Sunteți pe pagina 1din 8

Întrebări şi grile:

1. Ce este dreptul obiectiv?


2. Care sunt criteriile de constituire în sistem a normelor juridice şi care sunt componentele sistemului dreptului român.
3. Ce este dreptul subiectiv? Prezentaţi un exemplu din dreptul obiectiv şi un drept subiectiv corespunzător.
4. Din diviziunea dreptului privat fac parte:
a. dreptul civil, dreptul constituţional, dreptul penal;
b. dreptul familiei, dreptul financiar, dreptul comercial;
c. dreptul civil, dreptul comercial, dreptul familiei
5. În dreptul civil normele juridice preponderente sunt:
a. norme imperative;
b. norme morale;
c. norme dipozitive.
6. Element de structură al normei juridice este:
a. cauza
b. sancţiunea
c. obiectul
7. Voinţa neexprimată a părţilor referitor la conduita lor este înlocuită de normele juridice:
a. prohibitive
b. permisive
c. supletive
8. Metodă de interpretare a normelor juridice este:
a. interpretarea oficială autentică
b. interpretarea sistematică
c. interpretarea oficială cazuistică
9. Norma juridică este:
a. o regulă de conduită socială
b. o regulă de conduită generală, impersonală şi obligatorie
c. o regulă de conduită morală obligatorie
10. Ce este dispoziţia normei juridice?
11. Care sunt trăsăturile normei juridice?
12. Cum se clasifică normele juridice în funcţie de caracterul conduitei prescrise?
13. Interpretarea oficială legală este:
a. metodă de interpretare
b. formă de interpretare a normei juridice
c. premiză a raportului juridic
14. Activitatea de realizare a dreptului este desfăşurată de către:
a. persoanele fizice şi toate celelalte subiecte de drept
b. autorităţile publice competente
c. persoanele juridice
15. Diplomaţilor nu li se aplică legea română:
a.pentru orice fapte săvârşite pe teritoriul României
b. pentru faptele penale săvârşite pe teritoriul României
c. pentru orice raporturi juridice pe care le stabilesc în România
16. Aplicarea legii contravenţionale sau penale mai favorabile este:
a. regula de neretroactivitate a legii
b. este excepţie de ultractivitate
c. excepţie de retroactivitate
17. Constituie izvoare ale dreptului:
a. ştiinţa dreptului - doctrina
b. Constituţia şi celelalte acte normative
c. Precedentul judiciar (practica judecătorească)
18. Care sunt regulile de aplicare a dreptului (a normelor juridice) la situaţiile concrete?
Verificaţi-vă cunoștinţele:
19. În sens juridic, patrimoniul desemnează:
a) totalitatea bunurilor ce constituie averea unei persoane;
b) totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care aparţin unei persoane la un moment dat;
c) totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu conţinut economic, evaluabil în bani, care aparţin unei persoane.
20. Divizibilitatea patrimoniului se explică prin:
a) faptul că pot fi urmărite separat anumite bunuri determinate ce fac parte din patrimoniu;
b) posibilitatea de a fi transmis pe fracţiuni, prin acte juridice mortis causa;
c) posibilitatea ca, în cadrul aceluiaşi patrimoniu să existe mai multe mase de bunuri cu regimuri juridice deosebite.
21. Pe calea acţiunii oblice, creditorul:
a) poate să facă acte de dispoziţie sau de administrare pentru debitor;
b) nu se poate substitui debitorului în administrarea patrimoniului său;
c) nu poate intenta acele acţiuni ce privesc drepturi patrimoniale ale debitorului, care au însă un obiect neurmăribil.
22. Creditorul:
a) poate intenta acţiune în declararea simulaţiei unor acte încheiate de debitorul lor, numai dacă debitorul este insolvabil
sau este pe cale să devină insolvabil;
b) poate face o cerere de efectuare a înregistrării în cartea funciară a dreptului real dobândit de debitorul său, când acesta
neglijează efectuarea acestei înscrieri;
c) poate interveni în procesele debitorului lor cu privire la bunuri din patrimoniul său și în procesele de impărţeală ale
debitorului “ca nu cumva împărţele să se facă cu viclenie în vătămarea drepturilor lor”.
23. Oricare dintre creditorii chirografari ai unui debitor:
a) poate să ceară luarea unor măsuri conservatorii asupra patrimoniului debitorului;
b) poate să ceară executarea silită asupra bunurilor debitorului;
c) poate să intenteze acţiunea oblică sau acţiunea pauliană, în cazurile și în condiţiile legii.
24. Prin intermediul acţiunii revocatorii (pauliene),creditorul:
a) poate ataca actul debitorului său care refuză să accepte o ofertă de donaţie;
b) poate ataca un act cu titlu gratuit al debitorului, numai dacă terţul este complice la fraudă;
c) poate ataca un act încheiat de debitorul său în frauda sa, chiar dacă nu și-a cauzat sau și-a mărit o stare de
insolvabilitate.

Verificaţi-vă cunoștinţele:

25. Identificaţi viciul corespondent fiecărei calităţi a posesiei din tabelul de mai jos:
Calităţi Vicii
continuă Violenţa
publică Echivocul
netulburată Clandestinitatea
neechivocă Discontinuitatea

26. Posesia:
a) generează o prezumţie relativă de proprietate în materie imobiliară;
b) poate genera o prezumţie irefragabilă de proprietate în materie mobiliară;
c) poate genera o prezumţie relativă de proprietate în materie mobiliară;
27. Posesorul de bună-credinţă:
a) are dreptul la fructe, dacă a fost de bună-credinţă la momentul intrării în posesie, chiar dacă la momentul perceperii lor
nu mai era de bună-credinţă;
b) dobândește prin percepere numai fructele naturale și industriale;
c) dobândește fructele civile prin percepere, astfel că dacă acestea devin scadente anterior admiterii acţiunii de
revendicare, însă nu sunt percepute de către posesorul neproprietar,ele vor reveni posesorului neproprietar.

28. Acţiunea posesorie:


a) este o acţiune reală;
b) este o acţiune petitorie;
c) poate avea ca scop încetarea oricărei tulburări aduse posesiei.
29. Posesia:
a) se aplică drepturilor reale şi celor de creanţă;
b) este o stare de drept;
c) face să se nască un drept probabil de proprietate sau alt drept real.
30. Discontinuitatea, ca viciu al posesiei:
a) înseamnă exercitarea posesiei în mod neregulat, cu intermitenţe anormale;
b) este un viciu temporar, în sensul că durează pe timp de un an de zile;
c) duce la dobîndirea dreptului de proprietate.
31. Posesia este clandestină când:
a) este întemeiată sau conservată prin acte de violenţă în contra sau din partea adversarului;
b) posesorul o exercită cu intermitenţe anormale;
c) posesorul o exercită pe ascuns de adversarul său iar acesta nu este în stare de a putea să o cunoască.

Verificaţi-vă cunoștinţele:

32. Pot fi titulari ai dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în România:


a) cetăţeni străini cu domiciliul în România;
b) cetăţeni români cu domiciliul în străinătate;
c) statul și unităţile administrativ-teritoriale.
33. Pot dobândi dreptul de proprietate asupra construcţiilor în România:
a) persoane fizice străine cu domiciliul în România;
b) persoane fizice străine cu domiciliul în străinătate;
c) persoane juridice străine, dar numai dacă construcţia respectivă este achiziţionată în scop de investiţie
străină pe teritoriul României.
34. Dreptul de proprietate asupra unei construcţii:
a) se poate transmite valabil prin contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată;
b) se poate transmite valabil prin contract de vânzare-cumpărare, dar numai dacă acesta este încheiat
în formă autentică;
c) înstrăinate prin act sub semnătură privată conduce și la dobândirea dreptului de proprietate asupra
terenului pe care se află așezată acea construcţie.
35. Nerespectarea condiţiei încheierii actului de înstrăinare a terenurilor în formă autentică este
sancţionată cu:
a) nulitatea relativă;
b) nulitatea absolută;
c) inopozabilitatea.
36. Acţiunea de revendicare:
a) se introduce de către posesorul neproprietar;
b) se introduce de către proprietarul neposesor;
c) este o acţiune petitorie personală.
37. Dreptul de proprietate este un drept:
a) netransmisibil;
b) absolut;
c) relativ.
38. Constituie drepturi reale accesorii:
a) dreptul de uz, dreptul de uzufruct, dreptul de superficie;
b) dreptul de ipotecă, dreptul de gaj, dreptul de retenţie;
c) dreptul de administrare, dreptul de concesiune, dreptul de folosinţă.
39. Reprezintă un drept real principal:
a) dreptul de ipotecă;
b) dreptul de retenţie;
c) dreptul de uzufruct.
40. Nerespectarea regulilor dreptului de preemţiune la înstrăinarea unui teren agricol extravilan prin vânzare-
cumpărare se sancţionează cu:
a) nulitatea absolută;
b) nulitatea relativă;
c) nulitatea relativă, numai dacă cumpărătorul este de rea-credinţă.
41. Potrivit legii, de la data afișării ofertei de vânzare la Consiliul local, titularii dreptului de preemţiune trebuie să se
pronunţe în scris asupra acestuia în termen de:
a) 30 de zile;
b) 45 de zile, arătând și preţul oferit;
c) 60 de zile, fără a arăta preţul oferit.
42. Pentru a-și exercita dreptul prioritar la dobândirea imobilului expropriat, potrivit Legii nr.33/1994, fostul proprietar
trebuie să răspundă exproprietarului ce dorește să înstrăineze terenul expropriat, în termen de:
a) 30 de zile;
b) 45 de zile;
c) 60 de zile.
43. Dreptul de preemţiune se poate exercita dacă sunt îndeplinite și condiţiile:
a) să fie vorba de terenuri agricole, dar numai situate în extravilan (de
exemplu: terenuri arabile, vii, păduri etc.);
b) înstrăinarea să se facă numai prin vânzare;
c) actul juridic proiectat poate avea ca obiect numai nuda proprietate.
44. Titular al dreptului de proprietate publică poate fi:
a) statul; judeţul;
b) regia autonomă;
c) consiliul local; consiliul judeţean.
45. Dreptul de proprietate publică este:
a) alienabil;
b) imprescriptibil;
c) sesizabil.
Verificaţi-vă cunoștinţele:

46. Proprietatea anulabilă:


a) rezultă dintr-un act juridic lovit de nulitate absolută;
b) durează cel mult până la data rămânerii definitive a hotărârii de constatare a nulităţii actului;
c) durează cel mult până la momentul în care se împlinește termenul de prescripţie a acţiunii în anulare.
47. Indiviziunea poate avea ca obiect:
a) o casă de locuit;
b) cel mult trei bunuri determinate;
c) o universalitate de bunuri.
48. În cazul proprietăţii comune pe cote-părţi:
a) fiecare copărtaș poate efectua acte materiale privitoare la bun numai cu acordul celorlalţi;
b) fructele civile revin copărtașului care a depus diligenţe pentru producerea lor, numai dacă ceilalţi
copărtași nu au fost împiedicaţi să participe la producerea și la culegerea lor;
c) coproprietarul nu are dreptul să schimbe modul de folosinţă sau să transforme destinaţia bunului,
fără acordul tuturor coproprietarilor;
d) creditorii personali ai succesorului în indiviziune asupra unor imobile succesorale poate
cere punerea în vânzare a părţii indivizibile, chiar dacă nu s-a făcut partajul.
49. În materia coproprietăţii, regula unanimităţii nu se aplică:
a) actelor juridice de conservare efectuate de unul dintre coproprietari, chiar
dacă împotriva voinţei celorlalţi copărtași;
b) actelor juridice de administrare încheiate de către unul dintre copărtași împotriva voinţei celorlalţi copărtași în
măsura în care profită efectiv tuturor copărtașilor;
c) actelor juridice de administrare încheiate de către unul dintre copărtași, fără consimţământul celorlalţi
coproprietari, în măsura în care profită efectiv tuturor copărtașilor;
d) actelor de înstrăinare a întregului bun pe care un copărtaș le-a încheiat în mod unilateral,
în numele său propriu, ca un veritabil proprietar exclusiv al acelui bun;
e) actelor juridice de dispoziţie făcute de un copărtaș având ca obiect cota sa parte de drept.
50. Sunt permise convenţiile prin care copărtașii:
a) renunţă la dreptul de a cere partajul;
b) convin să rămână perpetuu în indiviziune;
c) convin să menţină starea de indiviziune pe o perioadă de 6 ani.
51 . Partajul judiciar se poate realiza prin:
a) partajarea în natură a bunului;
b) atribuirea bunului către unul dintre copărtași și plata de către acesta în favoarea celorlalţi copărtași a unei sulte
reprezentând echivalentul bănesc al cotei-părţi din drept aparţinând acestora;
c) vânzarea bunului prin licitaţie publică și atribuirea de sulte în favoarea copărtașilor.
52. Copărtașii pot încheia o convenţie de rămânere în indiviziune care:
a) poate fi valabilă pe o durată de maximum 3 ani;
b) poate fi reînnoită, prin acordul părţilor, pe o durată de maximum 5 ani, dar nu mai mult decât durata
stabilită iniţial de rămânere în indiviziune;
c) poate fi reînnoită înainte de expirarea duratei pentru care fusese încheiată;
d) poate fi reînnoită o singură dată.
53. Proprietatea asupra unui bun este rezolubilă:
a) numai când transmiterea dreptului de proprietate asupra acelui bun este afectată de o condiţie rezolutorie;
b) când transmiterea dreptului de proprietate asupra acelui bun este afectată de o condiţie suspensivă;
c) când transmiterea dreptului de proprietate s-a făcut printr-un act lovit de nulitate relativă.

Verificaţi-vă cunoștinţele:

54. Constituie modalităţi de accesiune mobiliară:


a) accesiunea animalelor;
b) specificaţiunea;
c) confuziunea;
d) avulsiunea.
55. Constituie modalităţi de accesiune imobiliară naturală:
a) dobândirea proprietăţii asupra unei construcţii ridicate pe un teren, de către proprietarul terenului;
b) aluviunea;
c) adjuncţiunea.
56. Atunci când un râu navigabil își face un braţ înconjurând pământul unui proprietar riveran:
a) proprietarul fondului păstrează proprietatea insulei formată din braţ;
b) proprietarul poate revendica de la stat insula timp de 1 an;
c) insula va avea același regim juridic cu al râului.

57. Dacă o persoană ridică o construcţie sau efectuează o lucrare pe un teren despre care știe că nu-i
aparţine, atunci:
a) proprietarul terenului poate obliga pe constructor să ridice acea construcţie, chiar dacă știa faptul
că acesta construia pe terenul său, însă a rămas în pasivitate până la finalizarea construcţiei;
b) dacă instanţa a dispus ridicarea construcţiei sau lucrării, cheltuielile cu privire la ridicare se suportă de
constructor, care poate plăti și daune-interese;
c) dacă proprietarul terenului invocă accesiunea, el trebuie să plătească constructorului valoarea
materialelor și preţul muncii.
58. Dacă o persoană ridică o construcţie sau efectuează o lucrare pe un teren în legătură cu care are
convingerea că îi aparţine, atunci:
a) proprietarul terenului poate obliga pe constructor să ridice lucrarea sau construcţia;
b) proprietarul terenului poate invoca accesiunea plătind constructorului valoarea
materialelor, preţul muncii, precum și valoarea sporirii fondului;
c) proprietarul terenului, în cazul în care invocă accesiunea, poate fi obligat să plătească o sumă de
bani egală cu aceea a creșterii valorii fondului.
59. În cazul lucrărilor făcute de o persoană cu materiale proprii pe terenul altcuiva:
a) proprietarul terenului pe care s-au făcut lucrările devine proprietarul lor, prin accesiune, cu obligaţia de a despăgubi pe
constructor, chiar dacă anterior cei doi proprietari încheiaseră o convenţie contrară;
b) constructorul îl poate obliga pe proprietarul terenului să-l despăgubească pentru construcţia ridicată, chiar dacă
proprietarul terenului nu invocase accesiunea;
c) dacă constructorul știe că terenul nu-i aparţine, atunci el are două posibilităţi, fie să pretindă valoarea materialelor și
preţul muncii, fie să ridice acele lucrări, chiar dacă proprietarul terenului nu invocă accesiunea.
60. Justul titlu poate fi opus proprietarului, terţ faţă de acesta, în materia uzucapiunii de 10 până la 20 de ani:
a) numai dacă are dată certă;
b) chiar dacă nu are dată certă;
c) numai dacă au fost îndeplinite formalităţile de publicitate imobiliară.
61. In materia uzucapiunii de 10 până la 20 de ani:
a) buna-credinţă se prezumă;
b) buna-credinţă trebuie să existe numai la momentul dobândirii imobilului;
c) buna-credinţă trebuie să existe pe tot timpul posesiei;
d) justul titlu trebuie dovedit de către cel care invocă uzucapiunea.

Verificaţi-vă cunoștinţele:

62. Ce înţelegeţi prin dezmembrăminte ale dreptului de proprietate? Proprietatea publică poate fi dezmembrată?
63. Constituie dezmembrăminte ale dreptului de proprietate:
a) indiviziunea;
b) accesiunea;
c) servitutea.
64. Dreptul de uzufruct acordat unei persoane juridice nu poate depăşi:
a) 10 ani;
b) 30 ani;
c) 60 ani.
65. Presupune existenţa a două fonduri care au proprietari diferiţi:
a) dreptul de superficie;
b) dreptul de servitute;
c) dreptul de abitaţie.
66. Servituţile urbane:
a) sunt constituite în folosul clădirilor;
b) sunt constituite în folosul terenurilor;
c) sunt constituite în mediul urban.
67. Servitutea încetează:
a) prin renunţare;
b) prin expirarea termenului;
c) prin imposibilitatea de exercitare.

Verificaţi-vă cunoștinţele:

68. În sistemul de drept românesc, în materia contractelor:


a) prioritară este voinţa internă a părţilor;
b) prioritară este voinţa externă, exteriorizată, a părţilor;
c) clauzele obișnuite trebuie expres stipulate, altfel rămân fără eficienţă juridică;
d) contractul obligă nu numai la ce este expres într-însul, ci și la toate urmările ce echitatea, obiceiul sau
legea le dau obligaţiei, după natura sa.
69. În cazul contractului încheiat prin telefon, locul încheierii contractului este acela:
a) unde se află ofertantul;
b) unde se află acceptantul;
c) unde s-a format acordul părţilor.
70. Într-un contract clauzele îndoielnice se pot interpreta:
a) în sensul care reiese din natura contractului;
b) în înţelesul în care ele pot produce un efect;
c) după obiceiul locului unde s-a încheiat contractul; d) în
favoarea celui care s-a obligat.
71. Într-un contract:
a) oricât de generali ar fi termenii întrebuinţaţi de părţi, obiectul contractului se reduce numai la
lucrurile la care se pare că părţile și-au propus a contracta;
b) când părţile au apelat la un exemplu, pentru a explica înţelesul unor clauze, nu trebuie să se reducă
întinderea obligaţiei la cuprinsul exemplului dat;
c) partea interesată poate dovedi că voinţa reală este alta decât cea exteriorizată prin cuvinte, dar această
probă se poate face numai cu elemente intrinseci contractului.
72. Contractul comutativ este acela în care:
a) părţile cunosc de la început întinderea obligaţiilor și existenţa drepturilor și obligaţiilor;
b) una dintre părţi procură un avantaj material celeilalte fără să-și micșoreze patrimoniul;
c) una dintre părţi își micșorează patrimoniul cu folosul patrimonial procurat celeilalte părţi.
73. Contractul de ipotecă este:
a) solemn;
b) consensual;
c) real.
74. În raport de forma de încheiere, contractele sunt:
a) consensuale, solemne, opozabile;
b) consensuale, translative, reale;
c) consensuale, solemne, reale.
75. Contractul real se formează în mod valabil:
a) prin simpla manifestare de voinţă a părţilor;
b) dacă manifestarea de voinţă îmbracă o anumită formă prescrisă de lege;
c) dacă manifestarea de voinţă este însoţită de remiterea materială a bunului.

Întrebări

76. Actul juridic civil – noţiune şi clasificare


77. Actul juridic unilateral şi contractul unilateral – definiţi-le şi distingeţi asemănări şi deosebiri
78. Condiţiile esenţiale ale actului juridic civil – clasificarea lor. Capacitatea de a contracta – condiţie esenţială de
validitate
79. Consimţământul – definiţi această condiţie de validitate. Ce condiţii trebuie să întrunească pentru a fi valabil?
Care sunt viciile de consimţământ?
80. Obiectul actului juridic civil – definiţi şi dezvoltaţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi valabil
81. Cauza sau scopul actului juridic civil – definiţie şi condiţii de valabilitate
82. Forma actului juridic civil
83. Modalităţile actului juridic civil
84. Principiile efectelor actului juridic civil şi excepţiile de la ele
85. Nulitatea – sancţiune de drept civil – definiţie, clasificare, regim juridic.
86. Consecinţele juridice ale aplicării sancţiunii nulităţii. Principiile efectelor nulităţii

Teste grilă

87. Punerea în întârziere a unui debitor:


a. este un act constitutiv de drepturi
b. este act translativ de drepturi
c. este act de dispoziţie
d. este act de administrare a patrimoniului
e. este act de conservare a patrimoniului
88. Actul juridic civil:
a. este un eveniment
b. este un drept subiectiv
c. este o inacţiune
d. este o regulă de conduită obligatorie
e. este o manifestare de voinţă, făcută cu intenţia de a produce efecte juridice
89. Actul juridic unilateral reprezintă:
a. voinţa concordantă a două părţi
b. unică manifestare de voinţă făcută cu scopul de a produce efecte juridice
c. cu o obligaţie numai pentru una din părţi
d. un eveniment
e. inacţiune
90. Testamentul este:
a. act juridic unilateral
b. eveniment
c. act între vii

Verificaţi-vă cunoștinţele:

91. În cazul stipulaţiei pentru altul, dacă promitentul nu-și execută obligaţiile:
a) stipulantul poate obliga pe promitent să-și execute obligaţiile faţă de el;
b) stipulantul poate obliga pe promitent să-și execute obligaţiile faţă de terţa persoană beneficiară;
c) stipulantul poate cere daune-interese, dacă probează producerea în patrimoniul terţului a unui prejudiciu
datorat neexecutării obligaţiilor către terţ.
92. Într-un contract clauzele îndoielnice se pot interpreta:
a) în sensul care reiese din natura contractului;
b) în înţelesul în care ele pot produce un efect;
c) după obiceiul locului unde s-a încheiat contractul;
d) în favoarea celui care s-a obligat.
93. Dacă transmisiunea proprietăţii este afectată de o condiţie suspensivă, riscul contractului este suportat
de:
a) proprietarul sub condiţie suspensivă, cu privire la starea bunului și la reducerea proporţională din preţ, dacă bunul a
pierit fortuit, dar numai în parte, înainte de îndeplinirea condiţiei;
b) proprietarul sub condiţie rezolutorie, cu privire la reducerea proporţională din preţ, dacă bunul s-a deteriorat, în parte,
din culpa sa, iar cumpărătorul nu a solicitat desfiinţarea contractului;
c) vânzător, în cazul în care bunul a pierit, în întregul său fără o culpă a sa (a vânzătorului).
94. Constituie forme ale simulaţiei:
a) contractul fictiv;
b) contractul deghizat;
c) contractul prin interpunere de persoane.
95. In cazul stipulaţiei pentru altul:
a) terţul beneficiar intră în concurs cu creditorii stipulantului pentru satisfacerea dreptului stipulat în folosul său;
b) terţul beneficiar are acţiune directă împotriva promitentului pentru satisfacerea dreptului său;
c) dacă terţul beneficiar a decedat înainte de a accepta dreptul, acesta, cât și acţiunile însoţitoare, se transmit
moștenitorului terţului.
96. Constituie excepţii de la principiul relativităţii efectelor contractului:
a) invocarea contractului de către un terţ, în cadrul unei acţiuni directe;
b) simulaţia;
c) stipulaţia pentru altul.
97. Constituie pact comisoriu de gradul III următoarea clauză inserată într-un contract:
a) în caz de neexecutare culpabilă a contractului acesta se desfiinţează;
b) în caz de neexecutare, contractul se desfiinţează fără punerea în întârziere a debitorului și fără alte
formalităţi;
c) în caz de neexecutare, contractantul este îndreptăţit să considere contractul ca fiind desfiinţat;
d) pe data neexecutării culpabile, contractul este rezolvit de drept.
98. Pentru a se putea invoca excepţia de neexecutare a contractului trebuie îndeplinite și condiţiile:
a) obligaţiile reciproce ale părţilor să-și aibă temeiul în același contract;
b) neexecutarea să nu se datoreze unei fapte săvârșite de partea care invocă neexecutarea;
c) punerea în întârziere;
d) neexecutarea să fie totală, nu și parţială, chiar dacă ar fi importantă; e)
excepţia trebuie obligatoriu constatată de instanţa judecătorească.
99. Excepţia de neexecutare a contractului duce la:
a) încetarea raporturilor contractuale între părţi;
b) suspendarea contractului;
c) încetarea de drept a executării contractului.