSTANTELE JUDECATORESTI PREVAZUTE DE legea 304/2004: FISA 3

Instantele judecatoresti adica autoritatea judecatoreasca cu rol in activitatea de distribuirea a justitiei
sunt dupa cum urmeaza:
- Inalta Curte de Casatie si Justitie
- Curtea de Apel
- Tribunale
- Tribunale specializate
- Instante militare
- Judecatorii

14. DEFINITI INSTANTA DE JUDECATA SI COMPLETUL DE JUDECATA FISA 3

Instanta de judecata reprezinta autoritatea judecatoreasca cu rol in distribuirea justitiei
Completul de judecata reprezinta o structura interna a organului judecatoresc caruia I se atribuie prin
masuri de administratie judiciara solutionarea unui litigiu determinat

15. ATRIBUTIILE INSTANTEI CA SUBIECT PRINCIPAL IN PROCESUL CIVIL FISA 3

Indeplineste urmatoarele functii:
- Cercetarea cauzei- stabilirea pe baza probelor a situatiei de fapt
- Solutionarea prin pronuntarea unei hotarari, interpretarea si aplicarea legii

16. CARE ESTE COMPUNEREA INSTANTEI FISA 3

o In prima instanta- 1 jud + exceptie 2 asistenti judiciari in conflictele de munca si asig sociale
o In apel: 2 jud
o In recurs: 3 jud
In unele domenii functioneaza complete specializate- pentru minori si familie, de munca si asig sociale,
administrativ- fiscale.

6
 SANCTIUNE: dispozitiile privind compunerea completului de judecata au caracter imperativ,
nerespectarea lor atrage nulitatea hotararii, poate fi invocata de parti, procuror, instanta din oficiu in
orice stadiu a pricinii

17. CARE ESTE CONSTITUIREA INSTANTEI FISA 3

Alcatuirea instantei este una complexa, cu toate organele si persoanele prevazute de lege care participa
statornic sau ocazional la activitatea de infaptuire a justitiei: grefier, magistrat asistent, procuror

18. INCIDENT5E PROCEDURALE CU PRIVIRE LA CONSTITUIREA SI COMPUNEREA

INSTANTEI FISA 3
→ Gresita compunere a completului de judecata- este atunci cand avem un nr mai mic sau mai mare de
judecatori decat este prevazut in mod normal.
SE POATE INVOCA pe calea unei exceptii de procedura si avand un caracter absolut, se poate invoca
in orice faza a procesului civilm de oricare din parti sau chiar de instantab din oficiu.

→ Gresita constituire a completului de judecata- atunci cand instanta nu a fost constituita cu toate
organele/ persoanele prevazute de lege
SE INVOCA pe calea unei exceptii de procedura propriu-zisa.

→ Incompatibilitati
Incompatibilitatea este acea situatie in care judecatorul este oprit sa participe la solutionarea unei cauze
civile.
Asa cum prevede NCPC la art. 41 si art 42 avem doua tipuri de incompatibilitati:
- Incompatibilitati absolute- Judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare
prin care s-a solutionat o anumita cauza nu poate sa judece aceeasi cauza in apel, recurs, contestatie
in anulare, revizuire sau trimitere spre rejudecata. Nu pot lua parte la judecata persoanele care au
fost martori, magistrati asistenti, asistenti judiciari, mediatori, avocati in aceeasi cauza.
- Alte cazuri de incompatibilitate:

*cand judecatorul si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia in cauza pe care a fost desemnat sa
o judece. PUNEREA IN DISCUTIE a partilor a unor chestiuni de drept/ fapt nu il fac pe judecator
incompatibil.2. când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soţul său, ascendenţii ori
descendenţii lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă;

3. când este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei
părţi sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soţului uneia dintre aceste persoane;
4. când soţul sau fostul său soţ este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre
părţi;
5. dacă el, soţul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt părţi într-
un proces care se judecă la instanţa la care una dintre părţi este judecător;
6. dacă între el, soţul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, şi una
dintre părţi a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece pricina. În
cazul plângerilor penale formulate de părţi în cursul procesului, judecătorul devine incompatibil numai
în situaţia punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa;
7. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;
8. dacă el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte
avantaje de la una dintre părţi;
9. dacă el, soţul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz,
se află în relaţii de duşmănie cu una dintre părţi, soţul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea
inclusiv;
10. dacă, atunci când este învestit cu soluţionarea unei căi de atac, soţul sau o rudă a sa până la gradul al
patrulea inclusiv a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea aceleiaşi pricini înaintea altei
instanţe;

7
 11. dacă este soţ sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru al
completului de judecată;
12. dacă soţul, o rudă ori un afin al său până la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat
partea în aceeaşi pricină înaintea altei instanţe;
13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa.
(2) Dispoziţiile alin. (1) privitoare la soţ se aplică şi în cazul concubinilor.

INVOCAREA INCOMPATIBILITATII ABSOLUTE- judecatorul nu poate participa la judecata chiar

daca nu a declarat ca se abtine sau nu are o cerere de recuzare in ceea ce-l priveste. Neregularitatea
poate fi invocata in orice stare a pricinii.

→ Abtinerea si Recuzarea

Înainte de primul termen de judecată grefierul de şedinţă va verifica, pe baza dosarului cauzei, dacă
judecătorul acesteia se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate absoluta şi, când este cazul,
va întocmi un referat corespunzător.
Judecătorul care ştie că există un motiv de incompatibilitate în privinţa sa este obligat să se abţină de la
judecarea pricinii.
Declaraţia de abţinere se face în scris de îndată ce judecătorul a cunoscut existenţa cazului de
incompatibilitate sau verbal în şedinţă, fiind consemnată în încheiere.

Starea cauzei până la soluţionarea cererii in cazul abtinerii

Până la soluţionarea declaraţiei de abţinere NUUUUU se va face niciun act de procedură în cauză.

Judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de
începerea oricărei dezbateri.
Când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea
dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute.

Judecătorii care pot fi recuzaţi

Pot fi recuzaţi numai judecătorii care fac parte din completul de judecată căruia pricina i-a fost
repartizată pentru soluţionare.

Cererea de recuzare. Condiţii

Cererea de recuzare se poate face verbal în şedinţă sau în scris pentru fiecare judecător în parte,
arătându-se cazul de incompatibilitate şi probele de care partea înţelege să se folosească.

CEREREA DE RECUZARE ESTE INADMISIBILA:

 Este inadmisibilă cererea în care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art. 41 şi 42.
 cererea de recuzare privitoare la alţi judecători decât cei prevăzuţi la art. 46, precum şi cererea
îndreptată împotriva aceluiaşi judecător pentru acelaşi motiv de incompatibilitate.

NERESPECTAREA CONDITIILOR CERERII DE RECUZARE atrage inadmisibilitatea cererii de

recuzare. În acest caz, inadmisibilitatea se constată chiar de completul în faţa căruia s-a formulat
cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat.

Abţinerea judecătorului recuzat

Judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate declara că se abţine.
Declaraţia de abţinere se soluţionează cu prioritate.
În caz de admitere a declaraţiei de abţinere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi
respinsă, prin aceeaşi încheiere, ca rămasă fără obiect.
În cazul în care declaraţia de abţinere se respinge, prin aceeaşi încheiere instanţa se va pronunţa şi
asupra cererii de recuzare

Starea cauzei până la soluţionarea cererii de recuzare

8
 Formularea unei cereri de recuzare NUUUUU determină suspendarea judecăţii.
Cu toate acestea, pronunţarea soluţiei în cauză nu poate avea loc decât după soluţionarea cererii de
recuzare.

Compunerea completului de judecată

Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de un alt complet al instanţei respective, în compunerea căruia
nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine. Dispoziţiile art. 47 alin. (4) rămân
aplicabile.
Când, din pricina abţinerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de
instanţa ierarhic superioară.

Procedura de soluţionare a abţinerii sau a recuzării

Instanţa hotărăşte de îndată, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultându-l pe judecătorul
recuzat sau care a declarat că se abţine, numai dacă apreciază că este necesar.
În cazul în care la acelaşi termen s-au formulat cereri de recuzare şi de abţinere pentru motive diferite,
acestea vor fi judecate împreună.
NU SE ADMITE INTEROGATORIU CA MIJLOC DE PROBVA a motivelor de recuzare.
În cazul admiterii abţinerii sau recuzării întemeiate pe dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 11, instanţa va
stabili care dintre judecători nu va lua parte la judecarea pricinii.
Abţinerea sau recuzarea se soluţionează printr-o încheiere care se pronunţă în şedinţă publică.
Dacă abţinerea sau, după caz, recuzarea a fost admisă, judecătorul se va retrage de la judecarea pricinii.
În acest caz, încheierea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecător urmează să fie păstrate.

Procedura de soluţionare de către instanţa superioară

Instanţa superioară învestită cu judecarea abţinerii sau recuzării în situaţia prevăzută la art. 50 alin. (2)
va dispune, în caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o altă instanţă de acelaşi grad din
circumscripţia sa.
Dacă cererea este respinsă, pricina se înapoiază instanţei inferioare.

Căi de atac

Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea
prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va
putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea
acestei hotărâri.

Încheierea prin care s-a încuviinţat sau s-a respins abţinerea, cea prin care s-a încuviinţat
recuzarea, precum şi încheierea prin care s-a respins recuzarea în cazul prevăzut la art. 48 alin.
(3) nu sunt supuse niciunei căi de atac.

În cazul prevăzut la alin. (1), dacă instanţa de apel constată că recuzarea a fost în mod greşit
respinsă, reface toate actele de procedură şi, dacă apreciază că este necesar, dovezile administrate
la prima instanţă.
Când instanţa de recurs constată că recuzarea a fost greşit respinsă, ea va casa hotărârea,
dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel sau, atunci când calea de atac a
apelului este suprimată, la prima instanţă.

_________________________________________________________________________________________

19. PARTI8LE INTR-UN PROCES CIVIL. FISA 4

Sunt parti: reclamantul, paratul si teretele persoane

20. CARE SUNT CONDITIILE PENTRU A PUTEA FI PARTE INTR-UN PROCES CIVIL FISA 4
Capacitatea procesuala de folosinta

9
21. DREPTURILE SI OBLIGATIIL PARTILOR:
Dr procesuale comune: dr la aparare, dr de dispozitie, dr la un proces echitabil
Dr reclamantului- dr de a sesiza instanta, de a stabili cadrul procesual-obiect, parti, cauza, dr de a
renunta la insusi dreptul pretins
Dr paratului- dr de a formula pretentii prin cererea reconventionala, dr de a-l arata pe titularul dr
Obligatii comune- obligatia de a proba pretentiile si apararile, obligatia de a exercita drepturile
procesuale cu buna credinta, respectul cuvenit justitiei

22. REPREZENTAREA PARTILOR IN PROCESUL CIVIL FISA 4

Formele reprezentării

 Reprezentare legala- Persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu vor sta în judecată prin
reprezentant legal sau curator special, iar in cazul persoanelor juridice acestea vor fi reprezentate de
organele de conducere si administrare. Instanta va putea numi si incazul PJ un curator special in
cazul in care pj este chemata in judecata si nu are reprezentant legal.
Actele procedurale de dispoziţie prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanţii
minorilor, ai persoanelor puse sub interdicţie şi ai dispăruţilor, nu vor împiedica judecarea cauzei,
dacă instanţa apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane

 Reprezentare conventionala- Părţile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în

condiţiile legii, cu excepţia cazului în care legea impune prezenţa lor personală în faţa instanţei.

Forma mandatului difera dupa cum reprezentarea este data unui specialist in drept sau nu:

- Imputernicirea data unui avocat/ consilier juridic se dovedeste prin inscris

- Imputernicirea data mandatarului (poate fi data si verbal in instanta si consemnata in incheierea de
sedinta cu aratarea limitelor si duratei reprezentarii) care nu are calitatea de avocat se dovedeste
prin inscris autentic

CONTINUTUL MANDATULUI

Mandatul se considera dat pentru toate actele procesuale indeplinite in fata aceleasi instante.

Limitele reprezentării se poate face:

- De catre parti, in mod expres la anumite acte
- De catre legiuitor- Renunţarea la judecată sau la dreptul dedus judecăţii, achiesarea la hotărârea
pronunţată, încheierea unei tranzacţii, precum şi orice alte acte procedurale de dispoziţie NUUUUU
se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviinţarea prealabilă a
instanţei sau a autorităţii administrative competente.

Daca partea a fost asistata/ reprezentata de un avocat la judecarea procesului, acesta poate face FARA
MANDAT, orice act pentru pastrarea dr. Supuse unui termen, si care s-ar pierde prin neexecuatarea lor
la timp, si poate de asemenea sa introduca oricde cale de atac impotriva hotararii pronuntate. Sustinerea
caii de atac se poate face doar in baza unei noi imputerniciri.

EFECTELE MANDATULUI:

Toate initiativele procesuale ale mandatarului se rasfrang asupra mandantului, chiar daca ii sunt
prejudiciabile si profita adversarului. In acest caz, mandantul va avea o actiune in despagubire

RENUNTAREA LA MANDAT/ REVOCAREA ACESTUIA:

Nu poate fi opusa celeilalte parti decat dupa comunicare, afara de cazul cand a fost facuta in
sedinta de judecata si in prezenta ei.

10
 Mandatarul care renunta la imputernicire- este tinut sa-l instiinteze pe mandant dar si instanta cu cel
putin 15 zile inainte de termenul imediat urmator renuntarii.
Mandatarul nu poate renunta la mandat in cursul termenului de exercitare a cailor de atac
Mandatul NU SE STINGE LA MOARTEA MANDANTULUI CI DAINUIE PANA LA
RETRAGEREA LUI DE CATRE MOSTENITORI.

REPREZENTAREA CONVENTIONALA A PERSOANELOR FIZICE

- Ia nastere in baza unui mandat- avocat/ consilier juridic

- In fata primei instante precum si in apel, pf pot fi reprezentate de avocat sau alt mandatar
- EXCEPTIE: cazul in care legea impune prezenta obligatorie a partii- chemarea partilor la
interogatoriu
- Daca mandatul este dat unei persoane si nu e avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra
exceptiilor procesuale si asupra fondului decat prin avocat.
- In cazul in care mandatarul pf este sot/ ruda pana la gradul al doilea inclusiv acesta va putea pune
concluzii in fata oricarei instante fara sa fie asistat de avocat, daca ESTE LICENTIAT IN DREPT.
-

REPREZENTAREA CONVENTIONALA A PERSOANELOR JURIDICE

- Pj sunt reprezentate legal in justitie de organele lor de conducere care pot apela la asistenta
specializata incheiand conventii numai cu AVOCATI/ CONSILIERI JURIDICI
- Cererea de chemare in judecata si reprezentarea conventionala a pj nu se poate face prin mandatar
nici prin consilier juridic sau avocatul acesteia din urma.

 Reprezentare judiciara- are un caracter exceptional si temporar fiind o masura complementara

celor cuprinse in asistenta judiciara.

Când legea prevede sau când circumstanţele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces
echitabil, judecătorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant în condiţiile art. 58
alin. (3), arătând în încheiere limitele şi durata reprezentării.

Când dreptul de reprezentare izvorăşte din lege sau dintr-o hotărâre judecătorească, asistarea
reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie.

Lipsa dovezii calităţii de reprezentant

Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va
da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.
Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant înaintea primei instanţe nu poate fi invocată pentru
prima oară în calea de atac.

_____________________________________________________________________________________

23. CONDITII GENERALE DE ADMISIBILITATEA A PARTICIPARII TERTILOR IN

PROCESUL CIVIL FISA 5

- Conditia sa existe un proces civil in curs de desf. De care tertul sa fie strain
- Existenta unei legaturi intre cererea principala si cea formulata de tert
- Interesul de a interveni- trebuie justificat pe langa interesul material/ moral urmarit necesitatea
participarii la un proces deja declansat

24. FORMELE DE PARTICIPARE A TERTILOR IN PROCESUL CIVIL FISA 5

Interventie voluntara- principala si accesorie
Interventie fortata- cererea de chemare in judecata a altei persoane
11
 i. - cererea de chemare in garantie
ii. - Cererea de aratare a titularului dreptului
iii. - Introducerea fortata in cauza, din oficiu a altei persoane

INTERVENTIA PRINCIPALA

Interventia este principala- cand intervenientul pretinde pentru sine in tot sau in parte dreptul dedus
judecatii sau un drept strans legat de acesta.

CARACTERISTICI:

- Incident procesual care largeste cadrul initial al procesului

- Determinata de initiativa unei terte persoane fata de proces
- Este o veritabila actiune civila, care poate fi formulata si separat
- Este o actiune prin care tertul formuleaza o pretentie proprie, dar in legatura cu cererea principala

CONDITII:

- Cererea de intervenţie principală va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în

judecată.
- Tertul trebuie sa afirme un drept subiectiv propriu

Cererea poate fi făcută numai în faţa primei instanţe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond.

Cu acordul expres al părţilor, intervenţia principală se poate face şi în instanţa de apel.

PROCEDURA:

- Interventia principala se poate face NUMAI in fata primei instante, inainte de inchiderea
dezbaterilor in fond, dar cu acordul partilor se poate face si in instanta de apel

Se solutioneaza in doua etape:

- Admiterea in principiu

Instanta va comunica cerere partilor, le va asculta si se va pronunta asupra admisibilitatii in principiu a

interventiei printr-o incheiere motivata.

Incheierea de admitere a cererii poate fi atacata doar odata cu fondul

Incheierea de respingere a interventiei se poate ataca cu apel sau recurs in termen de 5 zile de la
comunicare pt partea lipsa, si de la pronuntare pt partea prezenta,

Instanta in aceasta etapa examineaza DOAR CONDITIILE DE FORMA , INTERESUL PROPRIU AL

INTERVENIENTULUI PRECUM SI LEGATURA DE CONEXITATE CU CEREREA
PRINCIPALA.

Intervenientul:- din momentul admiterii in principiu a cererii va fi parte in procesul civil, actele de
procedura fiind indeplinite si fata de el, are o pozitie independenta fata de parti, fiind un veritabil
reclamant, va prelua procedura din starea in care se afla la momentul intervenirii.

- Solutionarea propriu-zisa a cererii

Se solutioneaza o data cu actiunea initiala, pronuntandu-se o singura hotarare asupra ambelor

cereri.

12
 Daca instanta decide ca interventia determina intarzierea judecatii aceasta poate dispune
disjungerea ei si judecarea separata

NU SE DISPUNE DISJUNGEREA:

- Intervenientul pretinde pentru sine in tot sau in parte insusi dreptul dedus judecatii
- Cazul in care judecarea cererii de interventie ar fi inatarziata de cererea principala

Interventia principala se va judeca chiar daca judecarea cererii principale s-a stins prin –renuntare/ permare.

INTERVENTIA ACCESORIE

Interventia accesorie este acea cerere incidenta prin care o terta persoana, interesata in solutionarea unui litigiu,
intervine pentru apararea drepturilor uneia din parti.

TRASATURI:

- Tertul are un interes propriu in solutionarea unui litigiu

- Tertul NU RECLAMA UN DR. PROPRIU in justitie, ci doar sprijina pozitia procesuala a uneia din
parti

CONDITII:

- Tertul trebuie sa afirme in justitie un interes propriu dar nu un dr. Subiectiv propriu
- Interventia accesorie va avea forma UNEI SIMPLE CERERI SI NU A unei ACTIUNI IN
JUSTITIE DE SINE STATATOARE.

PROCEDURA:

INTERVENTIA ACCESORIE se poate face in orice stare a procesului, pana la inchiderea dezbaterilor in tot
cursul judecatii, chiar si in caile extraordiare de atac

SE SOLUTIONEAZA IN DOUA ETAPE:

- Admiterea in principiu

Impotriva acestei intereventii se poate FORMULA INTAMPINARE dar nu se poate formula cerere
reconventionala.

Tertul intervenient are o pozitie dependenta de partea pentru care intervine- va putea savarsi numai
actele de procedura care nu contravin interesului partii, dupa admiterea in principiu, intervenientul
poate sa renunte la judecarea cererii de intereventie NUMAI cu acordul partii pt care a interevenit.

- Solutionarea propriu-zisa
Se solutioneaza o data cu actiunea initiala, instanta pronuntand o singura hotarare asupra ambelor
cereri.
NU POATE FI DISJUNSA – nu poate fi judecata separat.
Calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se considera neavenita daca partea pt care a
interevenit nu a exercitat calea de atac, a renuntat la calea de atac ori a fost perimata, anulata sau
respinsa fara a fi cercetata in fond.

______________________________________________________________________________________

25. INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPETENTA INSTANTEI FISA 10

- Exceptia de necompetenta. Conflictele de competenta

13
 - Litispendenta si conexitatea
- Stramutarea proceselor si delegarea instantei

_________________________________________________________________________________________

26. ACTELE DE PROCEDURA. CONDITII DE INDEPLINIRE A ACTELOR DE PROCEDURA

FISA 11
- Conditii de fond
- Conditii de forma
- Conditii generale pentru indeplinirea actelor de procedura
- Conditii speciale pentru indeplinirea actelor de procedura

27. CLASIFICAREA ACTELOR DE PROCEDURA FISA 11

in raport de organele sau persoanele care le intocmesc ori de la care emana:

- Actele partilor
- Actele instantei
- Actele organelor auxiliare justitiei’
- Actele altor participanti la proces
- Actele tertelor persoane

In functie de modul de efectuare:

- Acte scrise
- Acte verbale, orale

In functie de continutul lor:

- Acte de procedura care contin o manifestare de vointa

- Acte de procedura care constata o operatiune procedurala

In functie de natura lor sau de locul de indeplinire:

- Acte judiciare
- Acte extrajudiciare

Dupa caracterul indeplinirii actelor de procedura:

Acte de procedura obligatorii

Acte de procedura facultative

In raport cu manifestarile de vointa:

Acte unilateral
Acte bilaterale sau multilaterale

28. CERERILE, CONDITII GENERALE PRIVIND CERERILOR FISA 11

_________________________________________________________________________________________

29. NULITATEA ACTELOR DE PROCEDURA. CLASIFICAREA NULITATILOR FISA 12

In functie de natura normelor incalcate:

14
 Nulitati absolute
Nulitati relative

In functie de izvorul lor:

Nulitati exprese
Nulitati virtuale

In functie de raportul cauzal dintre diferitele acte de procedura:

Nulitati proprii
Nulitati derivate

In functie de natura conditiilor indeplinite:

Nulitati intrinseci
Nulitati extrinseci

In functie de intinderea efectelor distructive ale sanctiunii:

Nulitati totale
Nulitati partiale

In functie de modul in care opereaza:

Nulitati de drept
Nulitati judiciare

30. Conditiile nulitatii FISA 12

1. Nesocotirea cerintelor legale
2. Producerea unei vatamari
3. Vatamarea sa nu poata fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea actului

31. INVOCAREA NULITATILOR PROCEDURALOE FISA 12

32. EFECTELE NULITATILOR FISA 12

______________________________________________________________________________________

33. TERMENELE DE PROCEDURA. NOTIUNE. CLASIFICARE FISA 13

34. DURATA TERMENELOR DE PROCEDURA FISA 13

35. CALCULAREA TERMENELOR DE PROCEDURA FISA 13

36. NERESPECTAREA TERMENELOR DE PROCEDURA. SANCTIUNEA DECADERII. FISA

13

CONDITII DE EXISTENTA A DECADERII

INVOCAREA SI CONSTATAREA DECADERII

EFECTELE DECADERII

15
________________________________________________________________________________________

37. PROCEDURA CONTENCIOASA FISA 14

Judecata- in fata instantei de fond – etapa scrisa, etapa cercetarii procesului, etapa dezbaterii in fond,
etapa deliberarii si pronuntarii hotararii judecatoresti
- in fata instantelor de control judiciar

- executarea silita

38. PROCEDURA NECONTENCIOASA. JUDECATA IN PRIMA INSTANTA. ETAPA SCRISA

FISA 14

______________________________________________________________________________________

39. CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA FISA 15

40. INTAMPINAREA FISA 15

41. CEREREA RECONVENTIONALA FISA 15

42. RASPUNSUL LA INTAMPINARE FISA 15

_________________________________________________________________________________________

43. REGULI GENERALE PRIVIND JUDECATA FISA 16

1. Locul judecarii- jud. Procesului are loc la sediul instantei
2. Desfasurarea procesului cu sau fara prezenta publicului- cercetarea procesului(camera de
consiliu), dezbaterea fondului( in sedinta publica mai putin exceptia)
3. Continuitatea instantei
4. Ordinea judecarii proceselor
5. Conducerea si politia sedintelor de judecata
6. Verificari privind prezentarea partilor
7. Amanarea cauzei
8. Judecarea cauzei in lipsa partii legal citate
9. Discutarea cererilor si exceptiilor
10. Folosirea traducatorului si interpretului
11. Ascultarea minorilor
12. Prezenta personala a partilor in vederea solutionarii amiabile a litigiilor
13. Imposibilitatea si refuzul de a semna
14. Termenul in cunostinta, preschimbarea termenului
15. Notele de sedinta, inregistrarea sedintei
16. Incheierea de sedinta

16
 ___________________________________________________________________________________
44. CERCETAREA PROCESULUI SCOP SI CONTINUT, FISA 17

In etapa de cercetare a procesului, se indeplinesc acte de procedura la cererea partilor sau din oficiu,
pentru pregatirea dezbaterii in fond.

CONTINUTUL CERCETARII PROCESULUI

- Instanta va rezolva exceptiile care se invoca

- Va examina cererile de interventie
- Va constata care din pretentii sunt recunoscute/ contestate
- La cerere, va dispune masuri asiguratorii
- Va lua act de renuntarea reclamantului, de tranzactia partilor
- Va incuviinta probele solicitate de parti
- Va decide cu privire la orice alta cerere
-

_________________________________________________________________________________________

45. EXCEPTII PROCESUALE FISA 18

Excepţia procesuală este mijlocul prin care, în condiţiile legii, partea interesată, procurorul sau instanţa
invocă, fără să pună în discuţie fondul dreptului, neregularităţi procedurale privitoare la compunerea
completului sau constituirea instanţei, competenţa instanţei ori la procedura de judecată sau lipsuri
referitoare la dreptul la acţiune urmărind, după caz, declinarea competenţei, amânarea judecăţii,
refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.

CLASIFICAREA EXCEPTIILOR

In functie de obiectul lor:

- Exceptii de procedura propriu-zise- se invoca neregularitati privind cadrul formal al
judecatii(compunere, constituire, competenta)
- Exceptii de fond –lipsuri ale dreptului la actiune

In functie de efectul produs ca urmare a admiterii exceptiei:

- Exceptii dilatorii- produc doar o amanare a judecatii- exceptia nulitatii actelor de procedura
- Exceptii peremptorii- au ca efect respin\gerea actiunii si stingerea procesului- exceptia
prescriptiei extinctive

In functie de caracterul imperativ sau dispozitiv al normei incalcate

- Excepţii absolute – se invoca incalcarea normelor de ordine publica-necompetenta generala

POT FI INVOCATE DE PARTE SAU INSANTAIN ORICE STARE A PROCESULUI
Ele pot fi ridicate înaintea instanţei de recurs numai dacă, pentru soluţionare, nu este necesară
administrarea altor dovezi în afara înscrisurilor noi.

- Exceptii relative- se invoca incalcarea unor norme care ocrotesc interesele partilor-
necompetenta teritoriala
POT FI INVOCATE DE PARTEA CARE JUSTIFICA UN INTERES CEL MAI TARZIU LA
PRIMUL TERMEN DE JUDECATA IN ETAPA CERCETARII PROCESULUI SI INAINTE
DE A PUNE CONCLUZII IN FOND
17
PROCEDURA DE SOLUTIONARE
Cu toate acestea, părţile sunt obligate să invoce toate mijloacele de apărare şi toate excepţiile
procesuale de îndată ce le sunt cunoscute. În caz contrar, ele vor răspunde pentru pagubele pricinuite
părţii adverse, dispoziţiile art. 189-191 fiind aplicabile.

(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond
care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
(2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de
soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc.
(3) Dacă instanţa nu se poate pronunţa de îndată asupra excepţiei invocate, va amâna judecata şi va
stabili un termen scurt în vederea soluţionării excepţiei.
(4) Excepţiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai dacă
pentru judecarea lor este necesar să se administreze aceleaşi dovezi ca şi pentru finalizarea etapei
cercetării procesului sau, după caz, pentru soluţionarea fondului.
(5) Încheierea prin care s-a respins excepţia, precum şi cea prin care, după admiterea excepţiei, instanţa
a rămas în continuare învestită pot fi atacate numai odată cu fondul, dacă legea nu dispune altfel.

INVOCAREA EXCEPTIILOR PROCESUALE NU ESTE SUPUSA TIMBRAJULUI

SOLUTII asupra exceptiilor procesuale:

ADMITERE

- Prin incheiere interlocutorie, instanta ramane in cont. Investita si acorda un nou termen de
judecata.
- POATE FI ATACATA ODATA CU FONDUL

RESPINGERE

- Prin incheiere interlocutorie cand se4 constata ca exceptia este neintemeiata si insanta continua
judecata
- Incheierea POATE FI ATACATA ODATA CU FONDUL

18