Sunteți pe pagina 1din 30

PROIECT

PENTRU

CERTIFICAREA

COMPONENTELOR

PROFESIONALE
PLANUL LUCRARII

1 Memoriu justificativ 4

CAPITOLUL 1 5

Sistemul contabilitatii trezoreriei 5


1 Probleme de baza privind contabilitatea trezoreriei 5
2 Sistemul informational contabil al trezoreriei 7

CAPITOLUL 2 8

Grupa 53 "CASA" 8
1 Documente folosite in contabilitatea decontarilor cu numera 12

CAPITOLUL 3 15

Gestiuni-inventarieri-prejudicii 15
1. Conditii-interdictii 15
2. Interdictii 16
3. Garantii-cuantum 17
4. Constituirea garantiilor ordinare 18
5. Garantii suplimentare 19
6. Recuperarea garantiilor 19
7. Notiunea de gestiune-calificare 20
8. Clasificare 20

CAPITOLUL 4 22

Gestiuni banesti 22
1 Organizarea casieriilor 22
2 Notiunea de casier 23
3 Incasari 24
4 Pastrarea numerarului in casa 24
5 Plati in numerar 26
6 Acordarea de avansuri 30
7 Decontarea avansurilor 31
8 Evidenta si controlul numerarului gestionat 33

CAPITOLUL 5 35

Evaluarea prejudiciilor 35
1 Definirea 35
2 Lipsuri de numerar 36
3 Plati nelegale 36

Bibliografie 38
MEMORIU JUSTIFICATIV

Lucrarea denumita "CONTABILITATAE DECONTARILOR CU


NUMERAR" face parte din studiul "Contabilitatii generale ". A fost
conceputa pe baza programei Ministrul Educatiei Nationale. Prin acest lucru
se urmareste aplicarea prevederilor Legislatiei Inteprinderii" pentru
buna functionare a gestionarilor si a societatilor.
M-am oprit asupra elaborarii proiectului "CONTABILITATEA
DECONTARILOR CU NUMERAR", deoarece am considerat ca este un
element prioritar in activitatea unei firme .
A sti cum sa gestioneze atat bunurile materiale cat si cele
banesti , necesita o buna cunoastere a activitatii firmei, cat si cunostintele
contabilitate, legislatie, intr-un cuvant cunostinte de specialitate.
Accept imbunatatirile si observatiile facute.
CAPITOLUL 1

SISTEMUL CONTABILITATII TREZORERIEI

1. 1 PROBLEME DE BAZA PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI!

In general, prin trezorerie se intelege ansamblul operatiilor banesti si


financiare pe care le efectueaza o unitate patrimoniala in scopul asigurarii
mijloacelor banesti necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii sale
economice.
Importanta mijloacelor banesti rezulta din functiile pe care le indeplinesc
banii, astfel: sunt masura a valorii bunurilor , lucrarilor si serviciilor - parte a
patrimoniului fiecarei unitati, precum si a patrimoniului national - functie care se
realizeaza prin etalonul preturilor , sunt mijloc de circulatie a bunurilor
permitand evaluarea si astfel schimbul marfurilor intre vanzatori si cumparatori,
sunt mijloc de plata si de decontare a datoriilor si drepturilor intre partenetii de
afaceri , precum si de decontare a sumelor cuvenite angajatiilor , statului si a altor
organisme interne si internationale; sunt mijloc de tezaurizare, atat de catre
unitatile patrimoniale in scopul cumpararii unor bunuri de folosinta indelungata,
cat si efectuarii unor plasamente aducatoare de venituri suplimentare; bani
universali folosind la evaluarea operatiilor de comert exterior si a altor relatii
externe, precum si comparatii ale diversilor indicatori in cadrul economiei
nationale.
Tinand seama de importanta mijloacelor banesti organizarea rationala a
evidentei lor constituie un obiectiv primordial al contabilitatii in acest domeniu.
Acest obiectiv consta in asigurarea echilibrului financiar permanent si a unei
eficiente rationale a intregi activitati, care se realizeaza printr-un complex de
activitati si instrumente cum sunt: programele de activitate si bugetele de venituri
si cheltuieli exprimate in bani la toate sectiunile lor, dar mai ales printr-o urmarire
permanenta si sistematica a activitatilor economico-financiare. legat de acest
obiectiv primordial este si calcularea unor indicatori sintetici de mare importanta
cum sunt: lichiditatea patrimoniala, solvabilitatea patrimoniala, profitul net si rata
profitului si altii.
Din acest obiectiv primordial deriva alte obiective ale contabilitatii
mijloacelor banesti, cum sunt:
asigurarea unor informatii corecte si in timp util, gestionarea rationala a
valorilor materiale si banesti si a fondurilor constituite, decontarea la timp si
integral a drepturilor si datoriilor unitatii patrimoniale, determinarea corecta a
rezultatelor financiare.
De mare importanta in organizarea contabilitatii trezoreriei este si
cunoasterae structurii mijloacelor banesti, avand in vedere locul unde se gasesc,
destinatia pe care o au, modul de prezentare.
Din punctul de vedere al locului unde se afla, mijloacele banesti si alte
valori:in casierie sau in conturi de banci, din tara sau din strainatate, este foarte
important puntru organizarea contabilitatii deoarece in functie de acest lucru se
deschid conturi distincte.
Din punctul de vedere al destinatiei mijloacele banesti si a altor valori
financiare, la organizarea contabilitatii se are in evidentiere separata si deci
deschiderea de conturi distincte pe genuri de activitatii: de exploatare, inventii,
alte activitati, activitati social-culturale, operatiuni de tranzit, mandat si de depozit.
Din punctul de vedere sl modului de prezentare, disponibilitatile
banesti si alte valori financiare, pot fi:bani propriu-zisi (bani lichizi) si documente
de valori (efecte de comert), cecuri cu limita de suma, alte valori, etc. La randul
lor, atat lichiditatea, cat si documentele de valoare in functie de apartenenta la
diferite tari, pot fi: nationali(lei) si devize(monede ale altor tari)
2 SISTEMUL INFORMATIONAL AL TRZORERIEI

Informatia finala privind diferitele elemente componente ala trezoreriei


sunt rezultatul priluarii succesive a datelor privind trezoreria in cadrul unor subsisteme,
care se afla intr-o stransa legatura si interconditionare reciproca si se concretizeaza in
sistemul conturilor din clasa 5 "Conturi de trezorerie" a planului de conturi general, si
care cuprinde:conturi de disponibilitati banesti, conturi de plasamente de trezorerie, alte
conturi de trezorerie si conturi de provizionare privind deprecierea titlurilor de plasament.

CLASA 5 "CONTURI DE TREZORERIE"

50 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCU


51 CONTURI LA BANCI
53 CASA
54 ACREDITIVE
58 VIRAMENTE INTERNE
59 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE
TREZORERIE
CAPITOLUL 2

GRUPA 53 "CASA"

Operatiile de incasari si plati in numerar, in lei si in valuta, se efectueaza


cu respectarea regulamentului operatiilor de casa si a regulamentelor emise de Banca
Nationala a Romaniei, fiind urmarite in contabilitate cu ajutorul contului 531 "Casa", care
se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul 2 si anume 5311 "Casa in lei " si 5314
"Casa in devize".
Prin intermediul caseriei unitatii patrimoniale se gestioneaza si alte valori
de trezorerie, asimilate lichiditatilor in numerar, care se reflecta in contabilitate prin
intermediul contului 532 "Alte valori" incadrat in grupa "Casa din cadrul clasei a 5-a a
Planului general de conturi, denumita "Conturi de trezorerie". Acest cont se dezvolta in
patru conturi sintetice de gradul 2, dupa cum urmeaza: 5321 "Timbre fiscale si postale",
5322 "Bilete de transport si odihna", 5323 "Tichete si bilete de calatorie " si 5328 "Alte
valori"
Unitatile economice efectueaza numeroase operatii cu numerar atat in lei
cat si in valuta.
La sfarsitul lunii disponibilitatile in valuta se evalueaza la cursul de schimb
al pietei valutare, inregistrand dupa caz fie venituri, fie cheltuieli financiare rezultate din
aceste operatiuni.
Conturile folosite: 5311 "Casa in lei" ;5314 "Casa in devize" sunt conturi
de activ, se debiteaza cu incasarile, se crediteaza cu platile, soldul este debitor, exprima
numerarul existent la sfarsitul lunii.

In debitul contului 5311 "CASA" se inregistreaza:


- ridicarile in numeral de la banca (581)
-sumele incasate in numerar de la clienti (411, 416, 419)
-sumele incasate in numerar de catre asociati (455)
-sumele depuse in numerar ca aport de capital (456)
-sumele incasate in numerar de la diversi creditori
-venituri anticipate incasate in numerar (472)
-sume restituite in numerar din avansuri de trezorerie neutilizate (542)
-incasarile de numerar reprezentand redevente, locatii de gestiune si
chirii(706)
-valoarea marfurilor vandute in numerar (707, 4427)
-incasari din despagubiri si alte venituri din exploatare (758)
-diferente de curs valutar favorabile, aferente disponibilitatilor in devize
sau operatiunilor efectuate in numerar (765)
In creditul contului 5311 "CASA" se inregistreaza:
-depunerile de numerar la banca (581)
-plati efectuate pentru constituirea societatii (201)
-costul de achizitie al titlurilor de participare cumparate in numerar (263,
269)
-plati efectuate catre furnizori (401, 404)
-valoarea avansurilor acordata pentru livrari de bunuri, prestari de servicii
sua efectuari de lucrari (409)
-remuneratii achitate personalului (421)
-plati in numerar catre personal reprezentand ajutoarele materiale si
proiectia sociala (423)
-sumele achitate personalului, reprezentand participarea la profit (424)
-avansuri acordate personalului (425)
-sumele achitate evidentiate anterior ca drepturi de personal neridicate
(426)
-sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau propriri din renumeratii
(427)
-sumele achitate personalului, evidentiate anterior ca alte datorii fata de
acestea (428)
-sumele restituite in numerar catre asociati (455, 456, 457)
-plati in numerar catre diversi creditori (462)
-plati in numerar efectuate in avans (471)
-avansuri de trzorerie acordate in numerar (542)
-plati privind redeventele, locatii de gestiune si chirii datorate (612)
-valoarea primelor de asigurari achitate in numerar (613)
-diferentele favorabile de curs valutar, aferente disponibilitatilor sau
operatiilor efectuate in numerar (665)
-valoarea despagubirilor, amnezilor si penalitatilor platite in numerar, a
donatiilor si a subventiilor acordate (671)

Soldul contului reprezinta numerarul existent in casierie

1. Operatii privind incasarile cu numerar:

1 Se ridica de la banca pe baza CEC-ului de numerar suma de 10.000.000 lei


5311=581 10.000.00

2 Se incaseaza de la un client suma de 7.000.000 lei


5311=411 7.000.000

3 Un asociat aduce ca aport bani in valoare de 20.000.000


5311=456 20.000.000
4 La sosirea din delegatie administratorul returneaza suma necheltuita in valoare
de 3.500.000 lei
5311=542 3.500.000

5 Se incaseaza de la o societate comerciala suma de 11.900.000 lei reprzentand


un serviciu prestat
5311=% 11.900.000
704 10.000.000
4427 1.900.000

6 Se incaseaza suma de 2.000.000 lei de la un debitor


5311=461 2.000.000

7 Se primeste de la o societate comerciala suma de 4.500.000 lei in vederea


efectuarii unei reparatii
5311=462 4.500.000

8 Se acorda un avans unui client in valoare de 15.000.000 lei


5311=419 15.000.000

2. Operatii privind platile in numerar:

1 Se depune la banca suma de 25.000.000 lei


581=5311 25.000.000

2 Se platesc concedii de odihna in valoare de 14.000.000 lei


421=5311 14.000.000

3 Se acorda un avans spre decontare administratorului pentru preocuparea de


materiale 2.000.000
542=5311 2.000.000

4 Se plateste o amenda in valoare 4.000.000


6581=5311 4.000.000

5 Se plateste un concediu medical 3.500.000


423=5311 3.500.000

6 Se plateste furnizorului suma de 15.000.000 pentru marfa cumparata


401=5311 15.000.000

7 Se constituie un acreditiv in valoare de 7.000.000


541=5311 7.000.000
8 Se plateste chiria la un spatiu concesionat in valoare de 8.000.000 lei
%=5311 9.520.000
612 8.000.000
4426 1.520.000

9 Se cumpara 50 actiuni, o actiune 100.000 lei


503=5311 5.000.000

10 Se restituie unui asociat suma de 7.500.000 lei


456=5311 7.500.000

2. 1 Documente folosite in contabilitatea decontarilor numerar

Subsistemul documentelor primare utilizate pentru evidenta existentului si


miscarii numeralului ca urmare a operatiilor de incasari si plati cuprinde urmatoarele
documente "Cecul de numerar", "Chitanta", "Foaia de versament-chitanta" si alte
documente de plati prin casierie cum sunt: statele de salarii, listele de avans chenzial,
listele de plata a ajutoarelor din fondul asigurarilor sociale, ordin de deplasare, dispozitii
de plata catre casierie.
Chitanta este utilizata pentru alte incasari in numerar efectuate prin casierie. Ea
se intocmeste chiar daca s-au prezentat anterior alte documente cum sunt: dispozitii de
incasare catre casierie, facturi, acte de insotire, etc.
Chitanta fiscala se foloseste in cazul incasarii unor obligatii fiscale cu ocazia
vanzarii marfurilor in vederea inregistrarii in mod distinct a acestor obligatii: ca de
exemplu incasarea taxei pentru valoarea adaugata.
Dispozitia de plata- incasare catre casier se foloseste pentru efectuarea
incasarilor si platilor care nu au la baza documente de executie, ca de exemplu
acordarea de avansuri banesti spre decontare, plata salariilor dupa perioada stabilita de
unitatea patrimoniala.
Cecul de numerar este utilizat pentru ridicarea numerarului din conturi de la
banca. El se procura sub forma de carnete de la banca pe baza de cerere, iar banca
emite "Chitanta" de plata in numerar. Se intocmeste de catre ompartimentul financiar pe
baza documentului de plata, separat pentru fiecare cont deschis la banca.
Foaia de versament-chitanta este utilizata pentru depunera de sume din
casierie, in conturi la banci. Totodata, la baza operatiilor de plati stau si documentele
mentionate anterior "alte documente de plati" care sunt intocmite de catre diferitele
compartimentele ale inteprinderii vizate de serviciul financiar si aprobate de conducerea
unitatii.
Infiintarea si functionarea casieriilor este regulamentata prin Regulamentul
operatiilor de casa, inteprinderile care au un volum mare de operatii de incasari si plati,
in functie de specificul si complexitatea activitatii, se pot organiza mai multe casierii,
ghisee sau puncte de incasari si plati, a caror activitate este coordonata de un casier
central.
Casieria trebuie sa functioneze intr-un spatiu adecvat, in conditiile unei depline
securitati. In acest scop, conducatorii unitatilor sunt obligati sa ia masuri pentru a
asigura casieria cu mijloace tehnice de paza si de alarma, in functie de importanta
valorilor pastrate si sa asigure conditiile de pastrare a numerarului in cadrul unitatilor, si
de transport la si de la banci sau celelalte institutii de credit, conform dispositiilor legale.
In cazul in care este necesara transmitera sumelor in alta localitate pentru plati se va
face in cele mai apropiate unitati bancare, de credit sau postale.
Conducatorii unitatilor stbilesc programul de functionare a casieriilor, tinand
seama atat de orele la care subunitatile trbuie sa depuna sau sa ridice numerarul, cat si
orele fixate pentru efectuarea varsamintelor sau ridicarea numerarului de la banci sau
celelalte institutii de credit.
Programul de functionare a casieriilor societatilor comerciale sau a altor unitati
trebuie sa asigure primirea in aceeasi zi a sumelor incasete de la toate subunitatile sau
magazinele din localitate.
Pentru unitatile cu program prelungit sau cu volum redus de incasari, termenele
de depunere a incasarilor se aproba de banci, la propunerea conducerii acestor unitati.
Numerarul si alte valori, precum si documentele de casa ale unitatilor se
pastreaza in tezaure, casa de fier sau dulapuri metalice, iar la sfarsitul zilei de lucru se
incuie si se sigileaza.
CAPITOLUL 3

GESTIUNI-INVENTARIERI-PREJUDICII

Gestionarul este acel angajat al unei societati care are ca atributii principale de
serviciu primirea, pastrarea si eliberarea de bunuri aflate in administrarea, folosinta sau
detinerea, chiar temporarea, a unei societati indiferent de modul de dobandire si de locul
unde se afla bunurile .
Regulamentul operatiunilor de casa face urmatoarea precizare "casierii" sunt
gestionari de mijloace banesti si alte valori, potrivit legii.
In practica, nu numai persoanele care sunt incadrate pe posturi gestionare
indeplinesc acte si fapte de gestiune; asemenea persoane se numesc gestionari, de
fapt. Persoana care primeste si elibereaza bunuri, fara a avea calitatea de gestionar
raspunde integral, cu alte cuvinte, daca o persoana incadrata intr-o functie care nu
figureaza pe listele de gestionari, dar in fapt sub aspectul criteriului material, el primeste,
pastreaza si elibereaza bunuri, chiar temporar, se numeste gestionar.

3. 1 Conditii-interdictii
Poate fi gestionar cel care a implinit varsta de 21 ani, a absolvit scoala generala
sau o scoala echivalenta si are cunostinte necesare pentru a indeplinii aceasta functie.
In functie de complexitatea gestiunilor, de natura si valoarea bunurilor si de
cunostintele ce le implica gestionarea lor, ministerele si celelalte organe centrale
stabilesc:
a) categoriile de gestiuni pentru care gestionarul trebuie sa fi absolvit liceul ori
scoala profesionala in specialitatea corespunzatoare gestiunii sau o scoala echivalenta
si sa aiba un anumit stagiu in munca de gestionar.
b) categoriile de gestiuni pentru care functia de gestionar poate fi indeplinita si de
cel care a implinit varsta de 18 ani.
Alaturi de conditiile de varsta si pregatire se impune si alte conditii legate de
corectitudinea si comportamentul anterior al persoanei care urmeaza sa fie incadrata in
post gestionar. Societatile sunt obligate sa ceara organelor de politie relatii cu privire la
antecedentele penale ale celor ce urmeaza sa fie angajati sau trecuti in functii de
gestionari.
Organele politiei sunt obligate sa comunice aceste relatii in termen de cel mult 30 zile de
la primirea cererii.
Cel care urmeaza a fi angajat sau trecut in functia de gestionar va prezenta o
dovada eliberata de societatea in care a fost ulterior incadrat, din care sa rezulte daca a
produs pagube avutului obstesc, natura acestora si dacaca ele au fost acoperite.
Aceasta dovada poate fi ceruta de la ultimul loc de munca si de societatea care ar urma
sa faca incadrarea sau trecerea sau trecerea in functie de gestionar.
Societatile sunt obligate sa elibereze sau sa comunice dovada in termen de cel
putin 10 zile de la primirea cererii. In raport cu cele aratate in dovada, conducatorul
societatii va hotara asupra incadrarii sau trecerea in functia de gestionar. In cazul in care
gestiunea este incadrata mai multor persoane, incadrarea sau trecerea in functia de
gestionar se face cu avizul scris al celorlalti gestionari. Incadrarea sua trecerea unei
persoane intr-o functie din subordinea gestionarului se face cu avizul scris al acestuia .

3. 2 Interdictii
Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru savarsirea vreuneia dintre
infractiunile prevazute in lista anexa la prezenta lege, chiar daca a fost gratiat. Nu poate
fi incadrat sau trecut in functia de gestionar cel aflat in curs de urmarire penala sau de
judecata pentru savarsirea vreunuia dintre actiunile prevazute in lista anexa.
Cel caruia i s-a suspendat conditionat executarea pedepsei nu poate fi gestionar
in cursul termenului de incercare si 2 ani de la expirarea acestui termen.
Conducatorii unitatilor, incadratii cu atributii de control financiar, precum si
contabilii,cu exceptia acelora care sunt incadrati in unitati mici determinate de minister si
celelalte organe centrale, nu pot face operatii de primire, pastrate si eliberare de bunuri.

3. 3 Garantii-cuantum
Gestionarul are obligatia de a constitui o garantie in numerar. Ministerele si
celelalte organe centrale stabilesc, in functie de natura si valoarea bunurilor gestionate,
plafoane valorice si conditii in care este obligatorie si constituirea unor garantii
suplimentare, constand din:
a) afectarea unor bunuri imobile sau mobile de folosinta indelungata, proprietate
a gestionarului sau a unor terti, pentru garantarea fata de societate, a acoperirii
pagubelor pe care le-ar putea cauza gestionarul,
b) obligatii asumate de terti fata de societate, de a acoperii pagubele ce s-ar
cauza de gestionar, fie integral, fie pentru o suma determinata,
Garantia suplimentara prevazuta la alineatul precedent poate fi constituita si in
numerar.
Ministerele si celelalte organe centrale pot extinde, in functie de natura si
valoarea bunurilor, obligatia de a constitui garantii in conditiile prezentului capitol si
asupra altor categorii de angajati care manuiesc bunuri, cu exceptia celor care primesc
bunuri spre a le folosi in indeplinirea atributiilor de serviciu.
Nu este obligat sa constituie garantie cel care inlocuieste temporar un gestionar
sau cel caruia i se incredinteaza o gestiune pe o perioada de cel mult 60 zile pana la
numirea unui gestionar.
Constituirea garantiei se face prin contract incheiat in scris.
Garantiile reciproce intre gestionari nu sunt admise. Aceeasi nu poate constitui
gestiuni pentru mai multi gestionari. Cel care constituie garanti va declara, in scris, daca
a mai constituit alte garantii. Garantiile suplimentare se constituie inainte de
incredintarea gestiunii.
Cuantumul garantiilor va fi de minimul o retributie si de maximum trei retributii
tarifare lunare ale gestionarului; ea nu va putea depasi valoarea bunurilor incredintate.
Pentru gestionarii retribuiti pe baza de cota procentuala, cuantumul minim al garantiei in
numerar va fi echivalent cu castigul mediu pe o luna, iar cel maxim cu castigul mediu pe
trei luni.

3. 4 Constituirea garantiilor ordinare


Garantiile in numerar se retin in rate lunare de 1/10din retributia tarifara lunara
sau din castigul mediu pe luna, dupa caz. Daca, din cauza altor retineri, ratele in contul
garantiei in numerar nu pot fi retinute, gestionarul este obligat sa le depuna.
Pentru incadratii temporari, precum si pentru incadratii sezonieri, se pot stabili
rate mai mici sau chiar obligativitatea depunerii, la incredintarea gestiunii, a garantiei
integrale in numerar. Garantia in numerar va fi depusa de catre societate la Casa de
Economii si Consemnatium, inscriindu-se intr-un carnet de consemnare pe numele
gestionarului. Carnetul de consemnare va fi pastrat de societate in favoarea careia s-a
constituit garantia.
In cazul transferarii gestionarului intr-o alta functie pentru care deasemenea se
cere garantie, carnetul de consemnare in care a fost scrise sumele depuse drept
garantie va fi trecut la noul loc de munca.
Cand gestionarul a acuzat o paguba in gestiune, la locul de munca si aceasta nu
se acopera integral in termen de o luna de la obtinerea titlului executoriu definitiv,
societatea se va despagubi de garantia in numerar constituita in valoarea sa.

In cazul in care sumele depuse drept garantie au fost ridicate, in intregime sau in
parte de sopcietate pentru a se despagubi, gestionarul este obligat sa reantregeasca
garantia in numerar in rate lunare de 1/3 din retributia tarifara lunara sau din castigul
mediu lunar.

3. 5 Garantii suplimentare
Am aratat mai sus ca in anumite conditii, de regula pentru valoarea mare a
bunurilor predate in gestiune, este necesara constituirea unor garantii suplimentare.
De exemplu imobilele - proprietatea gestionarului sau a unor terti - se evalueaza
in conformitate cu dispozitiile legale privind modul de stabilire a despagubirilor pentru
terenurile si constructiile care trec in proprietatea statului prin expropriere.
Bunurile mobile se evalueaza la 50% din pretul de vanzare cu amanetul. In cazul
in care bunurile mobile nu au pret de vanzare cu amanetul, evaluarea se face de
societatea in favoarea careia este constituita garantia, care va consulta in caz de
necesitate organele de specialitate .
Pentru bunurile mobile constituite garantie societatea va cere inscriptia ipotecii,
care se va dispune pe baza cererii si a contractului de garantie.
In cazul in care bunurile constituite garantie sunt urmarite silit de alti creditori,
gestionarul sau tertul garant, dupa caz este obligat sa instiinteze deindata societatea. In
situatia in care tertul garant n-a facut aceasta instiintare, el ramane obligat sa acopere
pagubele ce s-ar cauza de gestionar, in limita valorii bunurilor constituite garantie.
In cazul in care urmarirea silita a fost pornita de mai multi creditori, societatea in
favoarea careia s-a constituit garantia suplimentara are drept de preferinta asupra
sumelor realizate prin valorificarea bunurilor constituite garantie, in conditiile privind
creantele garantate prin ipoteca sau gaj prevazute de dispozitiile legale referitoare la
executarea silita a creantelor banesti ale societatii impotriva persoanelor fizice.

3. 6 Recalcularea garantiilor
Garantiile pot fi recalculate periodic in functie de schimbarile intervenite in
retributia tarifara a gestionarului, precum si in specificul si valoarea bunurilor gestionate,
procedandu-se ia modificarea corespunzatoare a contractului de garantie.
Daca garantia in numerar depusa este mai mare decat garantia recalculata,
diferenta se va elibera in termen de cel mult 10 zile, gestionarului.
In cazul in care, in urma recalcularii, este necesara constituirea sau completarea
garantiilor suplimentare, acestea se face in termen de 60 de zile de la data recalcularii.
Daca gestionarul nu constituie sau nu completeaza garantia in numerar sau
suplimentara, din motive independente de vointa acestuia se procedeaza la trecerea sa
in alte functie, ori daca este posibil, la desfacerea contractului de munca.

3. 7 Notiunea de gestiune-clasificare
Din contexul notiunii de gestiune reiese doua acceptiuni:
a) prin gestiune se intelege totalitatea operatiilor de primire, pastrare si eliberare
a bunurilor materiale sau a valorilor banesti, indeplinite de incadratul unei societati in
cadrul atributiilor principale de serviciu.
b) prin gestiune se intelege totalitatea bunurilor incredintate uneia sau mai multe
persoane in vederea primirii, pastrarii si eliberarii lor.
In primul concept de gestiune se au in vedere faptele materiale ale incadratiilor in
functie de gestionar, in timp ce in al doilea concept se are in vedere unitatea de
aprovizionare si desfacere in care se gasesc bunuri incredintate pentru gestionare.
Asadar, in orice acceptiune am lua notiune de gestiune, ea prezinta o suma de
activitati pe care gestionarul este obligat sa le efectueze pentru pastrarea siasigurarea
integritatii bunurilor sau valorilor banesti primite in gestiunea sa.

3. 8 Clasificare
O prima clasificare a gestiunilor este aceea in:
a) gestiuni de bunuri
b) gestiuni banesti si alte valori
Gestiunile de bunuri au ca obiect in toate cazurile lucruri concrete, cu o valoare
intrinseca, materializata sub diverse forme.
Gestiunile banesti reprezinta numerarul legal intrat in case unei unitati, precum
alte valori nematerile (timbre, tichete de transport).
Spre deosebire de gestiunile din unitati productive si cele bugetare in care
gestiunile de bunuri sunt in toate cazurile distincte de cele banesti, in unitatile comertului
cu amanuntul intalnim un gen distinct de gestiuni, pe care le denumim gestiuni mixte.
Particularitatile acestui gen de gestiuni sunt urmatoarele:
- acelasi gestionar gestioneaza atat marfuri cat si numerar,
-evidenta se tine in toate cazurile numai valoric,
-marfurile (bunurile) se transforma in bani pe masura vanzarii lor, gestionarul fiind
tinut sa justifice soldul valorii, ce poate fi constituit numai din marfuri sau din marfuri plus
numerarul incasat in cursul zilei.
Facem mentiunea ca suntem in fata unor gestiuni mixte, unice si in cazul in care
unitatile comerciale sunt dotate cu case de marcat; incasarea numerarului prin casierul
de la unitate nu constituie decat un mijloc de organizare a vanzarilor si de control asupra
vanzarilor, fara ca aceste case sa constituie o gestiune distincta in raport cu organizatia
comerciala de care depinde unitatea.
Casierul de unitate este tinut sa raspunda de numerarul incasat fata de
responsabilul de unitate si nu fata de organizatia comerciala; depunerile zilnice se face
in contul unitatii comerciale, cu ele descarcandu-se contul global valoric de marfuri
predate spre vanzare unitatii respective.
Gestiuni cu evidenta cantitativa - gestiuni valorice; clasificarea gestiunilor din
acest punct de vedere prezinta importanta sub aspectul tehnicii folosite pentru evidenta.
Gestiuni cu evidenta cantitativa se organizeaza in cadrul unitatilor economice
productive si la institutiile de stat ; aceste gestiuni se caracterizeaza prin aceia ca
evidenta tehnicooperativa se tine pe fiecare bun in parte, numai cantitativ, cu indicarea
tuturor specificatiilor.
Gestiunile valorice, se organizeaza in cadrul unitatilor comerciale cu amanuntul,
avand drept caracteristica inregistrarea marfurilor intrate in unitate numai global valoric.
Iesirile de marfuri se scad din evidenta tehnico-operativa, tinuta prin raportul de
gestiune tot valoric, fie sa reprezinte vanzari zilnice sau transferuri de marfuri catre alte
unitati.
CAPITOLUL 4

GESTIUNI BANESTI

4. 1 ORGANIZAREA CASIERIILOR
Infiintarea si functionarea casieriilor este reglementata prin Regulamentul
operatiilor de casa.
In inteprinderile care au un volum mare de operatii de incasari si plati, in functie
de specificul si complexitatea activitatii, se pot organiza mai multe casierii, ghisee sau
puncte de incasari si plati a caror activitate este coordonata de un casier central.
Casieria trebuie sa functioneze intr-un spatiu adecvat, in conditiile unei depline
securitatii. In acest scop, conducatorii unitatilor sunt obligati sa ia masuri pentru a
asigura casieria cu mijloace tehnice de paza si de alarma, in functie de importanta
valorilor pastrate si sa asigure conditiile de pastrare a numerarului in cadrul unitatilor, si
de transport la si de la banci sau alte instititii de credit, conform dispozitiilor legale. In
cazul in care este necesara transmiterea sumelor in alta localitate pentru plati se va face
prin cele mai apropiate unitati bancare, de credit sau postale.
Conducatorii unitatilor stabilesc programul de functionare a casieriilor, tinand
seama atat de orele la care subunitatile trebuie sa depuna numerarul, cat si de orele
fixeate pentru efectuarea varsamintelor sau ridicarea numerarului de la banci sau
celelalte institutii de credit. Programul de functionare a casieriilor organizatiilor
comerciale sau al altor unitati trebuie sa asigure primirea in aceeasi zi si a sumelor
incasate de la toate subunitatile sau magazinele din localitate.
Pentru unitatile cu program prelungit sau volum redus de incasari, termenelele de
depunere a incasarilor se aproba de banci, la propunerea conducerii acestor unitati.
Numerarul si alte valori, precum si documentele de casa ale unitatilor se
pastreaza in tezaure, casa de fier sau dulapuri metalice, care se incuie ori de cate ori
casierul paraseste incaperea, iar la sfarsitul zilei de lucru se incuie si se sigileaza.

4. 2 Notiunea de casier
Notiunea de casier prevede ca operatiunile de incasari si plati in numerar se
efectueaza de casier, functie ce poate fi indeplinita - atunci cand statutul de functii nu
prevede un astfel de post - si de catre o alta persoana.
Denumirea de casier se refera si la persoana imputernicita sa efectueze operatii
de incasari si plati in numerar.
O asemenea imputernicire poate fi data oricarei persoane incadrata in
inteprinderea care indeplineste conditiile de a fi gestionar.
Asa cum am aratat mai sus, persoanele care indeplinesc functia de casier sunt
gestionari de mijloace banesti si alte valori potrivit legii.
Intre casier si imputernicit exista unele asemanari, dar si esentiale deosebiri,
astfel:
- atat casierii, cat si imputernicitii efectueaza primiri, plati si manipuleaza in
anumite cazuti acte de valori;
- pe cata vreme imputernicitii indeplinesc aceste functii in mod accidental si
subsiderat fata de o functie principala permanenta (economisit, merceolog, secretar,
etc.), casierii au functii principala si permanenta de a efectua primiri si plati, de a pastra
si de a tine evidenta valorilor incredintate.
Este casier persoana cu functie gestionara numit prin decizie, care are ca atributii
principale si permanente efectuarea de incasari si plati, in conformitate cu dispozitiile
legale, primirea si eliberarea de valori (timbre) tinerea evidentei numerarului si a
valorilor, avand obligatia de a da socoteala de exercitarea lor gestionara, sub
functionarea raspunderii disciplinare, controventionale sau penale, dupa caz, precum si
materiale.

4. 3 Incasari
Cu privire la incasari si plati prin casieria proprie: unitatile sunt obligate sa depuna
sumele incasate in numerar la banci sau la celelalte institutii de credit la care du deschis
conturi si sa ridice de la acestea numerarul necesar pentru efectuarea platilor in
conditiile regulamentului si cu respectarea celorlalte norme legale privind incasarile si
platile in numerar.
Incasarile in numerar ale unitatilor, altele decat ridicarea de numerar de la banci
sau de la celelalte institutii de credit, se face pe baza de chitante sau de alte documente
cu functie similara aprobate de organele competente.
Ridicarea sumelor de numerar de la banci sau de la celelalte institutii de credit se
face pe baza de cecuri de numerar emise de compartimentul financiar-contabil.
Incasarile in numerar de la persoanele fizice sau juriduce, reprezentand contravaloarea
produselor livrate, a serviciilor prestate, a lucrarilor executate si a altor drepturi ale
unitatii, se efectueaza pe baza documentelor de incasare vizate pentru controlul
financiar preventiv, cu exceptia unor incasari de la populatie, pentru care ministerele si
celelalte organe centrale au stabilit, potrivit legii ca acestea sa fie supuse controlului
ulterior.
Modul de organizare, de transport, de prestari de servicii, de gospodarie
comunala, de spectacole, se stabileste - pentru marfurile vandute si serviciile prestate
populatiei - de ministere, celelalte organe centrale sau de comitetele executive ale
consiliilor populare judetene sau ale municipiului Bucuresti dupa caz.
4. 4 Pastrarea numerarului in casa
Unitatile sunt obligate sa pastreze disponibilitatile in conturi la banci si sa
efectueze operatiile de plati si miscari pri aceste conturi.
Cu privire la pastrarea numerarului se face precizarea potrivit careia unitatile
carora li-se stabileste limita soldului de casa pot pastra in casierii peste aceasta limita,
timp de trei zile lucratoare de la ridicarea numerarului exclusiv ziua ridicarii, inclusiv ziua
platii sau restituirii:
a) sumele necesare pentru plata retributiilor, burselor, ajutoarelor din fondurile de
asigurari sociale, pensiilor, primelor, alocatiilor de stat pentru copii si a altor drepturi
asimilate acestora.
b) sumele ridicate de la banci sau de la celelalte institutii de credit pentru plata
drepturilor cuvenite donatorilor de sange si donatorilor de lapte de mama, a carusilor
care efectueaza tranzporturi cu mijloace hipo, precum si a cheltuielilor de cazare a
personalului unitatilor de constructii sau a despagubirilor de orice natura;
c) sumele retinute de retributii sau alte drepturi banesti cu titlu de garantii de
pensii, de intretinere sau alt titlu potrivit dispozitiilor legale.
In cazul in care unele plati din cele mentionate se fac la subunitati situate in afara
localitatii de sediu a unitatii comerciale, iar deconectarea sumelor nu se poate face in
termenul stabilit, bancile sau celelalte institutii de credit pot acorda, in cazuri temenic
justificate, termen de pastrare a numerarului mai mult de trei zile, fara a depasi sapte
zile lucratoare.
Sumele neachitate in termen se restituie bancii sau institutiei de credit de la care
au fost ridicate, urmarind a fi eliberare ulterior, la cererea unitatii in cauza, cu exceptia
garantiilor retinute, care se depun la Casa deEconomii si Consemnatiuni.
De asemenea, unitatile pot pastra peste limita soldului de casa:
a) sumele incasate dupa terminarea programului de functionare a bancilor, a
celorlalte institutii de credit la care isi au deschise conturile sau unitatilor de posta si
telecomunicatii, cu conditia sa fie depuse sau utilizate in ziua urmatoare;
b) sumele destinate platilor pentru prelucrari de produse agricole, la unitatile cu
astfel de sarcini, potrivit normelor stabilite de catre banci sau celelalte institutii de credit
pentru asemenea operatii.

4. 5 Platile in numerar
Platile in numerar se fac pe baza de documentare vizate pe control financiar
preventiv si aprobat de persoanele competente
Documentele de plata, vizate si aprobate, se predau casierului de catre
compartimentul financiar-contabil.
La primirea documentelor de plata, casierul trebuie se verifice:
a) existenta, valabilitatea si autenticitatea semnaturilor prin care se depune plata,
prin confruntarea acestora cu specimenele de semnaturi, comunicate in prealabil
casierului;
b) existenta anexelor la documentul de plata.
In cazul nerespectarii uneia din aceste conditii, casierul inapoiaza documentele
pentru completare si numai dupa ce acestea sunt completate se efectueaza plata.
Platile in numerar se fac numai persoanelor indicate in documente sau celor
imputernicite de acestea pe baza de procur autentificata, speciala sau generala.
Plata retributiilor, burselor, ajutoarelor din fondul de asigurari sociale, premiilor si
altor drepturi asimilate acestora catre alte persoane decat cele indicate in documente se
pot face si pe baza de imputernicir, vizata de seful ierarhic al titularului drepturilor
banesti, aceasta este valabila si in cazul in care plata se face unui membru din familia
titularului sau a altei persoane incadrate in munca in aceasta unitate. Procura sau
inscrisul de imputernicire ramane la casier si se anexeaza la documentul de plata.
In cazul eliberarii sumelor in numerar pe baza de procura generala, originalul se
restituie, retinandu-se o copie certificat de casier si primitir care se anexeaza la
documentul de plata.
Prezentarea actului de identitate se poate solicita si persoanelor din cadrul
unitatilor, cand se considera necesar.
La efectuarea platilor pentru achizitiile de ambalaje de sticla, deseuri si alte
resurse secundare de materii prime si materiale, nu este obligatorie prezentarea actelor
de identitate, indiferent de valoarea achizitiilor. De asemenea, nu este obligatorie
prezentarea actelor de identitate in cazul platilor facute producatorilor pentru produsele
valorificate prin coperativele de consum.
Ministerele si celelalte organe centrale vor putea stabili impreuna cu Ministerul
Finantelor si bancile finantatoare si alte cazuri de achizitionare a unor produse pentru
care nu este obligatorie prezentarea actelor de identitate.
Persoanele care primesc numerarul semneaza pe documentul de plata numai cu
cerneala, cu creion chimic sau cu pasta, indicand data primirii sumei.
Daca plata se face catre mai multe persoane, pe baza de state de retributii sau
alte documente, primitorii semneaza in rubrica corespunzatoare din aceste documente.
In cazul in care plata se face catre o persoana care nu are posibilitatea sa
semneze personal, primirea sumei se confirma de o alta persoana din unitate, care
inscrie pe documentul de plata numele beneficiarului sumei si semneaza. In aceasta
situatie, pe documentul de plata se mentioneaza seria si numarul actului de identitate al
primitorului care nu are posibilitatea sa semneze personal si a celui care a semnat
pentru el, precum si unitatea care le-a eliberat.
Dupa efectuarea platii casierul aplica pe documente stampila cu textul
"ACHITAT", in cazul in care formularul nu are aceasta mentiune, indicand data operatiei,
dupa care semneaza pentru confirmarea platii.
Plata retributiilor si a altor drepturi se face de casier pe baza de stat de retributii
si liste de plata.
In unitatile unitatile comerciale care au un numar mare de sectii sau subunitati
plata retributiilor si a altor drepturi si a altor drepturi se pot efectua si de catre alte
persoane desemnate in mod expres de conducatorul unitatii. Eliberarea sumelor pentru
efectuarea acestor platise face pe baza de proces-verbal de plati. Sumele primite de
aceste persoane pentru plata retributiilor si a altor drepturi se justifica in termenele
stabilite de fiecare unitate.
Plata acestor drepturi nu poate fi facuta de persoane care participa la stabilirea
sumelor de plata, la intocmirea documentelor de plata si la verificarea lor.
La expirarea termenelor prevazute pentru plata retributiilor si a altor drpturi
casierul are obligatia:
a) sa aplice pe statul de retributii sau celelalte documente de plata stampila cu
textul "ACHITAT" sau sa scrie mentiunea "DEPUS" precum si numararul si data
documentului de depunere in dreptul numelui persoanei careia nu i s-au achitat sumele
respective;
b) sa intocmeasca lista nominala a persoanelor care nu au incasat retributiile sau
alte drepturi;
c) sa mentioneze pe centralizatorul statuliu de retributii sau a listelor de plata
sumele efective platite si cele neachitate si sa confrunte aceste sume cu totalul
documentelor respective dupa care sa semneze;
d) sa depuna, in termenele prevazute la banca sau la institutii de credit la care
are deschis contul, sumele neplatite.
-functia acestuia;
-marca sau numarul matricol;
-luna in care a figurat in stat;
-suma de plata si semnatura beneficiarului;
Unitatile economice care efectueaza operatii de achizitii, contractari de produse,
colectari de deseuri, precum si cooperativele de credit, pot face plati in numerar catre
producatori pe baza de borderouri de achizitii sau alte documente specifice aprobate de
organele competente.
Orice plata catre populatie se va putea face numai in masura in care se
incadreaza in prevederile legii, iar fondurile corespunzatoare sunt cuprinse in plan.
Ca si in cazul gestiunilor de bunuri, casierul nu are dreptul sa incredinteze
exercitarea atributiilor sale altor persoane. In cazul in care casierul lipseste din orice
cauza, iar operatiile de casa nu pot fi intrerupte, acestea se vor face de persoana
desemnata de casier, cu acordul unitatii. Cand casierul nu desemneaza o persoana, iar
acesta nu se prezinta sau cand conducerea unitatii nu este de acord cu persoana
desemnata de casier, operatiile de casa vor fi facute de o persoana delegata de
conducatorul unitatii.
La operatiile de persoana delegata are dreptul sa asiste si persoana desemnata
de casier. Suplinirea casierului se face pe termenul stabilit de conducatorul unitatii, fara
a putea depasi 60 zile.
La expirarea termenului stabilit se procedeaza la predarea-primirea gestiunii.
Numerarul sub forma de bacnota si moneda metalica reprezinta instrumentul de
plata initial cu rol important si astazi in economia tututror tarilor.
Circularea numerarului cuprinde miscarea permanenta a acestuia de la Banca
Nationala, prin unitatile sale operative, la unitatile bancare, societati comerciale, regiile
autonome si institutiile bugetare, de la acestea la populatie si invers. Totodata, mai
cuprinde miscarea numerarului intre diferitele categorii ale populatiei.
In functie de numarul participantilor la circulatia monetara, flusurile banesti cu
numerar sunt de complexitati diferite si imbraca forme diferite.
Cunoasterea acestora prezinta importanta in reglementarea circulatiei
numerarului, deoarece fiecare este deservita de o anumita cantitate de bani care raman
o perioada mai mare sau mai mica in circulatie.
Reglementarea circulatiei numerarului atribuie bacnotelor si monedelor metalice
calitatea de a avea curs legal si totodata, stabileste diferentiat puterea eliberatorie
pentru diferite forme ale monedei. Numerarul este utilizat in mare masura in calitatea sa
de plata, datoria unor trasaturi care-i determina superioritatea in comparatie cu alte
instrumente de plata, respectiv :
-este mijloc de plata cu efect imediat - transferul numerarului efectuat de catre
platitor in favoarea beneficiarului are ca efect stingerea obligatiei care a determinat plata
;
-este mijloc de plata general valabil si acceptabil pentru oricare din membri
comunitatii de plati ;
-este un mijloc de plata prin care efectuarea platii nu este conditionata de nimic .
Iata de ce firmele si persoanele sunt deosebit de interesate in a avea permanent
si a-si mentine continuu o dimensiune rezonabila a numerarului .
Chiar este foarte comod de intrebuintat si este folosit in cazul unui numar mare
de tranzactii de valori mici, vehicularea numerarului este costisitoare si ridica probleme
de securitate pentru banci, cat si pentru populatie . Asa se explica faptul ca azi, in
economie, se petrece un eveniment la fel de important ca si disparitia trocului de alta
data : restrangerea platilor in numerar la cateva operatiuni necomerciale .
In lumea civilizata, orice persoana foloseste cecurile sau cardurile, plafonul
maxim al sumelor platite in numerar miscandu-se continuu .
Ca altadata trocul, platile in numerar nu s-au adaptat dinamicii economiei si
pentru a nu constitui o frana in calea globarizarii si modernizarii economiei au fost
restranse . Traficul fizic a milioane de unitati monetare este inlocuit cu transferul scriptic
sau electronic.

4. 6 Acordarea de avansuri

In desfasurarea activitatii curente a inteprinderilor, apare necesar ca pentru o


perioada determinata si cu scop bine definit, sa se acorde personalului anumite sume
de bani.
Asemenea operatiuni financiare, denumite acordarea de avansuri, sunt detaliat
reglementate prin Regulamentul operatiunilor de casa.
Unitatile pot acorda prin casierie avansuri in numerar persoanelor incadrate in
unitate pentru :
a)cheltuieli de aprovizionare cu marfuri de la fondul pietei si pentru alte plati care
se fac in localitate unde unitatea isi are sediul, pana la cuantumul nevoilor pe trei zile, cu
obligatia de a se justifica avansul in termen de 4 zile lucratoare de la primirea lui,
exclusiv ziua primirii ;
b) cheltuieli de aprovizionare cu marfuri de la fondul pietei si alte plati care se fac
in afara localitatii sediului unitatii, pina la cuantumul nevoilor pe 10 zile, cu obligatia de a
se justifica avansul in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la sosirea din deplasare,
exclusiv ziua sosirii, in cazul in care acesta are loc anterior datei aprobate;
c) cheltuieli pentru achizitii de produse si colectari de deseuri, precum si pentru
cheltuielile expeditiilor, grupele de cercetari geologice, in limitele si termenele de
justificare a avansului stabilit de comun acord cu bancile sau celelalte institutii de credit
care elibereaza numerarul ;
d) cheltuieli de protocol sau pentru organizarea de conferinte, simpozioane si alte
asemenea actiuni, in limetele apribate de conducatorii unitatilor si potrivit baremurilor
stabilite de normele in vigoare, cu obligatia de a se justifica avansul in termen de cel
mult 4 zile lucratoare de la plecarea delegatiei sau incheierea actiunii ;
e) cheltuieli de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru
plata transportului, diurnei, indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, cu obligatia de
a se justifica avansul in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la sosirea din deplasare,
exclusiv ziua sosirii.
Avansurile pot fi acordate cu cel mult 2 zile lucratoare inainte de plecare sau
inceperea actiunilor, cu exceptia sumelor solicitate pentru procurarea biletelor de
calotorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate, care se pot elibera cu cel mult 10
zile inainte de data plecarii.
Este interzisa acordarea unui nou avans persoanelor care nu au justificat integral
avansul primit anterior, cu urmatoarele exceptii :
- cand durata delegatiei prevazute initial a fost prelungita ;
- avansurile au fost acordate pentru cheltuieli de protocol sau pentru organizarea
de conferinte, simpozioane, in cazul in care in aceeasi perioada au loc mai multe
actiuni ;
- avansurile au fost acordate pentru procurarea de bilete de calatorie cu mijloace
de transport cu locuri rezervate, sau a cazurilor prevazute prin normele elaborate de
organele centrale competente.
Deasemenea, sunt interzise transmiterea avansului de la titular la o alta
persoana, precum si acordarea de avansuri in contul retributiei, cu exceptia cazurilor
aprobate expres prin dispozitii legale.

4. 7 Decontarea avansurilor

Sumele neachitate din avansurile acordate se depun la casierie cel mai tarziu in
cursul zilei lucratoare urmatoare inapoierii din delegatie, in cazul avansurilor prevazute
mai sus, in cazul celorlalte avansuri .
Titularul de avans este obligat, ca in termenele stabilite pentru justificarea
avansului, sa intocmeasca si sa depuna la compartimentul financiar-contabil al unitatii
care i-a acordat avansul, decontul de cheltuieli in care inscrie toate documentele
justificate si le anexeaza la acesta.
Compartimentul financiar-contabil are obligatia sa mentioneze pe decont data
primirii, care se considera data justificarii avansului.
La primirea decontului de cheltuieli, compartimentul financiar-contabil verifica
legalitatea documentelor justificative anexate la decont, concordanta lor cu natura si
destinatia cheltuielilor pentru care sa acordat avansul si respectarea termenului de
justificare.
In cazul in care titularii de avansuri intocmesc si prezinta deconturi incomplete
sau anexeaza la acestea documente nevalabile , avansurile se considera justificate
numai cu valoarea documentelor valabile.
In cazul in care valoarea documentului de cheltuieli depaseste avansul primit,
decontul verificat de compartimentul financiar-contabil se preda la casierie pentru a
efectua plata diferentei, dupa care titularul de avans semneaza la primirea sumei.
Titularii de avans care nu depun in termen decontarile pentru justificarea
avansului, impreuna cu documentele justificative sau nu restituie in termen sumele
ramase neachitate vor plati o penalizare de 0,50% asupra avansului primit sau asupra
sumelor nerestituite in termen , dupa caz, intarziere a avansului se datoreaza unor
cauze cum sunt : suspendarea circulatiei mijlocului de transport; imbolnavirea titularului
de avans sau alte asemenea cauze , conducatorul unitatii pe baza propunerii facute de
conducatorul compartimentului cu atributii financiar-contabile, va stabili ca nu este cazul
sa se aplice penalizari de intarziere.
Penalizarea de 0,50% pe zi de intarziere se calculeaza si asupra sumelor primite
avans, in cazul in care acestea nu au fost restituite cel mai tarziu a doua zi de la data
cand titularul de avans a sosit din deplasare .
In cazul in care, in urma verificarii ulterioare a decontului de catre organele in drept din
unitate sau din afara , se constata diferenta de recuperat, penalizarea de 0,50% pe zi de
intarziere se caculeaza si asupra acestor diferente din ziua aducerii la cunostinta celui in
cauza si pana in ziua achitarii sumei in care a expirat termenul de depunere a
decontului. Suma perceputa ca penalizare de intarziere nu va putea depasi debitul
datorat.
Daca titularul de avans nu a justificat avansul primit sau nu a depus sumele
ramase neachitate la termenele stabilite ori pana la data intocmirii statului de retributii,
acestea inclusiv penalizarea aferenta se retin din atributia titularului de avans, in
conditiile stabilite de lege, pe baza dispozitiei conducatorului compartimentului cu
atributii financiar-contabile.
Personalul din compartimentul financiar-contabil care nu aplica masurile prevazute de
prezentul regulament privitor la justificarea avansului si restituirea sumelor neachitate in
termenele stabilite si nu verifica deconturile de cheltuieli ale titularilor de avans in termen
de cel mult 7 zile de la primirea lor, raspunde disciplinar, administrativ sau penal, dupa
caz, si material civil cand s-au produs pagube.

4. 8 Evidenta si controlul numerarului gestionat

Gestiunea casieriei este astfel organizata incat spre deosebire de gestiunile de


bunuri, soldul numerarului se controleaza zilnic.
Evidenta incasarilor si platilor in numerar se tin cu ajutorul registrului de casa,
care se intocmeste de catre casier pe baza documentelor justificative . Zilnic casierul
totalizeaza operatiile efectuate si stabileste soldul casei, care se raporteaza pe fila din
ziua urmatoare. Exemplarul al doilea se detaseaza si se preda compartimentului
financiar-contabil, in aceasi zi sau cel mai tarziu a doua zi, impreuna cu documentele
justificative, sub semnatura in registru de casa.
Compartimentul financiar-contabil verifica in mod obligatoriu, in aceasi zi sau cel
mai tarziu a doua zi, documentele de incasari si plati predate de casier, precum si daca
soldul inscris in registru de casa este corect.
In cazul operatiilor de incasari se verifica daca sumele inscrise in registru de casa
corespund cu cele din duplicatele chitantelor emise din carnetele de cecuri sau din alte
documente specifice, aprobate de organele competente.
De asemenea, compartimentul financiar-contabil verifica ca daca sumele care au
intrat in casierie si pentru care s-au emis chitante au fost depuse la banca sau la
celelalte institutii de credit, la termenele si in conditiile stabilite. Verificarea se face pe
baza inregistrarilor din registru de casa si a foilor de varsaminte cu chitanta.
In cazul operatiilor de plati se verifica daca sumele inscrise in registru de casa
corespund cu cele din documentele prezentate ca stat de retriburii, lista de plata si alte
asemenea, urmarindu-se cu aceasta ocazie daca sumele depuse la banca sau la
celelalte institutii de credit , reprezentand drepturi banesti neachitate, au fost stabilite
corect si daca restituirea lor a avut loc in termen.
Platile in numerar care nu au la baza documente justificative legale, desi sunt
prevazute cu semnatura primitorului, nu se iau in consideratie pentru justificarea soldului
in nimerar existent in casa, iar sumele corespunzatoare se considera lipsa decas. In
aceasta situatie se iau masuri de recuperare prevazute de lege, iar daca fapta constituie
infractiune, se sesizeaza organele de urmarire penala.
Numerarul existent in casierie nejustificat cu cecuri, chitante sau alte documente
legale, se considera plus de casa si se varsa las bugetul republican la subcapitolul
"Incasari din diverse alte surse", in conditiile folosite de Ministerul Finantelor .
In cazul in care o inteprindere are unitati competente in care sunt infintate si
functioneaza ghisee sau alte puncte de incasari si plati, inainte de inceperea zilei de
lucru, casierul central elibereaza, sub semnatura persoanelor care fac astfel de operatii
sumele necesare efectuarii platilor. Acestea sunt obligate sa deconteze zilnic casierului
central sumele ridicate , precum si celelalte incasari in cursul zilei si sa predea acestuia
soldul in numerar si documentele aferente operatiilor efectuate.
Inainte de inceperea activitatii zilnice casierul este obligat sa verifice integritatea
sigiliilor si incuietorilor de la tezaur, de la casele de fier sau de la dulapurile metalice . In
cazul in care constanta deteriorarea incuietorilor sau sigiliului , casierul esteobligat sa
comunice de indata acest lucru conducatorului cu atributii financiar-contabile, care vor
anunta organele de politie.
In acestcaz, inainte de inceperea operatiilor de casa, conducatorul
compartimentului cu atributii financiar-contabile si casierul, in prezenta organelor de
politie, vor verifica existenta numerarului si a celorlalte valori. Rezultatul verificarii se
consemneaza intr-un proces verbal, intocmit in doua exemplare, care se semneaza de
toti cei care au participat la verificare. Un exemplar din procesul verbal se prezinta
conducatorului unitatii, iar al doilea se preia de organele de politie in vederea cercetarii.
CAPITOLUL 5

EVALUAREA PREJUDICIILOR

5. 1 Definirea

In activitatea inteprinderilor apar unele situatii in care prin faptele culpabile ale
persoanelor incadrate in munca sau a unor terti se produc pagube. Cand aceasta
denumita corect si prejudiciu, consta intr-o suma de bani, nu sunt necesare nici un fel de
calcule de evaluare pentru determinarea prejudiciului propriu-zis intucat acesta este
egal cu suma in cauza . In astfel de cazuri se va putea pune problema calcularii sumelor
datorate cu titlu de penalizare sau dobanzi cu care urmeaza a fi obligate la plata
persoanelor vinovate. Evaluarea prejudiciilor se face dupa reguli mai elaborate cand
acestea au fost cauzate prin lipsuri sau degradari de bunuri materiale.
Termenii de "prejudiciu civil" si "prejudiciu penal" utilizati destul de frecvent in
practica corecta judiciara sunt impropriu folosite, in special ultimul care este o :creatie"
in afara oricarei norme de drept.
Singura clasificare stiintifica vizand aceste aspecte este subampartitia in :
-prejudiciu supus raspunderii materiale ;
-prejudiciu acuzat pri fapte care constituie delicte civile sau infractiuni.

5. 2 Lipsuri in numerar

Lipsuri in numerar se constata cu ocazia reviziei casei. In vederea recuperarii


prejudiciiului, care este egal cu valoarea lipsurilor in numerar se imputa valoarea
acestuia in sarcina vinovatului sau se sesizeze organele de urmarire penala.
Separat de prejudiciul propriu-zis si chiar in situatiile in care nu se constata lipsuri
de numerar pentru incalcarea disciplinei de casa se pot aplica penalizari care sa
cuprinda despagubirile totale datorate de persoanele vinovate sau sa imputa acestora o
penalizare de 0,05% pe zi de intarziere in urmatoarele situatii :
-nedepunerea la termen a incasarilor ;
-depasirea limitei soldului de casa ;
-restituirea cu intarziere a numerarului ridicat pentru plata retributiilor sau altor
drepturi neachitate ;
-o penalizare de 0,05% pentru incalcarea regulilor cu privire la platile in numerar
din incasari, precum si pentru efectuarea unor cheltuieli din incasari dupa suspendarea
acestui drept.
Penalizarea de 0,50% se calculeaza asupra sumei platite.

5. 3 plati nelegale, drepturi necuvenite, bunuri ori servicii nedatorate

Persoana care a incasat o suma nedatorata este obligata sa restituie acea suma,
de asemenea daca a primit bunuri ce nu i se datorau si care nu mai puteau fi restituite
in natura sau i-au fost prestate servicii la care nu era indreptatita, calculate in conditiile
legii la tarifele pentru populatie, prin restituirea bunurilor ce nu i se datorau sau daca
acestea nu mai pot fi restituite in natura, prin plata contravalorii acestor bunuri.
Raspunderea materiala pentru pagubele cauzate unitatii poate fi stabilita numai in
cazurile in care acesta a fost constatata in cel mult trei ani de la data producerii ei, iar in
cazul restituirii sumelor sau a contravalorii bunurilor sau serviciilor nedatorate, in cel mult
un an de la data primirii sumelor sau bunurilor cand a beneficiat de serviciile nedatorate.
Termenul de emitere a deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile de la data
cand cel in drept sa emita decizia de a lua cunostinta de producerea pagubei. Dupa
expirarea acestui termen, prejudiciul sa imputa celui vinovat de neluarea masurii de
imputare.
Termenul de un an se refera in exclusivitate la faptele sau situatiile in care nu se
pot retine culpa persoanei beneficiare - deci unde poate fi atrasa obligatia de restituire.
In timp ce termenul de trei ani, se refera in exclusivitate la pagubele pricinuite din
activitatea culpabila a personalului care atrage raspunderea materiala.
Ambele termene sunt sanctionate cu decadere, cea ce inseamna ca asupra lor
nu actioneaza nici una din cauzele de intrerupere sau suspendare a perscriptiei.
In cazul cand constatarea pagubei a avut loc in ultima zi a termenului de 60 de
zile pentru darea deciziei de imputare , chiar daca acest termen se plaseaza peste
termenele mentionate.
Prin expirarea acestor termene unitatile pierd dreptul la repartitie fata de cei ce au
beneficiat necuvenit de sume de bani, bunuri sau servicii sau a provocat pagube, insa isi
pot indrepta pretentiile fata de cei ce au omis sa faca constatarea pagubei, innauntrul
unui nou termen de trei ani de la data cand s-a produs paguba prin fapta sau omisiunea
acestora.
BIBLIOGRAFIA

Istitutul central de Cercetari Economice :

Legislatia inteprinderii de la A la Z editata de Revista Economica


1983
Constantin Staicu
Contabilitate Financeara Editura Universitara Craiova 2001
Legea nr : 22/1969
Legea nr : 9/1972
Regulamentul operatiunilor de casa
Decretul 209/1976
Revista Tribuna Economica nr . 5/2003