Dobrogea in lung si-n lat, pe bicicleta: cele mai frumoase trasee de parcurs pe doua

roti printr-o Romanie in miniatura cu accent de Balcani

Sinziana Ionescu, Corespondenti ,,Adevarul",

Tinutul dintre Dunare si Marea Neagra ofera turism la cote gradate: de la mare la munte, de la lunca la chei, de
la litoral la delta. Toate sunt cu atat mai surprinzatoare, cu cat sunt descoperite in tihna, pe bicicleta.

O Romanie in miniatura, cu accent de Balcani. Asa este Dobrogea, tinutul dintre Dunare si Marea Neagra, unde
relieful pleaca de la nivelul cel mai de jos, al marii, serpuieste alene pe colinele batute de vant si ajunge pana in
varful Tutuiatul din Muntii Macinului, cel mai inalt punct al Dobrogei, de 467 de metri. Daca te cocoti pe
Tutuiatul, localnicii mai ageri de ochi spun ca se vede taman hat departe, in Basarabia.

250 de kilometri, in Tulcea Cel mai lung traseu care se poate face prin Dobrogea cu bicicleta este in nord, in
judetul Tulcea. Are 250 de kilometri, este asfaltat - ceea ce pentru ciclisti este aur curat. Se incepe din resedinta
de judet, Tulcea, se parcurge Triunghiul Manastirilor Cocos-Saon-Celic Dere, se trece prin Niculitel, unde se
poate vizita monumentul paleocrestin si Biserica Sfantul Atanasie.
Biciclisti pe traseu, prin Dobrogea FOTO Facebook

Cuiburi de vultur dobrogean Traseul trece mai departe, spre Isaccea, care se mandreste cu Geamia Azizie, cu
mormantul intemeietorului Isak Baba si cu Cetatea Noviodunum. Se continua cu Cetatea Romano-Bizantina
Dinogetia din satul Garvan, comuna Jijila, apoi catre Macin.
 Biciclisti

pe traseu, prin Dobrogea FOTO Facebook

Primul popas aici este la Manastirea Izvorul Tamaduirii din Macin, apoi se merge la Cetatea Arrubium, la
pivnita lui Terente si sus in Muntii Macinului, la varfurile Pricopan (370 de metri), Pietrosu Mare (426 de metri)
si Tutuiatu (467 de metri), unde se mai gasesc cuiburi de vultur dobrogean. Se coboara apoi spre Cetatea
Troesmis din comuna Turcoaia, apoi se poate vizita casa memoriala a poetului Panait Cerna din comuna Cerna.
Babadag Cetatea Ibida este un alt reper de pe drumul Tulcei, impreuna cu manastirea Uspenia de la Slava Rusa
si Vovidenia de la Slava Cercheza. Pasionatii de liniste si frumusete ascunsa trebuie sa opreasca neaparat in
padurea Babadag, unde nu ai semnal la telefon si unde primavara gasesti poienita cu vestitii ghiocei uriasi si
parfumati. Orasul Babadag mai ofera de vizitat Muzeul de Arta Orientala Casa Panaghia, Geamia si mormantul
lui Ali Gaza-Pasa - comandantul de osti otomane, mormantul dervisului Sari Saltuk Baba - primul musulman
descalecat in Dobrogea, cismeaua Kalaigi si Lacul Babadag.

Ultima cetate a genovezilor La cinci kilometri nord de Babadag, se vad vestigiile Fortificatiei Romane de la
Babadag, nu departe de alta bijuterie a Dobrogei - Cetatea Enisala, ultima cetate genoveza.
 Cetatea

Enisala FOTO Oana Balan

Singura fortareata medievala a Dobrogei, denumita si Heracleea, a fost ridicata de Bizant, pe cel mai inalt
promontoriu situat intre Lacurile Babadag si Razim. Satul Enisala are gospodarii taranesti care pastreaza
specificul zonei. O ultima oprire se face la popasul ,,Doi iepurasi", apoi se ajunge din nou la Tulcea. Un traseu
tulcean mai scurt, de 193 de kilometri, este Babadag - Jurilovca (cu vizitare situl arheologic Argamum) - situl
arheologic Halmyris (intre Murighiol si Dunavatul de jos), Manastirea Hamyris - Mahmudia (Cetatea Salsovia
si geamia) - Nufaru (Cetatea Proslavita) - Tulcea - Babadag. Constanta altfel In sudul Dobrogei se poate face
un traseu de 150 de kilometri, pe drum, de asemenea, asfaltat. Ruta constanteana pleaca din resedinta de judet,
merge la Agigea traversand Canalul Dunare-Marea Neagra, trece de dunele litorale de la Agigea, apoi se
indreapta spre Techirghio. Aici, se face turul lacului vizitandu-se Manastirea Sfanta Maria si Farul din Tuzla. La
iesirea pe soseaua Constanta-Mangalia se mai merge cativa kilometri si se coteste stanga spre Costinesti, cu
doua simboluri importante ale vacantei la mare: Obeliscul si epava Evanghelia. Inapoi pe sosea, directia spre
granita bulgara. Trebuie musai sa se faca oprire la Herghelia Mangalia, apoi in cochetul oras turistic Mangalia.
Aici, vestigiile arheologice sunt presarate la tot pasul, conservate la Muzeul de Arheologie Callatis, in incinta
romano-bizantina, in mormantul princiar Movila Documaci, in mormantul cu papyrus sau in subsolul Hotelului
President. Neaparat este de vazut moscheea Esmahan Sultan din Mangalia. Este cel mai vechi lacas de cult
musulman din Romania, fiind ridicata in anul 1575. Inainte de a pune cap-compas pe vestitele sate turistice 2
Mai - Vama Veche, virati dreapta spre Limanu, unde vedeti pesteri, lacuri cu apa sarata si dulce despartite de un
drumeag si paduri, cum este rezervatia naturala din Hagieni. La intoarcere strabateti statiunile sudice: Saturn -
Venus - Cap Aurora - Jupiter - Neptun - Olimp, apoi mai despre Tuzla, Eforie Sud si Eforie Nord, cu destinatie
Constanta.

In chilia ascetului Casian Pe un alt traseu constantean, aveti prilejul sa cunoasteti partea de nord a judetului.
De la Constanta se pleaca spre Harsova, pe un parcurs asfaltat de 147de kilometri. Se viziteaza la Targusor
Manastirea si Pestera Sfantului Ioan Casian, considerat cel mai mare ascet al crestinilor. Alte doua pesteri, La
Adam si Liliecilor, sunt pe traseu, apoi se urca pe Masivul Cheia de pe Valea Casimcei. Urmeaza Cetatea
Ulmetum din Pantelimonu, descoperita de academicianul Vasile Parvan.
Cheile Dobrogei FOTO motociclism.ro

Se face oprire la doua lacasuri de cult, Manastirea Izvorul Tamaduirii din Crucea (iesire de pe E60, cale de patru
kilometri spre satul Baltagesti, prin livada) si Schitul Stejaru din satul cu acelasi nume din comuna Saraiu.
Pestera Ioan Casian FOTO Alexandra Rosu / www.bloguldecalatorii.ro

Iar Harsova merita descoperita, prin Muzeul de Istorie locala, Cetatea Romana Carsium, geamia Sultanului
Mahmut si Canarale. Sau tot spre Harsova se poate merge pe un drum mai scurt, de 124 de kilometri, prin
Medgidia - Cernavoda si apoi de-a lungul Dunarii, pe la Topalu si Capidava. La Toplau este singurul muzeu de
arta din tara situat in mediul rural, iar la Capidava este cetate unde se desfasoara vara tabara arheologica.
Manastirea Dervent FOTO Adevarul

Spre Pacuiu lui Soare De la Constanta mai porneste si traseul spre Pacuiu lui Soare, in coltul sud-vestic al
judetului. Drumul este de 134 de kilometri, asfaltat si face popas la podgoria de la Murfatlar, unde este o crama,
un muzeu al viticulturii, un ansamblu rupestru si o rezervatia naturala Fantanita. Mai departe spre sud, este
obligatoriu de vizitat Adamclisiul, unde strajuieste Tropaheum Traiani, monumentul ridicat de Imparatul roman
Traian in onoarea adversarilor sai daci. Calatoria continua cu pestera si manastirea Sfantului Apostol Andrei de
langa comuna Ion Corvin, manastirea Dervent de la Galita si cetatea Pacuiu lui Soare de la Ostrov. Cetatea de
pe insula este vizibila cand Dunare are nivelul scazut si poate fi vizitata cu ajutorul pescarilor. Daca vreti un
traseu interjudetean, care sa traverseze Dobrogea de la Constanta la Tulcea, incercati drumul care trece prin
Navodari - Histria - Corbu - Vadu - Grindul Chituc - Grindul Lupilor. Sunt, de asemenea, 124 de kilometri

asfaltati.
 Pe toate

aceste trasee dobrogene se poate innopta la pensiuni turistice, la hoteluri sau chiar la localnici. Dobrogenii, fie
ca sunt turci, tatari, aromani, greci, lipoveni, italieni, bulgari, albanezi sau romani, vor fi bucurosi sa le fiti
oaspete pe cel mai diversificat si armonios meleag al Romaniei.

Ponturi pentru calatoria cu bicicleta Drumurile pe care se poate strabate toata regiunea scaldata de ape,
infrumusetata de rezevatii naturale, cetati antice si limanuri sunt cunoscute de ciclisti. Sportivii - simpli
plimbareti, amatori sau elita - au cutreierat Dobrogea simtind-o la pas, cu fiecare cursa a rotii de bicicleta.
Pentru o drumetie, pasionatii ne dau cateva ponturi. ,,Trebuie sa tii cont de hidratare. Sa ai la tine 500-750 de
mililitri de apa, adica cel putin un bidon plin. La fiecare ora parcursa trebuie sa bei jumatate de litru de apa.
Apoi este foarte importanta protectia! Manusi, casca, ochelari si preferabil echipament din material special
perspirant. Casca este vitala pentru oricine iese cu bicicleta. Te protejeaza de socuri, de lovituri. La impactul
foarte puternic, casca se crapa, iar tu nu ai decat o zgarietura. Casca iti salveaza viata", recomanda Dan Buzatu
(36 de ani), fondatorul Asociatiei ,,Constanta Cycling Team". Cu ce bicicleta pleci la drum Nu in ultimul rand,
conteaza sa ai bicicleta adecvata. Prin oras iti trebuie o bicicleta usor de manevrat, cu cauciucuri mai groase, ca
sa treaca de gropi, de borduri. Pentru distante lungi, bicicleta trebuie sa aiba roata mai mare si cauciucurile
subtiri pentru frecare mai mica. De asemenea, ciclistul trebuie sa poarte echipament care sa nu fluture. ,,60% din
efort este sa dai la o parte aerul din fata. Restul este sa transporti greutatea", explica Dan.

Pentru drumurile de camp, bicicleta trebuie sa aiba cauciucuri cu profil cramponat, pentru rezistenta. ,,De multe
ori vad biciclisti cu bicicleta de camp prin oras. Este greu si pentru ei sa foloseasca un vehicul de transport care
nu se potriveste unui anumit drum. O bicicleta care sa faca de toate nu exista. De aceea este bine sa te gandesti
ce vrei sa faci cu ea, la ce iti trebuie bicicleta, unde vrei s-o folosesti", arata Dan Buzatu. Plimbareti, amatori si
elite De exemplu, bicicleta pliabila este recomandabila doar plimbaretilor, adica acelei categorii care vor doar sa
dea ture prin oras. Pentru acestia, o bicicleta costa pornind de 600 lei. ,,Eu sfatuiesc ca fiecare sa-si ia bicicleta
astfel incat, la orice moment, sa poata pune piciorul pe pamant, sa se poata sprijini. In oras sunt multe obstacole
si trebuie sa te poti opri in siguranta, fara sa se dezechilibreze, mai ales in conditiile traficului urban, cand orice
miscare la stanga sau la dreapta te poate duce in calea unei masini", recomanda ciclistul. O treapta mai sus de
plimbareti sunt amatorii, care fac antrenamente in judet si participa la concursuri. Iar elita este formata din
ciclistii care fac patru-cinci antrenamente pe saptamana la care parcurg suta de kilometri si au o viteza medie de
40 de kilometri pe ora.

Daca ai fost in locuri inedite de langa o destinatie similara din Romania si vrei sa ne povestesti din
amintirile tale sau vrei sa ne sfatuiesti ce sa mai vedem in acest loc al Romaniei, ne poti scrie pe
bucuresti@adevarul.ro, in sectiunea de comentarii sau pe pagina noastra de Facebook, 125 de locuri
pentru care iubim Romania. Jurnal de vacanta.

Recomandari pe aceeasi tema

Jurnal de Vacanta. Plaja Vadu, ultimul refugiu. Coltul de Rai interzis candva turistilor va asteapta cu
hectare intregi de plaja virgina

Cheile Borzestiului, salbaticia la cativa pasi de oras. Cum te poate ,,vindeca" natura de stres

VIDEO Cheile Turzii vazute de sus. Imagini de o frumusete inegalabila, insotite de sunete reale de pasari

FOTO VIDEO ,,Minunea SF" a Clujului, Salina Turda, inclusa de americani in topul locurilor
incredibile din lume care merita vizitate