Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE, POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE


BUCUREŞTI

PROIECT ŞTIINŢIFIC : DREPT COMERCIAL

DIZOLVAREA SOCIETĂȚILOR COMERCIALE

Profesor Coordonator : Lector Universitar Doctor Florescu Cristina

Student: Mitroi (Mogoş) Oana Elena

Facultatea de Drept

Forma de învăţământ : IF

Anul : III

Ianuarie 2017

1
DIZOLVAREA SOCIETĂȚILOR COMERCIALE
Cuprins:

1. Aspecte generale cu privire la existența societăților comerciale


2. Dizolvarea societăților comerciale
2.1. Notiuni generale cu privire la dizolvarea societatilor comerciale
2.2. Cauzele dizolvarii societatilor comerciale
2.2.1. Cauzele generale
2.2.2. Cauzele speciale
2.3. Căile de dizolvare a societăților comerciale
3. Concluzii

Abstract

Dizolvarea societatilor comerciale consta in operatiunile de declansare a acestui proces si asigura


premisele lichidarii patrimoniului social. Prin operatiunile de declansare a acestui proces se
intelege hotararea de dizolvare a societatilor comerciale si aducerea ei la cunostinta celor
interesati.

Dissolution of companies consists of the operations of triggering this process and ensure the
premises liquidation social heritage. Through this process of starting operations we mean the
decision to dissolve the companies and bringing them to the attention of those interested.

2
Dizolvarea societăţilor comerciale

1. Aspecte generale cu privire la existenţa societăţilor comerciale

Conform legii nr. 31 din 1990 actualizată la 02.11.2012, art.1, alin.(1), persoanele fizice şi
persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi comerciale, în vederea desfăşurării de
activităţi cu scop lucrativ, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
Societatile comerciale se vor constitui in una dintre urmatoarele forme:
a) societate in nume colectiv;
b) societate in comandita simpla;
c) societate pe actiuni;
d) societate in comandita pe actiuni si
e) societate cu raspundere limitata.
Societatea comercială se constituie pentru a desfăşura o activitate comercială de timp
stabilită în actul constitutiv. Uneori, durata societăţii comerciale se prelungeşte chiar şi după
decesul asociaţilor care au constituit societatea. Dar, la un momentdat, orice societate comercială
va sfârşi prin a dispărea, deoarece ea urmează acelaşi destin implacabil, ca şi cel al persoanei
fizice: se naşte, trăieşte şi moare1.
Având în vedere acest aspect, încetarea existenţei societăţii comerciale presupune
realizarea unor operaţiuni care să aibă drept rezultat nu numai încetarea personalităţii juridice, ci
şi lichidarea patrimoniului, prin exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor sociale. În
consecinţă, potrivit legii, încetarea existenţei societăţii comerciale impune parcurgerea a două
faze:
 dizolvarea societăţii - cuprinde anumite operaţiuni care declaşează şi pregătesc încetarea
existenţei soceiatăţii. În această fază, persoanlitatea juridică nu este afectată, însă
dizolvarea pune capăt ativităţii normale a societăţii.
 lichidarea societăţii - cuprinde acele operaţiuni de lichidare a patrimoniului societăţii,
care privesc plata creditorilor şi împărţirea soldului între asociaţi. În această fază,

1
http://facultate.regielive.ro/referate/drept-comercial/dizolvarea-societatilor-comerciale

3
societatea comercială continuă să îşi păstreze pesonalitatea juridică, dar ea este
subordonată cerinţelor lichidării.

Aceste două faze sunt distincte, asadar, ele trebuie parcuse în mod succesiv, cu
respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege pentru fiecare, ceea ce înseamnă că numai după
parcurgerea fazei dizolvării se poate trece la faza lichidării.
Dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale sunt reglementate prin dispoziţiile Legii
nr. 31/1990. Legea permite însă asociaţilor ca în actul constitutiv să prevadă „modul de dizolvare
şi de lichidare a societăţii” (art. 7 – lit.(i) şi art. 8 – lit.(p) din lege).

2. Dizolvarea societăţilor comerciale

2.1 Noţiuni generale cu privire la dizolvarea societăţilor comerciale


Prin dizolvarea societăţii comerciale se înţelege desfiinţarea ei, ca o persoană juridică,
încetarea existenţei ei şi numai a contractului de societate sau a statutului societăţii. Dizolvarea
reprezintă o situaţie excepţie la funcţionarea societăţii comerciale, fiind o etapă din cadrul
procesului de încetare a personalităţii juridice a acesteia.
Dizolvarea nu trebuie, însă înţeleasă ca o desfiinţare imediată a persoanei juridice.
Persoana juridică va continua să existe, deoarece ea trebuie să îndeplinească operaţiuniile de
lichidare a patrimoniului dobândit în timpul existenţei sale. Dizolvarea are, ca efect imediat,
numai încetarea raporturilor dintre asociaţi, născute din contractul de societate.
Aceste operaţiuni se referă la hotărârea de dizolvare a societăţii şi aducerea ei la
conoştinţa celor interesaţi.
Potrivit Legii nr. 31/1990 modificată, hotărârea privind dizolvarea societăţii este luată,
după caz, de adunarea asociaţilor ori de instanţa de judecată. Excepţional, dizolvarea societăţii
comerciale se produce în temeiul legii.

4
2.2 Cauzele dizolvării societăţilor comerciale
Dizolvarea societăţilor comerciale are la bază cauze care survin, de regulă, în cursul
funcţionării comerciale sau la expirarea datei convenite, în mod voluntar sau pe cale
judecătorească. Aceste cauze, prevăzute de art. 222 şi art. 224 din legea 31 din 1990 actualizată la
02.11.2012, pot fi grupate în:
- Cauze generale, aplicate tuturor societăţilor comerciale;
- Cauze speciale, aplicabile anumitor societăţi comerciale: S.C.A, S.C.S., S.R.L.;
Cauzele care conduc la dizolvarea societăţii mai pot fi grupate, în funcţie de natura
juridică pe care o produc, în:
- Cauze care duc la dizolvarea de drept a societăţii;
- Cauze facultative, care nu au această însuşire;

2.2.1 Cauzele generale:


Societatea se dizolvă prin2:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii
Societatea comercială se dizolvă la expirarea termenului stabilit pentru durata societăţii
(cnf. art. 7 lit. h şi art. 8 lit.j, din Legea nr. 31/1990 actualizată la 02.11.2012). Potrivit legii, în
actul constitutiv trebuie să se prevadă „durata societăţii”. Conform art. 227, alin. (2), cu cel puţin
3 luni înainte de expirarea societăţii, asociaţii trebuie să fie consultaţi de către consiliul de
administraţie, respectiv de directorat, pentru a se hotărî cu privire la eventuala prelungire a
duratei de funcţionare a acesteia. În lipsă, la cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul poate
dispune, prin încheiere, efectuarea consultării conform art. 119 alin. (3).
În cazul în care procedura prevăzută la alin. (2) nu este îndeplinită, la expirarea duratei
menţionate în actul constitutiv orice persoană interesată sau Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului poate sesiza judecătorul-delegat pentru constatarea dizolvării societăţii.
Din ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii, directorii, administratorii,
respectiv directoratul, nu mai pot întreprinde noi operaţiuni. În caz contrar, aceştia sunt personal
şi solidar răspunzători pentru acţiunile întreprinse.

2
Legea 31 din 1990 actualizată la 02.11.2012, Titlul VI, Cap. I, Art. 227

5
Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect faţă
de terţi numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a.

b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;


Obiectul de activitate al societăţii, ca şi durata acesteia, reprezintă un element esenţial al
contractului, fapt pentru care asociaţii sunt obligaţi să precizeze în actul constitutiv obiectul
societăţii (cnf. Art. 8 lit. (c) din Legea Nr.31/1990 actualizată la 02.11.2012 ).
Dar, obiectul de activitate al societăţii are un caracter dublu:
- în sens principal: obiectul de activitate al societăţii este cel stabilit ca atare de asociaţi în actul
constitutiv;
- în sens secundar, obiectul de activitate are înţelesul de scop statutar (obiect general de activitate
al societăţii, adică săvârşirea de acte sau fapte de comerţ).
Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate are în vedere două aspecte şi anume:
1. Nerealizarea obiectului de activitate al societăţii din cauze de natura materială (ca în cazul
în care obiectul asupra căruia părţile s-au înţeles să-l exploateze prin intermediul
societăţii, spre exemplu, o aeronavă a pierit), sau de natură juridică (ca în cazul în care
societatea preconiza exploatarea unei concesiuni petroliere, dar concesiunea nu a fost
obţinută sau a fost retrasă).
2. În cazul în care se ivesc între asociaţi neînţelegeri grave, acestea fac imposibilă
continuarea activităţii societăţii.
În cazul în care societatea se află în imposibilitatea realizării obiectului de activitate,
asociaţii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate în condiţiile prevăzute de art. 204
din Legea societăţilor comerciale, fie pentru dizolvarea societăţii comerciale.

c) declararea nulităţii societăţii;


Nerespectarea unor condiţii esenţiale privind înfiinţarea unei societăţi comerciale pot duce
la nulitatea societăţii. Potrivit art. 56 din Legea societăţilor comerciale, nulitatea unei societăţi
înmatriculate în registrul comerţului poate fi declarată de tribunal numai atunci când:
1) lipseşte actul constitutiv sau nu a fost încheiat în forma autentică, în situaţiile prevăzute
la art. 5 alin. (6);

6
2) toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societăţii;
3) obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;
4) lipseşte încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societăţii;
5) lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a societăţii;
6) actul constitutiv nu prevede denumirea societăţii, obiectul său de activitate, aporturile
asociaţilor sau capitalul social subscris;
7) s-au încălcat dispoziţiile legale privind capitalul social minim, subscris şi vărsat;
8) nu s-a respectat numarul minim de asociaţi, prevazut de lege.
Conform art. 58 alin. (1), la data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii a devenit
irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare.

d) hotărârea adunării generale;


Dizolvarea prin hotărârea adunării generale este considerat cazul cel mai frecvent şi mai
normal de dizolvare a societăţilor comerciale. Societatea s-a născut prin voinţa asociaţilor şi tot
aceştia pot hotărî dizolvarea ei.
În conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990 actualizată la 02.11.2012,
asociaţii pot reveni asupra hotărârii de dizolvare a societăţii (cu majoritatea cerută pentru
constituirea actului constitutiv) atât timp cât nu s-a făcut nicio repartiţie din activ. Totodată,
creditorii şi orice parte interesată pot face opoziţie la tribunal împotriva hotărârii, în termen de 30
de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României partea a IV-a.

e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum


neînţelegerile grave dintre asociaţi, care impiedică funcţionarea societăţii;
În contextul în care societatea comercială se confruntă cu imposibilitatea de întrunire a
adunării generale a asociaţilor, datorită neîndeplinirii condiţiilor de cvorum şi/sau majoritate
stabilite de lege sau prin clauze ale actului constitutiv se poate cere dizolvarea prin hotărârea
tribunalului.
În ceea ce priveşte neînţelegerile grave dintre asociaţi şi temeinicia acestora, vor fi
apreciate de instanţa de judecată, în funcţie de probele administrate în cauză.

7
f) falimentul societăţii;
Falimentul societăţii este dispus de instanţa de judecată. În aceste condiţii patrimoniul
societăţii este lichidat în favoarea creanţelor creditorilor si în final societatea comercială se
dizolvă, etapa următoare fiind radierea acesteia din Registrul Comerţului.

g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.


Legea societăţilor comerciale mentionează că la cererea oricărei persoane interesate,
precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea
societăţii în cazurile urmatoare:
- Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni.
- Societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situaţiile
financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la Oficiul Registrului
Comerţului.
- Societatea şi-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplineşte
condiţiile referitoare la sediul social sau asociaţii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut
ori reşedinţa cunoscută. Este exceptată situaţia în care societatea a fost în inactivitate
temporară. Durata inactivităţii nu poate depăşi 3 ani.
- Societatea nu şi-a completat capitalul social în condiţiile legii.
Împotriva hotărârii tribunalului orice persoană interesată poate face apel, în termen de 30 de
zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

2.2.2 Cauze speciale


a) Lichidarea judiciară, incapacitatea, excluderea, retragerea sau moarte unui din asociaţi,
dacă nu există clauze de continuare cu moştenitorii sau când asociatul rămas hotărăşte
continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic – se
aplică în cazul societaţilor în nume colectiv (S.N.C.) sau societăţilor cu răspundere limitată;
b) Deschiderea procedurii lichidării judiciare faţă de un asociat- în cazul societăţilor cu
răspundere limitată (S.R.L.);
c) Incapacitatea, exluderea, retragerea, falimentului singurului comanditat sau moarte
singurului comanditat dacă nu există clauze de continuare a acesteia cu moştenitorii – în cazul
societăţilor în comandită pe acţiuni (S.C.A.);
8
d) Retragerea, excluderea, falimentului singurului comanditat sau moartea singurului asociat
comanditat dacă nu există clauze de continuare a acesteia cu moştenitorii - în cazul societăţilor în
comandită simplă (S.C.S.);
e) Numărul acţionarilor scade sub minimul legal – în cazul societăţilor pe acţiuni (S.A.);

2.3. Căile de dizolvare a societăţilor comerciale


Dizolvarea societăţilor comerciale se poate realiza pe trei căi:
1. de drept;
2. prin voinţa asociaţilor;
3. pe cale judecătorească.
Fiecare dintre aceste căi de dizolvare impune respectarea unor condiţii prevăzute de lege.
1. În cazul dizolvării de drept a societăţii, această procedură se realizeză de plin drept (ope
legis), dacă ipoteza legii este satisfăcută. În consecinţă, pentru dizolvarea societăţii nu este
necesară îndeplinirea nici unei formalităţi.
Legea consacră un singur caz de dizolvare de drept a societăţii: expirarea termenului
stabilit pentru durata societăţii. Din moment ce asociaţii au stabilit, prin actul constitutiv, durata
societăţii, iar termenul fixat a expirat, societatea se dizolvă, de plin drept, la data expirării
termenului. Întrucât dizolvarea se produce de drept, nu este necesară nici o manifestare de voinţă
a asociaţilor şi nici o formalitate de publicitate.
2. Societatea comercială se poate dizolva prin voinţa asociaţilor, manifestată în cadrul
adunării generale. Pentru dizolvarea societăţii prin voinţa asociaţilor trebuie respectate condiţiile
stabilite de lege pentru modificarea actului contitutiv (art. 204 din Legea nr. 31/1990 republicată
la data de 02.11.2012).
Hotărârea privind dizolvarea se ia cu respectarea condiţiilor de cvorum şi majoritate
prevăzute de lege pentru adunarea generală extraordinară. Actul care constată hotărârea privind
dizolvarea adunării generale se depune la Oficiul Registrului Comerţului pentru a se menţiona în
registru, după care se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial, spre publicare cu excepţia
cazului prevăzut la art. 227 alin. 1 lit. A din Legea nr. 31/1990.
3. La cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul poate dispune, prin încheiere, efectuarea
consultării conform art. 119 alin. (3).

9
În cardul Legii societăţilor comerciale, art. 237 tratează aspectele legate de dizolvarea
societăţilor comerciale realizată pe cale judiciară. Astfel, alin. (3) al acestui articol menţionează
faptul că hotărârea tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea se înregistrează în Registrul
Comerţului, se comunică Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe
cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând să se îndrepte împotriva societăţii.
În cazul mai multor hotărâri judecătoreşti de dizolvare, pentru situaţiile prevăzute la art.
237 alin. (1) din Legea societăţilor comerciale, publicitatea se va putea efectua în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare,
denumirea, forma juridică şi sediul societăţii dizolvate, instanţa care a dispus dizolvarea, numărul
dosarului, numărul şi data hotarârii de dizolvare.
Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de
30 de zile de la efectuarea publicităţii, în condiţiile alin. (3) şi (4) ale art. 237.
Dacă nu se face recurs în termenul mai sus menţionat, la data rămânerii irevocabile a
hotărârii judecătoreşti de dizolvare, persoana juridică intră în lichidare, potrivit prevederilor
legale.
Conform art. 237 alin. (7), dacă în termen de 3 luni de la data ramânerii irevocabile a
hotărârii judecătoreşti de dizolvare nu se procedează la numirea lichidatorului, judecătorul
delegat, la cererea oricărei persoane interesate, numeşte un lichidator de pe Lista practicienilor în
reorganizare şi lichidare, remunerarea acestuia urmând a fi făcută din averea persoanei juridice
dizolvate sau, în cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit în temeiul Legii nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
Ulterior, hotărârile judecătoreşti se vor comunica lichidatorului numit, se vor publica pe
pagina de internet a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi se vor afişa la sediul Oficiului
Registrului Comerţului în care este înmatriculată societatea comerciala dizolvată.
În cazul în care judecatorul delegat nu a fost sesizat, cu nici o cerere de numire a
lichidatorului în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut, persoana juridică se radiază
din oficiu din Registrul Comerţului, prin încheiere a judecătorului delegat, pronunţată la cererea
Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, cu citarea părţilor, conform dreptului comun.

10
3. Concluzii

Având în vedere aspectele analizate, putem evidenţia următoarele concluzii:


 Societăţile comerciale, indiferent de forma în care se constituie, urmeză acelaşi ciclu: se
nasc, există (se dezvoltă) şi sfărşesc;
 Punând accent pe încetarea existenţei unei societăţii comerciale, descoperim că această
etapă presupune realizarea unor operaţiuni care să aibă drept rezultat nu numai încetarea
personalităţii juridice, ci şi lichidarea patrimoniului, prin exercitarea drepturilor şi
îndeplinirea obligaţiilor sociale;
 Această ultimă etapă existenţială a societăţilor comerciale impune parcurgerea a 2 faze
distincte şi anume: dizolvarea şi lichidarea societăţilor;
 Dizolvarea societăţii comerciale înseamnă desfiinţarea ei, fiind o etapă din cadrul
procesului de încetare a personalităţii juridice a acesteia.
 Dizolvarea nu trebuie, însă înţeleasă ca o desfiinţare imediată a persoanei juridice.
 Dizolvarea are, ca efect imediat, numai încetarea raporturilor dintre asociaţi, născute din
contractul de societate.
 Societatea îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării, până la
terminarea acesteia.
 La baza dizolvării unei societăţi comerciale stau anumite cauze, care se pot clasifica în
duoă mari categorii şi anume: cauze generale, aplicate tuturor societăţilor comerciale şi
cauze speciale, aplicabile anumitor societăţi comerciale: S.C.A, S.C.S., S.R.L.;
 Dizolvarea societăţilor comerciale se poate realiza pe trei căi: de drept; prin voinţa
asociaţilor; pe cale judecătorească.
 Dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării;
 Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de
30 de zile de la efectuarea publicităţii;
 Dacă în termen de 3 luni de la data ramânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de
dizolvare nu se procedează la numirea lichidatorului, judecătorul delegat, la cererea

11
oricărei persoane interesate, numeşte un lichidator de pe Lista practicienilor în
reorganizare şi lichidare
 Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a societăţii sau în alte
cazuri prevăzute de lege.
 În cazul în care judecatorul delegat nu a fost sesizat, cu nici o cerere de numire a
lichidatorului în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut, persoana juridică se
radiază din oficiu din Registrul Comerţului

12
BIBLIOGRAFIE:

 Legea nr. 31 din 1990 actualizată la 02.11.2012;


 www.onrc.ro/romana/publicitate237.php
 http://www.lichidarefirma.ro

13

S-ar putea să vă placă și