CONTRIBUTIUNI LA

ISTORIA RAZBOIULUI NOSTRU

PROECTE GERMANE PENTRU

CUCERIREA CETATEI BUCUREP

STUDIU SI DOCUMENTARE

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA RASBOIULUI NOSTRU
PROECTE GERMANE PENTRU CUCE.RIHEA CETATEI
BUCURESTI
Studiu qi documentare
de General L. Barzotesca

, In Noembrie 1916, in urma stripungerei Carpatilor la Jim,

de Armata Falkenhayn, Cornandamentul de Cipetenie roman,
ia rnisuri de aconcentra in zona Vest Pitesti si la Nord, o
massä de manevri de 4 divizii In scopul unei bätälii deci-
sive, pentru a zdrobi pe inamicul care opereazi In zonele
Oltului i fiului".
In realizarea acestei masse, intre 6-10 Noembrie st. v.,
(19-23 Noembrie st. n.) Divizia 2/5 este transportati din
zona Fiurei-Buziu, unde se organiza din resturile Diviziilor
2 si 5, foste In Dobrogea, la Nord de Pitesti In zona Bascov
Merisani, iar Divizia 9/19 este transportati din zona Brilla,
unde deasemenea se reorganiza, In zona Pitesti.
Pe când incepuse concentrarea massei de manevrä in zona
aritati, Armata de Dunire Kosch, la 10 Noembrie st. v., (23
st, n.,), incepe trecerea Dunärii la Zitnnicea. Inaintarea acestei
armate ?ntorcea apirarea Oltului si-a Carpatilor, periclitánd
chiar retragerea Armatelor I si II si evacuarea Munteniei,
care coprindea cele mai multe depozite si resurse.
Fati de aceasti nota' situatiune, Comandamentul de CA-
petenie román, renuntä la proectata grupare din zona Pitesti
si prin ordinul ce di la 12/X1 st. v., hotärdste:*)
Armata I-a Grupul Apárärii Dundrii si Diviziile 2/5,
9/19 si 21, vor forma un grup de forte sub comanda Dom-
nului General de Divizie Prezan.
Misiunea acestui grup de forte, este si opreasci inain-
tarea inamicului dela Vest si Sud-Vest. In acest scop, Armata
I-a va dula pe deoparte sa'si retragi fortele, pivotind In
juru! aripei sale drepte,astfel ca sa nu descopere flancul
stäng al Armatei 2-a, iar pe de alfa' parte si se opund Cu
fortele sale disponibile, Impreunä cu acelea ale Grupului Apä,
*) Ordloul de op. No. 19 din 121X1.916 al M. C. G.

Coala 1-a
www.dacoromanica.ro
 4

rarii Dundrii, la inaintarea inamicului catre Bucuresti, oprindu-i

eel putin pe unja Neajlovului. In operatiunile cari vor decurge
din accasta insarcinare, Corpul IArmatd (Diviziile 14,8 si
13) va servi ca pivot, retrag-ânclu-se pas cu pas in zona dintre
Arges si raul Bratia, pästrAnd comunicatia Musetesti-Domnesti-
Berevoesti- C.-Lung. Retragerea aripei pivot a Armatei I-a
(aripa dreapta), este conclitionatä de progresul inaintarii ina--
micului catre Bucuresti, astfel cA retragerea acestei aripe sa
nu fie periclitata".
Tot in aceasta zi, Marele Cartier General dispusesc ca
Div., 21 sä se adune pinä in ziva de 14 in zona Mihailesti, pe
Arges calare pe soseaua Bucuresti-Alexandria; iar Div., 9/19,
sa se concentreze panä la aceeasi data, in regiunea Titu-Gaesti-
Cori); Mari."
Marele Cartier General roman mai face ultimele interveniri
pe 1 angd Marele Cartier General rus si direct pe langä Tar,
pentru ca, in sfarsit, mult promisa si asteptata ofensivä a Ar-
mate' 9-a rusa din Carpatii Moldovei, sa se produca. Aceasta
ofensiva urma sA inceapä in ziva de 15 Noembrie:
Armata 9-a pe frontul Dorna pat-dui Doftana, avand drept
obiectiv ocuparea regiunei: Dorna Vatra-Gyergy-Ditro i Csik7
Sereda."
Armata de Nord, urma sal ia ofensiva in aceeasi zi, in
legaturä cu Armata 9-a rush' si avand drept prim obiectiv,
,

ocuparea esirei defileurilor in sesul Harornsek;

Pe timpul acestei ofensive, Armata 2-a trebuia ca prin
atacuri violente, sa fixeze pe inamic, pentru ca sä. nu poata,,

lua forte de pe acest front.

Mai intervine Marele Cartier General in ziva de 11/XI s:, v.,
pe l'ing5 M. C. G. rus, ca Divizia 40 rusa si Div. 8 Cav.rusa."
cari stau degeaba intre Calärasi si Gura lalomitei" sa fie puse
la dispozitia M; C. O. roman.
Abia la 14/XI, in urma interventiei directe a M. S. Regeliii,
dare Tarul Rusiei, Comandamentul rus acceptä- a concentra
in regiunea Budesti, Divizia 40, Diviza 30, divizia 2-a si o
brigadä' din Divizia 8-a Cavalerie. Concentrarea trebuia sa fie
terminata intre 19-20 Noembrie st. v. In cursul bätaliei dela
Bucuresti insa, Rusii nu vor interveni deaf cu o brigada
din Div., 40 si numai in ultimele zile,*) cand virtualmente ba-
talia era pierduta.
Generalul Prezan prirnind insarcinarea de a opri inaintarea
inamicului dela Vest, si Sud-Vest", se hotardste Inca din ziva
de 12 de a rezolvi ofensiv aceastd misiune:
A trece la ofensivd si a bate fortele inamice, ori unde
ele vor fi intalnite"").
Prin ordinul ce ciä, stabileste:
.

*) d amiaza zilei de 20 pe frontu1 Cf,mana-Vlad Tepe.

") Ordin de ()penile Nr. 1 din 12 Nuembne 1916.

www.dacoromanica.ro
 -5-
Misiunea Armatei I-a de a impieclica pe inamic s'a Trina-
inteze cdtre Pitesti-Costesti"; aceastd armata trebuia sA reziste
cAt mai ti:ult, pentru cd de rezistenta acestei armate va de-
pinde reusita manevrei ce intentiona sd execute".
Gruput Apärdrii Dundrii trebuia sd opreasca inain-
tarea inamicului, aflat in curs de trecere la Zimiicea si sdil con-
traatace necontenit, pentru a'i contraria cAt mai mult posibil
concentrarea in acea regiune".
Formarea unei trupe de manevrà", a cdrei misiune
urma sd fie fixatd ulterior.
Atacul trebuia s'A se dra asupra Armatei Kosch, mdi inainte
de a se intruni cu Armata Falkenhayn *).
Forta massei de manevtd si manevra proectatd, se fixeazd
definitiv prin ordinul de operatii dat la 16 Noembrie, prin
care se botArdste:
Grupul Armatei 1-a si al Apdrdrii Dundrei, are mi-
siunea de a opri inaintarea inamicului i a'l arunca peste fron-
tierd."
3. Pentru incleplinirea acestei misiuni, m'am hotdrit:
Sá má mentin in defensiva cu dreapta si
SA atac pe frontul Cartojanca-Cdiugareni.
»In acest scop, ordon:
A) Armata l-a, se va inentine cu once pret pe linia pre-
vdzutá in orclinui de operatie Nr. 5 (lumia aänesti-Golesti,
Bradu-Costesti-Corndtelu).
Pcntru a impiedeca pe inamic sà deplaseze fortele sale
,cdtre Sud, Armata I-a va avea o atitudine foarte agresivd.
Aceastd armatd trebue sA grupeze maximum de rezerve
cdtre aripa sa stingä.
B. Diviziile: i Cavalerie, 2/5, 9/19, 21, 18 si Brig.,
9/19, formeazd massa de manevrd.
In dimineata de 17 Noemhrie toate aceste forte vor trece
la ofensivd dupd cum urmeazd:
Divizia 2/5 va inainta cu directia generara sud.
Pentru a'si asigura libertatea de actiune dinspre Vest,
Divizia va acopen i puternic flancul ski drept.
Miscarea de inaintare a Divizici va incepe la ora 3 dim.
Divizia 9/19 va atad: in directia generala Drdgänesti.-
Miscarea D:viziei va ¡nepe la ora 6 dimilewa.
Divizia 21 va atacà in directia Drdp.,-dnesti cu misiunea
de a atrage si fixà cal mai multe forte inspre Ghimpati.

o) Ordin de operatii Nr. 5 din 14 Noembrie !n ziva Je 16 voi ataca

directia Atexandria Zimnicea".
Ordin de operati Nr. 7 din 15 Noemb! 11b.nti.inea mea este :
a) Cu armata I sa mA mentin In defensivA pe frontul beleti-Gole*ti-
Bradul-CornAtelul §i
,,b) SA atac cAtre Sud "

www.dacoromanica.ro
 -6-
Divizia trebue s dea timp Diviziilor 9/19 $1 2/5 sät
ajunga pe campul de batae.
d), Divizia 18 $i Brigada mixtä 9/19 se constitue inteun
singur grup sub comanda Generalului lancovescu.
Aceste forte constitue pivotul pe care se sprijina intreaga
manevra.
In acest scop, Generalul lancovescu va each cu o bri,-
gadhl in directia Giurgiu si va cauta sa reocupe pozitiunile
dela Fratesti-Daita. \
Cealalta brigada va fi grupata in rezervä, inapoia ari- -

pei drepte.
Aceastä brigadä va trebui O. fie in masura a interycni in
actiune, fie in directia Giurgiu, fie in directia Draganesti.
e) Divizia 7 la dispozitia Grupului Armatelor, va con-
stitui rezerva generalä si se va aduna in regiunea Copäceni.
f) Diviziile 2/5, 9/19 si 21 vor concura la una si singura,
actiune pe acela$ camp de batalie.
Fiecare divizie i Grupul lancovescu au la dispozitia
for cite un divizion de cayalerie.
Divizia 2 Cavalerie va acopen i golul dintre Divizfile
2/5 si 9/19.
De indata ce diviziile 9/19 si 2/5 yor lua contact direct
intre ele, Divizia 2 Cavalerie va trec:2 pe aripa dreapta a
Diviziei 2/5, uncle se va unl cu brigada de rosiori a Div., 2/5._
Divizia va trimite recunoasteri de ofiteri pe frontul Sla-
tina, Rusii de Vede, Alexandria, Zimnicea".4)
Rind in ziva de 1 Decembrie (18 Noembrie), Generalul
Falkenhayn este in necunostinta complecta de inaintarea spre
sud a Diviziilor: 2/5, 9/19 si Div. 2 Cavalerie.
lnfanteria Grupului Kane (Diviziile: 11 By. 109, 41 si
.

301) care forma aripa dreapta a Artnatei IX-a, dela trecerei

Oltului nu mai avusese nici un contact cu adversarul"").
,Ntimai in seara aceasta-30 Noembrie (17)avangardà
Div. 11 bayareza, in sectorul Glavaciocu, in zona Bach',
intrase in lupta cu infantería si cavaleria romând.
Acestea respinsese catre Vest Div. 6 Cav, din corpul
Schmettow, dar la randul lor au trebuit sd se abata spre
Sud-Est, cad avang-arda bayareza si Div. 7 Cavalerie s'au
grabit s5-i vie in ajutor.
Situatia Arrnatelor inamice si a grupului General Prezan la
17 (30) Noembrie era cea aratata pe Schita Nr. 1.
(ìrupttrile de diviziii: Kiihne, Kraft si Armata Kosch, a
caror situatittne in raport cu studiul ce intreprindem ne intere-
seaza mai de aproape, erau:
Grupul Krafft, ajunsese cu: Div. 73 austro-ungara si Div.
*) Ordirna de op No. ti din 16 Noemb. st. 1/.
**) Falkenhayn:Haug der new.nten arme.e gegen Runtenen unit
Rfissen.

www.dacoromanica.ro
 .76.
oD GR. MORGE
013.12.
idvniiam;n1vn, Valet,/ V e
_ELa IIZZ457
get:4(47am dEfarkietu prc&ak dehl7/Yof/nbrie1916 I
o Mine C.6
o C t;teada den vale, Scan? f :75 ao' 00 - -
Can
RRM31(1.1-MILCE

,Boirsh PL 0E5T
thav,aesi%

fev,:te rgovi

et)d'fri

- 0. Pribovnisr4
or anal'
r Pite o ants4
D.73
.

ad..° LIS
O-
kg iv,
cvn, \
pe,ten/

Cosiosho' bv.\ &Wire

Seròo t!);1/í7.
9àan k,-

Carlo.
.2..0

fern

h,

olwtrorn
L/Cr7 Td
, 37
A;17d7si, 8 al 001k nay
Re I owl t 6/194; 475!/...
fr.noasvola
-.: oTurt. &aid
genes/L.

5low II es

- LE GENDF1-
Alexan r14 ÚRIR ,ranawase..... n ammo I
-.a am Elm Nos mi. Tr upq Rorpány

MAKENS

s-ifi)v *
Cring:ThInf,V.

www.dacoromanica.ro
 7-
216 germanà pe unja Albota de josCataneleDrrighicesti,
la sud-est de Pitesti; cu brig. 2 munte la Beleti; cu Corpul
Alpin la Davidesti-Vulturesti.
Grupul Kiihne: precedat de Corpul de Cavalerie Schmet-
tow cu Div. 6-a la Vest Bascoveni-Gäläteni, Divizia 7 Cav., la
Talpa lonesti. Cavaleria, cum am arätat mai Main te, avusese In
cursul zilei ciocniri cu unitäti romane de infanterie si cavalerle
(Div. 2/5 si D. C.).
In spatele Cavaleriei:
Grosul div. 11 bavarezrt in Talpa-lonesti; div. 109 in
Adunati-Butesti; Div. 41 in Selaru; Div. 301 in Costesti.
Grupul Kosch, continuând atacul, ajunsese cu Div. 217
germanä in fatà satelor Epuresti-Bulbucata, cu Div. 12 Bulgarä
cucerise Singureni si Brdnistari, iar cu div. 1 Bulgarä, Co-
mana. Divizia 26 Turcä in unja 2-a, ajunsese la Drägniesti-
Prunaru, lar Divizia Cavalerie Goltz, atacatà de Div. 9/19 ro-
manä se retrAsese spre Mereni.
Despre acest grup Falkenhayn stiä cä aripa sa sting4
hause inamicul in zona Copaciu-Ghimpati si cä astäzi (301XI,
17 st. v.), l'a aruncat mai departe inapoi". Pentru ziva, urmä-
toare, 1 Decembrie (18. XI st. v.), avea sä inainteze: Div.
217 in directia Mihrtilesti pe Arges, Div. caval. Goltz, aflatä
la Nord de aceasta, peste Arges, cätre Buftea, 15 km. Nord-
Vest de Bucuresti*).
La Grupul Prezan, in ziva de 17, situatia si evenimentele,
se desfAsuraser5 astfel:
Armata l-a, atacrt pe tot frontul de grupul Krafft si
aripa stangi a Grupului Kane, cedase putin teren la aripa
dreaptä dealungul Argesului, dar mai ales la aripa stangä, unde
Div. 1 Cavalerie, atacatä. de Div. 41 germanä, fusese aruncatä
spre Visina.
Grupul de manevrä Div., 2/5, 9/19, 21 si 2 Cav., in-
cepuse dimiineata ofensiva contra Grupului Kosch.
Div. 2/5 in marsul spre Sud, intidnise Div. 6 Cav., ger-
manä, pe care o respinge spre Vest si ajung-e seara pe linia
Fräsinet-Flärninda. Fiancgarda acestei Divizii Bg., 2 Ro-
sioridupd ce asigurase scurgerea diviziei, fusese atacatà de
avangarda Div. 11 Bay. si se retrage la Blejesti.
In spatiul care exista Mire Armata I si Grupul de Manevrä,
Div. 109, 11 Bay., si Corpul Cav. Schmettow, dupä scurgerea
spre Sud a Div., 2/5 inaintase pinä pe linia Adunatii Butesti-
Ta/pa lonesti.
Div., 9/19 atacase Div. Cav. Goltz, cucerise satele Clejani-
Fotächesti-Cârtojanca, silind acea divizie a se retrage spre
Mereni.
) Div. 2 Cav. fAcuse in cursul zilei legAtura intre Div. 2/5
si .9/19.
4) Falkenhayn: opera citata.
www.dacoromanica.ro
 -
Div. 21, care avea misiunea de a ataca, pentru a fixa forte
din grupul Kos:ch si a da timp sd se desfasoare manevra Div_
2/5 si 9/19, in inaintarea ei spre Vest, se intalneste cu Div.
217 Germanä, care impreund cu restul Grupului Kosch continua
inaintarea spre Bucuresti. Dupä lupte care dureazi toata ziva,
Div. 21 este silitä sa se retraga la Est de Neajlov pe frontul
Coteni-Gorneni-Chirculesti.
Grupul Dundrea, atacat .de Div. .0 Bulgarä, pierde satele
Singureni si Branistari.
La extrema stanga, primele trupe din Corpul de ajutor rus
1 Brigada din Div. 40 se apropie de campul de lupta,
Mackcnsen si mai ales Falkenhayn nu rtveau cea mai mica
banuiala despre importanta operatiunilor inLepute de Romani.
Se credea ea trupele ce intalnesc, sunt fortele române care
se reträgeau dela Olt si Dunare si care pentru intarzierea inami-
cului intreprindeau, evident, contraatacuri locale.
Falkenhayn o märturiseste:
Nu credeam ea Romanii ar fi Inca in stare sa intreprinda
rezistenta indelungata la Bucuresti sau dincoace. Deaceia pi-
reau ca voesc sa-si continue retragerea"). *)
In eonsecintä falkenhayn hotariste ca din ziva de 1 De-
cembrie (18 Noembrie) sä continue urmarirea:
Schmettow sa atinga Argesul in sus de Malul Spart; Coman-
damentul 54 Grupul Kiibne, acelas sector dela Malul Spart la
Fundul-Parului; grupul Kraft calea ferata Titu-Colanu; g,rupul
v. Morgen sa inainteze catre unja Targoviste-Maltil Lung; Div.
115 si ating5 Draganestii N. V. Rosiorii de Vede; Divizia 2
Cav. a Genera lului Etzel, panä la 2 Decembrie, seara, sa ajungi
la Rämnicul-Valcea.
Informatiile pe care le avea inamicul pini la 1 Decembrie
(18 Noembrie), asupra miscarilor noastre, In legAturi cu Walla
ce se pregatea la Bacuresti, si concluziile ce tragea, erau numai
urniatoarcle: (1)
La 19 Noembrie (6 st. v.):
Circulatia intensa' pe liniile Bacau-Ploesti- si Bucuresti-
Titu confirma inca continuarea impingerei de forte spre est**)
(Divizia 8-a in parte, si forte din Corpul XXX IV rus).
Dupa spusele prizonierilor, la Baca'u si Bucuresti ar fi
&osit tunuri grele engleze***) si 50 avioane de luptil, cu 100
piloti").
La 24 Noembrie (11 st. v.) :
Transporturile prin Ploesti-Bucuresti spre Pitesti, ,con-
") Falkenhayn: Opf ra citata'.
*4) Se 1M:ea legatura 'Arc unit5tile adose la Jiu si la Arges, D 19.
si D. 8 si se credca deci ea tot in acele par¡i ale tior.tului se lac trans-
porturi:e.
***) Aceste informati-ni vor centr'hui desigt r a intari ideea ce mea
Bucurcstii sunt fortificati i vur f aparati.
1) Jurnal op. al grup. urm. Arhiducele Iosef.
www.dacoromanica.ro
 - 9 --
tinua. Mare misc-are de fugan i pe soseaua Slatina-Pitesti (obse.r-
irate de avion)".
- La 28 Noembrie (15 st. v.):
Adunarea de forte puternice in zona Pitesti, se pretinde re-
petat de prizonieri.
Poate fi vorba de D. 17, ,pärti din D. 7 si 8, si parti din
It. 10 Inf.".
Dupd spusele unui °fifer de cavalerie, prizonier, rezis-
tenta principala va fi intreprinsd pe linia Sinaia-Targoviste.
- cursul inferior al Argesului".
Nu numai miscarile noastre spre sud ramasese necunoscute
inamicului, ceea ce este mai explicabil, dar insasi dezarmarea
Bucurestilor ii era necunoscuta pang. la Dec. (18 Noembrie).
1

In noaptea de 1/2 Decembrie (18/19 Noembrie), Fa'ken-

tiayn, care cu incepere dela 30 Noertbrie (17 Noembrie) seara,
fusese pus sub ordinele lui Mackensen, primeste dela acesta
prima instructie operativa, in care se vorbeste despre orasul
Bvcuresti ca fortificat: pfunerea stapdnirei pe Bucuresti"; cazul
unei rezistente mai indelungate a Bucurestilor".
Instructia prevcdea c6:
Are in vedere sA pue stapdnire pe Bucuresti printeun
atac repede".
Trupele bulgare si turce nu swat proprii pentru asta".
Deaceea sunt de avut in vedere pentru acest scop Divizia
,11 bavarezd si Div. 115 in legaturd cu Div. 217.
Intarirea armatei de Dunare s'ar impune si pentru cazul
unei rezistente mai indelung-ate a Bucurestilor spre a putea trece
cu forte capabile de luptd pe la Sud de Bucuresti, pe cant! Ar-
mata 9-a ar avea sA impinga mai departe spre Nord de
Bucuresti. Pentru aceasta, inaintarea Div. 11 bavarezd tre-
buia sa se faca prin Blejesti-Clejani catre Miliailesti. Div 115
sa urmeze Diviziei bavareze, iar Div. 109 sd fie indreptata
contra frontului de Vest si Nord-Vest de Bucuresti").*)
Abia in ziva de 1 Decembrie (IS Noemjrie st. v.), pe la
oree 5 p. m., din ordinul de operatii dela 17 Noembrie 1916,
al Armatei I cätre Div. 1/17, Corpul I Armard, Rezerva Armatei,
care se prinde la Grupul Krafft impreund cu 2 ofiteri din
statul major al Diviziei 8-a si cu toate documeritele ce purtati,
Falkenhayn afld in intregime manevra armatei romane. Nu se
poate stabili &eh' in acea zi C-tul inamic afla si ea Bucurestii
nu mai sunt cetate. Credem cA inca nu, deoarece:
Dupd ce in urma batalici din zilele de 30 Noembrie (17
N.) 4 Decembrie (21 Noembrie st .v.), armata romana incepe
retragerea si armatele inamice inaintau spre Bucuresti, Generalul
Mackcnsen, incredintat ea' va intalni in cale cetatea Bucuresti,
cart va ra, intrebuinteaza procedeul clasic in räzboiul de ce-
t) Falketihayn: opera citatA.

www.dacoromanica.ro
tate, si la 5 Decembrie (22 Noembrie st. v.) dimineata, trimite
pe ofiterul de legritura german, de pe langä Divizia 26 Turck
Cäpitanul Lange din statul major, la Bucuresti cu o somatiune
catre Comandantul cetatei" **), amenintand cu distrugerea ora-
sului, daca cefalea nu capituleazd:
Armata româna de campanie este batuta. Valoarea aju-
torului rusesc o poate aprecia cel mai bine Excelenta Voastra.
Trupele aliate ale puterilor centrale stint gata a atack
Bucurestii. Dela aceasta nu vor putea fi impiedecate nici de
armata romfind de camp, nici de unitatile rusesti aflate la ea.
Efectul artileriei foarte grele de 30,5 cm. si 42 cm. este, pro-
babil, cunoscut excelentei voastre, dela cucerirea Liittis-ului,,
Namur-ului si Anvers-ului.
Fortificatiile Bucurestilor nu le rezista. Baterii cu tragere
indepärtatä sunt asezate pentru bombardarea chiar a orasului.
Pentru a scuti Capitala romaneasca si locuitorii ei de gro-
zäviile unui astfel de atac si pentru a inlatura o inutila varsare
de sange, somez pe Excelenta Voasträ sä predea orasul si
garnizoana fArà conditiuni. Asigur crutarea orasului dacä are loc
preciarea catre autoritätile germane de indatä i dupä regula.
Daca aceasta va fi refuzatä, urmarile vor fi trase de excelenta
voasträ' si de oras". '

(ss) v. Mackensen
- Vom vedea mai departe ce era real din aceasta amenintare
Constatam deocamdatä' cá Mackensen credea tiled fortificat orasul
Bucuresti.
Cäpitanul Lange este condus la Comandantul Arinatei
departe la est de Bucuresti. Acolo i se comunicä cA Bucurestiul
este oras deschis si de aceea scrisoarea nu poate fi primita, nu
existii un comandant al Bucurestiului".**).
La 6 Decembrie (23 Noemb. st .v.) la ora 4 a. m. Capitanul
Lange se intoarce cu acest raspuns verbal la Comandamentul
Mackensen.
Tot in aceastä zi, 23.XI (6.XII), 12 jum. (ora Vienei),
Primaria Orasului Bucuresti prin o adresd catre Comanda-
mentul de capetenie al trupelor puterilor unite care inainteaza
spre Bucuresti", face cunoscut:
Capitala României, Bucuresti, este complect evacuata de.
trupe si nu vä va opune nici un fel de rezistentd".
Abia acum inamicul este edificat asupra stä'rei reale a
cetätei Bucuresti, abia In aceasta zi, 6.XII (23. XI. 1916) Lu-
dendorf, in cunostinta ciesig-ur despre aceasta stare $i, evi-
dent ne mai gäsind necesar ca artileria pe care o indreptase
catre Armata 9-a, in vederea atacului cett4ei Bucare5ti, sd fie
läsata in intregime la acea armata, in ordinu ce d armatei V')
dup5 ce enumHrä bateriile care sunt inch' in transport pentru-
*1 Die Befreiung Siebenbürzens.

www.dacoromanica.ro
 -- I I- -
acea armata bateriile 6 si 7 din reg. art. pe jos al gardei
(10,4 cm.); 8 baterii din reg. pe jos 84; bateria 11-a tunuri
grele de 15 cm.; bateria 8-a din reg. 18 pe jos; bateria 3 din
reg. 45 pe jos; bateria 5 de 42 cm., -- ordond:*)
Nu mai este intentiunea ca aceste formatiuni A fie trans-
portate pe front; clack se afla in mars sau in transport pe c. f.,
ele vor fi oprite pink' la alte ordine".
Deocamdatä este nevoe A stiu uncle se gaseste fiecare
din bateriile enumärate mai sus, precum si bateriile 30,5 cm.,
4. cm., apartinând Armatei IX-a".
Ras.punsul lui Falkenhain dat in aceeas zi**)din care ve-
dem in parte si calibrele,arata:
6 si 7/R/2 r. G.; bateria 2/R. 84 In zona Curtea
de Arges-Pitesti;
',Bateriile
Bat. 8/R 19 R.-Valcea;
Bat. 3/R. 45 Brezoiul;
Bat. 11 de 15 cm., tun si Bat. 5 de 42 c. m., Caineni.
Bat. 6 austriaca de 305 R. Valcea.
Bat. 23 austriacä de 30,5 Campulung.
3 austriacä de 42 cm., in Predeal."
Din aceste baterii se lasä deocamdata la Armata IX insa
',Bat.
la dispozitia Feldmaresalului Mackensen"), bateriile 6, 7, 3,
11, 8 si bateria 23 de 30,5; iar celelalte baterii foarte grele:
bateria 3 de 42 c. m., este imbarcata in ziva de 12/XII (24
Noembrie) la Predeal in 3 trenuri, cu destinatia la Viena; ba-
teriateria Nr. 6 de 305 este trimisä la Kezdi Vasarhely la
Armata I-a.
Proecte pentru cucerirea c tttei Bucure§ti
Problema ocuparei Bucurestilor s'a pus Comandamentului
inamic de indatà ce fortele sale au reusit sA strapungd Car-
patii.
La 22 Noembrie (9 Noembrie st. v.), pe cand cele mai
inaintate unitäti--Cavaleria--se apropiase de Craiova Generalul
von Seat, pe atunci sef de stat major al grupului de armate
Arhiducele Josef (Armata I si Armata VII), sttpunea Coman-
damentului de cäpetenie, german (O. H. L.), lui Ludendorf,
urmätoarea apreciereceeace numim acum triemoriu operativ-
asupra sltaatiei in Romania si asupra posibilitatei de aparare
1 armatei romane:
Cursurile de apà care strabat Muntenia dela nord la sud,
reprezinta pozitiuni de apärare naturale ?titre munte si Dunare.
lnnapoia careia din aceste pozitiuni se va opri inamicul depinde
de inaintarea noasträ asupra aripei sale. Innaporá uneià Nit
trebul el sä primeasca apärarea tarei sale.
Fatä de amenintarea ctinspre Turnu Rosu si ciinspre Du-,
*) T'er. No 41064 d n 61)(11.
") kaportul No. 1431/6.X11 al Armatei 1X-a.

www.dacoromanica.ro
 -- 12 --
nare (Arm. Mackenscn) nu este de a$teptat o reziastenta pu-
ternica inapoia Oltu:ui*).
Dinpotriva seetorul Argest.Cui mi;lociu ssi de jos pare a .fi
foarte potrivit perrru aparare, la care se pune insa intre-
barca daca inarnicul considera ca asig,urata soseaua CAmpu-
lungului sau tocmai pe a Predealului.
De aceasta va depinde, daca ilamicul va avea aripa sd
dreapta catre Bughea (Une sud-est Campulung**), sau dach
o va resfrang-e catre Targoviste. Aceasta probabilitate pare
mai mare, pentra c a3tf21 Hija va fi mii prescurtatä si inter-
ventia Corpului Alpin lipsita de influenta."
Pina la aceasta linie ne vom 100 de rezistenta arier-
gardelor a carei arie depinde de iuteala urmIrirei noastre si care
rezistenta va fi inlalurata, de o patrundere a armatei de Da-
nare peste Alexandria".
In acest presuspus sistem de aparare minan, cetatea Baca-
re,sti ctistiga insemnatatea ei, ca sprijin inapoia sectorului Ar-
gesului de jos si Sabarului.
Trebuie sa ne indoim ca armata romina se va dispune
in Muntenia de Vest intre Olt si Bucuresti pentru o decisiune
fa ta de grupa de isbire a Armatei a IX-a.
Daca o va face cu at:it mai bine pentru noi. O pästrare
a fortelor intrunite pentru aceasta clecisiune este d2sigur nece-
sara si trcbue evit£VA ori ce detasare
Va sili ?risa la aceasta detasare forte/e romane aflate
inca in spatcle armatei***).
Daca se conteaza pe o i}ozithe de aparare a inamicului
de ambele parti ale Bumrestilor va fi indicat ca---dupa tre-.
cerca aluluisa se da inaintarei directiunea cam eare nord-
est; arma stlinga catre Pitesti, (desigur a asa numitei grupa
de isbire al Armatei a IX-a, grupul Küine, (N. A.), aripa
stäng5 a grupu:ui Kraft cafre Tcirgoviste, pentru ea inainte
de toate sa se goneasca ivaniiul din fata corpului Alpin i tot-
deodata s'a' se stapaneasca calea ferata, Rimnicul Vdlcea.
,,Arum se ivcste necesitatea de a transa Cu Bucurestii."
Posibil cA inamicul fata de progresul operatiunilor in di-
rectitmea data sA cedeze. Noi trebue insä sA ne preoatim de
atac. Acesta nu trebue dat asupra sectorului de suSvest (al
Bucurestilor N. A.), ci asupra frontului de nord-vest, intruck
este leaat de calea feratd."
,,Se va supune un proect preliminar de atac cu calculul
,,aproximativ al fortelor necesare."
Din aceasta expunere reata un plan, care prevede: mas-
carea si apdrarea****) fatä de frontul de sud-vest, dela Bucu-
.
*) Aee.stA .1-)r-ec ere atlt de f aratA CM de piitin era justificatà
prekrint-? c e puilea de mili Iiaiiftr-ir. a atului, in loc de a Car-pat Ior.
**, fl realitate ?fl A s, su I vest.
La a, east4 lata, un Vitll dela Cerna si cele depe rnalul Dungrei
dela vest d Oft, nu eaptiulasJra inca.,
***) Atsoerung.
www.dacoromanica.ro
 13

resti, si Argesul de jos pinä la Dunäre; pritrunderea In direc--

tiunea Ploesti. Flancul drept al acestei micäri va fi mai intiiu,
acoperit prin mdsuri de sigurantd, apoi prin atacul asupra
Bucurestilor.
La aceste operatiuni trebue SA tinem socotealä si de spri-
jinul Romanilor de cätre Rusi, poate numai prin un atac
Moldova, poate prin interventia directä pe fro:au' atacat, poate
insä ea' Rusul sa Sc multurneascd in esenta Cu ocuparea Mol-
dovei si siguranta flancului sting al armatei inapoia Siretului
si in Moldova."
Rezunzand acest document al Generalului von Seekt, re-
gum:
Credinta intenzeiatii ca 0:tul, tap de amenintarea.
toarcerei. prin pasul Turnu-Rosu sau peste Dunare, nu ar IL
maul forma o linie de rezistenta inde:ungata.
Mai addoganz c independent de aceastli posibilitate,,
Ma de matoacele, arit'eristice de care disnunea izzamical, acesta,
putea ca usurinta sa "infrangli apara-ea O tnlui, creind capete de
pod de foc, la adlipostal carora sä treacti, aproape pe ori ande,
pe matal estic.
In munfi, din potties, tre.'..erea erà. limitatil la drumuri si -

tu foarte patine puncte; superiorilatea.in artilerie nu se palea.

malt valora.
De aceea credem cii a lost justificata parerea Marelai
Cartier General roman, de a prefera apararea Carpa,tilor 01-
leniei, pawl la extrem, a:elein a 01/11/E11. NI:i credinta ca prig,
parcIsirea Olteniei se realizd o disponitfilitate de forte prin
scurtarea frontului, nu era jus`ificatti. In nam'ir de kilometrii
evident aceasta scurtare exista, dar, tzuma",al trupelor care ertP
necesat. apiirarei Olteniei, pe Carpal si Duniire in situatia
din toamna anului 1916, era 'alltn!c cel pe care it
cerca apararealui; Oltul se trece peste tot, Carpati si'
Duniirea prin anumite si patine locuri.
In plus pe aware% 011eniei nu eran arneniniall i nici
nu aveanz decdt neinsemnate forte, atiit ca vatoare cat ci ca
numar; suficiente pentru nzisiunea lor, insuficiente pe Olt.
Aprecierca, justificata pritz desfasurareu evenimentelor,
cli ROIllallii nu vor primi o lapla in/re it i Bucu-
resti i ea acestia vor rez!sta generala; Carpati-Campu-
lung sau TargovisteArgesul m.Tociti si inferiorDanare.
Credinta ca Bucures:ii, ceta!e armata, va face parte
din frontal de aparare sau ca sprain in spatele aselui front
"in sectoral format de liniUe Argesului ci Sa.5arului.
Pen'rti infriazge.rea rezistentei Romanilor, pe Unja a-
ratatii:
Defensivii pe frontal sud de Bufizresti.
b), Attic ca directia genera:a- Ploesti, cu masuri de sigu-
ranta spre ceta/ea Bucuresti ,si apoi atacizl cetatei, dupa an.
proect pe care it vonz veden.

www.dacoromanica.ro
 14 --
Grupa! Kiihne (4 divizii) Grupa de isbire", dupd re-
numirea data de Falkenhayn 51 care denumire va provoca disL"
cutiuni intre comandamente ca aripa stiinga spre Pitesti, iar
grupa! Kraft Cu aripa stanga spre Targvoi5te.
Intrevederea clara a operatiilor posibile ale Rusilor
PC timpul acestei
a) Interventia directà pe Calllpul de &five;
b) Ofensiva din Moldova (contra armatei I-a austriaca);
c) Ocuparea Moldovei si asigurarea aripei sttingi a ar-
matei pe Siret i in Dobrogea.
Dintre aceste posibiiitäti la care mai adaogiim pe aceia
a unei ofensive in Dobrogea, care Wald de indatii ce Mackensen
a retras for(ele spre a le aiuce la Si5tov pentru a trece in
Muntenia, ar fi inzpiedicat desigur aceasta trecere, sau ar fi
/acat-o ineficace prin neinsemnatele forte ce ar fi Minas dis-
ponibile pentru trecei ea In MunteniaRu5ii au ales pe aceea
care corespundea mai bine itztereselor proprii imediate: inac-
tiune in Muntenia si Dobrogea, retragere pe Siret.
La Comandamentul Grupului de Armate Arhiducele Josef
se aflase, din sursà, special secretà" si se comunicase Ar-
!mat& I-a, in ziva de 22 Noembrie (9 XI st. v.), cd Generalul
Coandà se prezentase Tarului la Marele Cartier General rus
ardtase cd.", dacd ofensiva rush' nu se va produce in Moldova
la timpul hotdrät, Romania va fi -Para' gres pierdutà. Tarul,
in urma convorbirei cu Generalul Alexejew, a declarat cOL se va
face tot posibilul pentru a ajuta Romania*)".
Comandantul Armatei IX-a, avea alte pOreri asupra si-
tuatiei si alte proecte cleat a1:. generalului v. Seekt.
El presupune cä retragerea Romänilor din Oltenia este
consecinta unui plan si cO o decisiune va avea loc 'nitre räul
Olt si Bucuresti. In vederea acestei bOtdlii decisive este de pd-
rere a avea grupa propriu zisd de isbire", grupa Kiihne, pu-
ternicd, intrunitO si in mAsurd sA opereze asupra aripei stängi
a armatei romäne.
Pentru a intAri acest grup, propune ca si Divizia 115 din
Unja II-a sä" fie adusd prin Craiova in sectorul la sud de De&
ggsani" pentru a fi in mOsurd sä fie intrebuintatO la aripa-

dreaptd". Dela isbirea acestui grup, in contra aripei stingi ro-

mine el astepta prdbusirea frontului Carpatilor.
In aceeas zi (22 Noembrie-9.XI. st. v.) in care v. Seekt
spunea M. C. G. pArerile sale, Falkenhayn raporta de ase-
mcnea M. C. G. german:
Nu este de admis cd unitdtile inamicului, care ad luptat
in fata giupului dela pasul Szarduc sd mai opund o rezistentä
serioasd, de asemenea si unitdtile inamice aflate n luptd in
fata grupului dela Olt sunt WA* indoialä foarte sdruncinate".
*) Este exact cA aceasta interventie s'a produs.

www.dacoromanica.ro
 - - 15

Pe de altd parte este cert cá la 20/XI (7 st. v.) a fost o

rnare mi$care de transport dela Buzau prin Bucure$ti la Pi-
tesAi. Apoi faptul retragerei artileriei grele Inca dela 16/X1 din
sectorul Szurduc precum $i imputinarea artileriei la pasul Turnu
,Row, observatd de cateva zile, lasä a se prevedea, cd este
.vorba de o actiune planuitd. Dar 5i astazi turd nu sunt indi-
ra tii din care sd se poatd trage concluzii sigure asupra inten-
Vlor
uni ' inamicului*).
Fata de aceasta, silinta mea este de a pdstra pe cat posibil
de puternica grupa mea propriu zisa de isbire**), care a cucerit
debu$area in o zond de teren, in care nu numai toti factori supe-
rioritätei noastre pot fi pusi in valoare, dar hied, unde un succes
dobandit poate fi in adevdr exploatat. De aceea, deta$ari de
la aceasta grupd, trebuesc mdrginite la extrernul minim panel ce
mire Mal Olt sj Bucuresti va cc-Idea decisiallea. Daca Ii reu$e$te
,grupei sA dea o loviturd inamicului, frontul muntelui se pal-
bumte de la sine". -
Myers, lucrarile sunt cu totul altfel.
De aci, rezulta ca, astfel cum se prezinta imprejurarile
arum, presiunea asupra aripei inamice de sud, unde si inamicul
are libertate de actiune, este färd indoiald cea mai eficace.
De aceca, nu voi face ca Divizia 115 sd urmeze pe dru-
mul rau de munte contra sectorului Oltului, la nord de Drdgdsani,
dar pe $oseaua bund prin Craiova, pentru a fi in masura sA o
pot introduce la aripa dreaptd***).
Comandamentul de cdpetenie german (O. N. L.), in cu.-
5tinta ambelor paren, adoptd o mijlocie si rdspunde direct
lui Falkenhayn (pentru cuno$tinta. si Comandamentului grupului
de armate Arhiducele losef H. F. K. Heresfront Komando):
Grupul de armate Mackensen va trece Dundrea la $i$tov
la 23. Armata IX-a, va lua legdtura cu grupul de armate Mac-
kensen in directia Si$tov-Alexandria. In acord cu expunerile
Ex. V. apreciez si eu cd este indicat ca corpul intarit L1V
(grupul Kuline, N. A.), sd treacd Oltul in directiunea generala
Slatina.
Cum Excelenta Voastrd, cu aceastd ocaziune, intrebuintati
expresiunea de grupd de isbire (Stoss Gruppe), pentru a inldtura
oric neintelegere, yeti atrage atentiunea a se feri de o gramd-
dire prea mare a Corpului LIV la trecerea Oltului.
La o desfd$urare mai repede a operatiunilor, grupa de
armatd Mackensen va inainta la sud de proectata c. f. Craiova-
Bucure$ti, lar armata IX-a, va inainta la nord de aceasta cdtre
Unja Bucure$ti-Ploe$ti.
La inaintarea Corpului LIV dela Olt, in directiunea Bucu-
re$ti si la Nord, se va avea mai intdiu in veclere sä se inles-

Stosgzruppe.
) Falkenhayn: der Feldzug der 9 Armee gi arhiva austriad.
") Ceta ce numim astazi grupa insrdn3t1 cu tforlul principal.

www.dacoromanica.ro
 -- 16 -
neasca inaintarea Corpului Alpin prin detasarea spre Pite$ti (a
unei grupe de forte N. A.)".
Generalul Faikenhayn, care nu lasa sa.' treaca neraspuns,
nimic, explica imediat telefonic ce a inteles prin expresiunea
Stoss Grupe": ca o prescurtare pentru Grupa cu care in
situatiunea actualä va trebul data lovitura sau isbirea decisiva."
Nu accepta nici parerea M. C. pentru Ca:
Cu cat Corpul LIV CorpulG.'de Cavalerie vor Inainta
mai repede $i mai departe spr2 est, cu atat mai sigur va trebui
sä cadà rezistenta in fata grupului de Olt (Kraft), cu atat
mai curand se va putea spera de a taia (de Unja de retragere.,
N. A.), pe. inamicul care lupta acoló.
Deaceea Falkenhayn nu schimba" rumie din ordinal ce dase
la 21 Noerabrie:
2) Corpul de Cavalerie va pane stapanire pe podurile
dela Caracal $i Siatina. Recunoa$teri si spre Dunare. Calea.
ferata Pite$ti-Ro$iori va fi intrerupta cat mai curand posibil.
3) Grupul Kuhne, la 24, va trece cu capetele °Ital pe
Unja Satina-Draga$ani, Detasamentul din divizia 301 ramas
la Baia de Fier, va fi adus pe soselele din valea Bistritei
Valea Oltului la Divizie.
4) Pentru Grupul Krafft von Delmenshingen -(grupul Olt
N. A.), dupd atingerea unici Ramnicul-Valcea-Curtea de Arge$,
se are in vedere continuarea Inaintarei spre linia Hintesti-Pitestl-
Davidesti, ca arma dreaptá puternica, adanc esalonatä in a-
dancime spre stanga.
5) Grupul von Morgen va gräbi refacerea drumului prin,
pasul Bran.
Divizia 115 va continua marsul in valea Jiului spre
Craiova."
- La 23 Noembrie (10) armata Kosch cu concursul flotilei
de Dunáre austriace si a flotilei de motoare germana, reu$qte
a trece Dundrca.
Divizia 217 si Divizia combinata Graf Goltz, ocuparä
un cap de pod la indltimea marginei de nord a Zimnicei. Se
3ncepe construirea podului. Se face demonstratii, prin tracreri
puternice de arti:erie la Sili3tra, Turtucaia $1 Rusciuc; la Corábia.
se face o trecere demonstrativä pe malul romanesc se ocupg,
insulele de laugh' Nicopole: Kalinovec, Adin $i Papadia.
La Armata IX-a:
Corpul de cavalerie ajunge la Caracal $i pune stapanire
pe podul dela Stocnesti; care era numai putin stricat. Regimental,
2 cuirasieri respinge atacul unei brig-dzi de cavalerie romana
dat contra artileriei Div. 41. In ziva de 24, Divizia 6 Cav. trece
Oltul la Stoenesti, Divizia 7 Cav, atinge aceasta loealitate.
Corpul L1V (kahne) : Div. 41, dupa ce invinge paternica
'4) Falkenhayn : Feldzug der 9 Arrnée.

www.dacoromanica.ro
 -17-
rezistenta romand la sectorul Tasluiului, la 24.XI trece Oltetul
cu greu i urmäreste in directia Slatina.
' Divizia 109 este la Vest de Spinehi; 'Divizia 11 Gropsari;
Div. 301 Mainland spre Dragasani, ajunge la Creteni; Div.
115 in unja 2-a cu capul la Särdanesti si Pescuri; iar la , 24
ájunge la Filiasi". . -
' Corpul Krafft prcigreseaza- incet pe malul, estic al- Ortultii
atingand Däesti pe Olt, Baloesti si respingand mai Multe contra-
atacuri roniâne la V. Baba. La 24 ocupd Olanesti; inaltimele
la ras6rit de acéasta localitate si satele: Gropeni-Cerbureni-
Barbatesti; iar la 25 (12) ajunge pe unja Ramnicu Valcea-Driga-
nesti-Trgveni, intimpinAnd o rezistenta' IndArjita la aripa stanga.
Pentru grupa Kiihne se intentiona ca trecerea Oltului s'A se
facal astfel:
Divizia 109 la Stoenesti;
Divizia 41 si inapoia ei Div. 11 bavareza la ,Sfatina;
Divizia 301 la Dragasani."
La 24 Noemb., dupa amiaza Falkenhayn, care 'plecand la
23 seara la Sibiu (Cartierul General al Armatei) prin Petrpsani
si y. Jiului, abia sosise la Craiova, &a' ordin in acest sens
4. Corpul de cavalerie 'va pastra cu once pret podul dela
Stelenesti, va face légatura cu `armata Mackensen lar cu grosul
fortelor, prin inaintarea pe malul de rasarit al Oltului, va deschide
Corpului LIV trecerea peste -Olt, la. Slatina".
5. Corpul LIV de armata trece Ottul cu Div. 109 .la Stoe-
nesti; pune stäpanire pe trecerea dela Slatina cu Div. Al si
aduna Div. 11 in directia Slatina. Div. 301 pune. stapinire pe
trecerea dela Dragasani.
b. Div. 115 se aduna la Filias".*)-
Ociata cu acest ordin se comunica corpului LIV ca duj-A
trecerea Oltului sä-si grupeze fortele' astfel hick sd Doatä
fi in masurd sd Inainteze Cu grosul fortelor' spre -unja Beuca-
Ungheni (C. f. Rosiori de VedePitesti- N. A.) iar cu_ o co-
loanä laterala D. 301- mai departe spre nord".
Se rasa là aprecierea Generalului Kiihne a face sd tread
Oltul si Divizia 11 la Stoene$ti (in ,loc de Slatina cum pre:-
vedea, ordinul N. A.) dada prin aceasta s'ar fi adcelerat trecerea
corpului pe malul estic."
La 24 Noembrie (11), Armata Kosch unitätile care tre-
la

cuserä. Dunarea ating fdra a -intampina rezistenta deosebita,

linia Nasturelu-nord-vest Conacu Fotino.
Slabele unitati, care facuserà treçerea demonstratival la Co-,
rabia si Orechovo, retred inapoi Dui:CAI-ea in fata inamicului"..
- In, Dobrogea nici un atac.,
Pentru ziva de 25,' se hotäráste .ca Div. 217, Div. :12 bul-
gard si diviziá combinata Goltz sA inceapa Inaintarea spre nord
(in directia Alexandria) ceeace se va si executa.
ri
) Falkenhàyn : Feldzug ,der 9 arme' etc.
Coala. 2-à
www.dacoromanica.ro
 18

La Arnzata IX-a In ziva de 25: cavaleria Div.(6, ocupà dupd

lupte vii, Rosiorii de Vede. Divizia 7 ocupä Väleni, nord-
Rosiorii de Vede. In timpul inaintarei spre aceastei localitate
respinge o Divizie de cavalerie*) romfina in directia 5erbdne,sti
apoi se indreaptä spre Nord pentru a deschide trecerea peste
Olt al Diviziei 41.
Divizia 109 in Mars spre podul dela Stoenesti, ajunge
in seara de 25 la Boanta si Boba.
Divizia 301 este la Drägdsani, iar Divizia 41 la Slatina".
Nici una din divizii, garà de ca(Talerie nu reusl a
trece Oltul : podurile fuseserä aruncate in aer. Apa venind
mare, raul esise din albia sa. Echipajele noastre de poduri nu
putuserä. inca sosi din urmd, erau insd asteptate pentru seara
de 25".
Dupä pdrerea generaluiui Kane, inamicul (Românii; N.
A.) ocupase malul estic cu forte puternice..
Generalul Schmettow credea insä cA generalul Kiihne
vede lucrurile prea in negru". El aprecia cd fortele de pe
malul estic al Oltului la Slatina sunt slabe ariergärzi.
Falkenhayn, personal, ardta generalalui Schmottow nece-
sitatea de a interveni, conform ordinului ce are, pentru a deschide
trecerea Diviziilor 41 si 109.
Convins apoi cA trecerea Oltului este asiguratd, la 25 la
la amiazd pleaeä inapoi la Sibiu.
Dar Comandamentul de Cdpetenie german este nelinistit
de intarzierea ce se produce la trecerea Oltului si atribue
aceasta strängerei prea mare, la patine puncte de trecere, a Di-
viziilor Corpului Kiihne, rezultatd din ideea de a avea o grupg
de isbire (Stossgruppe).
Cu toate c6 Falkenhayn explicase ce a inteles prin expre-
siunea Stossgruppe, Comandamentul de cdpetenie german la
24.XI reproseazd din non:
Temerea ce mi-am exprimat in telegrama mea asupra
intrebuintdrei expresiunei ,grupd de isbire" '(Stossgruppe) spre
regretul meu pare sa" se adevereasa,
' intrucat Corpul LIV, con-
trar intentiei mele este grämädit. Rog a ardta motivul care v'a
condus la aceasta, etc".**)
Falkenhayn replica:".
O ingrämädire a ariPei de isbire nu s'a intentionat de
loc; mai Inuit, persoanei, care vrea sä judece Ii este aici lim-
pede cd, dupl cum sunt imprejurärile pand acum, trebue operat
pe front larg. Dacá in acest moment unele coloane au trebuit
sa fie impinse unele in altele, vina este a cdilor de comunicatie
care nu fac posibild nici o alta alegere."
Explicatia datä, nu era de natura a linisti Comandamentul
de dpetenie german asupra intarzierei trecerei Oltului, care
expunea armata Kosch a se gäsi izolatä la nord de Dunäre.
1 Div. 1 Cav, atacase spre Stoenesti.
**) Faikenhayn: Feldzug der 9 Armee".
www.dacoromanica.ro
 - - 19

De aceea, Comaridamentul de dpetenie german intervine

'telegrafie la 26 Nonembrie catre Armáta IX-a:
In numele Majestkei Sale, rog raportati urgent care
este ;punctul de trecere hotdrat pentru Divizia 11. Dad tie-
.cerea la Slatina Ind se mai intarzie, Divizia 11 va fi adusa
inapoia. Diviziei 109 (la St.oene$ti; N. A.).
Inaiirtarea Arinatei Mackensen impune urgent ca Divizia
109, dad este posibil, sa continue mar$ul in directia Bucuresti".
Geneialul Falkenhayn tine sa se stie, dispozitiunea in
'-acest sens fusese deja luata din proprie initiativa si de aceea
ra'spunde: -

,,Pe
,Pe cari,d aflam la Corpul LIV de Armatä, ind 'la '25,
am läisat la aprecierea Comandamentului corpului, de a aduce
Divizia '11 bavarezd ,inhapoia Diviziei :109, dad prIn aceasta
s'ar putea castiga timp. Hotkarea Comandamentului este, de-
pendentd de rezultatul incercarei de treceie de astazi,, dease-'
mehea si hotararea dad Divizia 109 trebue indreptatä spre
:Nord, pentru a deschide trecerea la Slatina, sau dad poate con-
tinua marsul direct spre Est".
',In primul caz Divizia 115 va fi adusa sa. tread' Oltul
la Est de Caracal $i va lua apoi difectiunea spre Bucure$ti"*)
Comandamentul de capetenie german, din comunicatele de
seal* deducand cA Divizia 11 ind nu era indreptata spre Stoe-
nesti- i ingrijat de starea de izolare a armatei ,Kosch, chiar
seara de 26 Noembrie (13) ordonä:
. Din situatiunea tactica, apreciez indicat Ca Corpul LIV
sä primeased ordinul necesar (ca Divizia 11 bavared sa fie
adusa in spatele Div, '109; N. A.) si ca Divizia 11 sa ramaria
In mar$ spre Ro$iorii de Vede. Va.' las la apreciere dad Divizia
301 sa fie indreptatä pe tarrnul vestie al Oltului spre Sud
(la' Slatina)".
'Falkenhayn rdspunde 'In aceasta. zi, 26.VII: Còrpul LIV
dupa' impulsiunea mea, ind de astazi a ordonat )punerea In
mars a Diviztei XI-a bavareza spre Stoenesti".
Apoi, in raportul ce face la 26 seara Comandamentului
de Capetenie german, prin. Comandamentul Grupului de Ar-_
mate; de care depindea, apreciaza situatiunea $i arata inten'-
tiunile, sale:
Ne este de presu pus nici cA inarnicul voe$te, nici ea'
.

spoate sA pastreze sectorul Oltului. Prin aceasta pozitiile sale

in munte pAnd la acelea din bazinul CAungului vor ;:leveni Cu
Iimpul, de nepastrat. Consecintele 'acestei star de fapt a In-
-ceput sa le tragä adversarul intru atat, in cat rostogolirea
-sa nereguláta din fata grupelor Schmetqw,, Kiihne si Kraft s'a
-transforrfiat inteo retragere metódica. In, situkiunea actuala
raf,sunt in masura sa tUrbur aceasta deck nirmai prin Corpul
-de *L'aYalerie; de oarece Grupa. Kraft de abia ya putea pro-
gresa In,zonä Ind muntoasa si grea".
A.

*) Falkenhayn : ,,Feldzug der 9 'Armee", etc.

www.dacoromanica.ro
 - 20 -
In actuala stare a Vdei Oltului, a locurilor de a5ezare-
a podurilor precum si a rezistentei indaratnice a ariergAn,
zilor romane, trecerea, chiar numai a pdrtii din grupa Kiihne,
se va putea executa nurnai relativ incet. Asupra intentiwitior
viitoare ale inamicului, Inca na se poate rdspunde positiv, din
cauza lipsei de puncte de orientare. In once caz insd se va
putea contraria cel mai eficace aceste intentiuni, daca aripa
dreaptii a armatei va riimdne puternicd si in inaintare repede
spre Est".
De aceia se intentioneazd ca de Indatd ce Corpul de
Cavalerie prin invAluire, va fi deschis calea grupei Kiihne, la
Slatina, sd fie indreptat catre calea feratd Bucure5ti-Targovi5te
unde sunt deja unitdti de desooperire, iar Grupa Kiihne sd fie
indreptatá spre linia Betica-Martalogi (harta 1/750.000); un de-
ta5ament mobil mixt din trupe, care au trecut la Slatina
sau mai sus Oltul, va fi indreptat in directiunea Pite5ti.
Grupa Krafft a primit ca prim obiectiv linia Mo5oaia-
Pite5ti-Davide5ti".
Generalul Von Seeckt, luand cuno5tintd de acest raport,
il inainteazd M. C. G. German cu párerea sa, care este deose-
bitd de aceia a lui Falkenhayn: -
Grupa Krafft ar fi fAcut progrese mai repezi dacd Grupa
Kiihne (Corpul LIV) ar fi fácut presiune mai puternicd Ja
aripa sa stangd. Tot asemenea si la Corpul I de rezervd, dacd
nu Par fi intrebuintat prea straits si ar fi fdcut presiunea mai
puternica' cu aripa stangd. Directiunea data' Grupei Kiihne, spre
Est, nu conduce la aceasta si nu conduce nici acolo unde se afla
forta principala a inamicului. Dupa pdrerea mea, ar trebui
data' pentru aripa stangd a Corpului LIV directiunea Pite5ti, iar
ca directiune generald pentru armata IX-a Ploesti. O e5alonare
spre dreapta, astfel rezultatd, asigurd contra Bucure5tilor 5i
duce la o cooperare cu Armata de Dttnare, care deocanidiatd,
pdstreazd Inca. zona sa de operatic la Sud de calea feratd
pro e ctatI."
In actuala situatie a organizdrei Comandamentului, de cdtre
Comandamentul Grupului de Armata, nu s'a luat 'hied nici o
mdsurd in sensul ardtat, se va face nttmai dupd incuviintarea
expresd a Excelentei Voastre".
In posesitinea ambelor aprecien, comandamentul de cape-
tenic german, dupd o convorbire telefonicd, explicativä', intre
v. Seekt si Ludemdorf, admite in parte pdrerea lui v. Seekt
5i anume in ceca ce prive5te grupa Kraft. Astf el, v. Seekt ordond
armatei a 9-a la 27 N. a. m.
De indatä ce grupa Kraft va ajunge la Curtea de Arges,
Excelenta Voastrd sá binevoiascd a indrepta neapdrat forte
tari, pe 5oseaua care de acolo duce in zona Sud Campulung,
pentru a excroita o presiune puternicd imediatd asupra inami-
cului aflat in fata Corpului I A. R. *). Celelalte parti ale

*) Falkenhayn : FelJzug der 9 arme etc. §i Jam. de Op. al Grnpultd

www.dacoromanica.ro
 - 21 -
Corpului Alpin vo'r putea lua. directiunea spre Pitesti. Excelenta
Toatri va binevoi sà comunice masurile luate."
P.entru gnipa Kiihne hotaräste ca punct de directiune Co-
ttsti; o localitate asezata la mijlocul distantei Intre orasul
:Pitesti propusa de v. Seekt si satul Martalogi propus de v.
Falkenhaym
tn general sunt de acord ,cu directiunea de mars a grupei
1(ühne i GDrputui de cavalerie. Aripa stanga.' a grupei Kane
spre Cote0i*). - -

Grupa Kraft va tnainta in valea Argesului; o interventie a

aripei stangi in valea superioard a Dambovitei (spre a cadea
- In spatele Div. 22 si 12 romane dela Campulung N. A.), este
4indicatl".
Totdeodata ,Ludendorf repeta reprosul relativ la. Divizia
-11 bavareza si trecerea Oltului;
Retragerea inamicului dela Olt va putea fi Inca mai' sim-
-titor stanjenita,.dOca trecerea Oltului are loc pe un front cat -mai
larg si mai cu seamä daca' Div. 11 bavareza ar fi fost in-
dreptata la' timP spre Stoenesti.".**)
" Ca -de obicei, Falkenhayn nu lasd sa' treOca. faita raspuns
mediat nici unul nigi altul din ordinele primte. .

Lui v. Seekt Ii räspunde:

Nu pot 'Asa fArá sA exprim ingrijorarea mea 'fata de
-o slabire a grupei Kraft prin detasarea a forte puternice pe
:soseoua dela Curtea de Arges spit zona sud Campulung..
Directiunea decisiva pentru - Kraft, in cadrul armatei, hni
,3are aceea spre Sud Est, cdtre Pitesti, de ambele pärti ale Ar-
gesului, ceva cam astfel cum am ,redat-o in rapoartele mele de
mai Inainte.
Daca." gruPa, va fi slabita, este indoelnic dacä va mai
putea inca progresa destul de repede in aceasta directiune, ho-
taratoare.
Pedealta parte abia s'ar mai putea spera de a tnvalui
pe inamic la Campulung.
Dui-A cum era de asteptat, inarnicul pregateste. retragerea
sa de acolo si se va afla pe marginea de -Sud a bazinului
cand unitatile detasate ale Corpului Alpin vor ajunge la Campu-
lung. Mutt mai mari perspective ar putea fi daca- grupa
Kraft ar isbi cat- mai repede posibil spre Davidesti (Nord
Pitesti N. A.), si _de acolo ar atinge unja de retragere a ina-
micului, din valea Danibovitei cam in zona Mänesti (N. Tar-
,govisteN. A.), ceeace.. nu ar fi greu Pentru trupe 'de munte.;'
La aceasta intampinare primeste urmatoarea hotärare:
Comandainentul grupului de armate aproba intentiunea
ca aripa stanga a grupului principal de forte din grupa Kraft
*) ProbabitCo3te$ti.
à*) Falkenhayn : Feldzug der 9 armee.

www.dacoromanica.ro
 - 22 -

sd fie impinsd pe cat posibil dc repede spre Davidesti-Md-

nesti.
,Veti ordona 'Msg. deta$area unei coloane capabile de luptä
spre 'Poenari, Sud Campulung."
In lucrarea sain care ordinele si rapoartele sunt exact
redateexpunand i acest schimb de intrebdri si rdsptinsuri,
Falkenhayn, criticand instructiunea primitd relativ la corpul
LIV care este un exemplu evident de incercarea comanda-
mentului de cdpetenie de a conduce dela Pless*)" chiar opera-
tiunile mele tactice inchee cu urmdtoarea mdrturisire, care
aruncd o luminä clard asupra modului cum se exercita coman-
damentul german:
Intru aceasta am preferat a nu Ind ldsa atras in discu-
tiuni asupra acestor chestiuni principale, ci a conduce operatiu-
nile mai departe, ca si pand acum, astfel cum am apreciat
just, dupà constiintd i datorie, fárd a tine mult compt de
astfel de instructiuni.',
Frictiunile acestea sunt explicabile, dacd tinem seama de
situatiunea de sef al statului major general pe care o avusese
Falkenhayn. Dbisnuit a conduce operatiunile si a da ordine
in numele ImpAratului acum este pus in sub ordinele celor
cdrora mai 'nainte le comandase. Cel putin se astepta ca in
Transilvania sä comande grupul de armate de pe frontul
roman.
Arhiducele Carol la 3/16 Oct., 1916, and comanda Ar-
mátele I si VII, in un raport ce face Comandamentului de cd-
petenie austriac asupra situatiei in urma convorbirilor per-
sonale cu generalul de inf. v. Falkenhayn, Arz., v. Morgen
si V. Staab aratd:
Generalul v. Falkenhayn, dupd cat se pare, credea cä,
aici in Transilvania, va avea sd comande un grup de armate.
Se pare cd sosirea noastrd aici tä'indu-i independenta,
nu i-a fost prea bine, venitä". El face bucuros mici dificultdti;
sper cä in curand insä" se va obisnui cu imprejurdrile schim-
bate"").
De fapt Falkenhayn nu se va adapta nici odatd noilor
situatiuni. O märturiseste lucrarea sa.
Comandamentul Armatei a 9-a protesteazd si contra repro-
sului de a nu fi luat la timp dispozitiuni corespunzdtoare
pentru trecerea Div. 11 peste Olt, ra'spunzand lui Ludendorf :
Pentru trecerea peste Olt, fatä de starea de inundatie
de atunci a \lei, nu s'a putut lua in consideratie cleat numai
cele patru drumuri consolidate ' care duc la poduri. Pentru
aceasta au fost dirijate: spre podul dela Caracal Schmetow
si Div., 109, cArora trebuia sa urrneze in curand Div. 115:.
Diviziile 41 si 11 bavarezd spre cele cloud poduri dela Sla-
tina; Div., 301 spre podul dela DrAgdsani."
") Cartierul general german.
**) Raportul No. 32354 din 161X.916 al Ariliducelui Carol.

www.dacoromanica.ro
 - -
2:3"

Pe un front mai larg nu putea fi dispusa grupa.

Abia la 25 dimineata se anal cá inamicul, contra obiceiu-
lui sdu, a aruncat in aer cele trei poduri dela Nord si dupd cat
se parea a ocupat slab malul."
De aceia recomandai Corpului LIV, ca sa lase sd tread
si Div. 11 peste podul dela Caracal, dacä prin aceasta s'ar
castiga timp. 'titre aceasta se aprecie cd este indreptatit a
se astepta mai intai rezultatul unei incercdri de trecere hotd-
ratá pentru 26 (la Slatina cu Div. 41), care !Area sa aiba
perspectivd de reusitd. De indata insd ce Comandamentul Corp.
LIV vazuaceasta vedere a fost o eroareca ocuparea malului
estic era mai puternica deck se apreciase si cà Divizia nu va
putea de loc sau va reusi numai cu mari pierden, s'a ordonat
marsul Diviziei spre Sud pentru 27."
In ziva de 26/13 Noembrie, evenimentelein träsaturi ge-
neralese desfäsoara astfel:
Schmettow ajunge cu Div. 6 Cav. la Rosiorii de Vede
unde ariergarda sa, la o prima incercare de ocupare a orasului
fusese gonad, si a trebuit sd recucereasca localitatea in
lupte vii".*).
Cu Div., 7 Cav. in zona Tampeni, 20 km. Est-Sud Est
Slatina unde se afla in luptd cu ariergarda fortelor routine
care se retrdgeau dela Olt."
Divizia 109 trecuse Oltul la Stoenesti si ajunsese in
zona Greci-Alimanesti, 18 km., Sud-Est Slatina."
Prin inaintarea spre Nord a acestei divizii se cauta a se
deschide trecerea dela Slatina pentru Div. 41.
Div. 41 Slatina, trecerea Oltului nu putuse Inca reusi"
La grupa Kraft se ajunsese:
Div. 73 austriaca compusa din Bg. 10 munte si alte
unitati, cu generalul Goiginger, in sectorul Topolog**), (Bu-
desti-Bleici***).
Div. 216, generalul Vetter, pe linia Poenari-Zagoneni**)
(strapunsese pozitia romana la Tigveni').
,Corpul Alpin, cu generalul v. Tutschek, pe inältimile
sud de linia Curtea de Arges-Domnesti**)".
Legatura intre grupa Kiihne, si Kraft se stabilise prin
patrule***)".
La grupa de (Innate Mackensen:
Corpul LII (D. 217 si Div. 1 bulgara), dupd amiazd
se gasea in curs de inaintare catre linia Arsache-Gogosarii Vechi,
iar cu aripa stangä Nord-Est Atarnati, Div. 26 la Strtardioasa.
,Div. cav. Goltz ocupase prin lupta inaltimile Nord si
Nord'-Est Tiganesti (pe Vedea; N. A.)***).
Falkenhayn spune nu fusese inca terminatA". In actele din arhiv5
se aratA cl nu reusise. Trecerea va fi deschisA la 27 prin inaintarea spre
Nord a Diviziei 109.
**) Fe,dLug der 9 artnée,
***) Arhiva austriacä.

www.dacoromanica.ro
 24 --
Comandamentul românGeneralul Prezanincd dela 25/
12/XI, avea urmdtoarele informatiuni asupra inamicului, re-
lativ destul de precise:
Forte inamice aproximativ 3 div., si o div., cavalerie*),
au ocupat Oltenia.
Din aceste forte o coloanä aproximativ o divizie, Main-
teazä cdtre Rusii de Vede.
Forte inamice sunt in curs de trecere la Zimnicea, unde
s'a aruncat un pod **)". M. C. G. roman apre2ia fortele tre-
cute cu 2 brigdzi care dui-A spusele prizonierilor stint urinate
de alte trupe."
In noaptea de 26/13, probabil fatd de inaintarea spre Nord
a Div., 109 si a cavaleriei germane precum $i fatä de amenin-
tarea intoarcerei aripei stängi a Armatei I, Comandamentul
grupului General Prezan ordond:***).
Trupe inamice puternice inainteazd cdtre Costesti."
Elementele lor inaintate au fost vdzute pe linia Balaci-
Floru."
Armata I, se va retrage pe linia Ddrdmänesti V. lui
Prislopul-Popesti-Malddrul.
Retragerea va incepe imediat."
Divizia 1 de cavalerie va acopen i retragerea Div. 1/17,
la nevoe va ataca si proteja retragerea."
Armata I-a romând in seara de 26/13 in cunostintd de si-
tuatia inamicului care a intrat in Oltenia" ale anti forte, cam
trei divizii si o divizie de cavalerie s'au oprit: o parte "in /eta
Slatinei pe malul drept al Oltulai, o parte au trecut ()Mil pe la
Stoenesti si au inaintat spre Rosiori de Vede avdnd o /lane,
garda spre Belldnesti si Aliniline,sti; lar o parte in interiorul
Olteniei" in ordinul de operatii ce dd unitdtilor sale (C. I. A.
si D. 1/17) prevede:
3. Misiunea Armatei I este de a acopen i si rezista cu ori ce
pret in sectorul Curtea de Arges, DrAgdsani, Slatina si de a
impiedica cu once pret pe inamic sa inainteze cdtre frontul
Costesti-Pitesti." -

De rezistenta 5i energia Armatei I-a depinde reusita ma-

nevrei si loviturei ce se proecteazd de cdtre Comandamentul
superior de aceia lupta trebue dusl" pânä la ultima extre-
mitate."
Pentru indeplinirea acestei misiuni se ordonä:
a) C. I. A., mai putin Reg. 2 Cetate reconstituit si care
va intra in compunerea rezervei armatei va acopen i sectorul
cuprins intre Valea VAlsan si Gura Topologului pe directia
generalä stânga TopologuluiCurtea de ArgesValsdnesti, etc.
S) In realitate 5 div. inf. f i Div. cav.; dar rana la 24/14.XI, sunt iden-
tificate (Bu ennui de informaiil din 14/X1) aproape toate fortele grupelor
Kraft Kane si Schmettow, precum si de la armata Kosch Div. 217, im,
preuna Cu situatia lor.
") Ord. op. No. 1 din 12.X1, primit la A. 1. la 13/X1, ora 8,30 a. m.
'In Ord. op. No. 2 dare Arm.

www.dacoromanica.ro
 25

b) D. 1/17 sub ordinele cAreia intrà si Reg. 8/9 din Div.

2/5 va acopen i zona cuprinsA intre Ipotesti (pe Olt 14 km.
Sud Slatina N. A.), si Dràg-oesti (28 km., sud R.-Valcea).
Divizia va acopen i aceastà zond numai Cu mici detasa-
mente cu artilerie si mitraliere pAstrându-si restul fortelor in
ixezerval pe sectoare."
Cd-tul Armatei I vede pericolul dela Sud dinspre Alimä-
nesti si deaceia prevede ca: Divizia 1/17 sd pastreze un de-
tasament de cel putin 3 batalioane inapoia stângei sale care
sd se (Tuna' In contra oricdrei Incerdiri de intoarcere semnalata'
spre AlimAnesti i Báldnesti."
Inapoia stangei D 1/17 se va gAsi Cu incepere din
noaptea de 14/15 in regiunea CAlddrarul Divizia 2/5 iar ceva
mai spre sud Divizia de cavalerie". Rezerva armatei Reg. 2
Cetate la Bascov, 2 batal. din Reg. 75/79 la Costesti".
Cand in noaptea de 13/14 (26/27) la ora 1,30 a. m. armata
prime$te dela grupul general Prezan ordinul de retragere ge-
mtralä cu 30 km., spre Sud Est, Armata I contramandeazA
ordinul de mai sus si fixeaeci ca front de ocupat:
Pentru C. I. A.: Da'rmänesti (pe v. Doamnei N. E. Pi-
testi) V. Neagului pe c. f. Pitesti Curtea da Arges) Prislopul
15 km., N. Vest Pitesti) Popesti (18 km., Vest Pitesti).
Pentru Div. '1/17: lAzáresti-Maldiirul (pe Vedita).
In ziva de 27/14 Armata I executa" retragerea fArd ca mar-
surile s'a" fie nelinistite de inamic:
C. I A. ajunge pe linia Darm'inesti-V. Neagului (D. 14)
Borle§ti-Enachesti (D. 8).
Divizia 13 a limas pe loe urmand a im:epe retragerea
in cursul noplei de 14/15.
Divizia 1/17 incepe retragerea in zori zilei de 14 ora
5,30 dim. pe frontul LIzIrepi-Colonesti-Malddrul.
Inamicul nu a urnarit de 'f->c."
La armata inamicd.
Grupa f(ahae:'').
Div. 100 inainteazà spre Greci (Sud Est Slatina N. A.).
Inarnicul pärAsi rezistenta pe Olt si se retrage spre Nord
-Est. Div. 41 trece la Slatina; Div. 301 la Drrigäsani. (La 28
va fi adusä cu masa in spatele Div. 41); Div. 11 bavarez4 a
njuns In zona Nord Vest Caracal iar Div. 115 la Cosoveni"..
La grupa Kraft se progreseazd putin respimgand ariergar-
dele romane." De fapt inamicul nu a tirmArit In mite Orti
cleat cu focuri de artilerie. -
La grupul de armate Mackensen:
Aripa dreaptal a Armatei de Dundre (Kosch) ocupd Giurgiu
si inainteazd spre sectorul Neajlovultd la 27 trece linia Giurgiu

*) Arhiva austriaa Jurnalul de op. al grupuiui de Arm. Arhiducele lose

www.dacoromanica.ro
 - 26 -
Vieru Trestinicu. Div. 26 turcd ocupd Alexandria $i respinge spre
Pelea forte române."
In seara de 27/14 Falkenhayn da iirmatorul ordin de
armdrire:*).
Urmdrirea inamicului va fi continued de aripa dreaptd
a armatei.
Corpul de cavalerie Schmetow urmdreste la Nord de
unja Rosiori de Vede-Bucuresti $i va pune mai 'MUM stdpa-
nire pe s ectorui Argesului, cdile ferate Bucuresti-Targoviste si
Bueure$ti-Ploe$ti vor fi intrerupte.
;,5. Corpul LIV (Kuhne N. A.) va atinge mai intai unja
Rosiori de Vede-Beuca-Ungheni (5 km., nord de CAlciIraru); o
unitate mobild (ciclisti si mitraliere) va fl indreptatd prin
Costesti spre cornunicatiile care dela Pitesti duc spre Bucuresti.
Grupa Kraft va inainta adanc eplonatd spre stanga
dire linia Hintesti-Pitesti-Davidesti. Un Batalion cu cateva
tunuri va fi trimis spre Poenari (4 km., sud Campulung**).
Corpul I Armata rezervd, va respinge pe inamic din fata
sa si va inainta pe Valea Dâmbovitei in jos. Bg. 8 Munte va fi
trimisd peste masivul Leaota in valea lalomitei."
Div. 115 ajunge la Grozdvesti si va urma aripa dreaptd
a Corpului LIV. -

Aripa stangd a Am-Wei rdinane pe loc, observd si

tine incordat pe inamic."
Falkenhayn txplicd***) intentiunea, care a fost la baza
acestui ordin : de a 7mpinge inainte armata, cat Mai repede
posibil, land deplin gata de lapta.
Aceastd idee a rdmas conducdtoare pentru toate mdsu-
rile pe care Comandamentul Armatei 9-a le-a luat in zilele
urmdtoare."
Fatd de faptul cd Armata I se retrage fArd lupte, pe etape
mari, in zilele de 14 si 15, nu va fi greu lui Falkenhayn sá-si
realizeze ideia.
Inset dispozitivul sari lipsit de adancimeasupra caraia vom
mai reveninu corespunde decal la o singurli supozitiune:
reitagerea adversarului, care s'a Intanzplat sa" se realizeze dar
care putea foarte bine sei nu se realizeze.
Si atunci in ce situatie s'ar fi gdsit Falkenhayn?
La armata romand.
In aceeas searä de 27/14, 'nitre orele 21 si 23, comanda-
mentul Grupului de armate general
, Prezan isi fixeazd de-
finitiv hotdrarea:****).
2. Misiunea noastrd este de a opri cu once pret inaintarea
inamicului spre Bucuresti.
e) Falkerhayn: Feldzug der 9 armé.
**) Atat cedeaza la injonc iunele mai inainte arMate ale Comanth
grup. arm. Arhiducele losef.
***) Feldzug der 9 armèe.
**1") Ord. de op. Nr. 5 din 14 Noembrie.

www.dacoromanica.ro
 - 27 -
Pentru Indeplinirea acestei misiuni in ziva de 16 Noembrie
voi ataca in directia Al exandria-Zimnicea".
In acest Scop ordon:
A. Armata I-a, formata din Corpul I Armata, Div. 1/17,
Div. 2/5 si Div., 1 Cavalerie, va continua retragerea catre Est.
In seara de 15 Noembrie c., aceasta Armata trebue
se gäseasca pe linia Danesti-Golesti-Bradu-Costesti-Cornatelul.
Cartierul Titu.
Pentru ca retragerea sa se facd in butte conditiuni, Ar-
mata I-a va spri jini .miscare.a pe aripa sa stângd.
In acest scop Div. 2/5 impreunä cu Div., 1/17, grupate
sub comanda Generalulut Socec, vor constitui pivotul pe care
se executä manevra In retragere a Armatei.
Divizia de cavalerie va opera direct sub ordinele Ar-
matei i va fi intrebuintata pe aripa stangd.
Armata I-a va trebui sa." pastreze legatura cu Grupul
Aparärei Dunärei si cu Armata II-a.
B. Grupul apeirdrei Duarei, format din: Divizia 18, Di-
vizia a 21, Divizia 9/19 si Divizia 2 cav, va ataca si respinge
peinamic peste Dunäre.
Pentru indeplinirea acestei misiuni Grupul Apardrei Du-
narei va lua dispozitiuni sa .grupeze In seara de 15 Noembrie
c., maximum de forte In regiunea Cartojanca-TAmasesti-Ghim-
pati.
Divizia 9/19, care se gäseste in seara de 14 Noembrie c.
concentrata in zona Glogoveanu-Adunati-Gratia, a primit ordin
ca in seara de 15 Noembrie sa se gäseasca In zona Cartojanca-
Tamäsesti.
- Cartierul Cartojanca.
Divizia 2-a caN%lerie va trebui sA acopere marsul de a-
propiere al Diviziilor 9/19 si 21.
In dimineata de 16 Noembrie, Grupul Apárarei Dunarei va
trece la ofensiva si va ataca pe inamic ori unde II va infdlni.
In timpul actiunei Cartierul la Mihdilesti".
3. Marcie Cartier General a luat dispozitiuni ca In seara
de 15 Noembrie sA debarce:
a) La Jilava 5 batalioane si 1 divizion artilerie.
,3b) La Bucurestirampa"-5 baterii de 120.
c) In seara de 16 Noembrie la Jilava, Bg. Mixtä 9/19.
In caz cand trupele sosesc ele vor constitui rezerva gene-
raid a Grupului Apardrei Dunarei.
In acest scop Comandantul Grupului va lua dispozitiuni
sII grupeze aceste forte in zona care va crede de cuviinta."

* *
In ziva de 28/15 trupele Armatei I, contintfand retragerea
farà a fi stingherite de inarnic, ocupa. In noaptea de 28/29.
(15/10, fronturile urmatoare pe care se opresc:
Div. 14: Priboeni-Danesti-Golesti-podul c. f. Pitesti-
Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 26

-- Div. 8 dela acest podBradul de susBrqdul de )Crg

Bro$teni;
Div. 13, rezervd C. I A. in regiunea Leordeni-Citilnita.
Regim. caval. Olteanu la Sili$teni.
Div. 1/17: Ldceni-Tele$tii-Costesti-Serboeni*).
Inamicul in aceastii zi ajunge fdrá lupte **) :

Corpul SLInnetow cu Div. 61 la Bascoveni, iar cu Div.

7 2., la Cioläne$ti;
Corpul LIV: Div. 11 bavarezd, atinge cu capul Milfde$ti
Div. 109 VAleni; Div. 41 Ciuresti; Div. 301 Slatina.
Div. 115 la 10 km. Vest Cardcal, la Grozdve$ti."
Armata de Dundre se afla in dimineata zilei in inaintare
cu aripa dreaptá peste unja statia c. f. BAneasacota 91 (pe
$oseaua Giurgiu-Bucuresti)Chiriacu; Div. 217 inainte de a-
miazd In luptd la Prunaru."
Div. cav. Goltz risipise un batalicrn de militil la Furcu-
lesti"**).
Tot in dupd amiaza acestei zile comandamentul Grupu-
lui Armatei I $i al Apärdrei Dunárei ja cloud hotárdri impor-
tante:***).
Armata I sit' se opreasca' din retragere ci sa- se men-
tind ca ori ce pre( pe pozi(ia ordonatd ca Nr. 5 (Bel0i-Golesti-
Bradul-Corneigelul).
Pe aceastii poziOe Arnzata I se va "intitri la maximum po-
sibil.
Fatä cu complecta inactiune a inamicului pe stânga Ar-
matei l-a",****) Grupul General Prezan mai hotdrd$te, in ziva
de 15 Noembrie a dirija contra grupului Kosch si Divizia 2/5,
care este scoasd de sub ordinele Armatei I $i care primeste
ordinul ca sdi se purià in mar$ spre Sud, sd se concentreze panä
In seara de 15 in zona Drdce$ti-Scurtu, astfel ca in ziva de
16 sd ajungd cu once pret pe ciimpul de bdtdlie"*****).
Ordinul este primit de Divizia 2/5 seara, la ora 19,30.
Divizia se pune in mars imediat si respingand elementele de
cavalerie ale corpului Schmetow, care ajunsese pe Teleorman,
inainteazd pand In dimineata de 16 pe linia Slobozia Tráznitul-
Stefan cel Mare.

*) Darea de searna a Armatei I-a.

"*) Jurn op, al Grupului de armate Arhiclucele losef.
***) Ord. op. Nr. 8 al Grup. Gen. Prezan catre A. /-a.
Maree Cartier General tot in zlua de 15, avand in vedere dificulta-
tile de evacuare ale tuturor servichlor i etapelor si vagoanelor care sunt
foarte gramidite in statia Pitesti" precum si necesitatea de a acopen dreapta
Div. 2/5 pentru a-i asigura actiunea catre Sud, prin Ord. 3,.03 catre grup.
Arm. I. sl al apararei Dunarei atrage atentiun..a asupra necesitatei ca retra-
gerea Arm. I. sa se faca mai ?fleet si daca necesitatile operative permit-
fie chiar ()prin.
*4**) Ord. op. Nr. 6.
*****) Ord. op. Nr. 5 si 7.

www.dacoromanica.ro
 - 29 --
Diyizia 2/5 neputand dar ajunge Oita in dimineata de
16 pe campul de bätae, Comandamentul General Pre2an amana
ofensiva contra Grupului Kosch, pentru ziva de 17 si ordong
ca panä In seara de 16 Divizia 2/5 sa fie adunata In zona
Talpá-Postei;
Divizia 9/19 si 21 se gaseau deja pe zonele de concen-
trare preyäzirte de Grupul de armate.
In zilele' de" 29/16 si 30/17 evenimentele se desfasoara
astfel :*)
Corpul de cavalerie Schmettow luptä cu D. 6 la
Baciu, (peGlayacioc.N. A.) cu D. 7 la Zlote0.
In ziva urmaitoare se ifla inch' oprit pe linia Baciu-Td-
taresti.
Corpul LIV (Kuhne) inainteaza cu eke Q divizie spre
Draganesti, Zambreascá, Caldararu, -Optasi iar In ziva de 30/17
atinge aceste localitati. D. 115 ajunge la Pestera 15. km. Est
Caracal, iar 'Escadronul Borcke din regim. de cuiraiseri al re-
ginei la Ciolanesti face prizionerd o coloana cu 17 ofiteri, 1200
oameni, 10 tunuri si mitraliere.
Grupul Kraft ocupa Pitesti (D. 216)" unde gäsi pro-
viziuni bogate, Divizia 73 este la Hinte$ti (7 km. Sud Vest
Pitesti), Corpul Alpin intre Godeni (5. km. sud Câmpulung)
Piscani (15 km. Nord Pitesti).
Grnpele Kuline si Kraft reiau contact& cu unitätile At-
matei I. Acestea incepusera rorganizarea pozitiei' ordonate astfel:
D. 14 pe fròntul: Priboeni-Dänesti-Golesti- R. Arges.
D. 8: Bradul de sud-Bradul de jos-Brosteni.
D. 13 rezerya C. I. A. In regiunea Gruiul Cacaleti.
D. 1/17 pe frontil; Laceni Coste$ti-Serboeni in straits
contact cu patrulele inamice".
D. 1 caval. mai putin o brigada atasatai Diviziei 2/5 in
zona Isvorul de sus Slobozia-Träsnitti, impedica incercarile
inamicului de a sträbate in zona Isvorul de, sus-Tatarksti",.
D. 2/5, continuand marsur pe brigàzi mixte din Glava-
cioc spre Draganesti,' liana_ la 30/17 ora 8 dim. ajunge cu
capetele de coloana- in Preajba $i Talpa".
In merSul spre sud Divizia aceasta este continuu
tuitai de cavaleria inamica care ocupase cu cletasamente satele
Colonul, Negreni, Dracesti, Zlatesti.
Recunoasterile semnaleaza:
Satul Ungheni ocupat de o brig, caval., un regim. artiL
si trupe inf.".
In regiunea Cotmeana v. Teleormanului se gasesc numai
trupe de cavalerie".
Satele Purani, Baciu, Preajba ocupate de caval. inamica
cu niitraliere"..**)
-
*) Jurnalul de- op. al grurulul de rmate Arhiducele losef si Darea de
Seamsa a armatei I romane.
- **) Darea de seamA a armatei I. .
www.dacoromanica.ro
 30

Pe frontul Dundrei Armata Kosch reluand inaintarea, la

29/16 nu poate castiga cleat putin teren*).
Div. 9/19 care urma a se concentra in zona Vida Carto-
janii-Tdmdsesti are o coicnire cu Div. Goltz si cucereste gara
Videle, dupd care atacul este oprit.
La Campulung, cum Corpul alpin, prin retragerea Armatei
1, ajunsese in zona sud CAmpulung (Godeni-Poenari),
Corpul II armata din Armata II retrage Div. 22 si 12 la
Sud Est de Campulung pe unja Bddeni-Cotenesti Boteni.
Inamicul, C. I. A. ajunge la 30 pe linia Suslanesti-Cote-
nesti-V. Fetei unde este oprit.**).
Retragerea se face cu pierden i insemnate de material si
tunuri.
*
Am ardtat la ínceputul acestui studiu care a fost situatiunea
si ce ordine au fost date la 30/17 1916.
In aceastd situatiune, pe cand la Sud-Vest de Bucuresti
se incepea bdtdlia, Generalul Falkenhayn inainteazd obisnuitul
raport sdpfarnanal la 30/17 apreciind astfel situatia:
Românii dupd cum era de asteptat continuà retragerea
conform planului. Nu se poate prevedea dacd se va reusi
a le aduce pierden i materiale cu aceastd ocaziune.
Este de presupus Ca' pierderile pe care le-au suferit pand
acum, impreund cu sldbirea moralä, vor face sa nu poatá din
nou a se opri in mod serios numai cu fortele broprii".
Prin urmare, nu este tocmai probabin o resistentd la
ináltimea Bucurestilor sau in Bucuresti.
Chiar si valorile care s'ar pune in joc argumenteazd contra
acestei probabilitdti.
Mult mai mult ne Vine a crede in o continuare a retra-
gerei inamicului, pand acolo unde va avea la indemand sprijinu:
rusesc, ceeace, atat cat pot eu prevedea, va Ti abia la Est de
Bucuresti.
Fatd de aceastd, din partea noastrd, va trebui a se men-
tine cu hotärare ideea de a face toate sfortArile, pentru a
ajunge pe Siret inainte de a incepe iarna asprd inainte de
Crdciun.
Insd dupd ce situatiunea la indltimea Bucure$tilor va fi
luminatd, inaintarea va putea fi acceleratd, numai ddcd inàmicul
va fi invaluit. Dacd aceasta se va putea realiza atunci cu àripa
deapta a Armatei 9 este problematic.
*) Comandamertul Grupului de armate General Prezan, prin ord. de
op. Nr. 11 citat, ce dd la 29/16 Intre oree 18-20 si care fixeaz1 definitiv
rnanevra sl mislunile in vederea bätâllei, completeazà sl misiunea Armatei I:
pentru a Impiedica pe inamic sl deplaseze fortele sale cAtre Sud, Armata
I va avea o atitudine foarte agresivAa.
**) Jurnalul de op. austriac citat nu aratà nici o schimbare in
-
si-
tuatie. Tace insä" asuPra insucceselor.
**) Jurnalul de op. al grupului e armate Arhiducele Iosef.
www.dacoromanica.ro
 31

.Din potrivä aceastä intoarcere va putéa fi realizatä la

.aripa stingä a armatei, la pcialele muntilor, prin intrauintarea
.1a timp a trupelor de munte, cdfora nici Rusii nici Rominli
nu le pot opune unitäti de aceas valoare".
Vedem cä Falkenhayn perzistd in credinta cä Romdnii nu'
vor putea opune o rezistentd serioasd inaintea bucarestilor.
El va fi complect surprins de ofensiva grupuiui general Prezan
att dupti cum exact ca 2 ani mai anainti? aliatul stilt austridc
Potiorek, a lost surprins de conlra-ofensiva Voivodului Public
Deceinbrie 1914.
Potiorek sub mirajul ocupärei grabnice a capitalei Ser-
pentru a o prezenta ca dar ImpAratului Frant Ipsef cu
bici, '
ocazia aniversärei a 50 ani de domnie, dupd ce respinge pe
_ Sarbi 'de pe Drina,: apoi de pe Kolubata, isi intinde 'aripele
pentru ca prin o dublä invaluire sa' nimiceascä resturile ar-
,

matei *be, retrase spre Morava, in zona Sud ,Belgrad-Kra-

gujeVatz.
Atunci se produce minunea:
yoevodul Putnik, care adunase si bägase pe front tot
ce putuse aduna, militietii, jandarmi, complectase in parte, :prin
:aducerea dela Salonic munitiunile ce lipseaul, si inältase la
paroxism patriotismul asa de puternic al soldatplui skb prin pre-
zenta pe front In transee a bkränului rege Petre,r In ziva de
3. Dec. 1914 pe când Austriacii inaintatt convinsi cä Särbii stint
In retragere, ordonä ofensiva, rupe Centrul dispozitivului aps-
'
triac, invälue apoi pe la Nord i pe la Suclaripa dreaptä (C. 15.
si 16 armatä) despärtind-o de rest, o aruna spre Saya si Drina
.apoi se intoarce asupra. aripei stängi si o arund peste Dand're.
Asemenea i Falkenhayn,. In Noembrie 1916, sub mirajul
'ocupärei Bucurestilor inainte e rivalul sat Mackensen, grä-
beste inaintarea sa spre acest e1, sugestionat de ideia cá Ro-
mânii nu mai sunt capabili de resistentä, necum de of ensivä.
-Când acestia iau ofensiva surprinderea este complectä. El .Insä:
nu crede realitkei faptelor deck numai dupà ce prinde .la 1

Decembrie ordinul Armafei I, asa cum am Urge.

F ¿irá a intra in detal iile biltilliei dela Bucuresti patent
'spune insii ca, pu(in dirt acel norbc al armelor, care ar fi
/deal In parte ca` podn l dela Stoene,sti sii fi lost distrus com-
plect**) si prin aceasta ar fi intdrziat tree. erea Oltului, care ar fi
,mai Malt ca sd nu cadd in mdinele° inamicului ordinal revelator'
al mane vrei armatei romdne, tocn'tai in monzentul decisiv al
beitdliei; ceva mai multd energie in execu(ie la unele úni-
raft, o mai apropiatii intelegere La rolului sliu de ctitre cavalerie
*).Pentru a arAta trupei cA munitil sunt din belsug pusese 35 fac5
AMA chiar prin exereitli de tragere.
*) In ziva de 23/10 Noembrie Un detasament de caval. cu . mitra-
liere si 2 tunuri au atacat trupele dela podul Stoenesti si le-a respins. Podul
. nu a putut fi distrus din cauzd cd IncArcAtura de explozie nu a dat forts
necesarA 'pentru i-1 distruge complect". Darea des seamA a A. I. '

www.dacoromanica.ro
 -- 32 ---

si finalul bataliei dela Bucuresti, cel putin în ceed ce priveste

armata Kosch ar fi puled fi asemanator ca fina/al
de pe Morava, dupd cum fusese preludiul.
* *
Se mai vede din acel raport asupra situatiei ea' Coman-
damentul Armatei 9 neintalnind rezistente in directiunea pe
care mergea aripa sa dreapta, Kane grupa de isbire"
vazand din potriva resistenta mare in fata grupei Kraft si a
C. I. A. R. incepe a se indoi de eficacitatea intoarcerei ad-
versarului roman pe la Sud, cu aripa sa dreaptd, grupa Kiihne
$i crede Ca' aceastd intoarcere urmeazd a se face mai eficace,
pe la poalele muntilor, cum propusese generalul von Seckt, asa
cum s'a aratat.
In seara de 30/17 armata Falkenhayn este scoasa din Co-
mandamentul grupului de armate Arhiducele Iosef si. trecutál
sub Comandamentul grupului de armate v. Mackensen.
Falkenhayn recunoaste necesitatea ca ambele armate in-
trate in Romania sa fi fost sub un acelas Comandament, asa
cum s'a ordonat" dar nu se poate abtine a addoga: sau prin
punerea asa namitei /innate de Dunclre sub comanda Armatei 9".
* *

La 30 Noembrie Armata 9 trece in comptmerea grupului

de armate Mackensen; Corpul XXIV General v. (lerock care
lupta la Oituz trece in armata I Austriaca.
Feld-Maresalul Makensen comunica, comand. capetenie
p;erman: aripa stanga a Armatei de Dundre va inainta la 1 De-
cembrie cu directia spre
In noaptea de ao spre 1 Deceembrie se prime$te la Ar-
mata 9-a o instructiune prin care se face cunoscut cd Feld
Mareplul intentioneazd sa ocupe Bucurestii prin un atac prin
surprindere*) care va fi executat de Div. 11 bavarezd, Div.
115, impreuna cu div. 217 dela armata de Dundre.
In cazul unei rezistente mai indelungate a cetatei s'a
prevazut intarirea Armatei de Dunäre dela Armata 9; aceasta
din urmá va avea sa inainteze prig Clejani spre Mihäilesti,
Div., 115 sa urmeze Bavarezilor, Div., 109 sd inainteze catre
frontul de Nord Vest al Bucure$tilor"**).
Nu cunoastem amanuntele planului lui Mackensen pentru
atacul cetätei Bucuresti.
Dar Generalul von Seekt la 23/10 Noembrie, ca urmare
la memoriul sàu asupra situatiei, trimis la 22/XI, Coman-
damentului de capetenie german, inainteazd urmdtorul plan:
Atacul asupra Bucurestilor este legat de c. f., deci trebue
dat contra frontului de Nord Vest, cam intre Dambovita- si
Colentina. Nu este posibila o evaluare a artileriei inamice
care ar fi destinata cámpului de luptd.
Schwarte: Der Grosse Krieg l Faikenhayn; Feldzug de 9 armee.
**) Faikenhayn: Feldzog der 9 armee.

www.dacoromanica.ro
 - 33 -
Nu prea este -de crezut sa fie prea tare.
Uvrajele de fortificatie- au relief inalt si sunt usor de
gasa. Se poate prevedea distrugerea lor prin artilerie foarte
grea in cantitate modestä.
Pe dealtä parte trebue ca in interesul unei repezi cu-
cereri a cetatei, puterea artileristica s'a fie dela inceput sufici-
enta pentru executarea atacului de infanterie; repeziciunea:
executiei va deveni posibilä prin aducerea la timp a artileriel.
La un atac intrè Dambovita si Colentina va trebui a fi
neutralizate forturile XVII si III, cu cel putin cate o baterie
de mortiere de 30,5 c. m.
Forturile XVIII I, si II precum i bateriile intermediare
18, 1, 2 si 3 vor trebui contrabatute. Cantitatea minima nece-
sara pentru acest scop este: 4 tunuri din cele foarte grele
38 si 42 cm.) ; 4 baterii de 30,5 cm.) ; 8 baterii mortiere de 21 cm.
Pentru zona de atac larga de circa 5 km. va trebui in-
trebuintat 10 baterii mortiere de 21 cm.; pentru neutralizarea
liniei de centurd 5 baterii tragere curbd si 4 baterii tunuri g-rele.
Daca la acest necesar in artilerie, se tine seamä de
aceea pe care Armata 9-a o poate instala in fata Bucurestilor,
fail a slabi prea mult aripa sa stanga, rezultd, ca necesar
a se aduce inca, urmatorul numar in guri de foc inlidmate
sau auto:
3 baterii tunuri foarte grele;
4 baterii mortiere de 30,5 c. m.;
23 baterii obuziere de 15 cm.;
4 baterii tunuri grele de 15 cm.; 13 cm., 10 cm., sau 10,4_
O mare parte din aceastai artilerie va fi luata din acea
afectata grupului de armata Mackensen pentru trecerea Du-
narei.
Pe ranga artilerie va mai trebui adus un batalion pio-
nieri, un batalion artinatoare de mine, o companie aruncatoare
de fläciiri, untiate de c. f., unitäti de aviatie, 2 unitati de ma-
surarea distantelor prin sunet.").
* *
Artilerie
Inatnicul.
Nu putem inca preciza artileria de care dispunea Armata
de Dunäre Kosch care trecuse Dunarea. Dar intrucat gene-
ralul v. Seekt aratand in raportul de mai sus ce guri de foc
sunt necesare pentru atacul cetatei Bucuresti spune :
O mare parte a acestei artilerii se poate lua din aceea
care a fost pusä la dispdzitia Grupului de armate Mackensea
pentru trecerea Dundrei" se poate conchide cA cel putin la
acea data 23.X I (10) la Armata de Dundre se gasea multi
artilerie grea. In situatia ordinea de bátae din 18 XII
*) Jurn. op. al Grup. Armate Arhiducele lose

www.dacoromanica.ro
 - 34 -
1916. (st. n.( gäsim la Armata Kosch: 3 bat. tun. de 10 cm.;
8 baterii obusiere 150. ,\
Putem insä stabili aproape cu preciziune artileria grea a
Armatei 9-a.
Ludendorf primind proectul lui v. Seekt telegrafiazä chiar
a doua zi 24.X1 armatei 9-a intreband: ce artilerie g-rea (mimar
numär de baterii pe calibre dela 10 Cm. in sus germane si au-
striace) se afld la fiecare din grupe" si ce baterii nu pot fi
socotite pentru atac". -

La 27/14.X I Falkenhayn räspunde:

Ca baterii grele se afiti
aermane:
o
1. La g-rupul Szivo: nimic.
2. La Corp. Cav. Schmettow: nimic.
3. La Cdt. Gl. 54: 1 bat. tun. 10,4, 4 bat. obuz. grele 150,
2 bat. mortiere 210.
-4. La Corp. Alpin: 2 bat. tun. 10 cm. 14, 1 bat. ob. grele
150, 1 bat. mortiere 210.
5. La Cdt. C. I. R.: 1 bat. tun. 10,4, 3 bat. ob. Dele (13
piese), 3 mortiere.
6. Cdt. Corp. 39: 1 bat. tun. 10,4 4 bat. obuz. grele, 3
bat. obuz. grele (13), 2 baterii mortiere.
7. Cdt. Corp. 24: nimic.
8. La Div. 115: 1 bat. 10 cm. 10.4 tun., 2 bat. obuz.grele.
9. In transport: 2 bat. 10 cm. 10.4 tun., 1 bat. tun. gr. 15
cm., 1 bat. obuz. grele, 2 bat. 42 cm.
aastriace:
1. La grupul Szivo: 1 bat. 15 cm. obuziere.
La Corp. Cav. Schmettow: nimic.
Cdt. 45: nimic.
4. La Corp. Alpin: 1 bat. de 10,4-cm. tunuri, bat. mor-
1

tiere 30,5.
5. La Cdt. C. I. R.: nimic.
La Cdt. C. 39 R.: 2 bat. tun. 10,4 cm., 1 bat. ob.
grele 15 cm., 1 baterie mort. 30,5 cm., 1 bat. 42 cm. obuziere.
7. Cdt. C. 24 rez.: 1 bat. tun. 10,4 cm., 1 bat. obuz. 15 cm.
8.. La D. 115: nimic.
9. In curs de transport: nimic.
Din bateriile mai sus arAtate trebuesc socotitte si scdzute
ca nefiind avute in vedere pentru atac:
a) germane b) austriace
1 baterie timuri 10.4 cm: I -baterie tunuri 10,4 cm.
2 baterii obuz. grele. 1 baterie Obuz. grele 15 -cm.

Ludendorf luand, cunostintä de artileria ,9-,rea, care se afla

la Armata 9-a hotärlste:
www.dacoromanica.ro
 - 35 -
Pentru prima si aräbita intrebuintare contra Bucurestilor
vor fi avute in vedere:'(1) -
Toate bateriile grele de tunuri de 15 cm., bateriile de
,rnortiere de 30,5 cm. bateria de 42 cm. (N. 5 dela Timisoara).
In afarà de acestea, din rezerva comandamentultti de cApe-
tenie sunt in transport in zona Arad:
4Bateria No. 23 tunuri grele de 15 cm. cit bat. mort. 286
,dela Colonia.
Bateria mortiere grele No. 5.*)
Bateria mortiere grele No. 10.**)
- Mai aratà cä bateriile grele ce se vor loa dela Armata 9
pentru a se duce la Bucuresti ar putea fi transportate mai us,or
la Bucuresti pe DunAre decat peste munti.

Artilerie de camp :
Carpal XXXIX v. Staabs

D. 89: 3 bat. tun. 77; 3 bat. ob. 105; 18 aruncatoare de

min e.
D. 24: 5 bat. tun. 77; 6 bat. ob. 105; 16 arunatoare
de mine.
D. 51 H: 4 bat. tun. 77; 4 bat. ob. 105; 1 bat. munte.
Coi-pul I. A. R. v. Morgan
D. 76: 6 bat. tun. 77; 3 bat. ob. 105; 18' aruncAtoare
de mine.
D. 12: 6 bat. tun. 77; 3 bat. ob. 105; 10 aruncätoare
-de mine.
Bg. 8 M-te: 3 bat. tun. monte; 1 bat. ob. munte.
Grup111 ¡<rail.
Corpul Alpin: 2 bat. tun. 77; 4 bat. ob. 105; 12 arum-
toare de mine;
D. 216: 6 bat. tun. 77; 3 bat. ob. 105; 12 aruncatoare
de mine;
D. 73: 2 bat. tun. matte;
Bg. 2 M-te: 2 bat. tun. munte;
R. din D. 8 By.: 3 bat. ob. 105.
Grapa
D. 301; 1bat. tun. 77; 2 bat, tun. munte; 2 bat. ob.
105; 1 bat. ob. M-te;

1) Ordinul din 28/15.X1. Nr. 40556.

*) de 420.
14) probabil de 420.

www.dacoromanica.ro
 36

D. 41: 9 bat. tun. 77; 3 bat. ob. 105; 10 aruncátoare

de mine;
D. 109: 3 bat. tun. 77; 3 bat. ob. 105; 10 aruncatoare-
de mine;
D. 11 By.: 6 bat. tun. 77; 2 bat. ob. 105;
D. 115: 6 bat. tun. 77; 2 bat. ob. 105.
Armata de Danblre
(Copland, general Koseh.)
Div. caval. Goltz: 2 bat. 77; 2 bat ob.;
D. 26 turcà: 4 bat. tun.;
D. 12 bulg.: 9 bat. tun.;
D. 1 bulg.: 14 bat.
Total : 99 baterii tunuri de câmp ; 10 baterii ttunuri de
de munte;
49 baterii obuziere de camp ; 2 baterii obuziere munte;
134 aruncatoare de mine ttsoare. si mijlocii.
Armata Românit -

Armata ronuin0 nu dispune ca artilerie grea deck numai

de un total de: 3 baterii tunuri 105 (doud la grupul Prahova.
si una la grupul Campulung D. 22; D. 12) ;
5 si jum., baterii de tunuri 120 (4 la grupul Prahova; jum.
baterie la Divizia 21; 1 baterie la C. I A.).
5 baterii obuziere de 120 (la grupul general Iancovescu).
1 baterie obuziere 150 (la grupul Prahova).
2 baterii obusiere de 210 (la grupul Campulung).
rata de aceste tifre once contentar este de prisos!
Artileria de cdrap:
Totalul artileriei de camp la Armata I I-a Si la Grupul de-
armate general Prezan a fost de :
137 baterii tunuri de 75 mm.; 17 baterii tun. de 77 mm.;
1 baterie de munte ; 14 baterii obusiere de 105; 2 baterii obu-
ziere de 120 mm. Plus circa 30 baterii de 53 si 57.
* *
Am vAzut proectele pentru bdtalia dela- Bucuresti precurn si
artileria de care dispuneau adversarii.
Vom vedea *) cum a fost fortificatà si cum a fost at-
matá cetatea Bucuresti, spre a deduce -dad cetatea ar fi putut
rezista, in cazul cand n'ar fi fost desarmatd.

www.dacoromanica.ro
 DE AMAS AUTOR

Experiente din rAsbolul ruso-japonez IQ07

/Aumente tactice de luptA pe.ntru ploton i companie , 1916'
Ofensiva germano -austriacá la Nord de Pocsani Julie August
1917 (duna IncrArile §1 documentele germane) .. 1921
Gazele ca mijloc de luptà. Intrebnintarea brin rAzbolul
1914-1918 1922
Planul de operatie al puterilor centrale contra Romanlei
si planul de operatie román in 1916. .. . . . 1923
Evolntia ideel §i mijloacelor de intrebuintare tacticA a g,a.
zefor In alsboiul mondial. . . . 1924.
Transmlaluni. Interpretarea i Intrebnintate a lor ca isvor
de informatiuni i ca irljloc de camnflarea operati-
nnilor (cu exemPle Istorice) . 1.925
O Amintiré. Operatiunile initiale din Dobrogea in 1916-1926.
Prenziatà de Academia Romand"

www.dacoromanica.ro