51. OCLUZIA DENTARĂ (pg.

25 - 76)
1. Despre planul de ocluzie se poate afirma că:
a. este o suprafață plată, netedă
b. conține curbele de ocluzie transversale și sagitale
c. trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dinților mandibulari, precum și vârfurile
cuspizilor linguali
d. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare în decursul variatelor funcții
e. permite realizarea de contacte funcționale simultane, secvențial, pe câte o zonă a arcadei
R: b, c, d
Pag: 26, 27

2. Teoria lui Monson:

a. se mai numește teoria sferei
b. se mai numește teoria cilindrilor
c. susține că există o sferă cu centrul la nivelul glabelei, la distanță egală de suprafețele ocluzale ale dinților
posteriori și de centrele condiliene
d. susține că există o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotație ce trec prin condili
e. descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optimă a solicitărilor ocluzale și care generează curbele de
ocluzie
R: a, c, e
Pag: 28

3. Planul de ocluzie se situează într-o poziție bine precizată față de anumite repere cranio-faciale ce determină
planurile de referință:
a. planul Camper
b. planul de la Frankfurt
c. planul facial
d. planul lui Saizar
e. planul bazal mandibular
R: a, b, e
Pag: 28

4. Articulatoarele utilizează ca referință:

a. planul Camper
b. axa de masticație
c. planul bazal mandibular
d. planul de la Frankfurt
e. planul lui RICH
R: d
Pag: 28

5. Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori:

a. determinantul anterior (ghidajul anterior)
b. determinantul anterior (dentar)
c. determinantul funcțional (neuro-muscular)
d. determinantul posterior (dinții laterali)
e. determinantul posterior (articular termporo-mandiular)
R: b, c, e
Pag: 30

6. Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt:

a. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor inferiori
b. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori
c. marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale incisivilor inferiori
d. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor superiori
e. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
R: c, d, e
Pag: 30

7. În cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondențele de angrenare ale acestor elemente morfologice
dentare sunt următoarele:
a. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele distale ale
dinților omologi inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori
care contactează fosetele centrale antagoniste
b. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor
realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta,
cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului
prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă
c. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale
grupului frontal superior, infracingular
d. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele distale
ale dinților omologi inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori
care contactează fosetele centrale antagoniste
e. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor
realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta,
cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului
prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă
R: b, d

8. Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei linguali mandibulari sunt:

a. asigură conducția mandibulei în mișcările de protruzie
b. nu permit migrări ale dinților
c. anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale, fiind denumiți din acest motiv cuspizi de echilibru
d. prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea mandibulei în mișcările de lateralitate
e. mențin dimensiunea verticală de ocluzie
R: c, d

9. Următoarele afirmații sunt adevărate:

a. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori
b. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali inferiori și vestibulari
superiori
c. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi ai cuspizilor orali superiori
d. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori și vestibulari
inferiori
e. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților exteni ai cuspizilor orali inferiori și vestibulari
superiori
R: a, b

10. Concepţia "freedom în centric" presupune: (diferenta intr-o alta directie , dar in triunghiul Spirgi )
a. RC ≠ IM
b. RC = IM
c. deglutiția se efectuează în IM
d. deglutiția se efectuează în RC
e. contacte dento-dentare la toți dinții frontali și laterali
R: a, c, e

11. Concepția gnatologică presupune:

a. RC ≠ IM
b. RC = IM
c. în lateralitate funcție de grup
d. în lateralitate protecție canină
e. contacte la dinți posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru protecția mutuală în propulsie
R: b, d, e

12. Asemănările dintre concepțiile ocluzologice "freedom în centric" și gnatologic sunt:

a. lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate
b. raport ocluzal tripodic cuspid/fosetă
c. în lateralitate protecție canină
d. ghidaj incizal în protruzie
e. deglutiția se efectuează în IM
R: a, d

13. Mijloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt:

a. analiza computerizată a ocluziei statice și dinamice
b. electromiografia
c. stimularea electrică transcutanată
d. ultrasonografie
e. posturometrie
R: a, b, c, d, e

14. După Korber, ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori:

a. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziționale
b. factorul timp = contacte dentare simultane
c. factorul continuității suprafețelor ocluzale = alunecarea dento-dentară fără obstacole
d. factorul forță = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale
e. factorul formă = lipsa edentațiilor
R: b, d

15. Următoarele afirmații sunt valabile pentru articulația temporo-mandibulară:

a. panta tubercului articular are o înclinație de 5 - 55°, cu o medie de 33°
b. condilul mandibulei are o formă sferică, cu un diametru de 20 mm
c. este de tip ginglimo-artroidal
d. prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis anterior, cu valori cuprinse între 140 - 160°
e. meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și este vascularizat
R: a, c, d

16. Rolurile meniscului articular sunt:

a. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior umplut cu lichid sinovial și inferior fără lichid
sinovial
b. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe
c. facilitează propulsia mandibulei
d. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulațiilor
e. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii mandibulare
R: b, c, d

17.Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele, cu excepția:

a. ligamentul încrucișat
b. ligamentul temporo-mandibular
c. ligamentul sfeno-mandibular
d. ligamentul stilo-mandibular
e. ligamentul medial
R: a

18. Inducerea clinică a relației de postură se obține prin:

a. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema "S"
b. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit
c. testul Robinson: veveriță, ferfeniță
d. numărătoarea de la 60 la 70
e. efectuarea deglutiție
R: c, e

19. Factorii loco-regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt:

a. caracterul respirației (respirația orală)
b. poziția capului și a gâtului
c. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenie
d. afecțiunile ATM
e. intoxicații medicamentoase (stricnină)
R: a, b, d
20. Reperele relației centrice sunt:
a. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide (pt RP =)
b. muscular:echilibru tonic anti-gravific ( pt RC – contractii echilibrate a musculaturii manducatoare)
c. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu (pt RP etaj infer > etaj mijlociu)
d. dentar: evidențierea spațiului minim de vorbire (pt RC – contacte ocluzale)
e. lingual: existența spațiului Donders
R: a, c

21. Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin următoarele metodele, cu excepția:
a. Lauritzen-Barrelle
b. Champer
c. Dawson
d. Jankelson
e. Ramfjord
R: b

22. În cadrul metodei Ramfjord de determinare a relației centrice:

a. pacientul este așezat în poziție culcat, cu capul în ușoară extensie, astfel ca bărbia să fie îndreptată în sus,
iar gâtul întins
b. se utilizează miomonitorul
c. pacientul este așezat în fotoliu, relaxat, cu tetierea așezată occipital, iar spătarul la un unghi de 60 - 70°
d. pacientul este sfătuit să sprijine limba în zona anterioară a palatului și ă execute mișcări lente
e. se utilizează jigul anterior
R: c

23. Despre triunghiul lui Spirgi se poate afirma:

a. descrie libertatea de mișcare a cuspidului de sprijin "in centric"
b. are o bază de 2 mm orientată anterior
c. are o înălțime de 1,25 - 1,5 mm
d. mai poartă denumirea de "triunghi de toleranță laterală"
e. vârful triunghiului este reprezentat de IM
R: a, e

24. Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după Dawson:

a. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în armonie cu o relație centrică (RC) verificabilă
b. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură centrică adaptată" (ocluzie habituală)
c. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă pentru a realiza IM
d. Tip III = Condilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică adaptată pentru a realiza IM
e. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de alterare continuă, datorită deformării progresive ai
instabilității ATM.
R: a, e

25. Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată de unghiul Bennett și distanța intercondiliană, astfel:
a. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie să fie mai șters
b. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul delimitat pe fețele ocluzale ale dinților între
 traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic
c. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este valoarea ungiului Bennett
d. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât unghiul Bennett este mai mare
e. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene
R: a, b, c, d

26. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată:

a. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o rotație și o deplasare spre anterior în cavitatea
glenoidă, denumită mișcare bennett (lateral side shift)
b. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm , în funcție de configurația cavității glenoide și de
laxitatea capsulei atm de partea respectivă
c. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit conul lui Guichet
d. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație înainte, în jos și medial
e. deplasarea condilului pivotant se mai numește și unghiul lui Bennet
R: b, c

28. În cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale următoarele rapoarte:

a. în sens vertical, arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară
b. în sens sagital, overjet cuprins între 0 – 2 mm
c. în sens transversal, ocluzie psalidodontă
d. în sens vertical, overjet între 0 și 1/3
e. în sens sagital, axa caninului superior se prelungeşte cu axa caninului inferior
R: b

29. Triunghiul lui Spirgi:

a. este echivalent cu long-centric
b. este echivalent cu wide-centric
c. este echivalent cu freedom in centric
d. este echivalent cu spaţiul minim de vorbire
e. este echivalent cu ocluzia habituală
R: c

30. Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară sunt:

a. muşchi ridicători: temporal, maseter, pterigoidian intern
b. muşchi coborâtori: digastric, maseter, milohioidian
c. muşchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal pterigoidian intern
d. muşchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern
e. muşchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian intern, pterigoidian extern
R:a

Meniscul articular:
1. ADE A. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe
B. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior umplut cu lichid sinovial și inferior fără lic
C. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii mandibulare
D. facilitează propulsia mandibulei
E. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulațiilor
 Facilitarea inducerii clinice a relației de postură nu se obține prin:
2. AB A. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema "S" ( f, v)
B. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit
C. testul Robinson: veveriță, ferfeniță +
D. numărătoarea de la 60 la 70
E. efectuarea deglutiție +

Reperele relației de postură sunt:

3. BD A. muscular: contracție echilibrată a musculaturii manducatoare (RC)
B. lingual: existența spațiului Donders
C. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu (RC)
D. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide sau poziționați anterior cu 0,2 - 1,7mm
E. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide

Următoarele afirmații sunt adevărate:

4. CD A. Determinarea relației centrice se poate realiza prin mai multe metode: Ramfjord, Lauritzen, Dawson, B
B. în scopul obținerii relației miocentrice, Brill recomandă utilizarea miometrului
C. în scopul înregistrării relației centrice, Dawson recomandă presiunea mandibulei către supero-posterio
D. metoda lui Dawson se bazează pe obținerea relației centrice în poziție pasivă
E. în metoda Ramfjord, operatorul plasează indexul mâinii drepte sub menton, iar policele aceleiași mâin
dirijând mandibula în mișcările sale de închidere și deschidere

Triunghiul lui Spirgi nu este echivalent cu:

5. a. long-centric
b. free-way space
c. freedom in centric +
d. spaţiul minim de vorbire
e. ocluzia habituală

6. Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după Dawson:

A. Tip II = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă pentru a realiza IM
B. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în armonie cu o relație centrică (RC) verificabilă
C. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de alterare continuă, datorită deformării progresive ai instabilității ATM
D. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură
centrică adaptată" (ocluzie habituală)
E. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă
pentru a realiza IM
 Despre corelația dintre morfologia ocluzală a dinților, unghiul Bennett și distanța intercondiliană
7. se pot spune următoarele, cu excepția:
A. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este valoarea ungiului Bennett
B. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât unghiul Bennett este mai mare
C. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie să fie mai șters
D. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul delimitat pe fețele ocluzale ale
dinților între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic
E. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate trebuie sa fie pantele
cuspidiene

În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată următoarele, cu

8. excepția:
AB A. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o rotație și o deplasare spre
C anterior în cavitatea glenoidă, denumită mișcare bennett (lateral side shift)
B. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație înainte, în jos și medial
C. condilului pivotant se deplasează sub un unghi numit și unghiul lui Bennet
D. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm, în funcție de configurația
cavității glenoide și de laxitatea capsulei atm de partea respectivă
E. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit conul lui Guichet

27. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui Posselt, se pot recunoaște
următoarele repere:
a. poziția de relație centrică
b. poziția cap la cap
c. poziția test în lateralitate
d. angrenajul invers vestibular
e. deschiderea maximă a gurii
R: a, b, e

C În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal,

9. în diagrama lui Posselt, se pot recunoaște următoarele
repere, cu excepția:
A. poziția de intercuspidare maximă
B. poziția de lateralitate maximă dreaptă
C. deschiderea maximă a gurii
D. poziția cap la cap
E. relația centrică

10.În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan frontal, în

diagrama lui Posselt, se pot recunoaște următoarele repere, cu
excepția:
A. poziția de intercuspidare maximă
B. poziția de lateralitate maximă stângă
C. deschiderea maximă a gurii
D. poziția cap la cap
E. relația centrică

AB Arcurile faciale de transfer pot fi:

11. A. cinematice
B. arbitrare
C. tip ARCON
D. tip NON-ARCON
E. independente

AB Sistemul NOR este alcătuit din:

CD A. Clini-pantografe
12. B. Labo-pantografe
C. Mandifix
D. Suport nazal
E. Arc facial arbitrar