CATRE: MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE $I! ADMINISTRATIE! PUBLICE DOMNULUI VASILE DINCU, VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL DEZVOLTARII REGIONALE $1 ADMINISTRATIEI PUBLICE REFERITOR LA STANDARDELE DE COST PENTRU OBIECTIVE DE INVESTITII FINANTATE DIN FONDURI PUBLICE In atenya drei Diana TENEA, Director General Stimate Domnule Ministru, Ne permitem s& v8 supunem atentiei cateva aspecte legate de Standardele de cost pentru obiective de investitii finantate din fonduri publice aprobate prin Hotararea Guvernului nr 363/2010, publicat’ In M.Of_ 311 din 12 mai 2010, cu modificarile si completarile ulterioare (in continuare H.G. 363/2010" ASTFEL: Va rugam s& gasiti in interiorul acestui document (1) Mentiuni referitoare la standardele de cost, (2) Mentiuni referitoare la valorile pentru actvitatea de proiectare si inginerie, (3) Considerati finale, (4) Conciuzii si (5) Recomandari si Propuneri 1, MENTIUNI REFERITOARE LA STANDARDELE DE COST H.G. 363/2010 porneste de la un set de 15 exemple de investii publice, foarte diferite ca tema de proiectare, complexitate si valoare de investitie (de la canal de irigatie impermeabilzare, la reabilitare drum forestier secundar, pana la centru cultural, etc. - astfel cum acestea sunt redate in anexa nr.1) ce pot fi promovate de 5 ministere semnatare 41.1. Dispozitile H.G. 363/2010 pe care le considerdm utile in legatura cu standardele de cost: ORDINUL, ARHITECTILOR DIN ROMANIA fa oat bea, Teo) si a3 Fiona aaa F otcesexrogreORDINUL ARHITECTILOR IN ROMANIA ge aproba pentru obiective de investi fnantate, potrvt leg, din fonduri = roensmnre publice, find identfcate in anexa ar. + Tonstivie elemente de referints cu rol de ghidere in promovarea Femina Be obiectivelor de investi, finanfate din fonduri publes, simiare din punctde ——— vedere tehnic cu obiectivele de referinta prezentate in standardele respective. Ge actualizeaz’ periodic sav ori de cate ori este necessy prin hotarare @ Guvernulu, la propunerea Ministerului Dezvoltri Regionale si Turismului, in functie de evolutia progresului tehnic si 2 preturilor resurselor specifice In domeniul constructilor sisau pe baze solicitarlor fundamentate ale rministerelor si ale celoiate organe de specialitate ale administratiei publice centrale, in ciuda schimbarilor substantiate ale elementelor de referinté luate in sdele de cost nu au fost actualizate niciod data calcul, standardete de a intrarii in vigoare a H.G. 3631/2010, in sustinerea celor de mai sus, subliniem urmatoarele 1. cyandardele de cost au fost calculate prin rulare a lstelor de canttati pe catego de lucrr in preturi a nivetul un ianuarie 291 © interogare @ vrata National de Statistica (INS') ne arata 0 crestere TP perioada ianuarie 2010 ~ lanuarie 2016 2 Incicelui Preturior de Cons (pc”) total de 119.67%, IPC marfur neaimentare 12.20% 81 SN 122,66% >. In caractersticle de calcul s-a tinut seama de Codul de proiectare p100-1/2008 i nu de col actual, respectiv P100-1/2019 care seismi prevede 0 marie a intervalului de recurent# de la 150 la 225 de ani prin cresterea coeficientului de acceleratie agravitationala (care in unele cazun! a ajuns $8 se dubleze), coea ce duce Ia un consi mai mare de ote! beton. 3, S-au modificat normele P118/1999 privind siguranta la foc @ constructilor prin aparitia Reglementarior tehnice “Normativ de Securitate la incenciu a parcajelor subterane pentru autoturisme - NP 127/209" 4. Aw intrat In vigoare Normativele P118- 212013 i P118-3/2018 care prevad masuri mai drastice de prevenite St semmalizare la incendiu, aqtivitati neprevazute in proiectele tio ce 20 stat la baza calcularii standardelor de cost in anul 2070 SEs rr rn. ogra aes em agra? Si Pret Wet Gag Kno a HORAROEAHOLESO NTS \ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMANIA 5. Clasa de performanta energeticd este calculata conform MC 001/3- 2006 (Metodologia de calcul a performantei energetice a cladirlor),in fs S9\jasayaese Prezent find in vigoare MC 001/4-2009 ale carei prevederi sunt“ *m"*1e" rastice, ducand la consumuri mai mari de materiale. 6. S-a modificat Normativul de proiectare a instalatiilor electrice aferente cladirilor - 17-2011, care prin prevederile sale privind tipurile de ccabluri folosite creste costurile de executie. Agadar, v4 rugim sa aveti in vedere urmatoarele precizari privind standardele de cost stabilite prin H.G.363/2010; = Sunt depasite, ele trebuind a fi actualizate. - Sunt aplicabile numai investitilor din anexa nr. 1, deci nu pot fi aplicate pentru alt tip de investi, pentru reabiltiri de cladii publice sau in revizil de proiecte, asa cum abuziv si fara discemamant se intampla in practica. - Sunt aplicate mecanic. Asttel, trebuie subliniat c& desi in H.G. 363/ 2010 este prevazuta cresterea pretului unitar datorat in principal influentei zonei seismice $i climatice, precum si caracteristicilor geomnorfologice ale terenului de fundare si care se justificd distinct in documentatia de ‘aprobare a indicatorilor tehnico - economic, acest lucru nu se aplicd. De asemenea trebuie subliniat c& sunt si alte motive/situatii care pot conduce la necesitatea cresterii acestor preturi unitare, respectiv ‘amplasarea in zone speciale, zone de protectie, etc. - situafi niciodata luate in calculul standardelor de cost de referinta 2, MENTIUNI REFERITOARE LA VALORILE PENTRU ACTIVITATEA DE PROIECTARE $I INGINERIE 2.1, Necorelarea actelor normative in domeniu - Ordinul 11/N din 1994 al MLPAT de aprobare a Metodologiei de calcul a onorariilor $i preturilor pentru proiectarea i domeniul urbanismului i amenajarii teritoriului (in continuare “Ordinul 14/N din 1994”) cu H.G. 363/2010 Seas Ptr hear Vrae %0| 01012 Buren | Ramin 1Paanas oa ca 080510 | anc RO hc BAN, ROBUBRDE1OSV2T20020100,ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMANIA w 12 01032 ret Metodologia de calcul a onorarilor si preturilor pentru proiectarea investiilor gi studillor din domeniul urbanismului $i amenajarii teritoriului, f 29/31 nrsese aprobata prin Ordinul 11/N din 1994 este 0 metodologie care a fost * "eerste avizata de organizatile profesionistilor din domeniu, respectiv: UAR — Uniunea Arhitectilor din Roménia (singura organizatie profesionalé a athitectlor de la data respectiva), AICPS - Asociatia Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri, AICR - Asociatia Inginerilor Constructori_ din Romania, Jn tabelul anexa 6.14.A, care stablleste baza tarifara pentru proiectare de cladiri si alte lucrari, nu exista procent reprezentat de valoarea de baz a Proiectarii din valoarea de investitie mai mic de 3% decat in cazul proiectelor de locuinte cu valori de investitie estimate actualizate de cca EUR 1.000.000 (deci foarte mari si evident cu un grad de repetablltate foarte mare). Mai mult decat atat, studiul de fezabiltate nu este faza si nici etapa de Proiectare $i se tarifeaza suplimentar costului proiectului tehnic. Orice alte studii si misiuni de proiectare, inclusiv cele de urbanism se tarifeaza distinct Agadar, va rugam sa aveti in vedere urmatoarele: ~ Ordinul 11N/ din 1994 nu a fost abrogat, este inca valabil, si cu toate acestea este acceptat numai partial si ocazional de cate investitorii public. ~ Spre deosebire de Ordinul 11/N din 1994, H.G, 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investi finantate din fonduri publice nu a fost avizat de organizatile profesionistilor din domeniu - HG, 363/2010 nu este o metodologie, ci un set de 15 exemple de investitii publice, foarte diferite ca tema de proiectare, complexitate $i valoare de investitie. in ceea ce priveste cheltuielle de proiectare, fara a exista vreo diferentiere in functie de complexitatea programului (de exemplu spital versus gradinita), Ia ess Pes hm er 191812 Barre Romana | tesa {eat e651 Buea RD haere AN: ROROSRDESTOSVZ0284c0ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMANIA fiecare exemplu exista aceeasi nota, ambigua din punct de vedere juridic, pe care 0 redam mai jos once ar@araicon 1. Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente urmatoarelor capitole din structura devizului general al investitiel, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 28/2008" - cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare gi asistenta tehnica; 2. Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, pentru urmatoarele capitole/subcapitole de cheltuieli necuprinse In standardul de cost se iau in considerare urmatoarele niveluri_maximale de cheltui exprimate in procent, astfel: 2) proiectare $i inginerie: 3,0% din valoarea investitiei de baz&; ©) asistenta tehnica: 1,8% din valoarea investitiei de baza. 2.2.3. Va rugam conform H.G. 28/2008: /eti in vedere ce includ capitolele sus mentionate 3.3 Proiectare $i inginerie Se includ cheltuielie pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de prefezabiltate, studiu de fezabiltate, proiect tehnic si detalii de executie), pentru plata verificarii tehnice a proiectarii si pentru plata elaborérlicertficatului de performanta energeticé a cladir, precum si pentru elaborarea documentatillor necesare obtinerii acordurilor, avizelor gi autorizatiilor aferente obiectivului de investitie (documentatii ce stau la baza emiterii avizelor si acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentati urbanistice, studii de impact, studi/expertize de amplasament, studii de trafic etc.) Pentru lucrarile de interventii fa constructii existente sau pentru continuarea lucrarilor la obiective incepute si neterminate, se includ cheltui efectuate pentru expertizarea tehnica. * HOTARARE nr. 28 din 9ianuarie 2008 privnd aprobarea continutului-cadru al ocumentate ehnico: {economice aferente investor publice, precum sia structun s metodologei de elaborate a devizului ‘General pentru obiective de investi i ucrdri de interventi, publicaté In M, Of. ne. 48 din 22 ianuarie 2008 (in continuare HG. 28/2008")Pentru lucrérile de crestere a performantei energetice a ctidirlor ca urmare a modernizarilorireabilitarior, se includ cheltuielile pentru efectuarea auditului energetic. 3.6 Asistenta tehnica Se includ cheltuielile efectuate, dupa caz, pentru a) asistenta tehnica din partea proiectantului pe perioada de executie a lucrarilor (in cazul In care aceasta nu intra In tarifarea proiectului); b) plata contractanté, autorizati conform prevederilor legale pentru irigintilor de gantier, desemnati de autortatea verificarea executiei lucranior de constructi ¢iinstalati,” Agadar, va rugaim si aveti in vedere urmatoarele: - Limitarea tuturor acestor cheltuiell la maxim 3% este abuziva gi arbitrara, iar c&t revine prolectantului si cat revine dirigintlor de santier pentru asistenta tehnica ramane neciar si interpretabil ~ In practica curenta standardele de cost se impun prin asimilare/ extrapolare abuziva ta investi publce si in situatii care nu au legaturé cu exemplele prevazute 3. Consideratii finale Ordinului Arhitectlor din Romania (,O.AR. mminime Tn proiectare sau utiizarea costurilor de referint& pe baza procentelor din valoarea de investitie, neacceptate de legislatia Uniunii Europene. Astfl, Directiva privind servile in cadrul pietet interne 2006/123/EC a Parlamentului i s-a refuzat utilizarea costurilor European si a Consiliului? impune eliminarea oricaror tipuri de preturi - fixe, maximale, minimale. In acest timp ins&, autoritatea publica din Romania are dreptul sa utilizeze costuri de referinta si procente din valoarea de investitie, s& impuna limite maxime arbitrare, far consultarea profesionistilor gi fara a prezenta o minima justificare metodologica ? Publica in J OF L376 din 27.12.2006, Sedu, Poa Aer Ve 19010512 Buren Ror (eaeca 483510 | Banca ERD. Acs AN: ROBERRDEAOSV2120000100, ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMANIA, Teaser moe orscuunal cnIn situatia responsabilitatior impuse in mod aberant de noua forma a Legii 10/1995° si a prevederlior si modului de interpretare a H.G. 28/2008 despre care s-a scris si discutat deja In cadrul O.A.R. si al organizatilor profesionale din domeniul constructor, devine un act de inconstienté si disperare a presta servicii de proiectare pentru investitii publice. Actuala legislatie si modul ei deformat de aplicare nu afecteaz numai profesionistii din domeniu, ci, din pacate, contribuie practic la distrugerea domeniului constructiilor in Romania, cu toate implicatiile asupra economiei nationale prin faptul c&: a) Manifesti o desconsiderare si subestimare a procesului de proiectare, nepermitand eficientizarea din punct de vedere tehnico- economic a solutilor, opunandu-se progresului tehnologic domeniu si economisirii resurselor. Asttel: Limitarea costurilor la un plafon maxim unic, nediferentiat pe tipuri de investi si dimensiuni valorice ale acestora si impunerea unui rocent unic pentru proiectare, poate conduce la costuri de proiectare mult prea mici pentru unele categorii de investi (cele cu valori foarte mici sau cele cu grad mare de compiexitate). Lipsa resurselor de proiectare necesare fac imposibila derularea proceselor de optimizare care constau in studii de soluti alternative comparate si "value engineering’ Rezulté ca limitarea prin acest "standard de cost’ a valorilor de proiectare $i impiedicarea desfésurérii procesului de optimizare prin Feiterarea succesiva a diverselor solutii se opune realizarii de economil in investi b) Franeaza intregul proces de realizare a inves lor Standard de cost inseamna un nivel recomandat, obtinut prin o sistematica monitorizere a investitilor, care reprezinta valorile adecvate pentru a se objine calitate in constructii si nicidecum 0 plafonare. * Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1985 privnd caltatea in construc epublica In M. Of in 689 din 11 ptembrie 2015, cu modifcaile si complete uteroare ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMANIAORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMANIA te 0102 Bose Standardul de cost in acceptiunea romaneascé nu face decat s& oblige la utiizarea de costuri prea mici, care nu pot acoperi Peog2tov am resursele necesare. Din acest motiv nu avem de-a face cu un standard cu un °) ite accesarea facili a fondurilor europene, ci mai mult impiedica absorbtia acestora 4) Prin rigiditatea si ambiguitatea promovate nu ajuta la diminuarea coruptiei, ci dimpotriva, 0 favorizeaza Va rugim, Domnule Ministru, Sa luati in considerare, avand in vedere motivele si consideratiile mentionate la punctele 1-3 de mai sus, urmatoarele (4) Concluzii gi (5) Recomandari gi Propuneri: 4. Concluzi 4. Utiizarea unui astfel de standard de cost denoté lipsa de intelegere aprofundata a proceselor de proiectare a investitilor, lipsa de profesionalism in investiile din constructii si necunoasterea bunelor practici internationale. 2. Instituirea unor astfel de standarde nediferentiate prin plafonarea valorii de investiie limiteaza economiile posibile gi conduce Ia lipsa de calitate a constructillor publice, lipsa de calitate ce poate fi dovedita cu numeroase exemple concrete din practica ultimilor ani, care s-au realizat sub incidenta acestor asa-zise standarde. 3. In aceasta formula standardele de cost sunt inacceptabile gi nu trebuie adoptate. Pentru a avea adevarate standarde de cost este necesara realizarea de studii aprofundate si intocmirea de catre minister a unor baze de date cu costurile reale, raportate la calitatea lucréirlor (nu doar cele contractate), Mai mult, prin standarde ar trebui nu doar sa se limiteze plafonul de costuri pentru a evita cheltuirea excesiva de bani pentru anumite componente ale construifii legate de proiectare, dar ar trebui impuse si praguri minime sub care lucrarile sunt pericltate din lipsa de resurse,4. Atat timp cat standardele nu se pot aplica la investiti, indicand costurile pe metru patrat, metru cub, diferentiate subtil pe tipuri de programe si dimensiuni de investit, referinta in procente a standardelor propuse este inaplicabils 5. Recomandari si propuneri 1. Se impune corelarea urgenta a actelor normative si a responsabilitatilor ce rezulté din acestea, promovarea metodologiei corecte de calcul a servicilor de proiectare si a costurilor de investitie si renuntarea la costuri standard arbitrar fixate. 2. Standardele de cost constitute ca elemente de referints cu rol de ghidare In promovarea obiectivelor de investiti finantate din fonduri publice trebuie s& se bazeze pe indicatori ai costurilor de executie pe tipuri de investiti, culesi din piat& de catre institutile abilitate sau de catre asociatile sau patronatele in domeniu si nu pe calcule arbitrare facute in birourile ministeriale. 3. OAR. propune Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiel Publice (,MDRAP") 0 colaborare institutionala pentru a gasi calea spre generarea investitilor de calitate la pretul corect si generarea unei culturi a calitt in constructii bazate pe analiza exemplelor de buna practica si colaborarea cu profesionisti din domeniu 4. OAR. propune reaiizarea de baze de date relevante prin care autoritatea de reglementare monitorizeazé costurile din piata de proiectare, din piata de construct si numai In asociere cu calitatea produsa 5. O.AR se opune ferm acestor tipuri de masuri care vor avea ca urmare eliminarea Romaniei de pe harta europeanda calitati In construct Fata de cele prezentate, Va rugam, Domnule Ministru, s& dispuneti analizarea celor semnalate de noi si s8 ne ‘comunicati un punct de vedere al specialistilor din minister, Cu deosebita consideratie, ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMANIA ome sopra sm