Sunteți pe pagina 1din 9

Grile EPR

1.Masticatia unilaterala nu este cauzata de:


a)artralgii;
b)factori constitutionali;
c)edentatii ce fac dificila masticatia;
d)afectiuni dento-parodontale ce fac dificila masticatia.

2.Absenta molarului de 12 ani si a primului premolar de pe aceeasi hemiarcada se rezolva conjunct


prin includerea in proteza a:
a)molarului de minte si a premolarului secund
b)molarului de minte, molarului de 6 ani si a premolarului secund; - conditii de echilibru R=15,
P=10, imi permite sa nu mai includ si C
c)molarului de 6 ani si a premolarului secund;
d)molarului de 6 ani si a premolarului secund;
e)a molarului de minte si a premolarului secund.

3.Corpul de punte cu contact partial cu creasta poate fi construit:


a)in contact suspendat;
b)in contact tangent; (contact partial liniar – tangential, pe muchia crestei)
c)in contact punctiform;
d)in contact liniar intrerupt;
e)in contact in sea.

4.O arcada mandibulara la care lipsesc urmatorii dinti 3.8,3.7,3.6, 3.3, 4.4,4.5 corespunde clasei
Kennedy a edentatiei:
a)cls. 1 cu o modificare;
b)cls. 1 cu 2 modificari;
c)cls. 2 cu o modificare;
d)cls. 2 cu 2 modificari;
e)cls 3 cu 1 modificare.

5.Marirea etajului inferior in RC se poate datora:


a)pierderii stopurilor centrice;
b)over-bitu-lui mai mic de 1\3;
c)hipotonia muschilor ridicatori;
d)hipertonia muschilor coboratori;
e)restaurari incorecte in zonele laterale a arcadei.

6.In relatia de postura etajul inferior poate fi marit datorita:


a)edentatiilor bilaterale, biterminale;
b)hipotoniei muschilor coboratori;
c)restaurarilor protetice fixe defectuase in zona laterala;
d)hipertoniei muschilor coboratori;
e)ocluziei deschise.

7.Testarea mobilitatii dentare poate semnifica afectarea ligamentelor parodontale cu urmatoarele


grade:
a)gradul 3-deplasare orizontala mai mare de 1 mm dar fara deplasare verticala a dintelui;
b)gradul 3-deplasare orizontala sub 1 mm, asociata cu deplasare verticala;
c)gradul 1-mobilitate evidenta;
d)gradul 2 –deplasre orizontala de peste 1 mm;
e)gradul 2-deplasare orizontala cu maxim 1 mm.
8.Care din urmatoarele semnele faciale este caracteristica pentru edentatiile paramediene:
a)micsorarea dimensiunii verticale a etajului inferior;
b)infundarea asimetrica a obrajilor;
c)accentuarea treptei labiale;
d)inversarea treptei labiale;
e)infundarea ambelor zone labiale.

9.Trauma ocluzala primara:


a)apare pe cementul initial indemn, prin modificarea unuia sau mai multor parametrii ai fortelor
ocluzale;
b)apare pe suprafata radiculara initial indemna, prin modificarea unuia sau mai multor
parametrii ai fortelor ocluzale;
c)apare pe un parodontiu initial indemn, prin modificarea unuia sau mai multor parametrii ai
fortelor ocluzale;
d)nu apare pe un parodontiu initial indemn, prin modificarea unuia sau mai multor parametrii
ai fortelor ocluzale;
e)nici un raspuns corect.

10.Inaltimea mai mare a SPP permite:


a)latime mai mare a corpului de punte;
b)latime mai mica a corpului de punte;
c)dicteaza corectare chirurgicala a crestei edentate;
d)comanda gingivectomie la dintii pilieri;
e)dicteaza modificarea raportul corpului de punte cu creasta edentata.

11.Dintre cauzele dobandite ale edentatiei partiale reduse nu fac parte:


a)iatrogeniile;
b)traumatismele;
c)incluzia totala; - cauza aparenta
d)nevralgii trigeminale;
e)tumori.

12.Fractiunea minerala din cadrul morfologiei moleculare a tesutului osos:


a)reprezinta 70% din greutatea osului si este formata din complexe in care predomina calciul si
fosfatii dar se mai gasesc si magneziu, carbonati si apa 8-10%;
b)reprezinta 80% din greutatea osului si este formata din complexe in care predomina calciu si
fosfatii dar se mai gasesc si magneziu, carbonati si apa 8-10%;
c)reprezinta 90% din greutatea osului si este formata din complexe in care predomina calciu si
fosfatii dar se mai gasesc si magneziu, carbonati si apa 8-10%;
d)reprezinta 70% din greutatea osului si este formata din complexe in care predomina mg si
fosfatii dar se mai gasesc si carbonati si apa 8-10%;
e)reprezinta 70% din greutatea osului si este formata din complexe in care predomina fosfatii
dar se mai gasesc si carbonati si apa 8-10%.
13.Teoria thixotropica este proprietatea unui gel de a devenii lichid cand e supuns unei agitari
mecanice una din teoriile ce explica modul prin care organul odonto-parodontal rezista la fortele
masticatorii:
R:modificarile vascozitatii sistemelor biologice componente

14.Prezenta unei pungi parodontale de 4-6 mm corespunde unui indice CPITN cu valoarea:
a)0;
b)1;
c)2;
d)3;
e)4.

15.Raspunsul fals pozitiv in testarea vitalitatii dintilor se poate afla in una din urmatoarele situatii:
a)dinti acoperiti cu coroane de invelis metalice stimulati electric;
b)stimularea termica a dintilor cu inlay ocluzal;
c)frezaj explorator pe dinti cu necroza de colicvatie;
d)calcificari intracanalare;
e)stimularea electrica a dintilor acoperiti cu fatete.

16.Gradul 3 de igiena orala corespune:


a)banda intre 1mm si 2/3 cervical, cu tartru max 2/3 supregingival si insule subgingival;
b)placa peste 2/3 din suprafata;
c)placa bacteriana intre 1/3 si 2/3 din suprafata;
d)tartru in treimea cervicala;
e)placa de maxim 1 mm la colet.

17.Corpul de punte semifizionomic in forma de caseta are:


a)structura metalica ocluzal si oral;
b)structura metalica doar oral fara retentii;
c)structura metalica ajurata;
d)structura metalica cu suprafata mucozala,orala si ocluzala si retentii;
e)structura metalica la nivelul marginii gingivale a corpului de punte.

18.Conductibilitatea aliajelor Cr-Ni este mai mica decat a Au de:


a)10 ori;
b)15 ori;
c)20 ori;
d)25 ori;
e)45 ori.

19.Teoria tensionarii suportului una din teoriile ce explica modul prin care organul dento-
parodontal rezista la fortele masticatorii:
a)atribuie rolul principal fibrelor ligamentare ce se tensioneaza si se redreseaza transmitand forta
la osul alveolar si producand o deformare elastica a acestuia;
b)atribuie rolul principal fibrelor ligamentare ce se tensioneaza si se redreseaza transmitand forta
la osul alveolar si producand o deformare plastica a acestuia;
c)atribuie rolul principal fibrelor intrafusale ce se tensioneaza si se redreseaza transmitand forta
la osul alveolar si producand o deformare elastica a acestuia;
d)atribuie rolul principal fibrelor capsulare ce se tensioneaza si se redreseaza transmitand forta la
osul alveolar si producand o deformare elastica a acestuia;
e)nici un raspuns corect.
20.Actul functional al inciziei:
a)permite reglarea unghiului de inclinare antero-posterioara(in plan sagital) a punctelor condiliene,
cu ajutorul unei inregistrari interocluzale;
b)permite reglarea unghiului Bennett;
c)permite determinarea axei balama terminale;
d)permite inregistrarea relatiei de intercuspidare maxima;
e)toate cele de mai sus.

21.Absenta molarului de 12 ani ,a molarului de 6 ani si a primului premolar impune includerea in


proteza fixa cojuncta a:
a)Molarul de minte, a premolarului secund si a caninului si ingustarea corpului de punte cu 30%;
b)Molarul de minte, a premolarului secund si a caninului si ingustarea corpului de punte cu 60%;
c)Molarul de minte, a premolarului secund si a caninului si incisivului lateral si suprafata ocluzala
a corpului de punte va fi redusa cu 10-30% fata de suprafata reala;
d)Molarul de minte, a premolarului secund , a caninului si a incisivului lateral si suprafata ocluzala
a corpului de punte va pastra dimensiunile normala.
e)Molarul de minte, caninul, incisivul lateral si a incisivului central.

22.Corpul de punte cu contact punctiform realizeaza:


a)contacte cu creasta la fiecare intermediar;
b)contact liniar pe muchia crestei;
c)contact tangent cu muchia crestei;
d)nu realizeaza contact;
e)superficial cu muchia crestei.

23.Modelajul morfologiei al elementului de agregare trebuie:


a)sa refaca modificari de volum si forma ale dintilor;
b)sa armonizeze arcada;
c)sa fie conform cu morfologia dintelui anterioara prepararii;
d)sa fie conform cu morfologia dintelui anterior edentarii;
e)sa fie conform cu conturul parodontal coronar.

24.Dupa clasificarea Kennedy Applegate in cazul absentei unitatii odonto-parodontale 18 de pe


arcada include edentatia in:
a)clasa 1 Kennedy Applegate;
b)clasa a3a Kennedy Applegate;
c)clasa a2a Kennedy Applegate;
d)clasa a4a Kennedy Applegate;
e)clasa a5a Kennedy Applegate.

25.Utilizarea corpului de punte din acrilat se utilizeaza:


a)in zona frontala mandibulara;
b)in zona maxilara laterala;
c)in zona laterala mandibulara;
d)creasta alveolara cu grosime mare V-O;
e)creasta alveolara cu grosime moderata V-O.
26.O trabeculatie subtire, orientate paralel cu creasta dar intrerupata, compacta osoasa neintrerupta
si subtiata corespunde unui indice Rubens-Duvall cu valoarea:
a)0;
b)1;
c)2;
d)3;
e)nici un raspuns corect.

27.Absenta molarului de 12 ani si a molarului de 6 ani de pe aceeasi hemiarcada are ca rezolvare


definitiva proteza conjuncta care trebuie agregata pe:
a)molarul de minte si premolarul secund;
b)molarul de minte si premolarul 1;
c)molarul de minte ,premolarul 1 si caninul;
d)molarul de minte si pe cei 2 premolari;
e)molarul de minte ambii premolari si caninul.

28.Cea mai frecventa forma de anodontie regasita in etiologia edentatiei partial reduse este:
a)absenta caninului;
b)absenta molarului 1;
c)absenta molarului 3;
d)absenta incisivului lateral;
e)absenta premolarului 2.

29.Dentina :
a)dentina care realizeaza forma finala a dintelui este numita dentina primara;
b)dentina tertiara apare ca un raspuns la agresiunile de mare intensiate;
c)dentina secundara apare dupa formarea dentinei secundare dentinogeneza continuand cu o rata
crescuta;
d)constitue cea mai mare portiune a dintelui fiind acoperita la exterior de smalt si cement, iar in
interior delimitand spatiul camerei pulpare;
e)nici un raspuns corect.

30.Evaluarea gradului de igiena orala se face pe baza indicilor:


a)de placa bacteriana si de tartru;
b)de sangerare gingivala;
c)de retractie parodontala;
d)de placa bacteriana; e)de tartru.
31.La nivelul fundului se sac gingival:
a)se elimina fluidul crevicular;
b)se elimina fluidul cefaloahidian;
c)nu se elimina fluide;
d)se elimina produsi de catabolism;
e)nici un raspuns corect.

32.Inregistrarea grafica a miscarilor mandibulare in plan transversal are ca aplicare despre ______
indentificare obiectiva a:
a)intercuspidarii maxime Imx;
b)relatiei centrice RC;
c)contactului cap la cap in lateralitate;
d)contactului cap la cap in propulsie;
e)dimensiunii verticale de ocluzie.

33.Agregarea unei punti depinde de :


a)intinderea suprafetei de contact dintre microproteza si dintele stalp;
b)intinderea corpului de punte;
c)tipul de element de agregare;
d)tipul de prag;
e)materialul din care este realizata puntea.

34.Axa balama terminala:


a)in jurul caruia condilii fac o miscare de rotatie asociata cu translatia;
b)pozitioneaza condilii pe panta posterioara a tuberculului articular;
c)pozitioneaza condilii in relatie centrica;
d)este o axa instantanee de rotatie;
e)nu poate fi determinata.

35.Arcul facial de transfer, transfera in laborator:


a)relatia centrica RC;
b)axa balama terminala ABT inregistrata la pacient la ABT
c)ABT inregistrata la pacient a articulatorului semiprogramabil;
d)pozitia arcadei maxilare fata de ATB a articulatorului;
e)pozitia arcadei mandibulare fata de ATB a articulatorului.
36.Parametrii spatiului protetic potential sunt:
a)amplitudine, inaltime, latime, creasta edentata;
b)amplitudine, inaltime, latime, dinti limitrofi;
c)parametrii ocluzali;
d)forma pe sectiune si orientarea arcadei edentate;
e)amplitudine, inaltime, latime.

38.Micsorarea et inferior in RC poate fi cauzata de:


a)leziuni odontale...localizate frontal
b)intraalveolii in zona laterala cu ocluzie adanca
c)abrazie generalizata de gr I
d)bruxism
e)edentatii intercalate

39.Amplitudinea SPP este marita in :


a)migrari ale dintilor limitrofi catre dintii vecini sau alte spatii edentate;
b)modificari de volum ale dintilor limitrofi prin obturatii debordante;
c)subocluzia arcadei antagoniste;
d)migrari ale dintilor limitrofi catre dintii vecini sau alte spatii edentate;
e)tratament protetic incorect realizat.

40.Corpul de punte semifizionomic in semicupa:


a)este metalic doar pe versantul sau oral;
b)este metalic la nivelul polului mucozal;
c)este metalic la nivelul fetei ocluzale sub forma de insule metalice;
d)este metalic pe versantul oral, pol mucozal si prima portiune a versantului vestibular;
e)nu are metal aparent.

41.Daca dintii pe care se agrega o punte dentara sunt toti vizibili sau toti devitali atunci axul de
insertie va fi stabilit de :
a)tehnicianul dentar;
b)medic;
c)dinti cu onlay;
d)dinti cu volum corornar mai mic;
e)nici un raspuns corect.
42.Inaltimea SPP nu este micsorata in:
a)atrofii accentuate a crestei alveolare; (inaltimea SPP creste)
b)abraziunea dintilor limitrofi bresei edenata;
c)distructii coronare ale dintilor limitrofi bresei;
d)subocluzia dintilor limitrofi;
e)egresiunea sau extruzia dintilor limitrofi.

43.Puntile oarbe sunt:


a)punti cu minim 2 elemente succesive;
b)punti cu 3 unitati odonto-parodontale la nivelul corpului de punte;
c)punti totale;
d)punte de colaj;
e)puntile Maryland.

44.In cadrul tratamentului protetic ,afectiunile cardio-vasculare necesita o serie de precautii :


a)administrarea de antibiotice inaintea oricarei interventii sangerande;
b)acordul scris al medicului cardiolog pe parcursul tratamentului,
c)administrarea de nitroglicerina in caz de lipotimie;
d)acordul scris a medicului cardiolog daca pacientul a avut episoade de angor instabil;
e)temporizarea interventiei daca pacientul a suferit un infarct miocardic in urma cu 4 luni.

45.Prima etapa in realizarea unei preparatii pentru un inlay de clasa a 2 a este:


a)forma de retentie 4
b) deschiderea procesului carios 1
c)indepartarea dentinei ramolite; 2
d)extensia preventiva; 3
e)nici un raspuns corect. .... ( 5 forma de rezistenta; 6 bizotarea marginilor )

46.Absenta incisivului central si lateral impune includerea in cadrul terapiei a elementelor de


agregare:
a)canin si incisiv central de partea opusa;
b)canin, incisiv central si incisiv lateral de partea opusa; !!!!
c)incisiv central si incisiv lateral de partea opusa;
d)incisiv central ,incisiv lateral, canin si a premolarului 1 de partea opusa;
e)incisivul central de partea opusa.
47.Fractiunea organica din structura tesutului osos:
a) 21 % din greutatea tes osos, formata din col tip 1

S-ar putea să vă placă și