Sunteți pe pagina 1din 37

GRUP ŞCOLAR AGRICOL

„CONSTANTIN DOBRESCU”

TEMA : „BANCA”

INDRUMĂTOR: ELEV:
Dobrinoiu Daniela
Niţu Florian

– Alin XII A

37
CUPRINS
Tema 1
Cuprins 2
Cap. 1 Memoriu justificativ 3
Cap. 2 Conturi în bănci 4
2.1. Generalităţi 4
2.2. Termeni utilizaţi în decontările fără numerar 4
2.3. Planul de conturi privind trezoreria 6
2.4. Contul la bănci în lei – 5121 7
2.5. Documente şi instrumente de plată utilizate 11
Cap. 3 Tehnica operativă şi evidenţa plăţilor şi încasărilor prin conturile 17
bancare
3.1. Generalităţi 17
3.2. Evidenţa viramentelor în baza ordinului de plată 17
3.2.1. Exemplul nr. 1 18
3.2.2. Exemplul nr. 2 19
3.2.3. Exemplul nr. 3 20
3.2.4. Exemplul nr. 4 21
3.3. Evidenţa viramentelor în baza cecului 22
3.3.1. Exemplul nr. 5 24
3.3.2. Exemplul nr. 6 25
3.4. Evidenţa viramentelor în baza cambiei şi a biletului la ordin 26
3.4.1. Exemplul nr. 7 26
3.4.2. Exemplul nr. 8 27
Anexe 29
Nr. 1 Circuitul nr. 1 (local) al ordinului de plată – OP. 1 29
Nr. 2 Circuitul nr. 2 (intrajudeţean) al ordinului de plată – OP. 2 29
Nr. 3 Circuitul nr. 3 (interjudeţean) al ordinului de plată – OP. 3 30
Nr. 4 Circuitul nr. 4 (interjudeţean) al ordinului de plată – OP. 4 30
Nr. 5 Circuitul nr. 5 (interjudeţean) al ordinului de plată – OP. 5 31
Nr. 6 Circuitul nr. 1 (local) al cecului – C. 1 32
Nr. 7 Circuitul nr. 2 (intrajudeţean) al cecului – C. 2 32
Nr. 8 Circuitul nr. 3 (interjudeţean) al cecului – C. 3 33
Nr. 9 Circuitul nr. 4 (interjudeţean) al cecului – C. 4 33
Nr. 10 Circuitul nr. 5 (interjudeţean) al cecului – C. 5 34
Nr. 11 Cecul – formular, informaţii, mod de utilizare 35
Bibliografie 37

CAPITOLUL 1

MEMORIU J U ST I F I C AT I V

37
Contabilitatea, ca instrument principal de cunoaştere, gestiune şi control
al patrimoniului şi rezultatelor obţinute, asigură: înregistrarea cronologică şi
sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la
situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute de persoanele fizice şi juridice atât
pentru necesităţile proprii, cât şi în relaţiile cu alte persoane fizice sau juridice;
controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate şi al procedeelor de prelucrare
utilizate; furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional,
execuţiei bugetului public naţional, precum şi întocmirii balanţelor financiare şi
a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale.
Secţiunile contabilităţii sunt:
1. Contabilitatea operaţiilor de capital;
2. Contabilitatea imobilizărilor;
3. Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie;
4. Contabilitatea terţilor;
5. Contabilitatea trezoreriei;
6. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor;
7. Contabilitatea angajamentelor şi altor elemente nepatrimoniale;
8. Contabilitatea de gestiune;
9. Închiderea şi deschiderea conturilor.
Tema tratată, “CONTURILE LA BĂNCI”, constituie un capitol important al
secţiunii “CONTABILITATEA TREZORERIEI”, deoarece o foarte mare parte a
tranzacţiilor între societăţi se desfăşoară fără numerar, prin intermediul băncilor
şi cu ajutorul unor instrumente de plată pe suport hârtie.
Conturile la bănci, a operaţiilor şi instrumentelor de plată constituie un
capitol important al contabilităţii, a cărui cunoaştere este din ce în ce mai
importantă, mai ales că aceste instrumente de plată sunt folosite din ce în ce
mai mult şi de persoanele fizice, nu numai de persoanele juridice.

CAPITOLUL 2

CONTURI ÎN BĂNCI

2.1. Generalităţi

37
Plăţile şi încasările prin conturile bancare reprezintă virări de sume,
corespunzătoare valorii mărfurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor
executate, din conturile cumpărătorilor în conturile furnizorilor.
Trezoreria societăţilor comerciale cuprinde totalitatea operaţiunilor
efectuate în vederea asigurării mijloacelor băneşti necesare pentru buna
desfăşurare a activităţii.
Trezoreria reprezintă partea cea mai mobilă a activelor circulante,
care presupune o transformare continuă.
Termenul de trezorerie provine din limba franceză: “trézorèrie” = tezaur,
visterie, şi este utilizat în sensuri diferite. În sens restrâns include
disponibilităţile băneşti de la bănci şi în numerar, iar în sens lărgit cuprinde
acreditive, cecuri, titluri de plasament care se pot transforma în disponibilităţi
băneşti.
Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcărilor de
valori în numerar, cecuri, titluri de plasament, a operaţiunilor bancare privind
creditele bancare pe termen scurt şi a altor valori de trezorerie.
Decontările fără numerar reprezintă operaţiuni de încasări şi plăţi prin
intermediul contului bancar 5121, respectiv orice plată efectuată prin
dispoziţie, cesiune, transmitere (virament) în unitatea monetară naţională (leu),
fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă (bilete de bancă şi monedă
metalică).

2.2. Termeni utilizaţi în decontările fără numerar


În REGULAMENTUL NR. 10 / 14.11.1994 al BĂNCII NAŢIONALE A
ROMÂNIEI privind COMPENSAREA MULTILATERALĂ A PLĂŢILOR
INTERBANCARE FĂRĂ NUMERAR PE SUPORT HÂRTIE sunt precizaţi
termenii utilizaţi în efectuarea decontărilor fără numerar. Aceştia sunt:
1. plata reprezintă orice operaţiune atât de plată cât şi de încasare,
rezultată în urma unei operaţiuni comerciale sau necomerciale realizată
de o unitate bancară pentru contul unui client al său, sau în numele şi
pentru contul său;
2. plata fără numerar reprezintă orice plată efectuată prin dispoziţie,
cesiune, transmitere (virament) în unitatea monetară naţională (leu),

37
fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă (bilete de bancă şi
monedă metalică);
3. plata de mică valoare reprezintă o plată care are o valoare sub plafonul
de 10 milioane lei exclusiv;
4. plata intrabancară reprezintă o plată efectuată între două unităţi bancare
care aparţin aceleiaşi societăţi bancare;
5. plata interbancară reprezintă o plată efectuată între două unităţi bancare
care nu aparţin aceleiaşi societăţi bancare;
6. plata locală reprezintă o plată efectuată între două unităţi bancare
situate în aceeaşi localitate;
7. plata intrajudeţeană reprezintă o plată efectuată între două unităţi
bancare situate pe teritoriul aceluiaşi judeţ, dar nu în aceeaşi localitate;
8. plata interjudeţeană reprezintă o plată efectuată între două unităţi
bancare situate pe teritoriul a două judeţe diferite;
9. compensarea multilaterală interbancară reprezintă modalitatea de calcul
a obligaţiilor şi creanţelor fiecărei societăţi bancare faţă de toate
celelalte societăţi bancare participante la compensare, modalitate care
stă la baza decontării pe bază netă;
10. societatea bancară reprezintă orice societate bancară autorizată de
Banca Naţională a României;
11. unitatea bancară reprezintă o subunitate a unei societăţi bancare,
unitate autorizată de Banca Naţională a României;
12. unitatea bancară iniţiatoare reprezintă unitatea bancară care ordonă o
plată fără numerar pentru contul unui client al său, sau în numele şi pe
contul său propriu, având astfel iniţiativa începerii unei operaţiuni de plată
fără numerar;
13. unitatea bancară prezentatoare reprezintă unitatea bancară care
introduce în compensare instrumente de plată pe suport hârtie, care sunt
destinate unei alte unităţi bancare aparţinând aceleiaşi societăţi bancare;
14. unitatea bancară primitoare reprezintă unitatea bancară care primeşte
din compensare instrumente de plată pe suport hârtie, care sunt destinate
unei alte unităţi bancare aparţinând aceleiaşi societăţi bancare;
15. unitatea bancară destinatară reprezintă unitatea bancară care primeşte
din partea unei unităţi bancare iniţiatoare o plată fără numerar (prin ordin

37
de plată) sau care primeşte ordinul de a efectua o plată fără numerar (prin
cec); unitatea bancară destinatară finalizează o operaţiune de plată fără
numerar.
16. instrumentul de plată de debit reprezintă instrumentul de plată care
circulă de la unitatea bancară a beneficiarului către unitatea bancară a
plătitorului, având ca efect debitarea contului plătitorului şi creditarea
contului beneficiarului ;
17. instrumentul de plată de credit reprezintă instrumentul de plată care
circulă de la unitatea bancară a plătitorului către unitatea bancară a
beneficiarului, având ca efect debitarea contului plătitorului şi creditarea
contului beneficiarului ;

2.3. Planul de conturi privind trezoreria


În planul de conturi sunt delimitate următoarele conturi privind
trezoreria:
Clasa a 5-a: “Conturi de trezorerie”.

50 TITLURI DE PLASAMENT
502 “Acţiuni proprii”
503 “Acţiuni”
505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate”
506 “Obligaţiuni”
508 “Alte titluri de plasament şi creanţe asimilate”
5081 “Alte titluri de plasament”
5088 “Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament”
509 “Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament”

51 CONTURI LA BĂNCI
511 “Valori de încasat”
5112 “Cecuri de încasat”
5113 “Efecte de încasat”
5114 “Efecte remise spre scontare”
512 “Conturi curente la bănci”
5121 “Conturi la bănci în lei”

37
5124 “Conturi la bănci în devize”
5125 “Sume în curs de decontare”
5126 “Carnete de cecuri cu limită de sumă”
518 “Dobânzi”
5186 “Dobânzi de plătit”
5187 “Dobânzi de încasat”
519 “Credite bancare pe termen scurt”
5191 “Credite bancare pe termen scurt”
5192 “Credite bancare pe termen scurt nerambursabile la
scadenţă”
5193 “Credite externe guvernamentale”
5194 “Credite externe garantate de stat”
5195 “Credite externe garantate de bănci”
5196 “Credite de la trezoreria statului”
5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”

2.4. Contul la bănci în lei – 5121


Cu ajutorul acerstui cont se ţine evidenţa disponibilităţilor în lei şi devize
aflate în conturi la bănci, a carnetelor de cecuri cu limită de sumă şi a sumelor
în curs de decontare, precum şi a mişcării acestora.
Conturile la bănci sunt utilizate pentru evidenţa valorilor financiare care
îmbracă forme de mijloace băneşti şi anume:
- valorile de încasat (cecuri şi efecte comerciale depuse la bancă);
- conturi curente la bănci în lei şi în devize;
- dobânzi datorate şi de încasat, aferente creditelor acordate de bănci
în conturile curente, respectiv disponibilităţilor aflate în conturile
curente;
- credite bancare pe termen scurt.
1. Valorile de încasat sunt elemente patrimoniale care datorită gradului
de lichiditate se converstesc imediat în mijloace băneşti. În această situaţie se
află cecurile, cambia şi biletul la ordin depuse la bancă spre a fi încasate la
scadenţă.

37
2. Conturile curente la bănci în lei şi devize (valută) reprezintă
valorile financiare care se găsesc în conturi la bănci.
În vederea fluidizării circulaţiei băneşti fără numerar (prin virament),
fiecare unitate patrimonială la înfiinţare îşi deschide unul sau mai multe conturi
la bănci, în lei sau devize.
Mişcările devizelor se înregistrează în contabilitate, la cursul zilei, sau la
curs fix. La finele fiecărei perioade, disponibilităţile băneşti în devize se
evaluează la cursul de schimb în vigoare existent la data respectivă.
Diferenţele de curs se înregistrează în contabilitate îmbrăcând forma de
venituri şi cheltuieli financiare.
Carnetele de cecuri se eliberează de bancă, la cererea şi pe seama
existenţei unor disponibilităţi corespunzătoare, în contul agentului economic, în
vederea efectuării de plăţi curente.
3. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor de conturi se
înregistrează distinct la veniturile financiare, iar dobânzile de plătit pentru
creditele acordate de bănci se înregistrează la cheltuielile financiare ale
exerciţiului.
4. Creditele bancare reprezintă suma primită pe termen scurt, de la
unităţile bancare sau alte instituţii financiare şi de credit, în vederea asigurării
mijloacelor băneşti necesare unităţii patrimoniale pentru desfăşurarea
activităţii.

Contul 5121 “Conturi curente la bănci” este un cont bifuncţional.


În debitul contului 5121 “Conturi curente la bănci” se înregistrează:
 sumele depuse sau virate în cont, rezultate din încasările în numerar,
din carnetele cec cu limită de sumă, din alte conturi bancare, din
acreditive etc. (581);
 sumele depuse în cont ca aport de către întreprinzătorul individual
(108);
 valoarea subvenţiilor pentru investiţii şi a subvenţiilor primite (131, 445) ;
 suma creditelor bancare pe termen lung şi mediu primite (162) ;
 sumele încasate de la societăţile comerciale ce deţin titluri de participare
ale unităţii sau de la alte unităţi din cadrul grupului (166,451);
 sumele încasate reprezentând alte împrumuturi şi datorii asimilate (167);

37
 valoarea creanţelor imobilizate şi a dobânzilor aferente, încasate (267);
 sumele încasate de la clienţi (411,413, 419);
 sumele reprezentând dobânzi de primit, încasate (5187);
 sumele încasate de la clienţi incerţi (5187);
 taxa pe valoarea adăugată de recuperat, încasată de la bugetul statului
(4424);
 sumele restituite de la buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus
din impozite, taxe, alte datorii şi creanţe (446, 448);
 sumele depuse în cont de către asociaţi (455);
 sumele depuse ca aport în bani la capitalul social (456) ;
 sumele încasate de la diverşi debitori (461);
 sumele virate în cont şi necuvenite unităţii (462);
 sumele încasate în avans şi care privesc exerciţiile următoare (472);
 valoarea cecurilor şi efectelor comerciale încasate (511);
 sumele virate în cont pe măsura clarificării operaţiilor (473);
 sumele încasate reprezentând redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
(706);
 sumele încasate reprezentând dobânzile aferente disponibilităţilor în
conturi la bănci (766);
 sumele încasate reprezentând subvenţiile de echilibru (pentru
acoperirea pierderilor) şi diferenţele de preţ la produsele subvenţionate
(741, 445);
 sumele încasate reprezentând veniturile provenite din exploatarea
curentă (758);
 sumele încasate reprezentând dividendele pentru participaţiile la
capitalul altor societăţi (761,762);
 sumele încasate reprezentând dobânzile aferente creanţelor imobilizate
(763);
 diferenţele favorabile între valoarea contabilă a titlurilor de plasament şi
preţul de cesiune (764);
 veniturile din diferenţele favorabile de curs valutar, aferente
disponibilităţilor la bancă în devize, la închiderea exerciţiului (765);
 sumele încasate din donaţii (771).

37
În creditul contului 5121 “Conturi curente la bănci” se înregistrează:
 sumele ridicate în numerar din cont sau virate în alt cont în trezorerie
(581);
 sumele retrase din cont, de către întreprinzătorul individual (108);
 valoarea obligaţiilor emise şi răscumpărate (505) ;
 suma creditelor pe termen lung şi mediu, rambursate (162);
 valoarea vărsămintelor efectuate pentru titlurile imobilizate şi de
plasament (269, 509);
 sumele restituite societăţilor comerciale care deţin titluri de participare
ale unităţii sau altor unităţi din cadrul grupului (166, 451);
 sumele plătite reprezentând rambursarea altor împrumuturi şi datorii
asimilate (167);
 suma dobânzilor plătite (168, 518, 666);
 cheltuielile ocazionate de înfiinţarea societăţii (201);
 valoarea împrumuturilor pe termen lung, virate (267);
 plăţile efectuate către furnizori (401, 403. 404, 405, 409);
 sumele achitate terţilor, reprezentând reţineri reţineri sau popriri din
salarii (427);
 sumele achitate reprezentând contribuţia unităţii şi a personalului la
constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj (437);
 sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii sociale (438);
 sumele plătite la buget, reprezentând impozitul pe profit (441);
 plata către buget a taxei pe valoarea adăugată (4423);
 plăţile efectuate către organismele publice privind taxele şi vărsămintele
asimilate datorate (447);
 plata către bugetul de stat a accizelor, altor impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate (446);
 plata la bugetul de stat a impozitului pe salarii, inclusiv a impozitului
suplimentar datorat de unitate pentru depăşirea fondului de salarii admisibil
(444);
 sumele achitate asociaţilor din disponibilităţile acestora aflate la unităţi
(455);
 sumele achitate acţionarilor sau asociaţilor din dividendele cuvenite
(457);

37
 plăţile pentru lichidarea obligaţiilor faţă de creditori diverşi (462);
 restituirea sumelor aflate în curs de clarificare (473);
 plăţile privind cheltuielile cu abonamentele, chiriile ş.a. (471, 612, 628);
 costul acţiunilor proprii răscumpărate la valoarea de achiziţie (502);
 valoarea primelor de asigurare achitate (613);
 plăţile pentru alte servicii executate de terţi (621, 622, 623, 624, 625,
626, 628);
 valoarea serviciilor bancare plătite (627);
 diferenţele de curs valutar nefavorabile, aferente disponibilităţilor aflate
în conturi la bancă în devize la închiderea exerciţiului (665);
 valoarea despăgubirilor, amenzilor, penalităţilor, donaţiilor şi subvenţiilor
acordate, plătite (671).
Soldul debitor reprezintă disponibilităţile în lei şi în devize, iar soldul
creditor, creditele primite.

2.5. Documente şi instrumente de plată utilizate


Un sistem de documente judicios organizat privind contabilitatea
trezoreriei asigură baza informaţională privind urmărirea şi controlul
elementelor de trezorerie, respectarea disciplinei financiare în operaţiile de
încasări şi plăţi şi pentru luarea deciziilor eficiente de către conducerea unităţii
patrimoniale.
1) Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare,
cu disponibil corespunzător în acele conturi. Disponibilul este creat printr-un
depozit bancar din operaţiuni de încasări sau prin acordarea unui credit
bancar.
Cecul este un instrument de plată care pune în legătură, în procesul creării
sale, trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Instrumentul este creat de
trăgător, care în baza unui disponibil constituit în prealabil, la o societate
bancară, dă un ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţie de tras, să
plătească la prezentare o sumă determinată, unei terţe persoane sau însuşi
trăgătorului aflat pe poziţie de beneficiar.

TRĂGĂTOR TRAS BENEFICIAR

37
EMITE CECUL PLĂTEŞTE ÎNCASEAZĂ SUMA DE BANI
Cecul de numerar este utilizat pentru ridicarea sumelor de la bancă.
Pentru a fi valabil, el trebuie să conţină semnăturile persoanelor împuternicite
să dispună plăţi din conturile deschise la bancă.
Trăgătorul poate emite un cec numai în condiţiile existenţei prealabile la
tras a unor fonduri proprii, disponibile, în momentul emiterii instrumentului,
care să-i facă posibilă trasului efectuarea plăţii.
Disponibilul trăgătorului poate proveni dintr-un depozit bancar, dintr-o
deschidere de credit, din operaţiuni de încasări şi altele asemenea.
Disponibilul trebuie să fie constituit prealabil emiterii cecului şi de valoare
mai mare sau egală cu aceea a cecului.
Disponibilul trebuie să fie lichid, cert şi exigibil, adică să nu existe nici un
impediment de ordin juridic sau material care să împiedice efectuarea plăţii
cecului.
Emiterea unui cec de către un trăgător, fără ca acesta să dispună de
fondurile necesare la tras în momentul emiterii cecului, atrage sancţiuni civile
şi penale. Acest fapt nu duce însă la nulitatea cecului, el putând fi totuşi onorat
de tras la prezentare, dacă în intervalul de timp dintre emitere şi prezentare,
trăgătorul procură trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec.
Cecul fiind în esenţă un instrument de plată la vedere nu poate fi supus
acceptării trasului care, în cazul cecului, plăteşte pentru trăgător din
disponibilităţile create de acesta.
În cazul cecului, trasul nu îşi asumă personal nici o obligaţie, însă are
obligaţia ca în caz de neplată să despăgubească pe posesorul care a suferit o
daună din acest motiv.
Din punctul de vedere al persoanei către care este plătibil, cecul poate fi:
a. cec plătibil unei anumite persoane cu sau fără
clauza la ordin (cec girabil). Clauza “la ordin” nu este obligatoriu să figureze
pe instrument, deoarece simpla înscriere a cuvântului “cec” implică prin ea
însăşi posibilitatea transmiterii prin gir. Cecul girabil se poate transfera prin
gir cu toate drepturile care decurg din aceasta;

37
b. cec plătibil unei anumite persoane cu clauza
“nu la ordin”. Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir, ci numai pe calea
cesiunii ordinare;
c. cec la purtător. Cecurile care fac parte din
această categorie, în momentul emiterii, nu indică expres beneficiarul sau
poartă menţiunea “la purtător”. Acest cec va fi plătit fie persoanei
desemnată ca beneficiar, fie purtătorului instrumentului.
Cecul la purtător se transmite prin simpla remitere a titlului de la un
purtător la altul.

2) Cambia este obligaţia scrisă de a plăti sau de a face să se plătească la


scadenţă o sumă de bani determinată.
Cambia este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în
legătură, în procesul creării sale, trei persoane: trăgătorul, trasul şi
beneficiarul. Titlul este creat de trăgător, în calitate de creditor, care dă ordin
debitorului său numit tras să plătească o sumă fixă, la o dată determinată în
timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.

TRĂGĂTOR TRAS BENEFICIAR


(creditor) (debitor)

TRAGE O CAMBIE ACHITĂ SUMA ÎNCASEAZĂ SUMA DE BANI


ASUPRA DEBITORULUI BENEFICIARULUI

Cambia este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie să satisfacă


anumite condiţii exprimate în formule consacrate de redactare a textului care
exprimă clauze cu valoare juridică strictă.
În toate redactările, cambia trebuie să cuprindă menţiunile obligatorii
cuprinse în lege care să satisfacă cerinţele suficientei informaţii, precum şi
cerinţele reflectării obligaţiilor cambiale asumate de către părţi prin titlul
respectiv.
Cambia cuprinde:
1. Denumirea de cambie trecută în însuşi textul titlului şi
exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu;
2. Ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată;
3. Numele aceluia care trebuie să plătească (tras);

37
4. Arătarea scadenţei;
5. Arătarea locului unde plata trebuie făcută;
6. Numele aceluia căruia sau la ordinul căruia trebuie făcută;
7. Arătarea datei şi a locului emiterii;
8. Semnătura celui care emite cambia (trăgător).

3) Biletul la ordin este un instrument prin care emitentul îşi ia


angajamentul de a plăti, la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului,
sau celui care este posesorul legitim al instrumentului.
Biletul la ordin este titlul de credit, care pune în legătură, în procesul creării
sale, două persoane: emitentul şi beneficarul. Titlul este creat de emitent, în
calitate de debitor, care se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit
termen sau la prezentare, unui beneficiar aflat în calitate de creditor.
Biletul la ordin este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie să
satisfacă anumite condiţii exprimate în formule consacrate de redactare a
textului, care exprimă clauze cu valoare juridică strictă. În toate redactările
biletul la ordin trebuie să cuprindă menţiunile obligatorii prevăzute de lege care
să satisfacă cerinţele suficientei informaţii care decurge din titlu, precum şi
cerinţele certitudinii reflectării obligaţiilor asumate de către părţi în titlul
respectiv.
Biletul la ordin cuprinde:
1. Denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul
titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu;
2. Promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă
determinată;
3.Arătarea scadenţei;
4.Arătarea locului unde plata trebuie făcută;
5.Numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;
6. Arătarea datei şi a locului emiterii;
7.Semnătura emitentului.

4) Chitanţa se întocmeşte pentru încasările în lei.

5) Chitanţa fiscală se emite pentru vânzările cu plata în numerar


evidenţiindu-se şi TVA inclusă.

37
6) Foaia de vărsământ cu chitanţă este utilizată pentru depunerea
sumelor în lei, din casierie la bancă.

7) Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată de către


emitentul acestuia unei societăţi bancare receptoare, de a pune la dispoziţia
unui beneficiar, o anumită sumă de bani. Participanţii într-un astfel de transfer
sunt:
- emitentul este persoana care emite un ordin de plată pe cont
propriu;
- plătitorul (client al societăţii bancare) sau primul plătitor;
- beneficiarul – terţe persoane fizice sau juridice cărora emitentul le
datorează o sumă de bani.
O astfel de dispoziţie este considerată ordin de plată numai dacă:
a. societatea bancară receptoare dispune de fondurile reprezentate prin
respectiva sumă de bani – denumite fonduri băneşti – fie prin debitarea unui
cont al emitentului, fie prin încasarea acesteia de la emitent
şi
b. nu prevede că plata trebuie făcută la cererea beneficiarului.
TRANSFER-CREDIT este o serie de operaţiuni care începe prin
emiterea de către plătitor a unui ordin de plată dat unei societăţi bancare de a
pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani şi care se
finalizează prin acceptarea respectivului ordin de plată de către societatea
bancară destinatară.
Ordinul de plată conţine următoarele menţiuni obligatorii:
a. ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;
b. numele sau denumirea beneficiarului şi, după caz, numărul contului
acestuia deschis la societatea bancară destinatară;
c. numele sau denumirea plătitorului, numărul contului acestuia deschis la
societatea bancară iniţiatoare;
d. denumirea societăţii bancare receptoare;
e. elementul sau elementele care să permită autentificarea emitentului de
către societatea bancară iniţiatoare.

37
8) Cecul de numerar este utilizat pentru ridicarea sumelor de la bancă.
Pentru a fi valabil, el trebuie să conţină semnăturile persoanelor împuternicite
să dispună plăţi din conturile deschise la bancă.

Schematic, documentele se pot reprezenta astfel:

CASA cec numerar


REGISTRUL chitanţa
DE CASĂ chitanţa fiscală
foaie de vărsământ cu chitanţă
încasări stat de salarii
plăţi lista de avans chenzinal
decont de cheltuieli, ordin de
deplasare
factura

CONTURI EXTRAS DE
LA BĂNCI CONT

încasări foaie de vărsământ


plăţi ordin de plată
factura
cec de numerar, etc

ordin de plată
factura
ALTE ELEMENTE chitanţa fiscală
timbre fiscale
DE TREZORERIE mărci poştale
tichete de călătorie
deconturi

CAPITOLUL 3

TEHNICA OPERATIVĂ ŞI EVIDENŢA PLĂŢILOR ŞI


ÎNCASĂRILOR PRIN CONTURILE BANCARE

3.1. Generalităţi
Plăţile şi încasările prin conturile bancare reprezintă virări de sume,
corespunzătoare valorii mărfurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor

37
executate, din conturile cumpărătorilor (plătitorilor) în conturile furnizorilor
(beneficiarilor de sume).
Instrumentele de plată au fost arătate în capitolul anterior.
În raport de plată la vedere sau plată cu asigurare anticipată a sumelor,
se utilizează două modalităţi de decontare :
a) decontarea prin acceptare ;
b) decontarea prin acreditiv şi scrisoare de garanţie bancară.

3.2. Evidenţa viramentelor în baza ordinului de plată


Ordinul de plată este instrumentul prin care plătitorul dă ordin băncii sale
să pună la dispoziţia unui beneficiar o sumă de bani, la o anumită dată.
Operaţiunile pe care le implică derularea viramentelor în baza ordinului de
plată poartă denumirea de transfer-credit, iar societăţile bancare participante
trebuie să efectueze, în ordine, următoarele operaţii: recepţia ordinului de
plată, autentificarea acestuia, acceptarea sau refuzul ordinului de plată şi
executarea ordinului de plată.
Fluxul informaţional al viramentelor în baza ordinului de plată (anexele
nr. 1, 2, 3, 4 şi 5) se realizează diferit, în funcţie de localităţile în care se
situează societăţile bancare unde sunt deschise conturile curente ale
plătitorilor şi beneficiarilor de sume.
Din acest punct de vedere, se întâlnesc următoarele situaţii:
1. Decontarea intrabancară (între unităţile aceleiaşi bănci) ;
2. Decontarea interbancară (între bănci diferite), care poate fi: decontare
intrajudeţeană – în cadrul aceluiaşi judeţ şi decontare interjudeţeană – între
judeţe diferite. În cazul decontării interjudeţene pot apare următoarele situaţii:
a) societatea bancară iniţiatoare dispune de o unitate bancară în
judeţul de destinaţie;
b) societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o unitate bancară în
judeţul de destinaţie, iar societatea bancară destinatară dispune
de o unitate bancară în judeţul de iniţiere a operaţiunii;
c) societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o unitate bancară în
judeţul de destinaţie şi nici unitatea bancară destinatară nu
dispune de o unitate bancară în judeţul de iniţiere a operaţiunii.

37
Exemplu pentru anexa nr. 3:
Clientul plătitor şi clientul beneficiar au conturi curente deschise la
societăţi bancare diferite, situate în localităţi diferite (anexa OP3), fluxul
informaţional parcurgând următoarele etape:
1. Plătitorul iniţiază plata prin depunerea ordinului de plată la
banca sa iniţiatoare (banca A);
2. Banca A debitează contul plătitorului pe baza exemplarului 1 al
ordinului de plată, iar exemplarul 3 este remis plătitorului;
3. Banca A transmite ordinul de plată prin reţeaua intrabancară
unităţii bancare prezentatoare (Banca A’) din judeţul de destinaţie;
4. Banca A’ introduce ordinele de plată în compensare la
susursala Băncii Naţionale a României din judeţul de destinaţie;
5. Banca B primeşte ordinele de plată prin compensare la Banca
Naţională a României din judeţul de destinaţie şi completează pe verso-ul
acestora data compensării;
6. Sucursala Băncii Naţionale a României comunică rezultatele
compensării centralei Băncii Naţionale a României;
7. Banca B creditează contul beneficiarului de sumă şi remite
acestuia exemplarul 2 al ordinului de plată ca anexă la extrasul de cont.

3.2.1. Exemplul nr. 1


Societatea comercială “ARPANET” SRL depune la sucursala Olt a BCR
(unde are deschis contul curent) ordinul de plată (OP) nr. 54 din 28.03 a.c. în
vederea plăţii facturii emise de societatea comercială “MICROGEN” SRL, în
valoare de 50 milioane lei. Furnizorul are contul deschis la sucursala Olt a
Reiffeissen Bank.
1. Evidenţa la sucursala Olt a BCR:
2511 Conturi curente SC “ARPANET” 111 Cont curent BNR 50000000
=
2. Evidenţa la sucursala Olt a BNR:
3712 Conturi curente societăţi bancare Conturi curente socie-
– sucursale tăţi bancare–
Sucursala Olt a BCR sucursale
3712 Sucursala Olt 50000000
= Reiffeissen Bank
3. Evidenţa la sucursala Olt a Reiffeissen Bank:
111 Cont curent BNR 2511 Conturi curente
= 50000000

37
SC “MICROGEN“

3.2.2. Exemplul nr. 2


Societatea comercială “ARPANET” SRL are cont curent deschis la
sucursala Dolj a BRD şi depune la bancă OP nr. 53 din 04.04 a.c.,
reprezentând mărfuri cumpărate de la SC “MICROGEN” SRL, în valoare de 85
milioane lei. Ordinul de plată are menţionată data la care furnizorul va intra în
posesia sumei convenite, respectiv 20.04 a.c. Furnizorul are contul curent
deschis la sucursala Olt a BCR.
1. Evidenţa la sucursala Dolj a BRD:
2511 Conturi curente SC “ARPANET” Decontări letrice –
34156 operaţiuni emise 85000000
=
2. Evidenţa la sucursala Olt a BRD:
34159 Decontări letrice – operaţiuni Cont curent BNR
primite 111 85000000
=
3. Evidenţa la sucursala Olt a BNR:
3712 Conuri curente societăţi bancare Conturi curente socie-
– sucursale tăţi bancare – sucur-
Sucursala Olt a BRD 3712 sala Olt a BCR 85000000
=
4. Evidenţa primirii ordinului de plată cu scadenţă viitoare, la sucursala Olt a
BCR
111 Cont curent BNR Depozite pentru
25334 ordine de plată cu 85000000
= scadenţă
5. La scadenţa ordinului de plată, sucursala Olt a BCR creditează contul curent
al beneficiarului de sumă
25334 Depozite pentru ordine de plată Conturi curente SC
cu scadenţă 2511 “Microgen” SRL 85000000
=
Notă : Decontările interbancare se pot realiza şi direct între societăţile bancare
iniţiatoare şi destinatare, prin intermediul conturilor de corespondent pe care
acestea şi le deschid reciproc, şi anume:
-121 « Conturi de corespondent la bănci (nostro)» ;
-122 « Conturi de corespondent ale băncilor (loro)».
Pentru disponibilul din aceste conturi, respectiv soldul debitor al contului
121 şi soldul creditor al contului 122, băncile încasează, respectiv bonifică
dobânzi, evidenţiate cu ajutorul următoarelor conturi :
-1271 «Creanţe ataşate» ;
-1272 « Datorii ataşate ».

37
3.2.3. Exemplul nr. 3
Societatea comercială “ARPANET” SRL care are cont curent deschis la
sucursala Dolj a BCR, prezintă la bancă OP nr. 73 din 15.04 a.c.,
reprezentând achitarea contravalorii furnizorului său de materiale, SC
“MICROGEN” SRL, în valoare de 45 milioane lei. Furnizorul are cont deschis
la sucursala Dolj a Bancpost. Decontarea se realizează prin intermediul
conturilor de corespondent pe care cele două bănci şi le-au deschis reciproc.
De asemenea, se calculează şi se evidenţiază dobânda aferentă
disponibilului din contul de corespondent al societăţii bancare destinatare
deschis la BCR Dolj, în sumă de 8 milioane lei.

1. Evidenţa la sucursala Dolj a BCR:


Conturi de corespon-
2511 Conturi curente SC “ARPANET” 122 dent ale băncilor
(loro) analitic 45000000
= Bancpost Dolj
2. Evidenţa la sucursala Dolj a Bancpost:
121 Conturi de corespondent la bănci Conturi curente SC
(nostro) analitic BCR Dolj 2511 “Microgen” SRL 45000000
=
3. Se evidenţiază dobânda de încasat aferentă disponibilului din contul de
corespondent al societăţii bancare Bancpost Dolj deschis la BCR Dolj:
- Evidenţa la sucursala Dolj a BCR:
6062 Dobânzi la conturile de Datorii ataşate
corespondent 1272 8000000
=
- Evidenţa la sucursala Dolj a Bancpost:
1271 Creanţe ataşate Dobânzi de la conturi-
7012 le de corespondent 8000000
=
3. Se evidenţiază dobânda plătită, respectiv încasată la scadenţă:
- Evidenţa la sucursala Dolj a BCR:
1272 Datorii ataşate Conturi de corespon-
122 dent ale băncilor 8000000
= (loro) analitic
Bancpost Dolj
- Evidenţa la sucursala Dolj a Bancpost:
121 Conturi de corespondent la bănci 1271 Creanţe ataşate
(nostro) analitic BCR Dolj 8000000
=

3.2.4. Exemplul nr. 4

37
Societatea comercială “ARPANET” SRL prezintă la banca sa, sucursala
Dolj a BRD, ordinul de plată nr. 72, reprezentând achitarea contravalorii facturii
furnizorului său de materiale, în sumă de 30 milioane lei. Furnizorul are contul
curent deschis la sucursala Dolj a Bancpost. În momentul compensării, ordinul
de plată este refuzat la încasare de către banca beneficiarului de sumă (nu
este indicat corect contul corect al furnizorului).

1. Se evidenţiază debitarea contului curent al plătitorului la sucursala Dolj a


BRD:
2511 Conturi curente SC “ARPANET” 111 Cont curent BNR 30000000
=
2. În momentul compensării, sucursala Dolj Bancpost înregistrează sumele
neclarificate:
111 Cont curent BNR 1621 Alte sume datorate 30000000
=
3. Concomitent, sucursala Dolj Bancpost stornează operaţiunea anterioară cu
suma refuzată la încasare:
111 Cont curent BNR 1621 Alte sume datorate -30000000
=
4. Sucursala Dolj a BRD returnează banii în contul plătitorului, stornând
operaţiunea iniţială pentru a nu afecta rulajul celor două conturi:
2511 Conturi curente SC “ARPANET” 111 Cont curent BNR -30000000
=

3.3. Evidenţa viramentelor în baza cecului


Cecul, ca instrument de plată, în procesul creării sale pune în legătură
trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Trăgătorul emite cecul,
posesorul legitim îl încasează, iar trasul îl plăteşte.
Există mai multe tipuri de cecuri, clasificate astfel:
a) din punct de vedere al modului în care este stipulat beneficiarul, cecurile
pot fi: nominative, la ordin şi la purtător;
b) După modul de încasare există: cecuri obişnuite (nebarate), cecuri
barate, cecuri de călătorie şi cecuri certificate;
c) În funcţie de părţile angajate în derularea plăţilor, cecurile pot fi:
personale (trase de persoane fizice sau juridice asupra unei bănci) şi
circulare sau bancare (trase de o bancă asupra altei bănci).

37
Utilizarea cecului ca instrument de decontare a plăţilor interbancare fără
numerar pe suport de hârtie compensate multilateral dă naştere la următoarele
circuite (anexele nr. 6, 7, 8, 9 şi 10):
-circuitul nr. 1 (local): intervine atunci când clientul beneficiar şi clientul
plătitor au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în reşedinţa de
judeţ şi care aparţin unor societăţi bancare diferite;
-circuitul nr. 2 (intrajudeţean): intervine atunci când cei doi clienţi ai băncii
au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în acelaşi judeţ şi care
aparţin unor societăţi bancare diferite;
-circuitul nr. 3 (interjudeţean) : clienţii băncii au conturi curente deschise la
unităţi bancare diferite, situate în alte judeţe. În această situaţie pot interveni
trei circuite diferite, astfel:
a) societatea bancară iniţiatoare dispune de o unitate bancară în judeţul
de destinaţie;
b) societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o unitate bancară în
judeţul de destinaţie, iar societatea bancară destinatară dispune de o
unitate bancară în judeţul de iniţiere;
c) societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o unitate bancară în
judeţul de destinaţie, iar societatea bancară destinatară nu dispune
de o unitate bancară în judeţul de iniţiere.

Exemplu pentru circuitul C-3 (anexa nr. 8):


Clientul plătitor şi clientul beneficiar au conturi curente deschise la
societăţi bancare diferite, situate în localităţi diferite, fluxul informaţional
parcurgând următoarele etape:
1. Clientul plătitor solicită băncii B eliberarea carnetului cec;
2. Banca B eliberează clientului carnetul cec;
3. Fila cec, completată de plătitor, este predată beneficiarului;
4. Clientul beneficiar depune fila cec la banca sa (banca A);
5. Banca A transmite cecurile, prin reţeaua interbancară, unităţii bancare
prezentatoare din judeţul de destinaţie (banca A’);
6. Banca A’ remite cecurile unităţii bancare destinatare (banca B);

37
7. Banca B, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului plătitor
prin creditul contului “Alte sume datorate”;
8. Banca B introduce scriptic la compensare cecurile, la sucursala BNR din
judeţul de destinaţie, BNR transmite datele compensării băncii A’ şi
Centralei BNR;
9. Banca A’ transmite unităţii bancare iniţiatoare date privind cecurile
acceptate la compensare de către unitatea bancară destinatară;
10. Banca A (iniţiatoare) creditează contul clientului beneficiar prin debitul
contului de decontări interbancare.

3.3.1. Exemplul nr. 5


Societatea comercială “STAR” SRL achiziţionează de la societatea
comercială “BRIDGE” SA produse electronice în valoare de 25 milioane lei.
Beneficiarul produselor plăteşte contravaloarea facturii furnizorului cu fila
cec nr. 4143 din 15.04 a.c., pe baza disponibilului din contul său curent
deschis la sucursala Dolj a BRD. SC “Bridge” SA prezintă fila de cec
împreună cu borderoul de încasare la banca sa, sucursala Dolj a BCR. SC
“STAR” SRL achită în numerar suma de 12200 lei, reprezentând
contravaloarea carnetului cec cumpărat de la banca sa.

1. Se evidenţiază la sucursala Dolj a BRD plata contravalorii carnetului cec în


numerar:
1011 Casa în lei % 12200
= 362 Materiale 10000
35327 TVA colectată 2200
2. Se evidenţiază primirea filei cec de către sucursala Dolj BCR :
3712 Valori primite la încasare = 3716 Conturi indisponibile
privind valori la
încasare 25000000
3. Se evidenţiază la sucursala Dolj a BRD suma datorată, ca urmare a primirii
filei cec:
2511 Conturi curente SC “STAR” 1621 Alte sume datorate 25000000
=
4. Se evidenţiază plata efectivă a filei cec prin Casa de compensaţie
interbancară, la sucursala Dolj a BRD:
1621 Alte sume datorate 111 Cont curent BNR 25000000

37
=
5. Se evidenţiază primirea filei cec de către sucursala Dolj a BCR:
111 Cont curent BNR 3712 Valori primite la 25000000
= încasare
6. Se evidenţiază creditarea contului beneficiarului de sumă la sucursala Dolj a
BCR:
3716 Conturi indisponibile privind 2511 Conturi curente SC 25000000
valori la încasare “BRIDGE”
=
7. Se evidenţiază încasarea comisionului perceput de bancă:
2511 Conturi curente SC “BRIDGE” 7029 Comisioane 2500
=

3.3.2. Exemplul nr. 6


Societatea comercială “STAR” SRL are cont deschis la sucursala Dolj a
Reiffeissen Bank şi livrează mărfuri în valoare de 36 milioane lei către
societatea comercială “POINT” SRL, care are cont deschis la sucursala
Dolj a BRD. Cumpărătorul completează fila cec cu valoarea mărfurilor
livrate, care este transmisă beneficiarului de sumă. Fila cec împreună cu
borderoul de încasare este depusă la bancă în vederea remiterii spre
încasare la banca cumpărătorului. Cecul este introdus la compensare, iar
în urma şedinţei de compensare este refuzat la plată.

1. Se evidenţiază la contabilitatea sucursalei Dolj a Reiffeissen Bank cecul


primit la încasare:
3712 Valori primite la încasare = 3716 Conturi indisponibile
privind valorile la
încasare 36000000
2. Se evidenţiază la sucursala Dolj a BRD introducerea cecului la compensare:
1621 Alte sume datorate 111 Cont curent BNR 36000000
=
3. Se evidenţiază refuzul de plată:
-la sucursala Dolj a BRD :
111 Cont curent BNR 1621 Alte sume datorate 36000000
=
4. La sucursala Dolj a Reiffeissen Bank:
a) se evidenţiază sumele recuperate de la sucursala Dolj a BRD privind cecurile
refuzate la plată (evidenţa la sucursala Dolj a Reiffeissen Bank:
111 Cont curent BNR 1611 Valori de recuperat 36000000
=
1611 Valori de recuperat 3712 Valori primite la
= încasare 36000000

37
b) concomitent, se evidenţiază închiderea contului 3716 la sucursala Dolj a
Reiffeissen Bank:
111 Cont curent BNR 3716 Conturi indisponibile
= privind valori la
încasare 36000000

3.4. Evidenţa viramentelor în baza cambiei şi a biletului la ordin


Cambia este un titlu de credit negociabil şi instrument de plată care
constată obligaţia asumată de către un debitor de a plăti la vedere sau la o
scadenţă fixată beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sumă de bani
determinată. Cambia pune în legătură în procesul creării sale trei persoane:
trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în calitate de
creditor, care dă ordin debitorului său numit tras să plătească o sumă fixată la
o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.
Acceptarea este angajamentul luat de tras, faşă de orice posesor
legitim, de a plăti cambia la scadenţă. Cambia este scadentă la vedere, la un
anumit timp la vedere, la un anumit timp de ladata emiterii sau la o dată fixă.
Cambia mai poate purta şi menţiunea de aval, aceasta reprezentând
angajamentul necondiţionat prin care un terţ sau un semnatar al cambiei
devine garant pentru obligaţiile asumate de debitor.
Posesorul cambiei o poate prezenta băncii pentru scontare, prin aceasta
banca acordă un credit beneficiarului cambiei egal cu valoarea înscrisă pe
cambie mai puţin taxa scontului (dobânda percepută de societatea bancară
calculată de la data scontării până la scadenţă). Prin scontare cambia trece în
proprietatea băncii.

3.4.1. Exemplul nr. 7

Societatea comercială “STAR” SRL, posesoare a unei cambii acceptate


de către societatea “POINT” (în calitate de tras sau debitor), prezintă cambia
însoţită de un borderou la banca sa, deschis la sucursala Dolj a BCR. Banca
posesorului cambiei transmite cambia primită sucursalei Dolj a Reiffeissen
Bank, banca trasului. După verificarea tuturor condiţiilor de formă şi fond,
sucursala Dolj a Reiffeissen Bank va debita contul curent al trasului cu

37
valoarea nominală a cambiei, de 70000000 lei. Pentru operaţiunea efectuată
banca percepe un comision de 0,05 % din valoarea cambiei.

1. Evidenţa la sucursala Dolj a BCR a primirii cambiei:


3712 Valori primite la încasare = 3716 Conturi indisponibile
privind valorile la
încasare 70000000
2. Evidenţa la sucursala Dolj a Reiffeissen Bank:
a) Se evidenţiază debitarea contului trasului:
2511 Conturi curente SC “POINT” 1621 Alte sume datorate 70000000
=
b) Se evidenţiază introducerea cambiei la încasare:
1621 Alte sume datorate 111 Cont curent BNR 70000000
=
3. Evidenţa la sucursala Dolj a BCR:
a) Se evidenţiază încasarea cambiei:
111 Cont curent BNR 3712 Valori primite la
= încasare 70000000
b) Se evidenţiază creditarea contului beneficiarului (trăgătorului):
3716 Conturi indisponibile privind 2511 Conturi curente SC
valori la încasare “STAR” 70000000
=
c) Se evidenţiază reţinerea comisionului:
2511 Conturi curente SC “POINT” 7029 Comisioane 35000
=

3.4.2. Exemplul nr. 8

Societatea comercială “STAR” SRL, beneficiarul unei cambii cu valoare


nominală de 40000000 lei şi termen de scadenţă 30 mai a.c., o prezintă băncii
sale (sucursala Dolj a Reiffeissen Bank) în vederea scontării pe data de 07
mai a.c. Trasul cambiei, societatea “POINT”, are contul curent deschis la
sucursala Dolj a BRD. Taxa scontului percepută de bancă este de 63 %. La
scadenţă banca beneficiară a cambiei va recupera sumele de la tras. Banca
percepe un comision de 100000 lei şi reţine un procent de garanţie, până la
încasarea cambiei, de 10 % din valoarea nominală.

1. Se evidenţiază la sucursala Dolj a Reiffeissen Bank valoarea nominală a


cambiei scontate:
20111 Scont şi operaţiuni asimilate 2511 Conturi curente SC

37
= “Star” 40000000
2. Se evidenţiază reţinerea taxei scontului şi a comisionului de către sucursala
Dolj a Reiffeissen Bank:
a) Calculul taxei scontului: Ts= 40000000*63*23/(365*100)=1587945 lei
b) Evidenţa reţinerii scontului, a comisionului şi a garanţiei de 10 %:
2511 Conturi curente SC “Star” % 5687945
= 376 Venituri înregistrate
în avans: 1587945
7029 Comisioane 100000
25336 Alte depozite
colaterale 4000000
c) Se evidenţiază scontul calculat, înregistrat la venituri în perioada următoare:
376 Venituri înregistrate în avans 70211 Dobânzi la operaţiile
= de scont, asimilate şi
alte creanţe
comerciale 1587945
3. Se evidenţiaza încasarea cambiei la scadenţă:
a) Evidenţa la sucursala Dolj a BRD:
2511 Conuri curente SC « POINT » 1621 Alte sume datorate 40000000
=
b) Se evidenţiază plata efectivă a cambiei prin Casa de compensaţii interbancare:
1621 Alte sume datorate 111 Cont curent BNR 40000000
=
c) Se evidenţiază încasarea cambiei de către sucursala Dolj a Reiffeissen Bank :
111 Cont curent BNR 20111 Scont şi operaţiuni
= asimilate 40000000
d) Se evidenţiază restituirea garanţiei reţinute la sucursala Dolj a Reiffeissen Bank :
25336 Alte depozite colaterale 2511 Cont curent SC
= “STAR” 40000000

Biletul la ordin este un instrument de plată (sau titlu de credit) prin care
emitentul îşi ia angajamentul de a plăti, la o anumită dată, o sumă determinată
beneficiarului sau posesorului legitim al instrumentului. Biletul la ordin pune în
legătură, în procesul creării sale, două persoane : emitentul şi beneficiarul.
Emitentul, în calitate de debitor, se obligă să plătească o sumă de bani la un
anumit termen sau la prezentare unui beneficiar aflat în calitate de creditor.
Evidenţa contabilă a decontărilor, utilizând ca instrument de plată biletul
la ordin, este asemănătoare cu cea a cecului şi a cambiei.

37
CIRCUITUL NR. 1 (LOCAL) AL ORDINULUI DE PLATĂ – OP. 1

BANCA NAŢIONALĂ A
ANEXA NR. 1 ROMÂNIEI
DIRECŢIA DE
PLĂŢI
ŞI DECONTĂRI
BANCARE

BNR

3
CIRCUITUL NR. 2 (INTRAJUDEŢEAN) 3
AL ORDINULUI DE PLATĂ – OP. 2
BANCA SUCURSALA BANCA
A B
C BANCA NAŢIONALĂ A C
ANEXA NR. 2 ROMÂNIEI
C-1 1 2 C-1 C 4
DIRECŢIA DE
PLĂŢI
CLIENT ŞI DECONTĂRI CLIENT
PLĂTITOR BANCARE BENEFICIAR

BNR

3 3
BANCA SUCURSALA BANCA
A B
C C

C-1 1 2 C-1 C sau C+1 4

CLIENT CLIENT
PLĂTITOR 37 BENEFICIAR
CIRCUITUL NR. 3 (INTERJUDEŢEAN) AL ORDINULUI DE PLATĂ – OP. 3

BANCA NAŢIONALĂ A
ANEXA NR. 3 ROMÂNIEI
DIRECŢIA DE
PLĂŢI
ŞI DECONTĂRI
BANCARE

C-2, C-1 C

3
BNR

4 4
BANCA BANCA SUCURSALA BANCA
CIRCUITUL
A NR. 4 (INTERJUDEŢEAN)
A’ AL ORDINULUI DE PLATĂ – OP.
B4
C C

ANEXA NR. 4 BANCA NAŢIONALĂ A


C-2 1 2 ROMÂNIEI C sau C+1 5

DIRECŢIA DE CLIENT
CLIENT
PLĂTITOR PLĂŢI BENEFICIAR
ŞI DECONTĂRI
BANCARE

JUDEŢUL I C JUDEŢUL II C, C+1

BNR 4

3 3
BANCA SUCURSALA BANCA BANCA
A B B
C C

C-1 1 2 C-1 C+1 sau C+2 5

CLIENT CLIENT
PLĂTITOR BENEFICIAR

37 JUDEŢUL II
JUDEŢUL I
CIRCUITUL NR. 5 (INTERJUDEŢEAN) AL ORDINULUI DE PLATĂ – OP. 5

ANEXA NR. 5

BANCA NAŢIONALĂ A
ROMÂNIEI

DIRECŢIA DE
PLĂŢI
ŞI DECONTĂRI
BANCARE

SERVICIUL DE
COMPENSARE
MULTILATERALĂ
4 A PLĂŢILOR 4
BANCA FĂRĂ NUMERAR BANCA
A PE SUPORT DE B
C HÂRTIE C

3 C-2, C-1 BUCUREŞTI C, C+1 5

BANCA BANCA
A B

C-3 1 2 C-3 C+1 6

CLIENT CLIENT
PLĂTITOR BENEFICIAR

JUDEŢUL I JUDEŢUL II

37
CIRCUITUL NR. 1 (LOCAL) AL CECULUI – C. 1

ANEXA NR.6 BANCA NAŢIONALĂ A


ROMÂNIEI
DIRECŢIA DE
PLĂŢI
ŞI DECONTĂRI
BANCARE

BNR

3 3
BANCA SUCURSALA BANCA
A B
C C

C-1
C-1 1 2 C 4

CLIENT CLIENT
2
BENEFICIAR PLĂTITOR

CIRCUITUL NR. 2 (INTRAJUDEŢEAN) AL CECULUI – C. 2

ANEXA NR.7 BANCA NAŢIONALĂ A


ROMÂNIEI
DIRECŢIA DE
PLĂŢI
ŞI DECONTĂRI
BANCARE

BNR

4 4
BANCA SUCURSALA BANCA
A B
C C

1 5 C-1 C-1 3
C-2
C sau
C+1
CLIENT 2 CLIENT
BENEFICIAR 37 PLĂTITOR
CIRCUITUL NR. 3 (INTERJUDEŢEAN) AL CECULUI – C. 3

BANCA NAŢIONALĂ A
ANEXA NR.8 ROMÂNIEI
DIRECŢIA DE PLĂŢI
ŞI DECONTĂRI
BANCARE

C, C+1 C
CIRCUITUL NR. 5 (INTERJUDEŢEAN) AL CECULUI – C. 5
6
BNR
ANEXA NR10
5 5
BANCA C-3, C-2 BANCA SUCURSALA BANCA
A A’BANCA NAŢIONALĂ A B
C C
2
ROMÂNIEI

1 7 7 C-1
DIRECŢIA DE
C-3 C-1 PLĂŢI C-1
CIRCUITUL NR. 43(INTERJUDEŢEAN)
ŞI DECONTĂRI AL CECULUICLIENT
– C. 4
CLIENT
BANCARE PLĂTITOR
BENEFICIAR
ANEXA NR.9 BANCA NAŢIONALĂ A
SERVICIUL DE
ROMÂNIEI
COMPENSARE
MULTILATERALĂ
DIRECŢIA DEA
JUDEŢUL I PLĂŢILOR FĂRĂ
PLĂŢI JUDEŢUL II
7 NUMERAR PE
ŞI DECONTĂRI 7
BANCA SUPORT DE
BANCARE BANCA
A HÂRTIE B
C C
C C-1, C

8
2 BNR 6 4
5
6 C-3 6 C-3,BANCA
C-2
C-5, C-4 3 SUCURSALA C-1, C
BANCA
C, C+1 BANCA
A B B
C C

BUCUREŞTI C-3
3 C-1 4
C-4 1 7 C+1
BANCA BANCA
A 2 B
C-3, C-2 CLIENT
CLIENT PLĂTITOR
BENEFICIAR

1 9 5 JUDEŢUL II
C-6 C+1 JUDEŢUL I C-1

CLIENT CLIENT
BENEFICIAR PLĂTITOR

37
JUDEŢUL I JUDEŢUL II
37
localitatea şi
ANEXA NR. 11 data emiterii
numărul filei de cec

felul cecului
moneda
suma în cifre

CECUL
BANCA COMERCIALĂ BCX Bucureşti, Strada Doamnei
Nr. 3, Sector 3
020406080
Plătiţi în schimbul acestui CEC emis la …………………………
(localitatea) (data)
stipulat…………………………………………
suma de
(moneda) (în cifre)
(în litere)
CLIENT BCX
Piteşti, Bd. Carol, Nr. 3
lui …………………………sau la ordinul său.
Plătibil la
Cod fiscal ….12345678

Sucursala Bucureşti
Str. Doamnei nr. 4, Sector 3
LS
(denumirea şi adresa unităţii bancare trase)
Vă rugăm ca această porţiune să nu fie scrisă sau ştampilată

Cont nr. …………………………… Cont nr. ..1..1..1..1..1..1..1..1..1..1.


Deschis la ………………………… Cod ……………………...2..2..2..2.
Cod…………………………………

BENEFICIAR TRĂGĂTOR
TRAS
numele şi
adresa
bancii dvs.
ştampila
numele (pt.
beneficiarului persoane
juridice)
suma
numărul
(în litere) contului dvs. codul băncii

dvs.
numele
dvs.

Cecul este cel mai convenabil instrument cu care se pot plăti contravaloarea unor
cumpărături, servicii etc., fără a avea nevoie de numerar.
Un cec este un formular prin care ordonaţi băncii dvs. să plătească o sumă de bani:
din contul dvs. către o altă persoană (fizică sau juridică).
În acest proces sunt implicate trei părţi: persoana (fizică sau juridică) care ordonă
plata, denumită trăgător, societatea bancară care trebuie să efectueze plata, denumită tras
şi persoana (fizică sau juridică) către care trebuie efectuată plata, denumită beneficiar.

37
BANCA COMERCIALĂ BCX Bucureşti, Strada Doamnei
Nr. 3, Sector 3
020406080 0 5 0 5 2 0 0 3
Plătiţi în schimbul acestui CEC emis la …Bucureşti…………….
(localitatea) (data)
stipulat…la ordin.………………………………
suma de lei 3 5 0 3 0 5 0 0 0
trei milioane cinci sute trei mii (moneda) (în cifre)
(în litere)
STAR S.A.
cincizeci lei Piteşti, Bd. Carol, Nr. 3
lui Ionescu Constantin sau la ordinul său.
Cod fiscal ….12345678
Plătibil la

Sucursala Argeş, Piteşti ConstSt Clien


Bd. I.C. Brătianu nr. 70
ere t
LS
(denumirea şi adresa unităţii bancare trase)
Semnătura trăgătorului BCX
Vă rugăm ca această porţiune să nu fie scrisă sau ştampilată

Cont nr. …………………………… Cont nr. ..1..1..1..1..1..1..1..1..1..1.


Deschis la ………………………… Cod ……………………...2..2..2..2.
Cod…………………………………

numărul denumirea
Un cec conţine: informaţii tipărite în prealabil de
băncii dvs.
contului dvs.
către bancă (numele şi adresa băncii dvs., numărul filei de
cec, numărul contului şi codul băncii dvs.) şi informaţii pe care le
scrieţi dvs. în calitate de trăgător (data şi locul emiterii, numele beneficiarului, moneda,
suma de plată în cifre şi litere, semnătura dvs., ştampila dvs. – pentru persoane juridice – şi
menţiuni suplimentare. Dacă cineva îşi plăteşte o datorie faţă de dvs. prin intermediul unui
cec pe care vi-l remite, sunteţi în postura de beneficiar şi cecul primit arată ca în figura de
mai jos.
Pe cec trebuie să înscrieţi denumirea băncii şi numărul contului dvs. bancar, apoi
predaţi cecul la ghişeul băncii.
În scurt timp banii se vor afla în contul dvs. şi îi veţi putea folosi cum doriţi.

1)GIRANT……………………...
…………………………………..
Girat către………………………
…………………………………..
Data…………..
______________ LS
(semnătura girant)
1)GIRANT……………………...
…………………………………..
Girat către………………………
…………………………………..
Data…………..
______________ LS Vă rugăm ca această porţiune să nu fie scrisă sau ştampilată

(semnătura girant)

data numele semnătura numele


girării giratarului
dvs. dvs. În
situaţia în care, după ce aţi primit un cec, doriţi să vă achitaţi o obligaţie către o terţă
persoană, nu aveţi decât să înscrieţi pe versoul cecului următoarele date: numele dvs.
(girantul), numele celui căruia îi giraţi cecul (giratarul), data girării, semnătura dvs., după care
predaţi cecul persoanei în cauză.

37
BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Finanţelor:
SISTEMUL CONTABIL AL AGENŢILOR ECONOMICI
Editura Economică, Bucureşti,1994;
2. Ilie Popovici:
FUNCŢIUNILE CONTURILOR ÎN CAUZUL UTILIZĂRII PLANULUI DE
CONTURI GENERAL; ACTUALIZĂRI PENTRU ANUL 2003
Editura “Danubius”, Brăila, 2002;
3. Ilie Popovici:
CONTABILITATEA ARMONIZATĂ CU DIRECTIVELE EUROPENE;
MONOGRAFIE CONTABILĂ (INCLUSIV UNELE PARTICULARITĂŢI
DE ÎNREGISTRARE)
Editura “Danubius”, Brăila, 2003;
4. Colectiv:
CONTABILITATE – MANUAL PENTRU LICEE ECONOMICE, CLASA
A XI-A
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1998;
5. Banca Naţională a României:
REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPENSAREA MULTILATERALĂ A
PLĂŢILOR INTERBANCARE FĂRĂ NUMERAR PE SUPORT HÂRTIE;
REGLEMENTĂRI PRIVIND CAMBIA ŞI BILETUL LA ORDIN;
REGLEMENTĂRI PRIVIND CECUL;
REGLEMENTĂRI PRIVIND ORDINUL DE PLATĂ
Direcţia de plăţi şi decontări bancare, Bucureşti, 1994;
6. Ministerul Finanţelor:
REVISTA FINANŢE, CREDIT, CONTABILITATE, Nr. 7-8 / 1998
Bucureşti, 1998.

37
37