'

DOCUMENTE I REGESTE

PRIVITOARE LA

RELATIILE TARN RUMINE$T1

CU

BRAVIVUL I UNGARIA

IN SECOLUL XV §1 XVI

Traduse si resumate din sloveneste, insotite de adnotatiuni istorice i precedate

de o introducere asupra diplomaticei vechi ruminesti

de

Joan Bogdan V.

PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUOUREVT

-,(Ara.tri)

ATELIERUL GRAFIC I. V. SOCECU, BUOURERTI

1902 "

www.dacoromanica.ro
Reproducerea textelor din aceastd carte, atit in manuale de roalit sit fi
in miry de eruditie, este interzisti qi va fi urmdritd conform legii.

67332

www.dacoromanica.ro
C);1Pv
ero.1141
1.

PR EFAT A.

Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul

sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia,
ajung la culmea desvoltdrit lor in sec. 14 i 15 0 sldbesc in
sec. 16, cind vechid suprematit ungureftt se substitue definitiv
puternica impardtie turceascd. Comerciul cu Turcia n'a inleiturat
inset cu total pe cel brapvenesc, care a continuat, pand mat acum
trdzed de ant, sei hrdneascd pietele teirit.ruminegi.
Relaiile noastre cu Brapvul n'ati fost inset pur comer-
ciale. Ajunsei, prin negotul i industria sa, la o mare inflorire
in sec. 14 0 15, puternicd prin intdriturile qibogeitia sa, cetatea
Brafovulut a jucat in vremea aceea un rol hotdritor in eveni-
mentele politice din tara rumineascei. Prietenia et era cdutatei,
vreijmeifia et era temutd de too domnit nogri ; nu e aproape
nict unul care sd nu fi cerut sprijinul mard cetdtt" seisegt la
cucerirea 11 peistrarea tronulut sal la rdsturnarea rivalilor ;
aproape tori invocali mijlocirea ei; ffitre din.i i regele Ungariet
sail voevozit, Ardealulut.
Aceste dese relatiunt, comerciale i politice, aii trebuit set
lase urme scrise ; arhivul oraplut e plin de privilegiile 0 cores-
pondeqele domnilor nogri, scrise unele in latinege, altele, mat nu-
meroase, in slovenqte, tar cele ma nowt in rominefte. Cele
latinegt sint in cea mat mare parte cunoscute:ele aifost utilizate de
scriitorit sag, sint reproduse in colectia Hurmuzaki, tar unele
inedite se geisesc in copit la Academia Romine ; cele romi-
negt aii fost studiate i publicate de D-1 lorga in Socotelile Bra-
§ovulur (1899); din cele slovenagi, descoperite nu de mull, numat

www.dacoromanica.ro
4

o mica parte a fost publicatd, in original, la 1896 de D-1 Miletie ;

acestea din wrma, din pricina iimbei in care sint scrise, ai
rdmas aproape necunoscute istoriografiei noastre.
Publicatia de fatd vrea sci umple acest gol ; ea deschide
istoricilor i publicului un tesaur de documente unic in felul seiu
fi de o insemncitate exeeptionald pentru cunoaqterea trecutului
nostru politic, economic ci cultural.
Se gdsesc in arhivul Bra.ovulu i documente moldovenegi ;
acestea sint insd, in raport cu cele muntenegi, qi ca numdr 91
ca cuprins, de mai. putind importan,(4. De altd parte, ele pre-
sena cu mull mai, putine greutdti la intelegerea lor decit cele
munteneqa.
.11fam mcirginit dar in publicatia de fa la aceste din
urmd, rciminind ca cele moldovenWi sci fie date la lumina in alt loc.
Studiul documentelor dela Brapvl-am ineeput la 1895 ; o
parte din ele; cele publicate la 1896 de Miletie, le-am interpretat de
citeva ori, cu elevii mei in seminariul de limbile slavice dela
universitatea noastrd-; dacd nu m'am hotdrit pcind acum sd
public resultatele studiaor mele, pricina art fost greutdtile ce
intimpinam la datarea unora din documente.
Deschiderea arhivelor statului, acum doi any, i aparitiunea
volumului HI din ,,Studi i documente cn privire la istoria
Rommnilor" de D-1 E. lorga (1901), m'ai pus in stare sci mid-
tur multe indoeli, p nti-ad dat curajul sd incheirt aceste studit,
pe care pand atunci le fdcusem fcirci intentia de a le publica.
De cel mai, mare folos in stabilirea datelor mi-ad fost cele opt-
zed de pagini ale d-lui, lorga, care sub tiaul modest de Note
asupra istoriei muntene cu prilejul publicarei cronicei
lui Pejacevich" contin cea mai, bund expunere a istoriei, dri
ruminegi dela moartea lui Mircea cel Bdtrin ;$i pcind la Radul
Paisie ; e intia incercare serioasd de a stabili o cronologie mai
sigurd i o inldntuire mai naturald a evenimentelor, in care
istoricii, de pdnd la dinsul se incurcaserd adeseori. Pentru epoca
dela Badul Paisie Tana la Mihnea Turcitul am gdsit toate des-
luciriie cdutate in monografiile, studiile i colectiunile de do-
cumente publicate de D-1 lorga in cei din urmd zece ani, $i
mai, ales in vol. XI din Hurmuzaki (1900), a cdrui, Introdu-

www.dacoromanica.ro
 5

cere (owned' o lumina cu totul noud asupra anilor 1535-1600

0, al cdrui, Apendice II completeazei editiunile scisegt, ale Soco-
telelor Sibiulu i Brapvutui. Dacd cartea mea aduce o'contri-
butie insemnatei la cunoagerea sec. 15-16, o mare parte de
merit se cuvine aceluia care prin talentul, eruditia i munca
sa steiruitoare i desinteresatd a refdcut in bund parte 0 e che-
mat sci recleideascet , pe baze larg i solide, intregul edified"( al isto-
rid noastre nationale.
Imi, fac o pleicutd datorie multdmind, cu aceastd ocasie,
in primul rind D-lui Fr. Stenner, arhivarul ora0clui, pentru
sprijinul ce mi-a dat, uprindu-mt, pe cit `i-a fost in putintd,
studiul documentelor D-sa a binevoit set renunte anul trecut
la un congediii de yard, pentru aceasta i punindu-mi la dis-
positie o listd de functionarit municipal a Brapvulia, inceputd
de predecesorit sdi si completatei de D-sa.
,t nza rog set primeascd multdmirile mele pe D-nii Jean
0 Emil Socec, cart frei-ati inlesnit tipdrirea acestet coirtt, i pe
D-1 Nerva Hodoq, care a binevoit set se insdrcineze cu facerea
indicelor.
Joan Bogdan.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Introducere. Pagma
Fondul de documente dela Brasov, publicatia
D-lui D. Sturdza asupra documentelor dela
Wiesbaden si Noie documente vlaho-
bulgare dela Brasov" ale D-lui L. MiletiC.
Importanta documentelor din Brasov pentru is-
toria romln4 in sec. 15-16 XIXIII
Descrierea diplomaticA a lor: a) particularitMile
externe: materialul pe care sint scrise
(pergamentul si litrtia) XIVXV1
Caligrafia XVI
Cerneala XVIXVII
Formatul XVIIXVII
Sinonimele pentru notiunea document" : chrisov
poruna, carte XVIIIXXI
Duplicatele XXI XXII
Scrierea: semiunciala i cursiva . . XXIIXXV
Abreviatiunile, interpunctiunea, iniia1e1e . . XXVXXVIII
b) ParticularitAtile interne : limba mediobulgarh
si neobulgarl, elementele sirbesti; studiile
lui Miletió in aceste privinte XXVIIIXXXII
Scriitorii: pisaril, diacii, griunAticiI XXXII
Formulele XXXIIIXXXIV
Invocatia XXXIV
Numele i titlul celui ce d documentul . . XXXV
Titlul domnilor rumin1 XXXVXXXVI
Salutatia XXXVIXXXVIII
Arenga (prooemiul) i dispositia (expositia) . XXXVIII
Corroboratia (blestemul i martoril) XXXVIIL XXXIX
inchelerea In porunci ei scrisori XXXIXXLI
Monogramul XLIXLIII

www.dacoromanica.ro
 8

P ag ina
Data : lipsa de datare preciza in documentele dela
Brasov XLIIIXLIV
Criteriile dupa care s'ail stabilit datele lor . . XLIVXLVII
Modul de datare In cancelaria domnilor ruminl XLVIIXLVIII
Gresell de datare XL1X
Pecetjle: importanta lor
Materialul din care slnt facute LI
Ceara rosie LII
Ceara verde LIILIII
Ceara neagra, LIII
Modul de alipire al pecetilor la documentele de
pergament si de hirtie LIII
Ostil LIV
Atirnarea pecetilor LIV
Formele: rotunda si coma LIV LV
Forme mal rare LVLVI
Marimea: pecetl marl, mijlocii i micl LVI
Legendele pe pecetile marl si pe cele niijlocil
sail midi LVI LVIII
Prospect asupra legendelor de pe pecetile dela
Brasov, dela Mircea I pana la Ivlihnea
Tureitul LV11ILXVI
Citeva adaose din arhivele statului si dela Aca-
demia minima LXV1LXVII
Emblemele: cea cu doul capete, busturi sail corpuri LXVIILXX
Cea cu vulturul si crucea in cioc LXXLXXI
Emblema dupla . LXXILXX IT
Originea i intelesul color doua embleme . . LXXIIILXX1V
Corbul In loc de vultur LXXVLXXVII
Pecetile boeresti: emblemele i legendele lor . LXXVIILXXX
Cum trebuesc publicate documentele noastre in-
terne ; necesitatea unui codex diplomati-
cus" al Rominiel LXXXLXXXVI
1. Documente.
I. Chrisoave, portend i serisori dotnnefa.

1. Mircea I (cel BatrIn), 1386731 Ian. 1118 3

2. Mihail I, coregent al 1111 Mircea I, c. 1115-31 Ian. 1418 . 6
3. Radul II Praznaglava, 1421-1422; 1424-1427 . 7
4. Dan II, 1420-14'24; 1427-1431 12
5. Alexandru-Aldea, 1481-1433 25
6. Vlad I Dracul. 1431-1433 ; 1433-1446 35

www.dacoromanica.ro
 9

7, Vladislav IL sag Vladislav Dan, 1446-1466

8. Vlad II Tepn 1466-1462; 1476
...... Pagina
59
62
9. Dan pretendentul, c. 1456-1460 67
10. Radul Ill eel Frumos, 1462-1474 . 70
11. Basaraba II eel Hatrin sag La lot, 1174-1476; Ian. 1477 -
Oct. 1479 75
12. Basaraba III eel Tinttr sail Tepelus, 1471; Oct. 1479-1482 86
13. Mircea pretendentul, falsul flil al lui Vlad Dracul, 1481 . . 107
14. Vlad III CAlugArul, 1482-1496 111
15. Radul IV cel Mare, 1496-1608 130
16. Mihuea I, Mai 1508-1610 138
17. Vlad IV cel Thfar sag VlAcluth, 1510-1512 141
18. Voica, doamna ml Mihnea I, 1511 143
19. Mircea pretendentul, 11111 lui Mihnea I 144
20. Basaraba IV Neagoe, 1512-1521 149
21. Despina, doamna lui Basaraba IV Neagoe, 1521 160
22. Theodosie, 1621 160
23. Vladislav III, Aprilie 1623-Noemvrie 1524 162
21. Bklica Radul, 1524 167
26. Radul V dela Afumati, lan. 1521-2 lan. 1629 170
26. Moisi, Martie 1629-August 1630 173
27. Vlad V, c. Fevr. 1530-Oct. 1532 177
28. Vlad VI, c. Oct. 1532-vara an. 1535 183
29. Radul VI Paisie, sat Radul cel Nog, si fiul s5,11 Marco, Iunie
s. lulie 1,;35-e. Fevruarie 1545 186
80. Mircea II Ciobanul, Martie 1545-1552; Ian. 1558-Sept.1559. 190
31. P61rascu, Aprilie 1554-Dechemvrie 1567 195

II. Serisori dela boeri, mi opoli1, judep, pirgarl 0 particulari.

1. Coico, logoratul lul Dan II, 1431 199
2. Volco, vornicul lul Vlad I Dracul, 1931 200
3. Albul, vornicul lui Alexandru-Aldea, 1431-1433 200
4. Antonio, cb,riarasul lui Vlad I Dracul, c. 1431-1433 . . . 202
5. Gherghe Lasear, clingtrasul lig Wad I Dracul, c. 1433-1446 204
6. Nanul si Stefan logoratul, boerii 1111 Vlad I Dracul, 1442 . . 206
7. Dragomir al ml Manea, Neagoe al lui Radul, Stnil i Balea,
boeril lul Basaraba II cel BAtrin, Fevruarie 1477 . . . . 208
S. Neagu vornicul, Vladul vornicul i Cazan vistierul, boeril lul
Basaraba III cel Tinhr, 1479 . 209
9. Neagu, vornicul lul Basaraba TM cel Tinhr, 1980 210
10. Cazan vistierul si Stalco eomisul, boeril lul Basaraba III cel
Thar, 1480-1481 214

www.dacoromanica.ro
AO

Pagina
11. Cazan, marele vornic al lul Basaraba Ill cel MIL., 1180-
1181 2.15
12. Vintilk logoatul Jul Basaraba III eel TInir, 1480 216
18. Dragorair al ml Manea, vornicul lul Vlad 4111 Galugltrul,
1481-1482 217
11. Dragomir Uclriste, vornicul lul Vlad 111 Calugarul, 1482; c
1488-1490/95 219
15. Staico, logoratul lul Vlad III Cálugarul, 1492 220
16. Stan Cortofle§t §1 Cruj, trimesil 1111 Vlad III Galugarul la
§tefan Báthory, c. 1490-1492 222
17. Boeril liii Radul IV cel Mare, sub Mihnea I, 1508-1509 . 223
18. Calotk mare vornic al lul Basaraba IV Neagoe, 1512-1520 225
19. Lazar, spktar al doilea al lui Basaraba IV Neagoe, 1520 226
20. Boeril lui }Mica Radul, 1523 227
21. Un boer al MI Radul V dela Afumati, c. 1524-1525 . . 230
22. Pirvul, Draghicl si Radul, boeril lui Radul V dela Ala-
map, 1525 232
23. Vintilk lost mare vornic al lul Racial VI Paisie, 1644 . . 233
21. &Milk mare vornic al lul Mircea II Ciobanul (in a 2-a dont-
nie), 1558 234
25. Macarie, mitropolitul Ungrovlahiel, 1480 235
26. Sava, judetul din Tirgoviste, 1524 236
27. Sudetul si pfigaril din Brl.ila, sec. 15-16 236
28. Scrisoarea unul Turc, 1180-1181 238
29. Un corktract de cumpAr6,turk sec. 16 ... ... . 239

2. Regeste.
I. Scrisorl clomneei.

1. Basaraba II cel Batin (Laiot) 943

2. Basaraba Ill cel Tinfir (Tepelus) 211
3. Vlad III Galugarul 251
4. Radul IV cel Mare 252
5. Doamna Voica 254
6. Basaraba IV Neagoe 259
7. Theodosie 266
8. Doamna Despina 267
9. Vladislav III 267
10. Radul V dela Afumati 269
11. Basaraba V 273
12. Moisi 274
13. Vlad V 275
14. Vlad VI 275

www.dacoromanica.ro
 11

Pagina
15 Radul VI Paisie 276
16. Mircea II Ciobanul 286
17. Mihnea Turcitul 287
18. Un domn al -taxa rumlnestl din sec 16 288

II. Seeisori de boerl, mitropoliti, judep, pirgart i olvtif

ordfene0 i sdte0i.
1. Stanciul, vistierul liii Vlad I Dracut 289
2. Cole 290
3. Sinadin al Capitanului, boer al lul Vlad III Calugarul . . 290
4. Dragomir al liii Manea, vornicul lui Vlad III Calugarul . 291
5. Dragomir Udriste, vornicul lui Vlad HI Calugarul . . . 292
6. Staico, logoratul lul Vlad Ill Calugarul si al lui Radul IV
eel Mare 293
7. Cirstian, vornicul lui Radul IV cel Mare 294
8. Gherghina, parcalabul lui Radul IV cel Mare 295
9. Calota, marele vornic al lui Basaraha IV Neagoe 295
10. Neagoe, spatarul lui Radul V dela Afumati 297
11. Harvat, logoratul lui Radul V dela Afumati 297
12. Boeril lui Radul V dela Afumatl 298
13. Coada, mare clucer al lui Radul V dela Afumati 298
14. Draghici spatarul i Udriste paharnicul, boeril lui Vlad
V si Vlad VI 299
15. Draghici, mare vornic sub Vlad V si Vlad VI 300
16. Vintila, mare vornic sub Radul VI Paisie 302
17. Udriste, vistierul lui Vlad VI si al lul Radul VI Paisie . 302
18. Stoica, pgrcalabul Jul Radul VI Paisie 303
19. Oprea, mare logorat al lui Radul VI Paisie 303
20. Draghicl Tatarul, boer de-al lui Mircea II Ciobanul 304
21. Socol, mare vornic al luiPatrascu 304
22. &Anita, mare vornic al lul Patrascu 305
23. Calea, vaduva lui Datco vornicul, i flul el Stoican 306
24. Macarie, mitropolitul Ungrovlahiel 306
25, Mitrofan, mitropolitul Ungrovlahiel 307
26. Varlam, mitropolit al Ungrovlahiel 307
27. Daniil, mitropolit de Severin si de Ardeal 308
28. $tefin, judet de Rimnic 308
29. Judetil i pirgaril din Tirgsor 309
30. Judetul i pirgaril din Braila 809
31. Stoica Hurduzati, judet de Cimpulung 309
32. Mitrea, judet de Tirgoviste. 310
33. Tirgovetil din Tirgoviste 311
34. Judetul i pirgaril Brasovului 311

www.dacoromanica.ro
12

Pagina
35. Ma 1lat, judetul neara§ulul 315
36. 0 judecatb, shteasea, In acele 315
Rpendice
Un catastih de scule dela 1508-1509 319
Indreptfiri i adaose. 329
Indice de nume proprii 333
Lista documentelor dupä cota arhivei i dupi publicatia de fata 341

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

6733,2 I

www.dacoromanica.ro
 V
J0;014
Fondu 1 de documento dela Bram i descrierea
diplomaticsa a bor.

Documentele ce se publicg, in aceastA carte

se pAstreazA toate in arhivul municipal al Bra-
sovului. Ele ati fost gsite cu ocasia nouei orin-
duiri a arhivului, intreprins'a sint acum citiva
ant de actualul arhivar, D-1 Fr. Stenner. D-sa
a binevoit sd-mi atrag6 atentiunea asupra lor,
in vara anului 1895, cind am si studiat o parte
din ele, in acelas timp cu 1)-1 Dr. L. Miletié,
profesor la scoala superioarA din Sofia, care pe
atunci c6lätorea prin Transilvania i Ungaria
aclunind materialuri pentru istoria limbil bul-
gare, vechi si moderne. Izbit de importanta fon-
cluhit dela Brasov, D-1 Miletié, in scurtul timp
cle zece zile cit a stat la Brasov, a copiat vre-o
122 de buc4i, din cele ce i s'at pArut mai im-
portante pentru studiile sale linguistice, i le-a
publicat, un an dupa, aceea, in Sbornicul minis-
terinlut de instructie publicA. din Sofia, sub titlul:
Documente nou'a vlahobulgare dela Brasov 1) si
ca o continuare a studiului s'ati Dacorominii si
literatura lor slavA" , pe cafe il publicase, cu
1) Novi vlachobT,Igarski gramoti otri, BraAorL. Sbornik za na-
rodni umotvorenija nauka i kniiina, vol. XIII (Sofia 1896), p. 1-152.

www.dacoromanica.ro
IV

trel anI mal nainte si in colaborare cu colegul

sn, D-1 D. Agura, in acelasi Sbornic1). Miletié
este unul din eel mai distinsi cunoscatori ai
limbel bulgare i trecutului el; el publicase
pana la 1895 citeva studii remarcabile in aceastd
specialitate; calatorind prin Transilvania si Un-
garia, el avea un scop foarte precis : voia s ga-
seasca a) urmele de populatie bulgarä, despre
care dovezi istorice sigure aratat c. traise prin
Transilvania in locuri ce astazi sint ocupate de
Romini; b) resturile de monumente literare ale
acestei populatii. La Brasov se astepta s. gd-
seasca documente asemdnatoare cu cele ce pu-
blicase D-1 D. Sturdza, cu citiva ani: mai nainte,
in Darea de seama despre colectiunea de do-
cumente istorice romine aflate la Wiesbaden"2).
D-1 Sturdza gasise anume i cumparase, inainte
de 1888, dela un anticar din Wiesbaden 19 do-
cumente, toate scrisori domnestt i boeresti adre-
sate pirgarilor din Brasov si earl fusesera in-
strainate din arhivul orasului, inainte de noua
lui orinduire, and predecesorii D-lut Steuner sail
nu stiail de existenta sail nu banuiatl importanta
unor hirtii, pe care ei nu le puteati intelege si
de care presupuneau cel mult c. sint valahe".
Este o fericire c aceste documente n'at fost
instrainate cu tutu], cad): o parte din ele s'ar fi
l) Dakoromlnit6 i technata slavjanska pismenosta. Sbornik,
vol. IX (Sala 1893), p. 211-390.
2) Extras din Analele Acadenaiel Romine, seria II, tom. VIII,
sectinnea II. Buciirest1 1888 ; o brosurb. de 24 pp. in 40, cu patru
Stampe.

www.dacoromanica.ro
 V

perdut poate pentru totdeauna, cum s'ail perdut

cele dela Sibiti, unde astUT, dup5, informatiile
date de arhivarul Zimmermann, nu sint mai
multe de 23. Unul s'a gäsit nu de malt in biblioteca
muzeului national din Buda-Pesta ; el a fost cum-
p'arat dela o persoand privatA la 1896 i e pu-
blicat de prof. Miletié in vol. XVIXVII din
Sbornik (1901), P. 496 si urm., cu un facsimile
in m'arime natura15,1).
D-1 Dimitrie Sturdza a reprodus in brosura
sa dela 1888 dougsprezece scrisori domnesti din-
tre anii 1432-1752; celelalte sapte, scrisori boe-
rest dela 1697 (nu 1708)in coace, sint depuse, im-
preunA cu cele publicate, in biblioteca Academiei
Romine. La epoca de care ne ocupAm noi se ra-
poarta din colectia D-lui Sturdza urmAtoarele
scrisori: a) una dela Vlad Dracul 1431-46: Than
Vlad vv. trimete in misiune la Brasoveni pe sluga
sa Radul (facsimilat5, la tab. II); b) dou'd, dela
Alexaudru-Aldea sail Alexandra II, fial hi Mir-
cea I 1431-33: cc) Than Alexandra vv. trimete
Brasovenilor tirT despre miscArile trupelor tur-
cesti ce se &eel s intre in tara rumineascä
in Transilvania la 14322); p) Io Alexandra vv.
porunceste lui Bratul al hi Sumarin s dea in-
d'arAt un cal al lui Lalu (facsimilate amindou6 la
tab. III); c) una dela Vlad III Galugarul, c. 1495,
atribuitA de D-1 Sturdza lui Vlad Tepes : 10 Vlad
1) Doc. lui Alexandrel din 12 Aug. 1452, azi n colectia Acad.
Rom. , odinioarh in a lul Freiherr von Reden, e de aceeasi provenienp.
Dacorominil, p. 874.
2) Cf. nota dela No. XIX al colectiel noastre.

www.dacoromanica.ro
VI

vv. trimete pe Tudor 1ogoftul in misiune la Bra-

soveni (facsimilatd la tab. H) 1) ; d) una dela Ba-
saraba II cel Bdtrin, c. 1474-76, atribuitd de
D-1 Sturdza lui Neagoe Basaraba : Ion Basaraba
vv. se plinge Braso venitor e opresc orice im-
port de arme, de aramd, fier i alte mdrfuri in
tara sa roagd sd ingddue lui Dumitru dela
cetate" sd-si seoatd scuturile pentru care ddduse
ravund" (facsimilatd la tab. 1)2). CeletAlte sapte
sint dela Mate Basaraba, Vasile Lupul, Gheor-
ghe Stefan, Constantin Brincoveanu, Constantin
Mavrocordat i Grigore Ghica: toate in limba
romind.
Brosura D-lui Sturdza e foarte importanth prin
frumoasele facsimile de documente sipeceti si prin
reflecsiunile foarte judicioase asupra celor doud
steme ale domnilor rumini.
Cu mult mai importantd, din punctul de vedere
al materialului bogat si al studiului linguistic, este
scrierea citatd a D-lui Miletié. Ea cuprinde : a) citeva
vederi generale asupra coloniilor bulgdresti din
Transilvania, in special asupra celei dela Brasov
si Rijnov ; b) consideratiuni asupra valorii lin-
guistice a documentelor dela Brasov, care, ca si
celelalte documente ale noastre din sec. 15-16,
servesc acum drept punte de trecere dela tro-
janska prièa," din sec. 14 la monumentele lite-
rare din sec. 17: tocmai perioada cea mai sd-
racd i mai obscurd din literatura bulgard veche ;

') Vezi observatiile de mal jos asupra acestel scrisori.

2) Cf. No. LXXXVI din colectia noastia.

www.dacoromanica.ro
 VII

c) un studiti amanuntit asupra limbei acestor

documente, din toat& punctele de vedere : fone-
tic, morfologic, sintactic i le.xicologic, aceastä
din urma parte cu unele greseli i 1ipsur, ine-
vitabile pentru un strain. D-1 Miletié a tiparit
si un catastih de scule" : o insemnare de toate
lucrurile marunte cumparate la Brasov intre 25
Aug. 1508 i.4 Mai 1509 pentru voevodul Milos,
fiul luT Mihnea. Din documente, D-sa a tiparit
120 de bucati, afard de scrisoarea lui Ioan Sra-
cimir, tarul bulgar din Vidin, catre judetul Bra-
sovului Iacov Herman, pe care o publicasern si
eti, ceva maT nainte, in Archiv fur slavische
Philologie, vol. XV1I (1895)1).
Editia D-lui Miletié, care cuprinde cam
a patra parte din documentele slovenesti dela
Brasov, e o editie build; se resimte insa graba
cu care a fost facuta, dupa greselele ce unui
cunoscator asa de adinc al limbei bulgare flu
i-ar fi scapat, daca copiile le-ar fi facut mai
cu ragaz i daca cuprinsul documentelor 1-ar
fi studiat in legaturd cu celelalte izvoare con-
timporane. Greselele cele mai multe sint de orto-
grafie, putine provin din neintelegerea textelor si
cele mai multe din necunoasterea imprejurarilor
1) Eine bulgarische Urkunde des Caren Ioan Sracimir, pp.
514-47. Scrisoarea lui Sracimir este dintre anil 1369-1398. tin
Iacobus iudex civitatis Brassoviensis" ne e cuno.zcut la 1368 Zim-
mermann-Werner-Miiller, Urkundenbuch zur 'Geschichte der Deut-
schen in Siebenbiirgen II, p. 316). Hrrp% ilsamirhAk", ckrula se adre-
seaz5, in al doilea rind scrisoarea lul Sracimir, trebue s fi fost sub-
judele villicus", s'as. Hann. tin Iacobus comes de Brassow"
e citat $i in acte dela 1380 si 1387 (ibid., p. 536, 614).

www.dacoromanica.ro
 VIII

istorice in care ele aü fost scrise. Aceasta i lipsa

de familiaritate cu paleografia noastrA a fAcut
multe dinteinsele afl fost datate gresit. 0 datare
precisA a lor Miletié nici n'a incercat s fac6 ;
deaci faptul cä adeseorT documentele until domn
sint atribuite altula cu aceeasT numire I). Casu-
rile ce meritati s5, fie relevate sint relevate in
notele bibliografice dela fiecare document in
parte. Publicatia noastril poate fi considerat6 decT,
in ce privete cele 120 de documente tipArite
de Miletié, ca o nou'd editie a lor, cad greelele
maT insemnate sint indreptate toate in note2).
in urma luT Miletié, documentele dela Bra-

I) A fost indus aproape totdeauna in eroare de clasifiearea si

numerotarea cu totul gresit5 a acestor documente, racut5, de D-1 Gr.
Tocilescu si de ajutorul D-sale de atunci, eaposatul A. P5,trut, acesta
din urnali dealtmintrelea un excelent paleograf.
2) Un singur document e tiparit en multe gresell de cetire,
scrisoarea find foarte urIt i incurcatg.: este o chitanfa pentru niste
scule date de pirgarl lui Duca din Greer ; MiletiC o puns la ince-
putul sec. 16, ea este tusk de sigur din sec. 15-lea. Duca din Greci
este boerul Dtica, pomenit inteun document din 15 Ianuarie 1467 al
liii Radul eel Frnmos (arh. stat.). Chitanta e interesantri prin n omencla-
tura oblectelot: ce le insirá, si flindc5 ea presinth unele nesigurante la
cetire, dali aci textul intreg asa cum 1-am cetit eil : 6E10 lpo AaAOptti HHi flp1.-
rap ASKH wT rp'um : .d. dTA43'h C'h *Mos, H .a, pSTHIpa aSSIl4H[H]11,H, .4. fISIUHHHK

C 11030E4'h, H .d. K4AIX4, .M. *OTd, H .5. H I10A AdKTH ,10K5pAAT'h (sic), H .d.
KOI1A4 KOHAH[d], H flOdrh WT C4KH,5. H .d. ElOdCla IKEHCKH KOEUH, H Mad% 1104C'h
K081114, H ElOdrh 11$111'4 KOR44, H 34CTErH .AI., H .4. H4W1i4, H .4. R[1,]1147-4 cpiKpo,
H .R. fl4. coespo, H .d. 'wpm ripocrd, H .a. pan[a]an KiMrh, H .8. (pare a .8 .n.)
K4mos[1].--,Arh. No. 474;
11411111[H], H .5. H4CTJ1H, H .0. Kotup[H], H 114411410M4 w1
Mil. No. 108. POcete micb, de coat% albtl, cu o figur5,neclarI. Scrisoarea
sam'ana cu duplicatul chrisoVulul din 80 Ianuarie 1431 al WI Dan II
(Arh. No. 10) i pare sá fle sOrissa de aceeasl mink pe aeeeasi hirtie
si cu aceeas1 cerneal5.,, ceea ce tnsti, nti insamult e chitanta trebue
55. fie contimporan5 Cti NO. 10; ea este scris5, in tot oasul la Brasov,
cad are ductul caractoristic al chirilicel brasovenesti.

www.dacoromanica.ro
 IX

sov a. lost utilizate, dupN. Regestele facute de

mine la 1895-96, de D-1 N. Iorga in studiul sat
asupra Pretendentilor domnestt in sec. 16" 1).
Eti le utilizasem in Vlad Tepes 1896, in conferinta
mea asupra Culture vechi romine" din 1898 2)
si in cursul de Vechile asezAminte romine", pe
care 1-am tinut in acelas an la universitate si pe
care D-1 Tocilescul-a resurnat, dup6 notele studen-
tilor, in apendicele prime' editit a Manualului sü
de istoria Ronini1or (Bucurestt 1899), fireste far6
sa o spue ; in editia a doua, din 1900, D-sa a su-
primat acest apendice si bine a Mout, fiinda, re-
surnatul era au i necomplet.
Asupra documentelor dela Brasov se mat
gäsesc citeva observatiuni foarte judicioase in
recensiunea D-lui C. Jireöek asupra scrierit tut
Miletié, Archiv fiir slavische Philologie, vol. XIX
(1897), p. 598-612. Neintrecutul cunoscaor al
istorie popoarelor balcanice releveaz'a aci citeva
formule comune documentelor noastre i celor
sirbesti i respinge teoria tut Mileti6 asupra po-
pulatiet tdrilor romine in sec. 14-16, asupra c'areta
vom spune i not citeva cuvinte mat jos.

') Analele Academiel RomIne, seria II, torn XIX Memoriile

sectiunel istorice. Bucnrest1 1898. 81 pp. In 12.Documentele rominestl
din arhivul Brasovulu1 au fost publicate, In intregime sad in extrase,
de D-1 Iorga in: Socotalile Brasovului i scrisorl rominesti atre
sfat in sec. XVII. Extras din Analele Acad. Rom., seria II, tom XXI:
Memoriila sectiune1 istorice. Bucurestl 1899. 162 pp. In 40. Scrisoarea
romineasa a lui Neacsul dela CImpulung a publicat-o tot D-1 lorga
In Harmuzaki XI, p. 843.
2) Luptele Rominilor cu urciI pkia la Mihaill Viteazul. Cul-
tura veche romina. Douft, conferinte de I. Bogdan. Bucurest1, 1898.

www.dacoromanica.ro
X

Aceasta este tot ce cunosc din bibliografia

materialului cu care se ocupd publicatia de fatd.
Trebue sd amintesc, pentru a fi drept, ca. D-1 Grigore
Tocilescu a fost cel dintI.iü dintre invdtatii nos-
tri care a vdzut, intimpldtor, documentele dela
Brasov si care a luat, in numele Academiei
Romine, dispositia ca ele sd" fie fotografiate toate
in cite trei exemplare. Fotografiile i cliseele nu
se afld insd nici astdzi in colectiile Academiei.
D-sa mai are meritul de a fi atras atentiunea
Academiei si a Societdtii istorice !supra insem-
ndtdtii acestor documente, in doud comunicdri,
pe care nu le-a publicat insa pdnd acum. Pe la
1896 sail 97 D-sa a anuntat o editie monumen-
tad, in facsimile, transcriptiune i traducere",
ce avea de gind s'o facd in numele Academiei
Romine1). Nu stiti dacd D-sa a pregdtit aceastd
editie monumentald" i dacd ea va esi in curind
sail nu ; ceea ce tii1 insd, e ca. Toci-
lescu, bun epigrafist i rdti istoric, II lipsesc
cunostintele trebuincioase pentru traducerea
acestor documente 2), din care mune sint grail
de inteles si din care nici unul nu poate fi pri-
ceput fdrd o aprofundatd cunostintd a limbei
bulgare medievale i moderne. In cele doud edi-
tiuni ale Manualului sdili de istoria Rominilor
(1899 si 1900) nu se vede aproape nici .0 urmd
de utilizarea bogatului material istoric ce se

1) Vezi Archiv far slay. Phil., recensia citath, a prof. Jire6ek,

p. 598-599.
2) QI. Miletid, Novi gramoti, p. 6.

www.dacoromanica.ro
 XI

ghseste in documentele dela Brasov. Acesta e

si unul din motivele ce m'ai1 fhcut sh public
resultatele studiilor mele ; ele vor fi, cred, de
folos editiei monumentale" ce nu mg, indoesc
ch D-sa va face, cu mijloacele de care dispune
Academia Rominh, cu mult mat marl' decit inij-
loacele mele personale. Editia monumentalh",
oil: cum va esi ea, va implini de sigur o lacuna
ce lash, fãrä voea iea, publicatia de fath : ea
ne va da facsimilele tuturor documentelor, tran-
scriptiunea, i prin urmare i textul lor original 1).
A vorbi pe larg despre importanta documen-
telor dela Brasov pentru istoria rominh in sec.
15-16, ghsesc c e de prisos. Ea este asa de
vdit i va reesi, sper, din notele explicative
ale editiet mele, atit de lhmurit, incit nu e
de nevoe sd insist in deosebt asupra et. Este
destul sh spun ch in documentele dela Brasov
se oglinclese aproape toate faptele de chpetenie
din istoria thril ruminestt dela moartea Jut Mircea
I cel. Bhtrin i phuh la Phtrascu cel Bun; in ele
avem istoria tãril, scrish de domnit i boerit et.
Relatiunile noastre cu Ungurit i Turcit, vechii
si noil suzerain"; oscilatia continua a domnilor
intro unit si altif; statornicia multora in devota-
mentul pentru crestini, innhltätoare pentru not'
ceI de asthzi, cind ne gindim la atitudinea ser-
vil ce afl avut Ltd de Turcl Ott suverant din
I) Dl. Gr. Tocilescu a publicat pkn k. acum o singurá scrisoare
romineasck, dela 10 Fevr. 1639, in Tinerimea Romink, an. 1902, pp.
5-6 ale numärulul festiv.

www.dacoromanica.ro
XII

peninsula balconied si din Ungaria; relatiile co-

merciale cu Brasovul, acest emporit sdsesc al
tarilor dundrene, care, in epoca Angevinilor,
epocd de cea mai mare prosperitate a colonistilor
germani din Transilvania, monopolizase, gratie
privilegiilor acordate lor de Ludovic I si confir-
mate de regii urmätori, intreg comerciul exte-
rior al tdrii ruminesti; luptele dintre rivalii la
tron i partidele boeresti, cre aruncail in fiecare
an sutimi de pribegi peste granitd: toate acestea
altele maT mdrunte se vor putea expune acum
pe baza unor izvoare contimporane interne, si-
gure i autentice. Din istoria tdrii ruminesti in
sec. 15-16 nu se poate scrie astdzi o pagind
fdrd aceste documente. Iar cit pentru cultura
veche romind, valoarea lor e nepretuitd. Crasirn
in ele deslusiri neasteptate asupra haraghiilor"
noastre din sec. 15, deslusiri ce daid o noud bazd
pentru studiul numismaticet noastre vechi ; gd-
sim tarifele de vdmi din sec. 15 pän In cele
mai mici amdnunte i un sir intreg de fapte
interesante din legislatia comerciald; gdsim in-
dicatiuni pretioase asupra atributiunilor boeresti
asupra tuturor celorlalte diregdtorii i slujbe
din tard: asupra judetilor, pirgarilor, cnejilor,
asupra vamesilor, schilerilor, vdtafilor si celor-
lalti ; viata dela curte i viata dela tard, trebuintele
zilnice ale domnului si ale sfetnicilor sai ni le
descoper desele comande la Brasov, de unde se
aduceati mdtasurile scumpe din occident si pos-
tavurile ordinare din Transilvania, sdpcile si in-
caltamintea, sculele de casd i armele, bijute-

www.dacoromanica.ro
 XI

riile, cu un cuvint tot ce putea s dea industria

comerciul inaintat al Sasilor, unicul element
de culturd mai inalta pe vremea aceea in Tran-
silvania. Dacd asi sta sä relevez fiecare institutie
veche i fiecare obiect in parte, ar trebui sds
transform aceastd introducere intr'o serie de
monografii, i aceasta nu este scopul met] ; eü
nu voesc decit s. dati in traducere o editie cri-
tied a documentelor, uncle explicdrile trebuesc
sd se margineasca la strictul necesar pentru in-
telegerea lor. Studiile mai amanuntite vor veni
dela sine mai tirziti. Ceeace insd n'am putut face in
mod complet in note, voiti face in aceastd in-
troducere: voiti da o schitd de vechea diploma-
tied rumineascd, asa cum reese mai ales din
materialele bine pdstrate dela Brasov ; ea va in-
lesni, din punctul de vedere formal, intelegerea
documentelor.
it

Urmind normele stabilite de diplomatica

latind medievala, voit vorbi IntIiii despre par-
ticularitcitile lor externe i voit trata apoi mai pe
larg particularitdtile interne ale lor.

Documentele din arhivul Brasovului sint

scrise pe hirtie i pergament : scrisorile sint
toate pe hirtie ; citeia privilegii comerciale maT
insemnate i citeva tratate pe pergament; aceste
din urmd sint relevate fiecare in deosebi in
corpul editiunei.

www.dacoromanica.ro
XIV

Pergamentul este de obiceiii de fabrica ordi-

narrt si e lucrat evident in tara ; formatul luI
atirna totdeauna de mdrimea textuluI; thindu-se
cite odatd, din gresalrt, maT mic decit trebuia,
opartea de text ce 1111 incapea intr'insul se adaoga
pe marginele documentuluI ; asa sint d. p. cele
doua clause dela sfirsit ale privilegiuluI comer-
cial din 7 MaT 14211) sat martorif celuT din 23
Oct. 14222): lucru foarte obicInuit in documentele
veclai din tara rumineasca, nu insa in cele
din Moldova.
Formatul Mrtiei este de asemenea foarte
variat. Scrisorile scurte i vechT sint scrise pe
rash' inguste i lungI de cite 20-25 cm., d. p.
ale lui Mihail I, Alexandru-Aldea i Vlad I Dra-
cul; scrisorile boerestl au si format mat mic.
Cu cit ne apropiern insa de timpurile maI
noua, en atit hirtia tinde s Ta un format con-
stant si prin a doua jumdeate a sec. 15, dar mal
ales in sec. 16, multe scrisorI sint scrise pe o
foae intreaga, formatul de fabrica, cu o mare
parte de hirtie goalà. Toate sint scrise pe o
singura pagina, pe cea dinlduntru. Se evitail
in tot timpul acesta scrisorile pe doua foi,
diutre care una sa ramie goala; foarte putine
de felul acesta sint din sec. 16, din care avem
chrisoave de donatiune scrise in chipul acesta.
Cind cuprinsul era foarte king, ca d. p. la seri-
soarea lul Neagu, vornicul luI Basaraba III cel
1) Vezi nota dela p. 8.
2) Vezi facsimile la Miletiá, Sbornik XVIXVII.

www.dacoromanica.ro
 XV

Tinar, atunci se taia hirtia mai mare si se scria

foarte ruarunt si des.
Hirtia este cea intrebuintata. pe vremea aceea
in Transilvania, de provenientä germana. Marcile
de fabrica sint cele mai multe aceleasi. Nu le-am
descris in deosebi, deoarece convingerea mea
este ca ele n'ati nici o importanta pentru datarea
documentelor. insemnatatea ce li se atribuea odi-
nioard a fost cu totul exagerata, 'far reproducerea
1 or in editii de documente este lin simplu lux.
Mama de fabrica a hirtiei e criteriul cel mai
nesigur de datare, si daca din cuprinsul docu-
mentului sail din caracterele lui paleografice
nu-1 putem data cu aproximatie, marca nu ne
ajuta nici odata a umplea aceasta lacuna. Alt-
felili sta lucrul cu mauuscrisele ; aci marcile pot
aduce oarecari servicil: dovada socotelele dela
Sibit si dela Brasov, unde sint i reproduse toate
marcile de fabrica, in planse foarte bine facute 1).
Fara consideratie la marca de fabrica, se
distinge insa binisor hirtia din prima jumatate
a sec. 15 de cea din sec. 16 ; aceasta este de
obiceiti ceva mai subtire, mai putin alba si de
multe ori ingalbenita de vechime sari de urne-
zealä. Asa zisa hirtie turceasca, lucie, nu se in-
trebuinta In acest timp.

1) Rechnungen aus dein Archiv der Stadt Hermannstadt und

der sächsischen Nation, I Band von c. 1330-1516. Hermannstadt
188Q.Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt in Siebenbiirgen.
I: Rechnungen aus 1503-1526; II: Rechnungen aus 1526-1540 ; III :
Rechnungen aus (1475) 1511-1550 (1671). Kronstadt 1886,1389, 1806.
Un al patrulea volum, de cronicl, e in curs de publicatie.

www.dacoromanica.ro
 XVI

Hirtia este toat a. de in; pe bombicin nu exista

nici un document ruminese In arhivul Bra-
. s o v ulut
Desi n'am observat urme de linii sail punc-
tatiuni, sirele sint drepte in cele mai multe
documente ; se poate zice e caligrafii nostri, In
raport cu eel sirbesti sat rusestI contimpo-
rani, eratt superiori. Se gasesc, se intelege, si
scrisori urite, i acestea s'ail relevat in note ; In
general ins-a ductul scrierii e frumos si carac-
teristic tarii ruminesti; el se aseamand in sec.
14 (documentul luT Vladislav I, .al WI Dan I
si ale lui Mircea) si la inceputul sec. 15 cu cel
din documentele tarilor bulgari i n'ar putea
fi confundat nicl odata cu al celor sirbesti sati
rusestl. Din facsimilele reproduse de Hasdeil, in
Radu Negru, de Kalaniacki, in Dokumenta mol-
dawskie i multanskie, de Miletié, In Dacorominil
si de D. Sturdza, in Documentele dela Wies-
baden, se poate convinge oricine despre aceasta,
daca le va compara cu putinele documente sir-
besti contimporane cunoscute in facsimile.
Cerneala este la cele mai multe neagra, dar
de un negru deschis ce arata ca era facuta
din plante ; in sec. 16 sint citeva scrisori cu
cerneala neagra consistenta ce tradeaza amestecul
cu vitriol. Foarte putine din sec. 15, mai cu
scama dela Basaraba III cel Tinar si dela VIM.
III Calugarul '), au cerneala albastrue ce bate, mai
mult sail mai putin, in verde, la fel cu cerneala
1) vezi notele.

www.dacoromanica.ro
 XVII

ce se constata in unele documente moldovenesti

din acelas timp, d. p. in documente de-ale lui
Ilie si Stefan, fill lui Alexandru cel Bun 9. In sec.
16. cerneala este la toate neagra. Ea s'a pastrat
foarte bine ; nu e niel o bucata in care cerneala
sa se fi sters asa, ea sa nu se poata ceti cu usu-
rinta, lucru ce se intimpina foarte des la docu-
mentele noastre interne, mai ales la cele din
arhivele statului. Causa este de sigur modul mai
inteligent de pastrare i fereala de umezeald.
Cu cerneald roqie sag chinovar sint serse ini-
tialele i monogramele : initialele mai rar, mono-
gramele aproape totdeauna. Mon ograme in cer-
neala ne.agra sint foarte putine, i acestea numai
in sec. 15, d. p. in doc. hI Mircea din 1413 (arh.
No. 779), in al hi Dan II din 1431 (arh. No. 10)
si in scrisoarea lui Basaraba III cel Tinar din
Sept. 1474 (arh. No. 55). Din documentele interne
monogram negru are ehrisovul hI Vladislav I
pentru manastirea Vodita, al lui Dan I si eiteva
chrisoave ale lui Mircea din arhivele statulul si
dela Academia Romina. Dupa Mircea, monogramul
negru este o foarte rar exceptie.
Fonnatul documentelor, atit al privilegiilor
sail tratatelor, cit si al scrisorilor, este: foaea,

') Academia RominA, arhivele statului, arhivele ministeriulu1

de externe din Moseva. Cu aceeas1 cernealk e scris un document
dela 1153 al lul Alexandrel (arhivele statulul din Iasi) i unul din 1156
al lui Petru Aron, dela Lemberg. Kaluniacki o numeste atrament
ciemno-niebieski". Vez1 Dokumenta, p. 42 si facsimilul anexat, care
redA incitva coloarea originalului. Documentul lui Alexandrel 1-a vA-
zut D-1 Iorga.
67332 11

www.dacoromanica.ro
XVIII

folium; ne-am astepta deci s'a fie numite, ca cele

moldovenesti, iIHCTh. Terminul acesta, in Mol-
dova de origine ruseasc'a, lipseste ins6 in tara ru-
mineascA1); documentul se numeste aci carte",
KNIirel sing., sat KHHF61, /MPH plur., litterae. A cesta
este terminul generic p entru notiunea documen t" ;
cf. d. p. scrisoarea lui Coico, logofiltul 1111 Dan
II, din 1431 (arh. no. 526 = cxem), unde pri-
vilegiul comercial scris de dinsul in acelas an,
Ian. 30, e numit carte" : T HM AcIAWX KIMP21%, ii
cropwo HAM Ap$PN. KI11-1M (Mil., Novi gramoti, p. 71).
Se intrebuintat totusi mai multe sinonime pentru
terminul document" si aplicarea lor este destul
de consecventd, in raport en natura cuprinsului.
Trel sint terminii eel mai obianui)l: chrisov,
porunc d. si carte.
Privilegiile comerciale mai insemnate si tra-
tatele de pace, de aliantA, sat de inchinare
sint numite ehrisoave KourC JgOVIIII, sing. wicogolink; este
cuvintul grecesc zposópooXXov, xp000Po6),m, zp000PobUtoy
=bulla aurea, termin adoptat de tarii bulgari
dinastii sirbi dela Bizantini, desi bula lor nu era
de aur, ci de plumb, pentru documentele de
donatiuni la mdna'stin sat là boeri; coresp. lat.
diploma, litterae. Formulele acestor chrisoave
se deosebesc fundamental de ale celorlalte do-
cumente ; ele sint formulele obicinuite In chrisoa-
vele tarilor bulgari din sec. 14 si ale dinastilor

1) Se afla in scrisoarea lui Sracimir catre Brawveni: 1011 AOHECE

AHCT'Is WTI. RACK= acel ce va aduce scrisoare dela vol (Arch. f. sl.
Phil. XVII, p. 647; MiletiC, Novi gramoti, p. 46).

www.dacoromanica.ro
 XIX

sirbi contimporanI,.care i ele, la rindul lor, sint

copii sati imitatii dupd cele bizantine. Cele bul-
garesti, care ne mtereseaz a, mai direct, sint adu-
nate toate de afatik, in Pamtltky : Okázky
ob6anského piseranictvf, Praga 1870, si de Srez-
nevskij, in Svédénij a i zamétki o maloizvéstnych i
neizvêstn ych parnjatnikach III (No. LxxxIxc),
St. Petersburg 1879. Un original se gaseste In
biblioteca Academiei imperial e din St. Petersburg,
fotografii in col ectia luT Sevastianov din Muzeul
Rumjancov in Moscva i un foarte frumos facsimile
in Aprilov, Bolgarskija gramoty, Odessa 1845.
In sens propriü i impropriti este intrebu-
intat in caucelaria domnilor rumini terminul po-
runcei, atit pentru ordinele date slujbasilor dom-
n esti: boerilor, yarn eilor, schilerilor i altor
slugi, cit i pentru privilegii acordate Brasove-
nitor sail pentru clocurnente de alt cuprins. Cu-
vintului" porunca" II corespunci doi termini slo-
venesti, unul de origine bizantina', altul de ori-
gine slava : w(1113/140 Si nogen'biTe.
Mc) Hamo, care insamna propriti hotarire, po-
runca, man d at, e bizant. Opto-v.dc, intrebuintatin in-
teles de mandatum" de irnpäratii bizantini si de
despotii din Epir in sec. 131). It gasim, in in-
teles improprill, la Bulgari; asa privilegiul co-
mercial dat de loan Asan II negustorilor Ragu-
sani, c. 1231, e numit wou'Aiw: tAaKa UNCTI30 MU
W(3113`MW CII KlUp`k liCE11 AX,Rpw13111-1W[k]CT`kli = da, impa-
ratia mea [aceasta] porunca, a mea intregii tart
') Jireèek, Arch. f. sl. Phil. XIX, p. 603.

www.dacoromanica.ro
XX

a Dubrovnicului 1) ; cf. scutirea de vama acor-

data Tirgovistenilor de Dan II: Mum rocnoArrgo
MU CUE Wp1-13t140 rocnoArrga MU Wpm 8 rOCIIOACTILA MU
Trkroomp.kuloict = d domnia mea aceasta porunca
a domniei mele orasului domniel mole Tirgoyis-
teni.lor 2); sat privilegiul comercial dat de ace-
last Brasovenilor: MEAT POC1104CTE0 MN Cif trupH344tv
rOCF1OACTIld MU 6pAWOIAHOM woro K8fILIFOArk Eck afMAI4
rocnoArrea MU = d. domnia mea aceasta porunca
a domniei mele Brasovenilor ce umbra'. cu negoate
in tara domniel mele 3). Cf. verbul opagam, owl=
c8ac poruncesc, grec. 6piCatv, Swpf.Csoaat. CDpiismo ar
putea fi tradus i cu hotarire".
Hogm.hHie, ce coresp... in textele vechi slove-
nesti grec. izEtaip.a, zpOcnsvnix, Sowa, -46.)vaDOLg, xeXsucp.a,
e mai des intrebuintat decit tuoi3nto. It gasim in
sens de porunca" si act ce contine o porunca"
in documentele sirbesti, si se intrebuinta de buna
seama si la Bulgari. in zakonicul lui Stefan Du-
san insamna a) porunca, d. p. porunca impara-
teasca" nogenrhiE ippLaKtu, b) actul prin care se da
aceasta porunca ; cf. C111-6 no gexkiwe 1111WE KpMfIllICTRO
A411 K11f38 A8Cp01310111CKOMS U MAN W116.1<liWk = aceasta
porunca o scrie craiia mea cnezului din Dubrov-
nic si obstii intregi4).
Carte, KNIVQ, KFIIIPKI, se intrebuinteaza foarte
des in sens special de scrisoare, litterae, epistola,

Sreznevskij, 1. c., p. 9.
2) Miletiá, Novi gramoti, p. 55.
2) ibid., p. 58.
4) Miklosich, Monumenta serbica, p. 40. Cf. DanFoié, Rjeónik,
sub v. noReAssre.

www.dacoromanica.ro
 XXI

ca si la BulgarI sail SirbY 1). Citatiunile sint aci

de prisos.
Privilegiile se dadeail citeodata, in dublu exem-
plar,, afard de duplicatele ce trebuiaA s existe
in cancelaria de unde porniall. Cf. nota dela doc.
din 30 Ian. 1431, P. 23. Astfel de duplicee, foarte
obicinuite in apus, se gäsesc, pentru donatiile
mandstirestl, in arhivele statului: unul dela Mir-
cea I si unul dela regele lingarieI Sigismund;
am gasit chiar, ceea ce era de sigur foarte rar,
un duplicat de donatie boereasca, dela Vladislav
II : documentele acestuf domn dela 1 si 2 Aug.
1451 pentru boerul Mihail si fiii sT, carora ii
se ddrueste Rush, Vodnovul, Racovita, Tdtarii,
Silistea din Amaraclia Si un alt loc ce nu se
citeste intreg, nu se deosebesc in altceva unul
de altul, decit c. unul are data aKroyrra .a., Tar
celalalt 11131'0'11CW .13.

Ne-am astepta ca in colectiunile noastre sa, se

gdseasca, copiI dupd originalele trimese la Brasov ;
rand acum nu le-am dat IDA, de urma, si e pu-
tind nddejde ca, se vor gdsi; nu s'ail gasit nicI
la Brasov raspunsurile judetilor si pirgarilor la
scrisorile domnilor si boerilor nostri; cele citeva
scrisorI ale judetubil i pirgarilor din Brasov
catre domniI sati boerii tarii ruminesti s'at pds-
trat mai mult in mod intimplator. Se pare cd in
cancelaria domnilor nostri din sec. 15-16 nu
1) Cf. Miklosich, Lexicon palaeosiovenico-graeco-latinum si Da-
ni6ic, Rjealik iz knjiievnich starina srpkskich, sub v. In textul tra-
ducerii 1u Manasses KHHN1 corespunde odat6, lui zeepvqg scrisoare ;
p. 79 din editia mea (in curs de publicatiunel.

www.dacoromanica.ro
XXII

exista obiceiul cel bun din apus de a se face

copil dupd actele esite dintr'insa ; in chipul ace
sta s'a perdut pentru totdeauna un material ne-
pretuit de scump pentru istoria noastrd.
Toate documentele rumine5ti dela Brasov
sint scrife cu chiri1ic, cele mai vechi, din
prima jumdtate a sec. 15, in semiunciald, cele din
a doua jumdtate a acestui secol si din secolul
urmAtor in semiunciald amestecatd cu elemente
cursive si in cursiva curatd. in unciald nu este
nicT unul. Sint intre ele modele foarte frumoase
de semiuncialk ca scrisoarea luT Antonie cdmd-
rasul, un document al WI Radul II Prasnaglava
si citeva de ale lui Vlad I Dracul. Cursivd
curatd in sec. 15 nu constatdm decit intr'o seri-
soare a lui Vlad Cdlugdrul (Regeste No. xxix) si in
scrisoarea luT Alexandru-Aldea din 1432 (Docu-
mente No. xxvm); aceasta se deosebeste insd
cu totul de celelalte ; ea are o cursivd sirbeasca
si e scrisd Med indoeald de un grdmdtic sirb ;
redactiunea limb ei sl ovenesti este curat sirb eased,.
Cursiva este rard chiar in sec. 16 si o con-
statkn mai des numai dela Neagoe Basaraba in-
come. Este stiut cd in tarile romine semiun-
ciala a avut o viatd mai lungd decit la Slav iT de
Sucl sail la Rusi; in Bulgaria si Serbia se scriat
documente in cursivd chiar prin sec. 13; asa d.
p. intre documentele sirbesti din arhivul easel
imperiale dela Viena avem in sec. 13 modele de-
sdvirsite de aceasta scriere. in cursivd sint scrise
si documentul dat de Constantin Asan mdndstirei
sf. Gheorghe din muntele Vrpino, in a doua

www.dacoromanica.ro
 XXIII

jumatate a sec. 13, iscrisoarealuUoan Sracimir

dela 1369-13989. in general, scrierea documen-
telor noastre este frumoas i ceteata. Singurul do-
cument care presinta oarecare dificultati la cetire
este scrisoarea luT Alexandru-Aldea. Modele dupa
cele dela Brasov se pot vedea in Sbornik vol.
XVI XVII si in brosura D-lra Sturdza asupra
documentelor dela Wiesbaden.
A da o caracteristica precisa a serierii dupa
secole satt decenii e foarte greti ; schirnbarile ce
aü suferit literile unciale pentru a se transforma
cu in cetul In semiunciale si cursive sint foarte
vechl ; ele sint anterioare documentelor din co-
lectia noastra.. in lipsa de facsimile care sa dea
intuitia scrierii vechI, trebue sa rni multarnesc
a-mI spune impresia generala ce mI-a lasat lec-
tura lor. Doeumentele din prima jumatate a sec.
15 : cele dela Mirbea I, Mihail I, Radul II, Dan II
si Vlad I Dracul se disting dela prima veclere
de documentele din a doua jumatate a acestui
seeol, d. p. de ale lui Basaraba II cel Batrin, Ba-
saraba III cel Tinar, Vlad III Calugarul sati
Radul IV cel Mare ; maT greti de deosebit sint
documentele luT Vlad II Tep es de ale predece-
soruluf sati. Vlad I Dracul sat de ale urmasului
säti Vlad III Calugarul ; pe Vlad Tep es it desparte
de eel dintiiti numaI un deceniii, de al doilea numai
1) Cf. pentru a doua facsimilul publicat de mine in Archiv fdr
slavische Philologie XVII ; documentul lui Const Asan 1-am vazut
in fotografia lui Sevastianov ; Grigorovió, in copia sa, -Malta dup-a
original, si Sreznevskij, In editia din Svedenija i zametki, numesc
amindol scrierea 1u cmporma".

www.dacoromanica.ro
 XXIV

doud decenii; totusi, In urma unei lecturi re-

petate a scrisorilor lor, cred e mi-a reusit a le
sorta cu destuld sigurantd.
Tot asa se disting foarte usor documentele
sec. 16 de ale sec. 15; o scrisoar e a 1111 Basa-
raba IV Neagoe nu poate fi confundatd nici odatd
de ochiul obicinuit cu una dela Basaraba II cel
Bdtrin sari cu una dela Basaraba III cel Tindr ') ;
este insd imposibil a distinge, numai dupd scriere,
documentele lui Basaraba V (eel din 1529) de
ale kiT Basaraba IV Neagoe (1512-1521). De-
asemenea pentru sec. 16 : documentele lui Radul
VI Paisie (1535-45) se pot cleosebi cu oarecare
usurintd de ale lui Radul IV cel Mare (1496-1508),
foarte greti insd de ale lui Radul al V dela
Afumati : aci trebue s recurgem de cele mai
multe oil la alte criterii, si gresala nu se poate
evita cu deplind sigurantd nici odatd.
Existd insd o deosebire intre scrisorile dorn-
nesti i cele boeresti: in cele din.tIiü, scrise de
caligrafi cu scoald si traditie indelungatd, semi-
unciala Ii pdstreaza mai bine formele sale veal:
si frurnoase ; in cele boeresti ea le perde mai
de grabd. Deaceea, in aceste din urmd elementul
cursiv lese Ia iveald mai curind decit in cele
') Dupa facsimilul reprodus de D-1 Sturdza se poate spune en
sigurant'a ca serisoarea atribuita de d-sa lui Neagoe este a liii Ba-
saraba II cel Batrin (stampa 1). Serisorile lui Neagoe a un alt
aspect Cuprinsul scrisoril i peeetea confirink In totul aceasta de-
ductie paleografica. Of. d. p. No. LXXvIII din colectia noastrA: Dimitru
postelnicul de aci este Dumitru dela cetate" de dincolo. Ott pentru
pecete, ea este evident a WI Basaraba 11: + iwoK gdc[apalga gorigom MAC-
(11110 MIMS>.

www.dacoromanica.ro
 XXV

dintliti, sivomfi aplicag, la intiia vedere, sa taxam

scrisorile boeresti, dupa scriere, mai noud decit
sint in realitate.
Mi s'a intimplat de mai multe off sa pun o
scrisoare de boer-clin sec. 15 intr'al 16, mai' ales
cind numele boerului se intilneste in amindoua
secolele; studiarea cuprinsului ml-a ardtat apol
adevdrul.
Cam in acelasi raport de conservatism si de
transformare se afla documentele fapi de mann-
scrise ; acestea sint totdeauna mai conservative.
in apus s'a petrecut acelas lucru. 0 deosebire
insa esentiala intre scrierea diplomatica si seri-
erea manuscriselor, curn s'a stabilit cu timpul
in multe 041 din apusul EuropeT, nu s'a facut
la noi. Era aceeasi traditie in mdnastiri, ca si in
cancelaria domneasca: personalul acesteTa se
pregatia aproape exclusiv in mandstirT. i tra-
ditia a fost asa de puternica, incit caracterul
scrieriT se pastreaza, tot timpul sec. 15-16, asa
de bine, ca este cu neputinta d. p. sa se confunde
astazi un document muntenesc cu unul moldo-
venese contimporan ; pornind dela alte modele;
dela cele rusest11), scrierea moldoveneasca are
ductul eT caracteristic, mai frumos, mai regulat
si mai consecvent decit cel muntenesc 1).
Abreviqiunile sint aceleasf ca si in mann.-
scrise ; nici nu sint mat dese decit in acestea
din urma. Normele Ion sint constafite, si nu putea

') Documentul lui Roman din arhivele statului are intounal

aceeasi scriere ca documentele galitiene contimporane.

www.dacoromanica.ro
XX VI

fi altfel ; paleografia greaca i latin, cu mult

mai bogate in abreviatiuni decit cea chirilica, pre-
sinta aceeasi insusire. Deaceea este o abera-
tiune paleografica incercarea de a explica abre-
viatiun ea pentru u,aph imparata din doc. luT Radul
II Prasnaglava (No. VII) ca pentru Rapniaph vames ;
tkpio uyapumapto ar fi un non sens In paleografia
chirilica ; 4p7o nu poate fi decit Rapp, voc. dela
mph, cum a e totdeauna ['mom% sat rth, MIK e
totdeauna rocnoAturh, FOC1104111-111, i asa mai departe.
In original se citeste foarte lamurit 4-p-10 aneAmi.
Ape, in editia luT Miletie desfacut bine Ram, p. 47.
Sigle, ca in paleografia greac i latina, nu
se intrebuintail. in cea chirilica ; iniiale pentru
nume intregi se gasese numai in peceti, si aces-
tea insa foarte rar ; ele sint explicate la fiecare
document in parte. Criptograme in documentele
dela Brasov u'am gäsit; in documentele interne
se gasesc pe ici pe colea, mai ales in date. Ast-
fel scriitorul maul document din arhivele sta-
tului dela 25 Ian. 1499 si-ascunde numele sub
n
criptogramul : g WR SRA IVKIIKHW,Cc Ilrlx MAHN rpnA
TrYLVORNIVE, Aura rem. .KE. NM, 13 ATM 033.
Interpunetiunea este in documente aceeasi ca
in manuscrise ; virgula nu exista, ci numai punc-
tul i citeva semne formate din liniute drepte
sai."1 incovoiate, cu puncte saü cercuri deasupra
si dedesuptul lor. Cf. o colectie de astfel de
semne la E. Th. Karskij, 06erk slavjanskoj ki-
rillovskoj paleografii,Yar§ava 1901, p. 232 si unn.
La sfirsitul documentelor, mai ales in sec. 15, se

www.dacoromanica.ro
 XXVII

Oseste de obiceig, dupa monogram, un semn

ce seamana cite odata, cu D cursiv si pe care
II intilnim si in diplomatica latina contimporana;
forma cea maT veche a lul se vede din facsimi-
lul documentulut lui Vladislav I, c. 1365, repro-
dus de D1 Hasdeg in Radu Negru. Aceeasi forma'
o are acest semn in documentele lui Mireea, d.
p. in cel dela 1387 (orig. in arhivele statului;
textul In Arhiva istorica I, 3, p. 191- 193, fara
acest semn), sag ale lui Dan II din 14221) si
14312). in documentele de mai tirzig acest semn
se micsoreaza, pana ce devine o simpla cruce
neregulata3) i dispare apoi cu totul sag e inlo-
cult cu puncte4).
Initialele se obicinuese mai ales la inceputul
documentelor; cele mai dese sint: A din as-E,
din el, I din iwarrk, iw, II din 1-INCE (WEE Erb. XHCT
ROFQ etc.), fi din gomill (d. p. ROMIEI-0 Mlir1orril-0 in seri-
soarea lui Vladislav III; Miletié, Novi gramoti,
p. 75), w din W in scrisorile boeresti (w simplu
in editia lui Miletió No. 54, 55, 56 este o gresalk
la scrisorile luT Albul, ca si la scrisoarea liii Sra-
cimir No. 1), Al din mliAOCTit0 sat MI-MOCTiwitt, si
alte citeva litere. Desi se gasesc si in docu-
mentele cele vechi, chiar intr'ale lui Mircea, ini-
tiale destul de inalte (d. p. 4 din 413,-k in doc.
dela 1387), se observa totusi tendinta de a le
') Vezi facsimilul din Sbornik, vol. XVI-.gVII.
2) Cf. nota dela No. xvi, p. 23.
3/ Cf. scrisoarea lui Basaraba II eel BAtrin, c. 1471-76, la D.
Sturdza, 1. e., pl. I.
4) Ibid., pl. II. si III.

www.dacoromanica.ro
mAri cu cit documentele sint mat nou'd; dease-
menea se inmultesc ornamentele, asa Ca pe la in-
ceputul sec. 16 avem initiale foarte lungi ce cu-
prind jumUate din marginea stingá a docurnen-
tulut sat aproape documentul intreg, i asa de
bogat ornate, incit deabia se recunoaste litera.
in sec. 15 initialele sint de mune ort negri; in sec.
16 insa aproape totdeauna roiT, Tar la documente
cu deosebire pompoase, d. p. la unele donati-
nut manastiresti din timpul lui Radul cel Mare
si Neagoe Basaraba, sint i aurite.
In textul documentelor, iniialele sint mat
rare; in cele din sec. 15 ele nu incep decit foarte
rar aliniate noua; in sec. 16, din timpul lui Nea-
goe Basaraba, avem aliniate (doc. din arh. stat.).
Tot in timpul lui incep a se ivi in documente
initiale imitate dupa carti tiparite i anume in
felul celor din evanghelia dela 1512. In actele
dela Brasov nu se gAsestenici unul de felulacesta.
arabice sag romane nu se intilnesc de
(Jifre
loc; numerotatia este peste tot cea bizantino-bul-
gara si nu presenta nimic not.
Trecind la particularitatile interne ale documen-
telor dela Brasov, trebue s. spunem IntIiü ci-
teva cuvinte asupra limbei in care siat scrise.
Ca toate documentele esite din cancelaria
domnilor rumini, afara de rare exceptiuni1), do-
') D. p. scrisorile 1111 Mircea I ate& Vladislav Jagiello, nna din
1403. alta dupg 1403, care sint scrise in redactiunea ruseasd. a Umbel
slovenestl, cea Intrebuintat5 pe vremea aceea In Moldova. 12lIanickij.
Materialy, p. 11-15 ; Thirmuzaki I, 2, p. 824-826.

www.dacoromanica.ro
 XXIX

cumentele dela Brasov sint scrise in limba bul-

gdreascd, i anurne: cele mai veclii, din intlia
jurndtate a sec. 15, inteo redactiune mediobul-
gard foarte corectd, care merge cam pdnd la
Vlad I Dracul; dela Vlad Tepes incoace reclac-
tiunea mecliobulgard incepe a primi tot mai multe
forme neobulgare, Tar prin sec. 16 se introduc
si mite elernente sirbesti2). Influenta limbeT po-
pulare bulgdresti se resimte in aceste docrunente
flu numai in foneticd i morfologie, ci i mai
ales in sintaxd si lexicon. Este meritul D-lui
Miletié de a fi dovedit acest lucru, in studivil
excelent ce insoteste editia sa de documente
brasovene si care .complecteazd celdlalt studiti
al D-sale, tot asa de important, desi mai sdrac
in date, cel din Daco-Rominii si literatura lor
slavd. Desvoltdrile Miletié din Novi vlaho-
bllgarski gramoti ot% Bra§ovT, (Sofia 1896), p.
100-152, si din Dakorom%nité i téchnata sla-
vjaaska pismenostb (Sofia 1893), p. 273-322, is-
tovesc aproape cu totul materialul linguistic si
filologic al. documentelor noastre. Cu o compe-
tent-a desd,virsitd in aceastd materie, D-1 Miletié
a atiltat importanta cea mare ce a documentele

2) Asupra acestora, care in mod sporadic se easesc chiar in cele

mai vechl documente muntenestl cum se gAsesc dealtmintrelea si in
cele bulOresti din sec. 14 cf. MiletiC, Novi gramoti, p. .I 03.
Presenta sail absenta lor In documentele muntenesti e mal totdeauna
in legatura cu nationalitatea grAmAticului; documentele unde abundl,
elementul sirbese slat scrise sad de grftmAtiel sirbi, ea d. p. scrisoa-
rea lui Alexandru-Aldea, sail de gramItiel de-ai nostri, earl ad pe-
trecut in mAnästiri sirbesti. in materialul inedit dela Brasov sint
mal muIte de acestea.

www.dacoromanica.ro
XXX

noastre pentru istoria limbet bulgare, tome in

epoca in care scrierea incetase eu totul in Bul-
garia propriti zisa, in sec. 15 si 16. Documen-
tele noastre leagd povestea despre razboTul
trotan" din sec. 14, asa numita trojanska pria",
unicul monument literar bulgarese din see.
14 en elemente populare, de productiunile sec.
17, and particularitatile de astazi ale dialectelor
bulgare erati definitiv stabilite. in ele se gdsese
urtnele tuturor proeeselor fonetice, morfologiee
si sintactice, cart dupd o actiune lentd de patru
secole au t. transformat mediobulgara sec. 12 in
limba bulgard de astazi, atit de deosebita prin
sintaxa et de celelalte limbl'si dialecte slave. Se
intelege ea limba docurnentelor noastre, ca orlee
linaba straina si pur literara, este eu mult mai con-
servativa decit cea vorbita in acelas timp in
Bulgaria sat In coloniile bulgaresti din prile
noastre si din Ungaria; en toate acestea nu este
aproape nict un fenomen linguistic particular
neobulgarei care 'sd, nu-st gaseasca expresiune
in doeumentele noastre. Mat rare sint articolul
si unele formatiunt verbale noua.
Resultatele la care a ajuns D-1 Miletié in
studiile sale asupra partieularitatilor linguistice
ale documentelor noastre muntenestt pot fi adop-
tate aproape in intregimea lor; In liniamentele
generale, conclusiunile sale vor raminea defi-
nitive; faptele noua, ce se pot aduna din doeu-
mentele neutilizate de dinsul, atit din eele dela
Brasov cit si din eele interne, nu fac decit sd,
confirme conclusiunile sale. AO putea dovedi

www.dacoromanica.ro
 XXXI

aceastä afirmatie pentru fieeare cas in deosebl:

cred insa ea nu e locul potrivit aei reserv
aceasta lucrare pentru alta ocasiune.
Ceea ce vreati s afirm deocamdata, este ca
D-1 Miletié s'f-a cistigat, prin studiile sale asu-
pra limbeT noastre diplomatice, merite pe care
num): ign orantii sati grandomanii nostri aü putut
ineerca sit i le micsoreze.
Este In sa in deduotiunile sale istorice o parte
ce nu poate fi primita. Conclusiunile ce scoate
dinsul, din studiul limbel, asupra caracterului et-
nic al. poporului romIn, asupra populatiunel ta-
rilor noastre in sec. 14 16 i asupra origineY
claseT boerestT, stilt parte exagerate, parte gresite.
Este incontestabil ca limba sloveneasca a
documentelor noastre era priceputa si de domni
si de boeri, e chiar foarte probabil ca uniT
dintre ei o vorbeati, cum vorbeati. si nobilii unguri.
latineste : multe din scrisorile domnesti: ati un
caracter de intimitate asa de mare, incit nu se pot
explica altfel, decit admitind cit ati fost dictate de
el insist
A deduce insa de ad cit domnil sati boerif
nostri erati. BulgarT de origine, ca tara vorbea in
mare parte bulgareste i ca deabla prin. sec. 17-lea,
cind inceteaza documentele slovenesti, aceasta
limba a fost inlocuita definitiv cu cea romineas-
ca, cum a facut nu de mult i D-1 G. Zanetov 1)
este cu totul gresit si In contrazicère nu numaT

') Bb1garskoto naselenie v7. srednite vekove. Istoriko-juridi-

6eski skici. Ruse, 1902.

www.dacoromanica.ro
 XXX[I

cu bunul simt, dar i cu marturiile clare si au-

tentice ale izvoarelor istorice din sec. 14, 15 si
16. Observatiuni foarte clrepte in privinta aceasta
a facut si Jireóek, in recensiunea sa din Archiv
für slavische Philologie, vol. XIX, p. 601 602.
Limba sloveneasca sat bulgareasca in iz-
voarele noastre i se zice totdeauna sloven eased 9
era o 1iwb .literara i diplomatica, o limba culta
care se mentin ea in can celarir prin prestigiul
ce i-1 daduse la inceput biserica i prin pute-
rea ce o stabilise obicelul. C domnif sail boeril
ar fi vorbit in casele lor bulgareste, aceasta nu se
poate proba prin nimica. Vorbeat bulgareste
numa) ace)" dintre diniT ce era-a carturarY, i acestia
erailpuinT. Limba bulgara o scriat scriitorii de pro-
fesie, pisaril, cliaci i grainciticit 2) In primul rind, car):
o invataii in scoalele primitive anexate pe Hugh'
n-fanastirI i cancelariile domnesti, uncle prin tra-
ditie i formulare se pastrat) i formulele cl ocuin en_
telor. Logofetii cei mid faceail aceeasI functiun e
si cite odata chiar logofetii ceT marl, desi atribu-
tiunea acestora era mat mult cii dicteze docu-
mentele si sa le aplice pecetea. De ad formula pEge
noroliserh, spuse i. e. dicta logoMtul 3).

') Sash' dela Brasov II ziceati. bulgAreasc'a" ; cf. in charta bus-

garica" in doe. latin din 1431 (Sbornik XVI -- XVII, p. 504), sail no-
tita dela 1.;30 din socotelele Brasovalui, in care se spune OS s'ad
plata 4 II. 1111 Stoykan Bolgaro, qui in scribendis et intrepretandis
litterissermone bulgarico scrip tis civitati et provinciae ad optata domino-
rum. inservivit" (Quellen zur Geschichte elgt iStadt Kronstadt II,p. 207).
2) "Novi, sg. 11HCflOs, AHM1411, sg. it,1021K% (ALICeb), rp4MdTH11,14, sg.
rp4M4THKr6.
5) Documentul din 1431, No. XVII din colectia noastrb..

www.dacoromanica.ro
 XXXIII

Domnul, logofatul saü un alt hoer dicta asa

dar cuprinsul documentului, miezul MI; grama-
ticul care scria era insa legat de anumite formule
traditionale, pe care nu indraznea st le evite saü
sa le inlocueasca. Ele se repeta aproape in mod ste-
reotipic din cele mai vechi documente cunos-
cute pana la cele din sec. 17 si tree chiar In
cele rominesti, d. p. in cele din timpul luT Ma-
tei Basaraba 1). Formulare, de felul celor mero-

') Comp. cu documentele din colectia noastrk pe cele publi-

cate de D-1 Iorga in Socotelile Brasovulul, p. 23-24, 87-88, 91-95,
SO-10k) din ed. separatà. 0 sumk. de formule si expresil vechl se
repetti in aceste texte rominesti ; d. p. alta, de rindul erbil de puscg
si plumb u" (p. 24) ; credintk si legkturk i toemealk neclintitk" (ibid.);
la aL nostril cinstit si pre lubit si dela ininik dulce si bun prieten,
japan Mihai" (p. 87); pohtim sAnktate si bunk pace" (ibid.); cktil
aceasta, . . i scrisorile dumital[e] pre rind i-am intales (sic; ibid.);
.

alta, fac stire dumital[e] pentru rindul lui Vasile, curn am avut multa
pArk" (p. SS) ; cu i1a lui Dumnezeti si cu norocul cinstitulni impk-
rat" (p. 91); la]: cind laste acuma" (p. 92); deci ne laste voea" (ibid.);
cleci pohtitu pre dumneta ca pre un bun prieten i vecin de aproape"
(ibid.) ; foarte mu. rog dumitale sh flu nevoitor pentru acest Wert]."
(ibid.); cktru, aceasta-ti dail stire domnia mea pentru cinstita carte ce
mi-al trimis dumneata, de toate inteles-am domnia mea pre rindu."
(p. 93); .,câtrii aceasta facem stire dunaitale pentru rindul lui Vasilie
Sirbul ot Necopoe" (ibid.); si-ail luat zi pan la bogolavlenie" (ibid.);
si mai mutt val sk nu-1 mal poarte" (ibid.); alta, scrisoare ce ne-ai
trimes dunaneata pentru cel cal, inteles-am de toate" (ibid.); s5.-si
caute lucrul" (ibid.) ; in Walt chip nu poate B." (p. 95) : dupa. aceasta-ti
facem stire domnetale" (p. 98) ; Iar cind iate acum nu s[e] aleag[e]
ninaica i nici o ispravl nu laste" (p. 99); sk le dal si dumneata po-
runca", i 'nvatIturil i certare" (ibid.); nu 1-ati pus lege la judetul din
Rijnov" (ibid.); crez, dumneata .stii cI nol nu fatkrim nimInuilea"
(p. 100); nu se va opri mIcar un cap de ata" (ibid.); pentru na-
diii vestilor ce sI vor afla" (p. 103) si altele. La toate acestea se
gIsesc corespunzktoarele lor in actele slovenestl din sec. 15 si 16.
In traduceri am admis numai arhaismele ce s'ail pIstrat pkuk
astazi in linaba populark ferindu-mk de o traducere prea arhaicl, a
originalelor.
67332 III

www.dacoromanica.ro
XX XIV

vingiene sag carolingiene, nu s'ali gdsit pana

acum la noi, .iarn nu s'ati gdsit Mei la Sirbi si
cu atit maT putin la Bulgari; e foarte putina
naclejde ca se vor grtsi de aci nainte. i en toate
acestea, la inceput ele ati trebuit sa existe;
mai tirziti ati putut fi inlocuite cu documentele
insasi ca modele; ccT trebue sa ne inchipuim
cd, clesi in sec. 15 si 16 nu existag la no): ar-
hive in felul celor din apus sat al.celor sasesti
din Transilvania, trebueati sa se pastreze totusi
citeva documente in eancelaria dornneasca, care
se muta din loc in loc, cum se muta i domnul.
Exactitatea cu care se reproduc aceste formule,
la epoci inclepartate una de alta, nu se poate
explica altfelin.
Se 'ntelege, nu ne putem astepta sS. gasim
la noi formulele bogate i asa de bine diferen-
tiate ale cancelariilor regale, imperiale sag prin-
ciare din apusul Europei; raporturile juriclice
dintre clasele sociale i afacerile publice erat cu
mult mai simple la noi; deaceea i formulele
documentelor ati un caracter mai general. in
fond ele se reduc insa la aceleasi.
Aplicind documentelor noastre terminologia
adopted in diplomatica apusana, constatam cil
toate, afara de scrisorile particulare ce fac cite-
odata exceptie dela aceastd, regula, incep cu asa
zisa invocatio", care in cele dela Brasov si in
cele muntenesti in general este sirnboic i consta,
in semnul crucei; crucea din documentele noastre
corespunde chrismon-ului din diplomatica me-
dievala latina; asa era si la Bizant si in Bul-

www.dacoromanica.ro
 =iv
garia. in Moldova invocatia este adeseori ver-
bala, ca in documentele rusesti si in cele lit-
vane in aceste din urma ea era o imitatie a
;

celor latine 1).

Dupa invocatie urrneazd numele i titlul celui
ce diti documentul, in epoca. de care ne ocu-
pam noi numai numele de botez si citeodata
al tataluT, nici odata al nearnului sail familia
in documentele mai solemne domnii pun nu
insa totdeauna si numele tatalui lor, insotit
regulat de atributele bun" sail mare" : Aoupkitt,
MIHKhIN, nivkAosphiH, nrkgiminm, atribute ce nu lipsesc
nici cind fiul e In rele relatii cu tatal, tocmaifiindca,
provin din formule stabilite, ca d. p. la Basaraba
III cel Tinar 2). Pronumele ilintrebuinteaza domnii
rumini la singular : A391, ea in cele bulgaresti.
Titlul variazd dupd importanta documentului.
In chrisoave (privilegii saü tratate) domnii se
nurnese : voevozi i domni aT Ungrovlahiei si
ai part,ilor de peste munti, hertegi de Amlas si
Rigaras; acest titlu se pastreaza in actele dela
Brasov, ea si in cele interne, 'Ana tIrziti, cind
el nu mai corespundea realitatii; numai la Mircea
I gasim i Dirstorul (Silistria) in titlu. in do-
cumentele de mai putina importanta, d. p. in
scrisori, titlul este : voevod si domn a) al Ungro-
1) In editia noastr'a n'ant reprodus crucile, deoarece se 'ntelege
dela sine &a ele exists aproape In toate locurile..
2) Cf. scrisoarea lui Ba.:araba III cel TinSr, In care se plinge
Braovenilor ch., a avnt nista slugi credincioase" In casa sa, care 1-afi
farat 60,033 da mpri outax stKoa eaSri REpHH S ICTII,S CIIJACTKd MC, lid
HMI 11HHTHith1 ADr4ET H KdA01114, Td MI-1 CS SMA[1-1] O.A. dC:IlpHt6 (arh. No.
89= cvii).

www.dacoromanica.ro
XXXVI

vlahiel, mirrpognaxhi sat ovrpognaxiu, b) al tarii rm-

minesti, ILLAWKOH 3MAH, c) rurnin, Emaiumi, sat simplu
d) voevod i domn, d. p. in poruncile date dire-
gAtorilor i slnjbasilor donmesti. Titlul cel dintiig
e cel mai vechiti; al doilea it intilnim in docu-
mentele dela Brasbv intiias data la Basaraba II
cel Batrin: rOC(10A1111k IlAcIWKOH BEM/IH la 1474-75
(p. 81), apoi la Vlad III Calugarul: rocnommk 3E41/114

KAAWKOFIc. 1483-95 (p. 126) si la Radul TV cel

Mare c. 1496 (Regeste, p. 252) si este mai rar
decit cel clintliti ; domn rumin" &MUM
POC1104111111

intilnim mai intiig la Radul IV cel Mare c. 1496

(Regeste, p. 253), apoi la Vladuta intre 1510-12
(p. 142-143) ; e foarte des la Basaraba IV Nea-
goe 1512-21 (p. 149, 154, 157 si Regestele, p.
260-263, 265), la Vladislav III 1524 (p. 163, 165),
la Radul V dela Afumati 1521 (p. 170), la Radul
VI Paisie si fiul sail Marco (p. 186, 189) si la clomnil
urmatori. Deosebit de acestea, gasim o singurd
data la Dan pretendentul (1460) titlul 4sgpTEW =
print, germ. Furst (p. 68).
Dupa titlu urmeaza asa numita salutatio"
sag inscriptio", care nu este cea obicinuita in
diplomatica apusana, regala sat imperiala, cum
se gaseste de pita in Moldova, uncle este impru-
mutata din diplomatica litvano-polona, ci este
eea obicinuita In scrisorile regilor unguresti sail
ale voevozilor Ardealului catra Brasoveni. Se
observa o evolutiune sistematica a acestei for-
mule: cu cit documentele slat mai veal', cu atit
salutatia este mai simpla; cu cit ele sint mai
notra,cu atit ea este mai incarcata de epitete ma-

www.dacoromanica.ro
 xxxv11
gulitoare pentru cel carora se adreseazg, seri-
soarea sag privilegiul, i este interesant de con-
statat cg, aceste epitete devin statornice mai ales
din vremea celui mai singeros dintre domnif
nostri, din vremea lul Vlad rrepes. Salutatia poate
servi de criteriil destul de sigur pentru da-
tarea docurnentelor, in lipsa altora mai sigure.
0 salutatie de felul: pirgarilor din Brasov" sail
Brasovenilor", sag tuturor Brasovenilor" flu
vom ggsi in sec. 16; deasemenea formulele vechi
jucletului i pirgarilor din Brasov" sat jpde-
tutu): i pirgarilor din Brasov tuturor" dispar
in acest secol Si sint inlocuite cu formula obi-
cinuità bunilor nostri prieteni si de aproape
vecini, judetului i pirgarilor din Brasov" sail
einstitilor i bunilor nostri prieteni si de aproape
vecini, judetului i celor 12 pirgari din Brasov" 1)
care se amplificg, uneori, ca d. p. in cinstitilor 5i
prea iubit,ilor i dragilor i bunilor mei prieteni"
(p. 144), Tar cind e vorba de regii unguresti
egenereazg, in bombasme ca uringtorul, ce-1 dau
in. original (traducerea e la p. 178) : W[E] C'1% Ell.
111[E] CHATHM 11`kfiLIT11114 RkH HHuH U E0P041 AcIp013t1HHOA1S

1) Cf. Providi et honesti viri, fratres amici nostri sincere prae-

dilecti", in scrisoarea lul Vlad Dracul din 1436 ; prudentes et cir-

cumspecti viH grate nobis dilecti", in scrisoarea lui Hunyady din 1448 ;
seniores et prudentes viri amici nostri honorandi", in scrisoarea
aceluia§ si a lui Ujlaki din 1441. Cu acestea sint de comparat adre-
sele, care ail avut i tna1 mull& influentI aSupra formulei rum113 esti:
Pro vidis et circumspectis viris iudici iuratis senioribus ceterisque
civib us Brassoviensibus commorantibus fratribus et amicis nostris prae-
dilectis" (1436); prudentibus viris magistro civium iudici villico iuratis-
qua et cunctis senioribus civitatis Brassoviensis amicis nostris honoran-
dis' (1441); prudentibus et circumspectis viris iudici iuratisque et
ceterisque civibus potioribus civitatis Brassoviensis nobiS dilectis (1484).

www.dacoromanica.ro
XXXII"
H CILATHM CKHHTOHM 119`k,n1TAHHHA4 WT AITMCKHMd p8KAMA
Irk 9SLI,E gucoxaro TH K AEKCPII, CT11111 STilintNyTEHHE 11}K[E]
DOA HHM ElpHU`bKHLIJE HaM VICTIMHHOM, CRETA0M8 H !irk=
11913MONSHHOMS HEAHKH 1.11110(118 '<panto". E vorba de loan
Z4o1ya 1). Cum se vede, nu sintem cleparte de
salutatiile documentelor turcesti, care in privinta
bombasmului lipsit de orice gust ail intrecut
tot ce s'a produs in genul acesta pana aciun.
Vezi Documentele polone din Hurmuzaki, Suple-
mentul II, vol. I si II.
Arenga sail prooemiul, care in chrisoaveie de
donatiuni, la manastiri sail' la boeri, motiveaza
in mod general actiunea cuprinsa in document si
este mai mult o infrumsetare retorica fara insem-
natate, lipseste, natural, in documentele dela
Brasov. in cele interne ea este aproape totdeauna
o traducere servila dupa cele bizantine, trecuta
mai intiiil prin filiera bulgara sail sirbeasca,
nu lipseste maT nici odata din chrisoavele marl
manästiresti ; in donatiile boeresti este mai rara
pi aci are unele puncte comune cu cele apu,
sene (d. p. rasplata slujbei facuta domnului).
impreuna cu arenga lipseste de cele mai multe
on i promulgatia".
Dupa dispositio" sail expositio", care este
miezul documentului, urmeaza corroboratio" sail
intarirea documentuluT, care in porunci O. in
scrisort se deosebeste cu totul de cea solemna
diu chrisoave si privilegii, unde se pun si
blestemul cel mare si martorii sail chezasii, cad
1) Cf. si salutatia cMr5. $tefan Blithory, din scrisoarea mitropo-
litului .Macarie, p. 235.

www.dacoromanica.ro
 XXXIX

martorii nu sint altceva decit o chezdsie cd,

domnul va observa cu shntenie stipulatiunile
documentului (donatiunei sati tratatului): in do-
cumentele latine ei se numesc testes". Sub
forma el apuseand completd, aceastd formuld,o
gsirn nurnai in clocumentele moldovenesti I). ln
cele muntenesti, interne si externe, ea se reduce
mai mult la blestern si la citarea martorilor. Cf.
numerile i, iv, v, viii, xi, xvr, xi.vi si cuir din co-
lectia noastrd.
in porunci" ihcheierea c mai totdeanna: alt-
felig nu este, altfelia nim va fi, altfelit sd EU
faceti, aitfetiti sa nu indrAzniti a face", cu adaosul
ci dupd, porunca domniei mete", in care ci"
lipseste aproape totdeanna din original, fdcind
astfeliti formula mai obscurd; cl. p. A NHO !ACT, no
wcinsaiS rocnoAcTga MN (Radul II Prasnaglava; Mil.,
p. 47) ; NHO NE LIIE UM, no wpnaait; rocnoAcrga iIlH
(Mihail. I; MiL, p. 48); NHO Ad HE CTOOTE, no prkqn
HAM (Alexandru-Aklea, Mil., p. 49); Aa uno Aa NE
CTO(JNTE (acelas; Mil., p. 50) ; NNO NE WET EKIT (acelas;

Mil., p. 51), sail simplu: HO WO11S418 POCNOACTRA UI

(acelas; Mil., p. 51) ; IMMO NE IpET MIT, NO W0113M8
POCHOACTlid MN (Dan II; Mil., p. 55) ; a NNO Ad HECT,

'I Cf. d. p. a HI gOMME HOTHIVIOEMHIE TOMS FrkCEMS MAIM HHCMMOMS

HforkAH HAW C{FMS] HaUUMS RioHOMS iCafFSH oroArrt3 HHCATH H flpHlaCHTH
saltuemS" din doe. lul Alexandra cel Bun
HMS 11(411Tk 101 CfMS AH[CTS
dela 13 Aprilie 1415 (Acad. Rom) en formuleld apusene: in cuins rei
testimonium et perpetui roboris firmitatem praesentes litteras inde
conscribi iussimus"; sad ad enius rei certam in posterum eviden-
tiam praesentem chartam inde eonscribi jussimus et sigillo nostrae
maiestatis communiri"; sad in cuins rei testimonium sigilla nostra
anthentica duximus praesentibus apponenda" si alte variante, ce se
gasese in documentele ungurest1 si polone, ca si in cele germane.

www.dacoromanica.ro
 XL

Ti&K440 110 SH3MS rocnoArrea nm (acelas ; Mil., p. 57);

HHAKO AA HE CM`kTE SLIHHHT, 110 ku3iurti8 rocnoArrga MU
(acelas ; Mil., p. 59) ; cKopo HHO HE 141ET RHTH (Vlad
11

Dracut ; Mil., p. 61); 8 TWM IMO M HECTrk, 110 wp143418

POCHOACTRA in (acelas ; Mil., p. 64) ; HHO ACT (acelas;
Mil., p. 66) si asa mai departe. Toate acestea
par a fi mai mult o imitatie a formulei latinesti
secus non facturi", secus facere non ausuri",
decit a trrec. axtos r iv; cf. in documentele sir-
besti HHO HE 84HHHTE HHOPQ HE kHHHTE, TQKO RH Mora
}RUM; ap. Jire6ek, Arch. f. sl. Phil. XIX, p. 605.
In scrisort incheierea este mai totdeauna :
si Dumnezeti srt vt bucure", si Dumnezeti alt
vh," tie", si Dumnezeti sa vS dea sAMitate", si
Duinnezeti cu voi", si Dumnezeti sä v Inmul-
tasc anil" ; d. p.11 RECEIIH g cork (Alexandru-.Aldea;
Mil., P. 49, 51 ; Vlad I Dracul, ibid., p. 62); H ROM% RH
RECEMIT (Alexandru-Aldea ; Mil., p. 50, 51 ; Radul1.1

Prasnaglava, ibid. P. 53 ; Vlad _Dracut, ibid., p. 61) ;

11 Rork RH (Vlad I Dracul ; Mil., p. 65;
WRECEAHT

lupin Albul ; ibid., p. 69, 70 ; la acelas H KECEAHT

EOPK, fdrA, RH, ibid., p. 69); H RECEMIT RH BOP% (Dan

II; Mil., p. 59; Vlad I Dracul, ibid., p. 63) ; ii

Rork RH cmpami (acelas ; Mil., p. 61) ; H ROM% RI

WAHHT (acelas ; Mil. P. 66) ; H EOM& RH Aarr BApaRIE

(acelas ; Mil., P. 62, 63, 6S) ; H Rork Aa Sivulomi
AETA rocRo1,rre8 TH (acelas ; Mil., p. 64); H Rork
Aa 8MH071{HT il`kr[d] POCHOACTOO EH (Dan pretendentul ;
Mil., p. 68) ; H ROPh TM SAIHOM1 AETA (Basaraba III cel
TIntr; Mil., p. 90); H Rork RH SMHO)RH /tyro (acelas ;
ibid., p. 91); 11 110111 rit Hartill (lupin Gherghe Lascar ;
Miln p. 71). In documentele sirbesti, bosniace

www.dacoromanica.ro
 XLI
4EH
si ragusane : H Rork MEANT, EOrk each WEICMH,
H EOM& EH EEMIHT HARM MHAOCTK (cf. H ROPII M HECGIHT
rocnoArrEo EH, in scrisoarea luT Basaraba III cel
Tinar ; Mil., p. 87), H EOPli EH MCI% MptHilf, H son
KH 8MHOHM FOCHOACTE0 sat KNIM-613CTEO, H EOPLt (11 1111M41;

ap. JireCek, 1. c., p. 604. Este formula ce se

gaseste si in scrisorile grecestl din sec. 12-13:
ce se 6 0-abg 7cotlisou zoXtygóvtov, 7zoXtrzponas%-riq Si altele
(ibid., p 605).
Ultima formula. a documentelor, adev6,rata
incheere a lor, este asa zisul protocol de in-
cheiere, Schlussprotokoll", sat cum IT zicea Si-
ckel in studiile sale de diplomatica Eschatokoll" ;
In documentele noastre vechi ea se reduce la
datare qi monogram. Iscalituri domnestl, In epoca
de care ne ocupam nol, in documentele dela
Brasov nu exista; locul lor il tine totdeauna
monogramul, care nu poate fi numit semniti-
tura domneasca", deoarece nu-I scriea nici odata
domnul.
Ca si in diplomatica apusana, monogram&
are totdeauna ca parte principala litera dela in-
ceputul numelui ; in jurul acesteIa se grupeaza,
dupa un sistem ce ramine consecvent la toll.
domnii cu acelas nume, celelalte litere, sat toate
sat o parte din ele; de regula se gasesc toate.
Astfelit la Mircea, Mihail, Moisi sat Marco litera
principala este Al, la Radul P, la Dan A, la Vlad
sat Vladislav K, la Basaraba li si asa maI departe.
A fixa prin descriere caraeterele monogram e-
lor e cu neputinVa; ele nu se pot cunoaste si
nu se pot intipari in minte deeit prin proprie iii-

www.dacoromanica.ro
XLLI

tuitie. Numai obicinuinta cu do cumen tele ne poate

pune in stare sd" deosebim monogramele aceluTas
nume la diferite epoce, si de nytillte or datareaunui
document Eli% data', se poate face cu multd pro-
babilitate prin ajutorul monogramulu11). Se ob-
servd in general cd mon ogramele vechi sint mai
simple, maI neornamen tate, liniile lor slut mai'
drepte ; prin sec. 16 se introduc multe floricele
si figuil ornamentale, Tar in sec. 17 monogra-
mete devin foarte complicate, cite odatd ebiar
ureü de reeunoscut. Se mai* observil citi in see.
15 si in prima jumdtate a sec. 16 ele sint in
majoritatea lor scurte si cu:linii groase ; gdsim
totusi monograme inalte i cu uniT subtirl si in
sec. 15. Aproape toate .sint desemnate in cer-
neala rosie, cu atit mai subtire, cu cit sint mai
vechT, i preparatd din cbinovar ; in cele mai
noud chinovarul se ingroasd. Monograme in cer-
need neagriti sint foarte putine i numai in sec.
15. Ele Sint relevate toate in note 2). N'am gA-
sit la the)." unul vre-un semn addogat de domn,
cum se constatd in diplomele vechT germane,
d. p. iii cele merovingiene i carolingiene.
intrebuintarea monogramelor in documen-
tele noastre nu este ceva isolat; ele slut Impru-
mutate prob. dela Bulgari, aT cdror tan', ca si di-
nastiI sirbi, nu iscdleat in documente; dar si
in apus monogramele se pdstreazd prind prin sec.
16; eleincep insd mai dinainte afi inlocuite cu pro-

') Vezi pentru aceasta notele dela Documente i Regeste.

2) Vezi §i mal sus, p xvit.

www.dacoromanica.ro
pria iscaliturii a eelor ee dad eag doe= entele. Regii
Ungariel iscaleag in sec. 15: asaVladislavl (Uldsz-
16), Ladislag at V Posthumul si Matel Corvin.
Logolatul nu subscrie nici odata in documen-
tele sec. 15-16 numelelui se eiteaza insa de re-
gula inainte, sag dupa data, sub formula : si zise lo-
gofatul", si dicta logofatul" : H Aoroziserh, H HCIVAIIH
Sail Haymow% Aoro2ISET%, dupa care urmeaza mat
totdeauna numele scriitorului, gramaticulul sat
diacului: H HHCAX PpaiHATHISrh sag Alitzil{rh, H 11HcAN:MailiH,
AH171K1, grh MAMIX11, H's MEHWHX11 AHUHIA)C11.
Logofatul putea sa fie in locuit si de un alt boer.
Adeverirea sag reeognitio" din documentele
latine apusene lipseste in ale noastre. Rareorl
se zice ca insusi domnul a poruncit" si aceasta
mal mult in cele moldovenesti: camels rocnomyrk
KA3citri%, REAiiiM; ef. lat. acl man datum do mi ni iinpera-
toris, ad mandatum eaesareae maiestatis, ad man-
datum regiae maiestatis.
Documen tele din arhivul Brasovului stilt
aproape toate Jii datd ; afara de privilegiile mal
marl comerciale si de tratatele de inchinare sag
alianta: dela 6 Aug. 1413, 7 Mal 1421, 21 Noem-
vrie 1422 (sat 1421), 23 Octomvrie 1422, 30 Ia-
nuarie 1431, 8 Aprilie 1437, 7 Octomvrie 1476, 6
Martie 1470, 11 luliel47ösil7Martie 1517, si afara
de chitanta Voichii, sotia Rif Mihnea, din 7 Sept.
1511, in totul 11 bucati, toate celelalte documente
sag n'ag nicT o data, sat sint necomplect datate,
avind numal luna, sag luna i ziva. Cea mat
mare dificultate la editarea lor a lost stabilirea
datelor, fie precise, unde s'a putut, fie aproxi-

www.dacoromanica.ro
XLIV

mative, uncle n'a lost altfelig cu putinta. Stu-

chile ulterioare vor arata intru cit datele stabi-
lite de mine sint exacte si intru cit ele trebuesc
indreptate, cdci. nu in'a indoesc cd voit fi flout
si unele conjecturI mai putin nimerite, acolo
unde n'am avut elemente destule de control sag
unde elementele existd, dar mi-at rdmas necu-
noscute. Intreaga lucrare mi-ar fi fost mult mai
usoara, daca nol" am avea un codex diploma-
ticus complect al documentelor interne, macar
al celor din sec. 15, care siat ,mal" greg de eau-
tat si de gdsit.
Criteriile principale de care m'am calauzit
ml-au lost urmatoarele.
Intiiti de toate cuprinsul documentelor.
Cind faptele istorice despre care se vorbeste slut
clare sag dud alusiunile sint destul de trans-
parente, atuncT cunostinta izvoarelor contimpo-
porane este suricienta spre a stabili cu sign-
rantd o data. Astfelig nu poate incapea Mei o in-
doeala ca scrisoarea luf Alexandru-Aldea, fiul
luT Mircea cel Batrin (No. xxvm) este din
aunt 1432; toate stirile contimporane concurg
spre a stabili aceasta (lath; odata stabilita, cu-
prinsul scrisoril lamureste, la rindul sat, unele
date neprecise din izvoarele cunoscute pänt
acum asupra anului 1432. Deasemenea nu poate
incapea incloeala c scrisorile de sub No. xcvi
si xcvn ate lui Basaraba III cel Tinar sint din
1479, deoarece evenimentele despre care se re-
lateaza in ele Brasovenilor s'ag petrecut In
a doua jimiatate a anului 1478 si la incepu-

www.dacoromanica.ro
 XLV

tut anului 1479. Datarea pe basa cuprinsului

este vadit cea mai sigura; cele mai multe casurl
sint de felul acesta. Se intelege dela sine cd
precisiunea presupuDerilor nil poate merge asa
de departe, incit sa neincumethm a stabili peste tot
nu numal aunt, ci i luna sari ziva; la citeva
documente a fost en putinti s. impMgem preci-
siunea chiar asa de departe. Trimet pentru de-
taliuri la notele ce insotesc fiecare numdr.
Sint insd o sumd de documente at caror
cuprins nu se leagd de nici un fapt istoric si
do nici o persoand bine cunoscutil. La datarea
acestora De vine in ajutor in primul rind nu-
mele celui ce dd documentul, in al doilea pe-
cetea i in al treilea scrierea. Cu ajutorul docu-
mcntelor usor databile am stabilit Intliri tipul
pecetii sari pecetilor fiecarui domn (la boeri in-
crul e mai usor, cdci pecetile lor nu se repetd
asa de des ca ale domnilor) si cu ajutorul aces-
tora am determinat pe celelalte. Nu pot decit sit
.

regret 61 mijloacele mele nu mi-ati permis sa.-mi

procur si sd reproduc fotografii sag desemne de
pe fiecare pecete, ca cititorul sri se poata con-
vinge mai usor de exactitatea satt gresala spu-
selor mele. Poate cit institniiIe noastre de cul-
turd, cdrora le este incredintatd inflorirea stiintei
rominesti, imi vor da mai tirzill mijloacele tre-
buincioase si mit vor pune in stare sd completez
lucrarea mea din punctul de vedere diplomatic, re-
producind mdcar tipurile principale do peceti;
deocamdata pot sa, asigur pe colegii mei de specia-
litate, cd am studiatpecetile cu cea mat mare minu-

www.dacoromanica.ro
XLVI

tiositate ; aw. citit tot ce se poate citi in ele si

aeolo unde ml-aa rdmas incd indoeli, le-am re-
levat totdeaun a.
Unde 111.1 nnl-ail ajutat pecetile, ajutat
caracterele paleografice ale documentelor, un cri-
teriti destul de sigur i acesta, mai greil insa
de minuat pentru eine Ware o deprindere suti-
cienta', iii cetirea lor. Spre a nu md expune la
greseli prea mail, am studiat in trel rinduri
la intervale destul de mari1) paleografia docu-
mentelor, si daca in urma intiiului studili mi
s'a intimplat s. atnibniu niste serisori ale lilt
Vthd Dracut lui Vlad Tepes"), cred cd de data
aceasta o astrel de gresald nu s'a mai stre-
curat. La domni asa de apropiati in timp unul
de altul, era aproape cu neputinta sa. se evite
orice gresald. Se intelege c gresala nu e cu. pu-
tintd decit la domni cu acelas nume : la ceI sase
Radu, eel ase Vlad, si eel cinci Basaraba. Do-
cumentele lul Vladislav II i III nu pot 11 con-
fundate, deoarece este o distanta de 70 de ani
intre ele. Miletié a Meut totusi aceasta. gresaliti
in. editia sa ; la dinsul ea provine mat mult
din necunostinta imprejurarilor istorice deose-
bite ale acestor domni, decit a paleografiei;
documentele lui Vladislav al III sint scrise, ce-i
drept, In cursivd, dar intr'o cursivd ce poate sd
para posibit i in sec. 15 celui ce nu cunoaste cu
deamanuntul scrierea cancelariilor noastre.

') La 189), 1893 i 1901.

2) Cf. rectificarea din nota dela No. .:Km.

www.dacoromanica.ro
 X LVII

Pe linga pecete i scriere un bun criterit de

datare sint boerii amintiti in documente i mai
ales demnitatile ce le ocupa el la curtea dom-
neasca. Multora dintre dinsii li se poate stabili
cu oarecare aproximatie cariera ; cunoscind, grosso
Moth), rangurile boeresti, putem identifica, dupa
modul de inaintare, pe boerii unul domn cii ai
altuia ; aceasta identificare ar cistiga foarte mult
in siguranta, daca am putea reconstrui mai bine
decit papa acum istoria partidelor boeregi: o pro-
blema a viitorului in istoriografia noastra i una
din cele mai interesante, cu atit mai atragatoare,
cu cit este mai obscura. Materialul de documente
interne insa, publicat panit acum, e cu mult
prea nesuficient spre a se intreprinde cu succes
acest studiti, in ce priveste sec. 15-16. Pentru
sfirsitul sec. 15 si pentru sec. 16, un foarte bogat
sigur material ne ofera Socotelele oraselor si-
setT Sibiul i Brasovul, care pe atunci erati
aproape in permanenta pline de pribegi. Desele
sal ale domnilor rumini la aceste cloud orase si
cetati, notate zi de zi in socotelele Stadthann-ilor,
mi-aa ajutat foarte mult la identificarea persoa-
nelor din documentele noastre1).
Cind documentele dela Brasov slut datate,
modal lor de datare este cel obicinuit in docu-
mentele interne; se stie ca in acestea mail' se
socoteat, dupa era bizantina, dela facerea himet.

') Asupra unor easurl isolate de datare, ea d. p. dupa In-

semnhri contimporane in limba latina, cf. notele dela flecare document.

www.dacoromanica.ro
X LVIII

In privilegiile comerciale se a anul, luna, ziva si

indictionul; intr'un document al lui Vlad Tepes
si temelia1). La porunci i scrisori lipseste totdea-
una anal i foarte des luna i ziva, ca in docu-
mentele sirbesti i bosniace. E curios cd pe cind
in scrisorile latinesti, esite din cancelaria acelorasi
domni, datarea este aproape fiird exceptie com-
plet dupA sistemul apusan, cunoscut secreta-
rilor de latineste al domnilor gedmUicii i diacii
indigeni nu tin cont de acest bun obiceiti. Modul
de datare apusan, mai ales unguresc i polon, in
care zilele se insemnat dup4 serbiltorile crestine
si dup sfinti, e foarte rar ; Ii g6sim numai In
scrisorile date din Transilvania, ca d. p. in cea
din 1442 a hi Nanul si Stefan, boerii lui Vlad I
Dracu 1 : H [Immo 8 HOHEAGHIHK fl0EA CEATHAirk ravpriEni, zi
ce cade, farrt indoealk in 23 Aprilie 14422). Alt-
mintrelea, ziva nu e numit'd mai nici odatä cu
numele.
Anul incenea la 1 Sept., ca si indictiunea;
deaceea la transformarea anilor dela facerea hunei
in ani. dela Christos trebue sti scoatem la zilele
dintre 1 Sept. 31 Dech. 5509, dintre 1 Ian. 31
August 5508. Rareori se poate constata Iii docu-
mentele muntenesti o abatere dela aceastil regulk
Asa am admis pentru privilegiul lui Radul II
Prasnazlava din 21 Noemvrie 6930 data 1422, in
loc de 1421, deoarece indictionul este 15 si acesta
corespunde anului 1422 ; se poate ins6 ca data

') Cf. doc. din 13 Dech. 1500 dela Radul alIV cel "Mare: Mcgd
Am. xi.ARA R ATO #3P,. HH. .A., TEAL (= temelia) (arh. stat.).
2) Veal nota dela No. cm

www.dacoromanica.ro
 XLIX

s'A, fie si aci 1421 si atunc1 trebue s'a" admitem

gresala in indiction.i) Data completd este : nAcEuTa
HOERpiA. .KA. A1191, 11 ATO ISLI. ftIA. .61. Privilegiul
precedent al 1u 'Radul II, din 1421 me 7, are
indictionul 14: HCIiHC c K ATI- 1 osu,KA., EHANKTTWH
.41., MATI-A (arh. No. 771, 776 =.v, Tv).
.3. All%
Din cind in cind se observ'd si In documen-
tele interne cite o gresard de datare, provenitil
din neb6garea de seamA a grAmdticilor; asa de
pilda, in primele zile ale lui Septemvrie i se intim-
pla gedmäticului: sd pue anul expirat, in locul
celui nog curgnor, cum pare a fi casul cu docu-
mentul lui Radul VI Paisie dela 1 Sept. 1535 (ar-
hivele statului, G-ovora IX, 3). Documentul o do-
natiune m'dn'dstireI Govora este evident dela Ra-
dul VI Paisie: KU (JAA01/A KOEKOM H OCI10A1111% BK
C011 36A1A11 Srrpognaximoe, CH% 116/111KAAPO 11 Anparo pa=
Aolin[a] goeRoAa"; se vorbeste in el despre prede-
cesoru[ sAti.RENTHALK] sati. Vlad VI, care domneste
p5,n5, In vara anului: 1535. Data este: 11C[npAK11]
Bnmilisn 116411K1.11] Awr[lUZISETrIsl, H A3'1% pmo(n IpArtiATFIK E?KE
IIMINCAX Krt. CTOMIN r(ld,dr T9%1'011E41, MU. iu C611. .A.

411. Kr11 nrkTo ,,amr". 7043 corespunde lui 1534, dacd

subtragem 5509; la 1 Sept. 1534 se stie ins`d cu
sigurant'd c domnea inc'd Vlad. VI; din 6 Sept.
acelas an avem dela dinsul un document in ar-
hivele statului: grAmatic este Talapi, logofat Ta-
tul, Tar boeril, afaed de patru comuni, sint altil.
CasurI de acestea in diplomatica writ rumi-
nest' sint foarte rare ; aci nu se 'incepea anul
1) Cf. Jire6ek, in Archiv f. slay. Phil. XIX, p. 608.
67332 IV

www.dacoromanica.ro
nici dela Martie, cum se constatd din unele in-
dicil pentru Moldova o influentd, ruseased ce
dispare Inca "in timpul lut Alexandru cel Bun
nici dela Ianuarie, cum se Alen foarte des tot in
Moldova prin sec. 15, sub influenta diplomaticei
,
polone.
Urme de stil nog se intelege dela sine cd nu
putem gdsi in epoca dela 1413-1582 ; acesta se
introduce deabia la 1582 in Italia, 'far in Un-
garia la 1587.
0 parte esentiald a on i cdrui document
vechirt este pecetea ; ea este dovada cea mai eyi-
dentd a autenticitatii 1111, oda ea nu putea siti
apartind decit ullel singure persoane sail unei
singure comunitdti. Astfelitt pecetea stabileste maT
bine decit orice identitatea celuf ce d docu-
mentud, afard de celelalte avantaje ce le oferea,
mai ales in timpurile vechi, cind eärturarii eratl
asa de putini. Rolul pecetii nu inceteazd rdcI
dupd ce docnmentele incep a fi isclite, ceea ce
la noi se intimpld mai des deabia pe la sfir-
situl secolului 16, cam dela Mihai Viteazul
incoace, desi casuri isolate de isedlituri peste
monograme se gasesc si mai de timpuritt. Asa
primul cas ce-mi este cunoseut in tara rumineascrt,
e in doc. din 6 Sept. 1534 al lui Vlad VI
(arh. stat.), care, in donatia datd atunci din Furesti
(4s8peui,) mIndstirei Tismana, iscdleste peste mono-
gramul rosu en cerneald neagrd IWN KLAT go[E]g[0]4.11.
Al doilea este iscdlitura luT Mihnea, pe un act
dela 14 Ian. 1591: NW /1411XN`k gwEERVA, cel mai ye-

www.dacoromanica.ro
 LI

chill ce se cunostea pana acum in apusul Eu-

ropet iscalitura incepe a se generaliza cam tot
din sec. 16, in Germania din timpul Int Maxi-
milian I.
Data find dar importanta pecetilor si find-
ca documentele dela Brasov ne ofera ma ma-
terial foarte bogat i sigur asupra acestei partI
din diplomatica noastra veche, voill insista ceva
mai mult asupra lor, vorbind a) despre mate-
rialul din care sint fdcute, b) despre formele prin-
cipale ale lor, e) despre legendele i d) despre
herburile lor. In niul un deposit de documente
ruminestI pecetile nu s'ail conservat asa de bine
ca in eel dela Brasov si nicirI, afara de arhi-
vele statulut din Bucuresti, nu avem un sir asa
de neintrerupt de peceti, incepind cu a but Mircea
cel Batrin i sfirsind cu a lui Patrascu cel Bun. In
privinta aceasta nict arhivele statului, cu mult mai
bogate in documente decit arhivul Brasovului, nu
pot ialocui materialul ce ni-I ofcra acesta. In ar-
hivele noastre aproape toate pecetile mict i mij-
locii sint stricate, rupte inteadins sat perdute;
la Brasov cel putin jumatate din ele sint bine
conservate.
Cele mai vechl si mai multe sint de ceara,
si anume de ceara rosie, verde, neagra i alba, ;
aceasta din urma, in majoritatea casurilor, s'a
ingalbenit de vechime i s'a innegrit de praf.
Culoarea rosie se daclea cerii cu chin ovar, cea
verde cu asa zisul viride hispanicum" (Spa-
nisches Grtin), cea neagra cu chinoros.
1 N. lorga, In Hurmuzaki XI, p. Cm.

www.dacoromanica.ro
LII

Ceara roie este la noi, ca si in apus, un privi-

legill al domnilor. Se pare insa c i la noi dom-
nul acorda cite odata acest privilegifl marilor sal
boeri, precum imparatii sail regii germani acor-
dali aceasta inalta distinctiune unor principl, d.
p. principelui de Saxonia, grafului de Mansfeld si
altora. Astfelii1 pecetile celor patru boeri marl :
Barbul banul Craiovel, Calota vornicul, Charvat
marele logofat i Dimitru marele vistiernic din
doc. dela 17 Martie 1517 al lul Basaraba IV Nea-
goe sint pe ceara, rosie. Acesta este singurul eas
intre cele dela Brasov ; un al doilea nu cunose
din celelalte colectiuni de clocumente. Este po-
sibil ca ceara rosie sa fi fost admisa. In aceste
peeeti boeresti, neavindu-se la indemina de cea
verde ; explicarea dintIiü mi se pare insa mai pro-
babila, cad e grell de admis ea intr'un oras ca
Brasovul sä lipseasca, dint cancelaria comunei
ceara verdel). Un alt motiv ar putea sa, fie in-
rudirea cu domoul, prin femei.
Ceara verde, care se constata in Europa cam
din sec. 13 incoace, era intrebuintata in apus
de priucipi, prelati i comune ; in tara rumi-
neasca o gäsim la boeri, mitropo1iI, judeti i pir-
gari. Peceti domnesti pe ceara verde cunose
numai din Moldova : a Jul Roman Voda, pe docu-
mentul din 30 Martie 1392 (arh. stat.): d-1 Hasdeti,
care a tiparit textul acestui document in Arh. ist.
1, 1, p. 18-19, spune ca, e pe ceara neagra, ; ea este

Tratatul din 1517 intre Neagoe i Brasoveni e inchelat de

bunk sarnit la Brasov, desi aceasta nu se spune apriat intr'insul.

www.dacoromanica.ro
 IA 31

insa verde inchisa, innegrita, de praf si de vreme.

Pe ceara verde sint i citeva peceti din tratatele
domnilor moldoYeni cu regii poloni, d. p. cele
doua. ale lul Roman din 1393 (Uljanickij, No. 8) :
cea mare si cea mica, aceasta imprimata pe dosul
invelisului de ceara alba ingalbenitä al pecetif
celet mart' (una de 71/2 cm., alta de 2 cm. in
diametru) ; ale lui Stefan din 1395 (Ulj., No. 10 :
cea mare si cea mica); pecetea cea mare a lin:
Alexandru cel Bun din 1402 (Ulj., No. 15) si cea
mica din 1407 (Ulj., No. 19).
Ceara neagra, foarte rara, in apus, este intre-
buintata. la Rol' de boeri, de fete bisericesti si
de particulari. Trebuo considerata ea o exceptie
cu totul isolata ceara neagra din pecetea cea
mica ovala cu legenda chirilica a lui Mircea, in
tratatul cu Polonii dela 1411 (Uljanickij, No. 21).
Pecetile astfeliu colorate se puneati sat intr'un
invelis de ceara alba, cind se atirnati la docu-
mentele de pergament, sail se lipeati direct pe
pergament i pe hirtie. In casul intiiti Inveliul
e cu mult mai mare decit pecetea, si pentru pe-
cetile cele marl se mai faceati, spre a le conserva
mai bine, niste cutil rotunde de tinichea, dintre
care citeva foarte vechi s'au pastrat pana astazi
in arhivul Brasovului. In casul al doilea ele se
fixati a) pur i simplu pe pergament sail pe hir-
tie, sati b) se acoperea ceara cu o bucata de
hirtie in patru colturi, peste care se imprima
apoi pecetea. Acestea din urma grit mai noua
decit celelalte; in apus ele incep de prin sec.
14, la noi le putem constata numai intr'al 15-lea,

www.dacoromanica.ro
LI);

mai cu seama in intiia jumatate a Jut. in sec.

15 apar i asa numitele ogii, germ. Oblatensiegel,
ce se faceati din aloat de fãin, peste care se
lipea hirtia si se imprima apot pocetea. in apus
cele dintil ostii apar, dupa constatroile lut Gro-
tefend, pe la 1571-79. La not ele se ivesc ceva
mai de vreme; le gAsim in documente dela Radii]
IV cel Mare, c. 1496 (Regeste, No. xxxv), dar mai
ales dela Basaraba IV Neagoe i Radu VI Paisie
incoace (Regeste, No. Lvm, Lxm, LXIV, Lxvi,
cxxxvn). Ele devin mai dese in a doua jurndtate
a sec. 16; majoritatea easurilor o formeaza insa
tot pecetile de ceara, cu hirtie deasupra.
La documentele de pergament pecetile se
atirnaii sail de fish' de pergament, pe care adese-
ori se scria §i numele boerilor cum este d. p.
destul de des in Moldova la pecetile boeresti ala-
turate pe linga cele domneW, sat de sfoara de
matase in culori variate, cum e de regula in
amindoua tarile. Pecetile domnesti se atirnati de
sfoara de matase, ce avea de obiceiti culorile
urmatoare: rosu, albastru, verde, galben, cafeniti
negru i cenusiti mai rar. N'am observat ca
aceste culori sa fie in vre-o legatura cu culo-
rile tarii sati nation ale cel putin pentru sec.
15-16, alegerea lor se facea intimplator, dupa
materialul ce se gasea in cancelarie.
Forma pecetilor e in general rotunda sail ovald;
cele marl: sint totdeauna rotunde, cele mkt sint
in tara rumineasca : la inceput ovale i rotunde,
din a doua jumatate a sec. 15 incoace aproape

www.dacoromanica.ro
 LV

exclusiv rotunde. Astfel pecetea cea mica a lui

Mircea dela 1413 este ovala; pecetile lui Mihail
I sint rotunde ; pecetile lui Radul II Prasnaglava,
afara de cea mare dela No. arh. 776 (7 Mat 1421),
sint ovale; ale lui Dan II, afara de pecetea cea
mare dela No. arh. 780 (10 Noemvrie 1424) si
768 (30 Ian. 1431), sint toate ovate; ale lui Ale-
xandru-Aldealdeasemenea 1). Vlad I Dracul are,
afara de pecetea cea mare rotunda dela 1437
(No. arh. 777), si rotunde i ovale : rotuncle sint
cele dela No. arh. 169, 170, 177, 152, 180, 183,
164, 167, 166, 185, 165; ovale sint cele dela No.
arh. 171, 178, 176, 186, 173, 174, 154, 188, 187.
Dela Vlad Dracul inainte nu mai intilnim
peceti ovale; ale lui Vladislav II, ale lui Vlad
11 Tepes (arh. No. 162, 208, 210, 175, 773,
145) si ale tuturor domnilor urmatori slut ro-
tunde ; in descriere nu s'a mai relevat aceasta
la fiecare Iii deosebi, am relevat insa totdeauna
pe cele ovale.
Acestea sint de patru feluri: unele culcate,
altele drepte, unele mai scurte, altele mai lun-
gärete; de felul din urma sint pecetile lui Vlad
Dracut de sub No. mil. 171, 173, 174 si 188 ;
drepte (oval") sint pecetile dela No. arh. 173, 178,
187 ; cnlcate (queroval") cele mai multe.
Triunghinlara sail in forma de scut (schild-
förmig") este numai pecetea lui Stefin, judetul de
Rimnic, c. 1506 ; v. Regestele. Forma de scut, jos
rotunzita, ati citeva pecetifoarte mid boeresti, evi-
') Cf. D. Sturdza, Doeumentele dela Wiesbaden, pl. III.

www.dacoromanica.ro
LVI

dent peceti de inel. Toate acestea sint forme de pe-

ceti obicinuite in apus si in Ungaria; forma ovala
ascutita (spitzoval"), care in apus si in Ungaria
era intrebuintata cu predilectie de fetele biseri-
cesti, e foarte rara la noi.
Dupa marime, pecetile domnesti se pot im-
parti In trei categorii principale : 1) marl, 2)
mijlocii, 3) midi. Cele mari ail dela 8-11 cm. in
diametru, cele de 8 si 11 cm. sint rare ; objeT-
nuite sint cele intre S i 10 cm. ; cele nujlocii aü
de obiceit 3-3 h/2 cm., cele mic`i c. 2-21/2 cm.
Exceptiile dela aceste regule sint rare. Asa
d. p. o pecete mijlocie a lui Radul VI Paisie
din 20 Iunie 1537 (doc. din arhiv. stat.) e ceva
mai mare decit cea obicinuita ; conform cu ma-
rimea, i legenda se departeaza aci de tipul
obicinuit al pecetilor mijlocii; ea este : iw
pa1A8a EOEROM, CHIt ply,Sn[a] RBA., MACTif MOE MI6 BEttlilE
EildIUKOf ; cf. mai jos, p. Lvm si urm. Pecetile
boeresti variaza intre 1-3 V2 cm.
Ca tip, pecetile domnilor rumini apartin asa
numitelor peceti. armoriale sat heraldice, cu
emblemei i legendet. Emblema i legenda se afla la
toate pe o singura fata, pe avers ; n'am intilnit
pina acuma in sec. 15-16 nici o pecete cu re-
vers, precum n'am intilnit nici una cu legencla
pe marginea din afard a pecetii, ca la unele me-
dalil; astfel de legende se gasesc numai la pe-
cetile cu doua fete sat la bulle : ambele neusi-
tate la noi in acest timp.
Cea mai mare parte din legendele pecetilor
noastre sint in limba sloveneaseci si in litere chi-
rilice. Ultimul. domn la care gasim pecete cu le-

www.dacoromanica.ro
genda latina este Vlad II T ep e ; inainte de el
o constatam la Mircea I, la Radul II Prasnaglava,
la Dan II si la Vlad_ I Dracul. Cred e legenda
latina s'a introdus in pecetile acestor domni
fiindc au fost lucrate in Transilvania, de mes- .

tent sasi 1) ; aceasta o dovedesc de altmintrelea

si motivele ornamentale imprumutate din pecetile
ungurestf, d. p. crinul easel de Anjou si forma
gotica a literilor in unele clinteinsele, d. p. in
pecetea cea mica rotunda a le Vlad Dracul ;
scrierea gotica era foarte obicinuita. prin sec. 15
in Ungaria ; sint insa legende i cu litere un-
ciale rotunde, ca d. p. In pecetea cea mare a lui
Vlad. Dracul 2). Fie c dupa Vlad Tep es pece-
') Pentru. sec. 17 avem. o dovada sigurf. intr'o interesanta seri-
scare a luI Constantin Brincoveanu din 10 Aprilie 1639 catre jup
Ghiorghi felnogiul dela cetatea Brasovulul", in care 11 roaga pe
acesta s. dea o platra de zanfir lul Eremila pecetarul, ca sa i-o lu-
creze i st 1-o sape. Lisa, vel sti dumneata ca, nu lasts sa se Lea
alta peceate, ce tot aceea ce ni o ad facut in inelul cel de aur, care
1-arn trimis cii boIarul nostru Radu post[elniculj Golescul, de mi
facut far dumnealul; ce tot aceea peceate, acel corbu, soarele acela, luna
aceaia, slovele far acealea; numal atita la picioarele corbului, la inelul
acest de aur s'aii pus leatul cu slove riontmegi. Iar n inelul acesta sd
se feed cu slove latineftl, cu ambac. Numal sa zici dumneata i aceasta,
cit ar putea saA sape adinc, sa nu fie sapatura in fata,". lorga, Soco-
telile Brasovutui, p. 130. in tad, pecetile se lucrail, se pare, de
Tiganl. inteo scrisoare dela 1 Iunie 1595 a lui Mihnea Turcitul catra,
flol sad Radul, care se afla atunci la Venetia, gasim urmatorul pasaj
interesant : MI-ai spus s trimet pecetea, i acolo s Left alta ca
aceea, dar am facut una la un Tigan muntenesc, eitaltry. p.m (sc. poo,a)
evav ratCylpe)so aro Tip) lnaztav. Iorga, Studil i documente III,
p. LTI-LV.
2) Amindoua reproduse de D-1 Sturdza in Documentele dela
Wiesbaden. Din cele ungurestI litere gotice alt pecetile lui Ladislatl
Gara, ale lul Ulrich Cilli, Ulrich Enzinger, loan Hunyady i multe
altele din sec. 11 i 15. Reproduceri foarte frumoase se gasesc in
istoria iubilara a Ungariei: A magyar nemzet törtenete, szerkeszti
Szilágyi andor, Budapest, vol. IV (1896).

www.dacoromanica.ro
LVIII

tile ad inceput sg, fie lucrate in tara, fie din

pricina sca,derii influenfei unguresti, care se
afirmA mai ales dup'a moartea lui Hunyady, fapt
este c dela 1462 incoace peceti cu legendii la-
tina n'am mal intilnit in tara rumineasca tot
timpul sec. 15 si 16.
Dupd milrimea pecetil, se pot distinge cloud
tipur`i de legenda: 1) a pecetilor mid i mijlocii,
care contine numai numele domnului, en itlul
77
voevod" sad voevod si domn" ; 2) a pecetilor
celor marl, earepelIng numele domnului confine
si numele tatalui s'ad. 0 excepfie dela aceasta
regul'a generara face pecetea cea mica oval'a a
lui Vlad Dracul, in care este numit si tatdl
sat Mircea. In pecetile cele marl era natural ea
numele domnului sit fie dat mai complet deeit
in cele mid.%
Spre a avea o perspectiviti mai usoarA asu-
pra legendelor din pecetile dela Brasov, dad
aci, in traducere, un tablod intreg al lor,
complectIndu-1 cu citeva din alte colectii; ver-
siunea originalá e reprodusd in corpul editiunei,
la fiecare document in parte. Ea incepe, ca si
in apus, la cele mai multe cu crucea; la unele
incepe cu o stelutA sat en o rosa, aceasta insa
numal la cele din intiia jumMate a sec. 15: o
imitatie dupa cele unguresti contimporane.
1. Mircea I (cel Bat-in).
f Mircha voevoda (1413., latineascd).
Aceeasi. legenda o are si pecetea ovald (2 si 2 t/2 cm.)
a lui Mircea din scrisoarea dela 1403 catrá Vlachslav

www.dacoromanica.ro
 LIX

Jagiello (arhivul ministeriului de externe din Moseva):

t Mir cha voi vo d a; EJljanickij No. 16 o da gresit
ca pecete mare. La a doua scrisoare din aceiasi arhiv,
Uljanickij No. 17, pecetea este perduta ; era de ceara
rosie.
Cunoastem dela Mircea i o pecete mica ovala (21/2
si 3 cm.) cu legenda chirilica, din 1411 : j lw mupqa
KhUIKH KOEROAK (arhivul ministeriului de externe din
Moseva); Uljan. No. 21 ; Hurmuzaki I, 2, p. 473.
Din pecetile marl ale Int Mircea se cunosc numai
cele trel dela Moseva, din 1390, 1391 si 1411, reproduse
in Hurmuzaki I, 2, tabelele I-III, i eea dela Lemberg,
a carel descriere si legenda o da Kaluniacki In Doku-
menta molciawskie i multanskie, p. 10 ; in herb nu poate
sa fie insa corbul (kruk), ci vulturul, care se recunoaste
foarte bine pe pecepe dela Moseva. Cea din 1411, mal
bine pastrata decit celelalte, are legenda : f S. Mir ch e
voiyode transalpini. bani severiniensis.
duels d e F ugarus e. t. (= et cetera): de cele patru
psirtl ale scutului initialele M p q A= m[H]pga. Cf. legencla
pecetii dela Lemberg, cetita de Piekosiiiski, 1. c. In
Hurmuzaki I, 2 pecetea din 1411 e cetita necomplect
(p. 473), ca si cele din 1390 si 1391 (p. 322, 335), pe care
nu le-arn putut vedea in original. 0 pecete mare cu
legenda chirilica nu cunosc inca dela Mircea I.

2. Mihail I.
t lc, Mihail voevod (o.1415-1418).
Dela Mihail se cunoaste i o pecete latineasca, pe doc.
din 22 Mai 1418, dat Sasilor din Cisnadia.Legenda, dupa
lectura lul Seyfert, e aceasta: S. Mi chael dei gr a ci a
v oj v o d. a tr an s alp i nu s. Ernblerna e descrisil, tot
de dinsul, asa : einen seitwarts stehenclen Raben auf
freyem Felde, mit einem langen KreuZe im Schnabel,
das unterhalb dem Querholz eine kugelförmige Gestalt
hat. Oben zur rechten Seite ist die Sonne, zur Linken

www.dacoromanica.ro
Lx
der Mond, und in demselben ein Stern" (Engel, Ge-
schichte der Walachey, p. 41 ; e probabil vulturul, nu
corbul).

3. Radul II Prasnaglava.
t IoanRadul voevodOdomn(c.1421-1422).
Din pecetea cea mare cu legendalatina (7 Mai 1421)
n'ampututcetidecIt:voivodae transalpini Rad.,
far in pecetea cea mica dela 21 Nov. 1421 legenda pare
a fi fost, dupa numarul literilor ce aü putut incapea
intrinsa, f S. Raf d ul t waitv o d a.

4. Dan II.
f Joan Dan voevod (c. 1427-1431).
5. Alexandru Ald ea.

t ToAlexandru voevod (1432).

Cf. versiunea originala de pe pecetile reprocluse de
D-1 Sturdza : IWalik [MAMA HOEKOM transcrierea dela
p. 9 a broprei D-lui Sturdza este gre§itä.

6. Vlad I Dracul.

1) Pecetea cea mica : a) rotunda : f . io an

wlad waiw oda (c. 1433-46 ; latineasca) ; cf. s. e
io an wlad
:3 t w ayv o d a pe pecetea reprodusa de
D-1 Sturdza, 1. c., cea mai frumoasa §i poate cea mai
veche din toate, facuta incontestabil in Transilvania saü
Ungaria; f3) ovala: aa) ovala scurta: Vlaf d vo evo ci, fi u 1
lui Mircea (c. 1433-33); loan Vlatd voevod t
Ii u ii UI Mir c ea (c. 1438-46) ; evident doua exemplare
deosebite; pp) ovala lungarea0 : fI o[a nVla d] voevod
[9i domn] (c. 1432).

www.dacoromanica.ro
 LXI

2) Pecetea cea mare : S. AV 1 a d, filius Mere e,

transalpinisvaivoda et doniinus deF ogaras
(1437 ; in nota dela p. 50 e tiparit gresit tr an salpinu s);
crucea dinaintea luf S este stearsa ; cf. legenda pe care
o d D-1 Sturdza dupa cele doua pecet1 : cea din arh.
stat. i cea dela Lemberg: t S: Wlad : fili us :M er ce:
transalpitnis: vaivoda: et dominus de: Fo-
garas si lectura lui piekosinski a pecetif dela Lemberg,
op. Kalu2niacki, Dokumenta moklawskie i multanskie, p.
34: -Mad: ,filius: Merce: transalpinis: wai-
v o d a: et dominus (restul e rupt) ; transalpinis in-
seamna aci transalpinis partibus. Din cele doua peceti,
reproduse de D-1 Sturdza, 1. c., pl. 4, pe cea dintIiti se
citeste: t S. AVIad: filius: Merce : trans[alp]inis vaivo[cla
et dominus] de Fugaras; pe a doua: [t S. AV]lad filius
Merce transalpinis vaivoda et [dominus de Fugaras] ;
dominus este sters de tot, Fugaras e rupt. Pe amindoua,
de cele patru partf ale scutului, se citese initialele
A A A = FIAAA.
3) Dintr'o altä pecete, deosebita de cele descrise
pana aci, mijlocie i cu legenda in litere chirilice foarte
marunte, n'am putut ceti lamurit decit cuvintul Banna-
111-111CliltliWk. Pecetea este fara indoeala a lul Vlad I Dracul,
dela c. 1444-46 ; data fiind litera foarte marunta si locul
ce-1 ocupa in pecete cuvintul 3A11/14111-1HCIathWk legenda
poate sä fi fost cam urmatoarea : t itv saki, HOEKOM
H HK KIXEH SEWN SPIVORAVHCK014 H sanamitluCKWillt CITA-
HAArh, MMwS H iharpawS xemr. Dag aceasta lectura ca
o simpla presupunere, in tot casul hazardata (No. LH).
7. Vladislav II sail Vladislav Dan.
t I o Vladislav voevod i domn (1452,
1448-53).
8. Vlad II Tepes.
[tIoVlad voevodsidomn]alintregiitärI
a Ungr ovlahiei (1456-62).
Legenda latina de pe pecetile arh. No. 162, 173,
208 e asa de neclara, ca n'am putut-o ceti.
www.dacoromanica.ro
LXII

9. Raclul III cel Frumos.

t Io Radulvoevod,domn al tarii.Ungro-
vlahi el (c. 14G2-68).
10. Basaraba II cel BátrIn.
tIonBasarabavoevod,clinin i laluiDum-
nezet (1474-76).
Cf. §i legenda de pe pecetea reprodusa de D-1
Sturdza in Documentele dela Wiesbaden: t IWElt Eil-
c[apa]na ROHROM MACHU° ENSIHIO, deosebita de celelalte
ale acestuf clomn prin ortografie.
lo Basarabavoevod,din milalui Dum-
nezet domn (1477).
11. Basaraba III cel Tingr.
t IoBasarabavoevod, din mila [lui Duni-
nezeti domn] (c. 1480-81).
12. Vlad III Cálugarul.
t Vlad voevocl,din milaluiDumnez en
domn (rocnomim. la 1481, 1482, 1482-83, 1483-95 :
rocnomok la 1481 Si 1482).
tIoVladvoevod,dinrnila luiDumnezeil,
§i domn (1482-83, 1484, 1433-95).
Pecetile luT Vlad. Caugarul sint toate mijlocii; in
documentele dela Brasov se pot distinge sase exemplare
deosebite, care se pot clasifica in trel grupe : a) cele
cu rocnomilh, b) cele cu rocriompt, c) cele cu ii 1'0010,01M;
aceste din urma au K01-1110Ad in loc de ROEKOM. inlauntrul
celor trei grupe exemplarele se deosebesc numai prin
ortografie (1-1 sail 1) i prin forma instrumentalului dela
adj. ROMDI : a) 601ITE, din care lipse§te i [somam]; b)

www.dacoromanica.ro
 LXII1

EMI/A; C) 60/10E10, KONCHEIO d) comw, RONCH10. Sear putea

deosebi i un al saptelea exemplar : ENNIO i iiu 1).
13. Radul IV cel Mare.
t Io Radul voevod, din mila Jul Dumne-
zet, si domn (1497, 1496-1508).
t Io Radul voevod, din mila Jul Dum-
nezell domn (1507-1508).
La Radul se pot;distinge 3 pecep mijlocii: doua eu H
POCHOAHHK, una cu rocnommh.; la cele doua dintIiU deose-
birea este in forma instrumentalului dela KWH : 6i1CIE10

§i CAZHIO.

o pecete mare dela Radul al IV se pastreaza in

colectia Academiei Romine: e rupta dela doeumentul
de care a fost atirnata si are pe Inve1iuJ de ceara alba
data gresita 7001 (= 1492-93); desi cam stearsa, ea se
poate ceti astfeliti: t itv paMmt 110EROALI H rHI KlICEH 3EMAH
=lo Radul
SIT(10111141HCI:OH, CHIs. IMAM KEAHliatIro KOEKOAA
voevod i domn al intregil .ari" a Ungro-
vlahiel, fiul lui Vlad marelul voevod2).
Cf. doc. din 25 Ian. 1499 din arh. stat.
14. Vlad IV cel TinAr sat VIdduta.
t Aceastä pecete [e] a lui Io Vlad voe-
vocl cel 'Pinar §i domn (1510-12).
15. Basaraba IV Neagoe.
1) Pecetea mijlocie: -I- Din mila [luf Dumne-
zeti Io Basaraba] voevod si domn (1512-21).
1) Pecetea reprodusA de D-1 Sturdza in Documantele dela
Wiesbaden, pl. II; t 1W RAtIA ROHKOM 4111C[TH]IO. RHSHIO. H reCHOAHHI, este
deci a lui Vlad Calughrul. Scrisoarea este probabil din ultimul an al
domniel lui; Tudor logothAul trebue s lie vistierul dela 1492, 1493 (Mil.,
DR., p. 343, 344), 1494 (22 Julie; arh. stat.).
2) Sent en vulturul i crucea simplà in cioe ; semiluna si ste-
luta virit'a IntrInsa cleasupra cozil; c. 10 cm. in diametru; cu inveli§
cu tot, una din cele mal marl pecel.l.

www.dacoromanica.ro
LXIV

2)Ceamare: tIoBa[sarabavoevod, dinmila

luI llumnezet] domn al intregii .a,r.1 a Un-
grovlahiel, fiul lui Basaraba voevod (1517).
16. Vladislav III.
IoVladislav voevod,dinmilaluiDum-
nez eli domn rumin (1524).
17. Radul V dela Afumati.
Io Radul voevod, din mila lui Dum-
nez eti domn rumin (1521, 1523).
Pe un document din colectia Academiel Romine,
18 Mai 1526, se a#1.6, o alta pecete mijlocie a lui Radul
dela Alumati, de 4 cm. In diametru; legenda este: t
FIEUT itv ptIASA HOHBOM Ft rui HilLIWK,014 3EA11114 =pecetea
lui Io Radul voevod si domn al .rii ru-
mine§tI. Cele doua corpuri intregi, in mijloc o tulping
de min cu cite douä frunze de ambele laturi.
18. Moisi.
t Pecettea luI Io Moisi voevod 9i domn
r u min (1529-30).
19. Vlad V.
Aceastä pecete [e] a lui Io Vlad voe-
vod eel Tin Ar I domn (1531; in scrisoarea dela
1530 necompleta: t Aceastà pecete [e] a lui lo
Vlad voevod; restul nu se poate ceti).
20. Radul VI Paisie.
t Io Radul voevod cel §i domnrumin
(1535-45).
Io Radul voevod, 'din mila [luI Dum-
nezeil domn rumin] (1535-45; cf. pecetea lui Radul

www.dacoromanica.ro
 LXV

V dela Afumati din 1523). Pecetea 1uI 'Marco, fiul lui

Radu VI Paisie, care n'a domnit singur clecIt doar ca
loctiitor al tathlui sat, in timpul cind acesta lipsea din
tara, are legenda: f Aceasta pecete [e] a lui Io
Marco voevod i domn rumin (1535-1545).
21. Mircea II Ciobanul.
f Pecetea lul To Mircea voevod i domn
al tarn ruminesti (1551).
22. PAtrascu cel Bun.
, f Aceasta pecete [13] a lui Io Petrasco
voevod si domn rumin (1554).
Dela Patrascu s'a descoperit acum doi ani, la Giln.
in Transilvania, tiparul pecetii celei marl, singurul cu-
noscut papa acum, pe cit still, din sec. 16. Legenda e
urmatoarea: t ciii picoKSA 1W HETOAWKO HOM1OA, H ITiK WKCEH
SEAAAH 8111C+ILIAKIHCKWH =acest chrisovul [e] al lui Io
Petrasco voevod i domn al intregil tari a
'Mgr o vlahiei. Chrisovul e luat aci in inteles de pe-
cete; cf. vicoKorul RAMHKOH SEAME, pentru sterna tarii, in
octoichut dela 1575; Bibliogr. rom. veche, p. 61. Her-
bul are un vultur cu crucea simpla in cioc, la stinga o
stea i o semilund, la dreapta doua stelute, una mai
mare, alta mai mica. Ornamentatia e foarte frurnoasa:
motive de acanthus si rose, cunoscute mai ales in pe-
cetile din sec. 16 si 17. Dr. Veress Endre, Izabella Ki-
ralyné 1519-1559. Budapest 1902, p. 423.
23. Mihnea Turcitul.
t Pecetea lui Io Mihnea voevod, domn
rumin (1582).
Cf. cu legenda dela Regeste, p. 287, pecetile mij-
locii din doua doc. dela 15 Iunie 1582 si 12 Dechem-
vrie 1589 (Acad. Rom.): t HEHAT iw WWI* KOEKO,S, H rrant
IttliHIJKOE. La cele doua trupuri se vad picioarele sub
67332 V

www.dacoromanica.ro
LXVI

hlamida. Ace la§ tip, ea legenda, presenta pecetea mij-

locie a lui Alexandru Miroea ') dia la August 1573:
1- uqLtT itv amaatimmt K.06110A, 1M00 MARMON (Acad. Rom.;
in mijlocul celor doua figuri e crinut)..
Nu pot da din documentele dela Brasov le-
gendele de pe pecetile luT Dan Pretendentul (1456
60) 2), Mihnea I (1508-1510), Mireem Preten-
dentul (1511-1513), Theodosie (1521), Basaraba V
(1529) si Vlad V/ (1532 35); la uniT din acestia
pecetile sint perdute sat sterse de tot, la altii lip-
sesc, Tar scrisoarea luT Vlad VT din 1535 are pe-
cetea lutRadul Paisie: t Pe cetea lul To Radu I
v oevod Si domn rumi . Cunoastem insa
o pecete mica a lig Mircea Pretend.entul dintr'o
scrisoare Tara data &gra judetul i pirgarii din
Sibiü: t IW /1414(3k EOEHO4Lt7 =
CHlt IW MHXH'k HOEHOM

Io Mircea voevod, fiul luT To Mihn ea voe-

v o d (arh. ; una mijlocie a hit Theoclo-
sie, deasemenea dintr'o scrisoare catra judetul
craesc si pirgarit din Sibiu: t MATIK) RH{110 IW

A[E]wAOCIE BORM H Ms.= D in mila luT Dumnezeit

Ioa[n] Theodosie voevod Si domn (arh. Si-
biului); i una, tot mijlocie, a lift Vlad VI, in-
tr'un document din 15 Noemvrie 1533 (arhiv.
stat.), unde legenda, contrar usului de 'Ana la el
ii numesc asa, considerindu-1 de fill al lui Mircea Ciobanul;
cf. Iorga, Hurmuzaki XI, p. xvnxvin.
2) Documentul latinesc dela 1460 (arh. Brwvulul) are o pecete,
despre care Eder, in Exercitationes diplomaticae (Muzeul national din
Budapesta, foL lat. 2212), scHse la 1802, spume cb". representh un corb cu
cruce i o parte dintr'o figura omeneascA, avind i un Lilienstab" ;
pe ling% pecetea lui sint si 18 pecet1 boerestl in cearft neagrh [aces.
tea trebue sl fie ale boerilor pribeg1]. Notittt comunicaM de D-1 N.
lorga.

www.dacoromanica.ro
 LXVII

in pecetile mijlocil, este: t 1W HAM HOHHOM, CHk pa,0,1

gougm.Io Vlad voevod, fiul luT Radul
voevod..
Dintre doamne ni s'a pastrat pecetea Votchil, :
t Vo Ica, doamna luT Mihnea (1511).
Din documentele dela Brasov ce n'ag intrat
ia colectia noastra merita sa fie comunicate inca
urmatoarele doua legende: cea de pe pecetea cea
mare a luT Radnl IV, pusa pe documentul latin
din 1511 al lui Vladuta (arh. No. 742): t 1W paASAI
Comma H l'Hk 11110EH BEMAH SITVHAAXIHCKOH, Mk HAMA MAW=
Karo goegom = t IoRadul voevod si domn al
intregiT rarT a Ungrovlahiei,fiulluT Vlad
m ar eluT voe vod; i cea depepeeeteauTRadul
VIII Mihnea, care nu este ca cele mijlocii de
Ora acum,.ci un not tip, de 4 Vg cm. in diame,
tru: t itu NIMA HOEHOM, CH6 /1411)Chrk HOEHOA[c1], GSKTE man
num BEMAE HAM KOE = t I o Radul voevod, fiul
1 u I Mihnea voevod, din mila luT Dumne-
zeg domn al tarii ruminesti (arh.No. 772,
din 1612).
Cum vedem, deosebirea de tipuri, stabilita mai
sus in legenda pecetilor domnesti, se mentine, cu
oarecari exceptiunT. Dela regula generala face ex-
ceptie Si pecetea cea mica ovala a luT Vlad I Dra-
cul, cu legenda : [t] HAatA Kuminum, murk
nitiptiRt (c 1433-39) si f MIN Hilectii, HWHHWM t CHHrk
At[tivm] (c. 1438 46).
Trecincl la emblerna pecetilor domnestT, trebue
sá deosebim cloud feluri de pecetT: a) cele cu
doua capete, busturT sat trupuri; b) cele cu vul-
turul sag corbul cu crucea in cioc. Amindoua

www.dacoromanica.ro
LXVIII

se ivesc in acelasi timp: si par a fi deopotriva

de vechr
Cele douä capete incoronate, cel dela stinga
de bilrbatc cel dela. dreapta de femee, se g-a-
sesc pe pecetea cea mica rotunda a lu Mircea
din 1413 (arh: No. 779) '), pe pecetea ovala cu
legenda Iatina a 4Lti Radul II Prasnaglava din 21
Nov. 1421 (arh. No. 771), pe pecetile ovale ale
lu Alexandru-Aldea (arh. No. 301, 304, 305; cf.
cele dou'a reproducer'. foarte.bune din publicatia
citata a D-lut. Sturdza), pe pecetile mici rotunde
ale lui Vlad Dracul, atit cele cu lygenda latina,
cele -mai frurnoase din toate si in care capetele
se disting foarte bine (reproducere la D-I D.
Sturdza ; cf. arh. No. .167 !si 185), cit si cele CU
legenda chirilicA, d. pin arh. No. 154, in sfirsit
pe cele mici ovale ale acestui dornn, d. p. No.
xc si xrar din colectia noastra citez numai acelea
unde figurile sint lamurite:
Coroanele sint cu trei aseutisuri deasupra
cercului, cart in pecetea cea mica rotunda l cu
leg enda latina a luI Vlad Dracul sint transfor-
mate in trei flori de min bine desem.nate ; o a
patra se ascunde, dupa D-I Sturdza, in dosul
uneia din Cele trei.
Pe pecetile lul Alexandru-Aldea si Radul
II Prasnaglava se vad, la dreapta si la stinga
1) AceeasI peeete, ca emblenA, o are serisoarea din 23 Sept.
1103 catrb, Vladislav Jagiello; cf. Hurmuzaki I, 2, p. 825: pecetea
minor", emblema duo capita humana, coronis ornata", legenda lit-
teris latinis exarata" ; Kaluzniacki a cetit In ea: banus i voivoda,
prin urmare un alt exemplar decit eel dela 1413.

www.dacoromanica.ro
 LXIX

capetelor; cloud stelute care lipsesc din. pecetea

mT Vlad Dracul. _

Capetele ail in toate forma de profile intoarse

unul spre altul ; Ill pecetea rotunda cu legenda
latina a MI Vlad Dracul profilele sint frumoase ;
in celelalte sint foarte urite si asa de neinde-
minatic desemnate, tacit abIa se deosebeste pro-
filul femeesc de cel bdrbatese 1). In mijlocul pro-
fitelor se vede in pecetea luT Vlad Dracul o
tulpind de min cu cite ciuci rinduri de frunze
de amindoua laturile ei si o floare cu trei
frunze in virf, In felul celor ce se gasese pe
monedele luI Petru Musat si cum se vad maT
bine pe unele peceti. contimporane din Ungaria :
este fioarea de crM caracteristica pecetilor ci
monedelor din timpul dinastief Anjou.
Pela jumatatea sec. 15 cele doua capete se
transforma in doua busturI, care se mdresc din
ce in ce maT mult, cuprinzind Intliü pieptul On:a
la brig, apol picioarele pe jumatate si in sfirsit
corpul intreg, imbracat in hlamidd lunga pänã
la calcie. Forma de bust se poate observa pe
pecetile mijiocii i rotunde ale luf Vladislav II
1448-1456 (arh. No. 25, 28, 127) si pe pecetea
mijlocie rotunda a lin' Basaraba II cel Bdtrin
dela 1475, unde busturile sint pand la brig : ca-
petele sint i aci incoronate, figura dela dreapta
este evident de femee, Tar la mijlocul busturilor,
In locul crinuluI, este un pom ce seamand a brad
sag chiparos i care famine apoI constant in tot
cursul sec. 15 si 16.
1) Vezl reprodueerile dela D-1 D. Sturdza.

www.dacoromanica.ro
LXX

Pecetea cea mIe i cu legenda latina a lui*

Vlad Tepes din 7 Oct, 1476 are deasemenea doua
busturI incoronate, cel dela dreapta de femee,
Tar in mijloc crinul sail pomul .; nu se vede clar,
pare a fi insA pomul.
In. pecetea luT Vlad Calugarul dela c. 1495,
reprodusa de D-1 Sturdza, busturile sint trans-
formate in trupuri intregl ; ele ramin de aci ina-
inte asa Iii toate pecetile mijiociT, afara de rare
exceptiunT, ca d. p. in pecetea cea mica a luI
Radul V dela Afumatl (arh. No. 295 ; Regeste),
in care revin cele doua capete in coronate. Fi-
gurile intregT sint d. p. pe pecetile lu Vladislav
(arh. No. 27), Radul VI Paisie (arh. No. 287 ;
Regeste)si fiul sail Marco (arh. No. 315), Patrascu
(arh, No. 318) si Mihnea Turcitul (arh. No.
321, Regeste ; aci se vad .si picioarele esite de
sub hlamida).
0 exceptie dela acest tip de emb] erna face
numaT pecetea cea mica rotunda a lin Mihail I
(arh. No. 217), care are un singur cap incoronat ;
coroana e si ad en treT fiorT de crin deasupra
cerculul ; desemnul este insa altul decit la pecetea
luT Vlad Dracul; folk de Grin par a fi niste
cruciulite.
Al doilea fel de emblema este vulturul cu
crucea in cioc. Ii gasim IntiTasT datA in pecetea
cea mare cu legenda iatinA a Jul' Dan H din 10
Noemvrie 1424 (arh. No. 780); apol in pecetea
cea mare a luT Vlad I Dracut din 8 Aprilie 1437
(arh. No. 770), ca si in cea dela 1439 din arhi-

www.dacoromanica.ro
 LXXI

vele statuluil); in peeetea cea mare, cu legendd

slovene2scd, a MI Radul IV cel Mare (docurnen-
tul dela 1511 al lu1 VlAdutd, arh. No. 742) si
a lul Basaraba IV Neagoe dela 1517 (arh. No.
781); la toate acestea crucea este dupld, Tar de-a
stinga vulturulul se afld o stelutd, viritd intr'o
semilunV). in pecetea lui Neagoe, in partea de
sus a cruceT, e desennatd, la stinga o stelutd,
Tar la dreapta, unde pecetea este ruptd, era pro-
habil o semilund; in josul steluteT si semilunel,
de amindourt pArtile cruceT, par a fi desem nate
alte doud semilune.
In sec. 16 si 17 aceastd emblernd se ampli-
fied ; asa pecetea rotunda a lin Radul VIII Mihnea
din 12 Sept. 1612, care se deosebeste de celelalte
prin mrtrimea ei (c. 41/2 cm. in diametru), are
ca emblemd. : cele cloud corpurT intregi de briehat
si fernee, Cu eapetele incoronate, imbrdcate in
caftane lungT pdnd, la cAleie, intre ele pomul, Tar
deasupra pomuluT vulturul sag corbul cu crucea
in cioc i en aripile intinse ; de-a dreapta
de-a stinga cruceI o stelut i o semilund; or-
nainentica e, deasemenea maT bogatd decit in
pecetile cele vech.T. In aceastd emblemd sint
contopite, cum se vede, cele doud. tipurI, pe
care pdnd acum le-am gIsit isolate : pe cel din-
tiki in peeet,ile mid i mijlociI, pe cel de-al
doilea in pecetile mart
') Reprodus& in brosura D-lui Sturdza.
2) Pecetea cea mare a lui Vlad Dracul din 1437 e in totul iden-
tick cu cea dela 1439 din arhivele statulul. Vulturul cu crucea in
cioe pare di, fie si pe peeetea foarte §tearsh a Volchil dela 1511 (arh.
No. 320; Mil. No. 112).

www.dacoromanica.ro
LXXII

Primul cas de combinare a celor doua, em-

bleme 1-am gasit inteun doe. dela 20 funk 1537
al luT Radu VI Paisie (arh. stat.), a earui pecete
are aproape acelas desemn cu pecetea lui Radul
Mihnea ; in loc de steluta si semiluna sint aci
doua stelute. Diametrul e deasemenea mai mare
deeit la cele mijlocii obicinuite.
Emblema dupla o are si Mihnea Turcitul.
intr'o pecete dela 7 Noemvrie 1588 (Acad. Rom.);
legenda este: t mumorriro noNcilo iku Ailivirk HOEHOM; pe
banda ce desparte cele doua elemente ale em-
blemeT nu este scris nimiea.
Aceasta este pecetea obieinuita a luI Mihai
Viteazul. Un exemplar foarte bine pastrat ga-
sese intr'un doe. dela 1 Sept. 1599 (Acad. Rom.):
jos cele doua chipuri intregi, pornul la mijloc, dea-
supra lor banda Si sus corbul cu ciocul intors
spre stinga i erucea simpla, la stinga corbului
soarele, la dreapta luna; legenda, de partea
dreapta: 1W mpunk, de partea stinga: gotgom, Tar
pe banda dela mijloc: gun. gac. mumve = nniAocTi[o
RON(710, MI4A0CrhALIE.
Acelas tip il ati cloud peeetT din 19 Mai
1608 si 29 Martie 1609 ale lin Radul VII Serban
(Acad. Rom.) ; se deosebese de a luI Mihal Vi-
teazul numai prin aceea c partea legendet de
pe banda are nmiao iHm[o]cr[ito] restul legendei nu
se poate ceti ; c. 41/2 cm. in diametru1)..
Ce signifieare s fi avut aceste doua feluri
de embleme ?
I) Afarä de exemplarele citate aci, se glsesc multe altele in
colectiile Acaclemiel Romine i in arhivele statului; putine shit, insá
bine pAstrate.

www.dacoromanica.ro
 LXXIII

D-1 D. Sturdza presupune, in brosura asu-

pra documentelor dela Wiesbadencá cele dou'd
capete, ce s'ag, transformat mai apoi in cor-
purl intregi, sint ale sfintilor Constantin i Elena, pa-
troni.i. Varii ruminesti, i c ele, figure" in pecetile
particulare ale domnilor, pe cind vulturul, mai tirzig
corbul, cu erucea in cioc, era pecetea statuha. Iii
adeviir, pe pecetile lui Mircea ed Bitrin i pe
ale lui Vlad Dracul e incontestabil vulturul, ca
si pe monedele luT Vladislav I, Radul I (tatAl
luT Mircea), Dan I, Mircea I, Mihail I, Radul II
Prasnaglava, Vladislav II') si .Raclul IV cel
Mare2).
Faptul e vulturul cu crucea in cioc se gA-
seste pe peCetile cele marl, pe cind cele doMi
capete,. busturi sag corpuri se grasese exclusiv
pe cele mid 1 mijiocii, confirmA presupune-
rea D-lut Sturdza. Este stiut e i pecetile par-
ticulare ale suveranilor din apus sag asa numitele
peceti secrete, pe care acestia le puneag cite odatA,

') Cele trei monede cu. legenda 1. av: t MIN RIMTI, rev. -1- Ill'411

RAATICAd ROIKOM (col. 2414, No. 10), 2. ay. t rev. I- iw

IW MIAICA4RrI7 RAJ-

AlrA4Prk Romom (col. 2415, No. 13) si 3. ay. -3- itv andAlc Boan,, rev. t IW

I3A4AFICAd ROMA FFIR (=NIA ; col. 2445, No. 15), pe care D-1 Sturdza le
atribue pe cea dintiiü lul Vlad Dracul, pe a doua lul Vlad Tepes,
iar pe a trela lui Vcadullt, le-asI atribui pe cele dou'a dintii lut Vla-
dislav II (1446-1456), tar pe a trela luI Vladislav ID: (1523-1524),
deoarece nu se constath de nicAirl ca Vlad Dracul saü Vradatb, stt
ft purtat si numele de Vladislav. Se poate ins'a s'a fie toate dela Vladis-
lav II, care a donanit 10 ani, pe dud Vladislav al III n'a domnit
nict dol ant deplini i nici acestia in liniste,. Moneda lui Vladislav
III (tabela B, v) sanal.nA cu cea atribuitit de D-1 Sturdza lul Radul
cel Mare (tabela B, 443.
2) Vezi articolul ban 'in Magnum Etymologicurn al D-lut Hasdeii,
vol. III, tabelele A si B.

www.dacoromanica.ro
LXXIV

alliturea de pecetea statuluT, spre mal deplinA con-

firmare a actuluT sag in semn de cleosebità fa-
voare, erag totdeauna pecetl mijlocil sat mid,
uneorT foarte mict E natural dar sI gasim
la noT ceva din acest obiceit: s. gAsim o pecete
a statuluT i pecetl particulare ale domnilor.
Sfintil Constantin si Elena sint ithprumutatl,
dupa, D-1 Sturdza, din monedele bizantine ; el
exist insa si in monedele tarilor bulgarl, cxcl cele
douq, chipurI de pe monedele luT Asan 11 sint maT
curind sfiutil Constantin si Elena, decit portre-
tele taruluT i ariteT, cum crede D-1 Iliev in pro-
spectul sAti asupra nurnismaticeT bulgh'restI 1).
In alte monede bulg'ArestI se dill Isus Christos.
Vulturul poate fi imprumutat dela irnpAratul
Sigismund, care-I avea in pecetea sa rnic. i
mijlocie ; era vulturul imperial, si in pecetile
ruminestI el putea sá insemne raportul de vasali-
tate fara de imperiti si de Ungaria, al carel rege
era Sigismund2).
Dealtmintrelea vulturul nu este un privilegit
exclusiv easelor domnitoare ; in Ungaria Ii aveag si
o sum'a de nobilT in herburilelor; asa familia Szécsi,
d. p. cardinalul i archiepiscopul din Gran Dio-
nius in sec. 15 : cu cloud capete, cu crucea dea-
supra lul 1 cu p'alAria de cardinal 31; se gseste
Sbornicul ministeriului de instructie din Sofia, vol. 1(1889),
p. 97-132.
2) Acestel explicri i se opune presenta vulturului In moneda
lul Vlaclislav, dac b. aceasta este in adeva.r a ml Vladislav I. Vultu-
nil se gäse§te si pe monedele 1111 Sigismund pe una a luT Sra-
cimir (Sbornik, 1. c., tab. IV, No. 58).
3) A magyar nemzet története, vol. IV, p. 17.

www.dacoromanica.ro
 LXXV

si la alp nobill din Ungaria i chiar la unit boert

de-at nostri.; vezi mat jos, p. Lxxvir.
Asupra inlocuiret lut cu corbul, documentele
dela Brasov nu ne ofera elemente indestulatoare
pentru a o studia. Daca descrierea pecetit lut
Dan pretendentul de Eder sail aceea a pecetit lut
Mihail I de Seyfert ar fi exacta lucru de care
ma", indoesc, ar trebui s admitem c. corbul
s'a intro dus la not de vreme, poate din herbul Corvi-
nilor ; acesta avea Un corb cu inel in cioc si 0 se-
inilunA deasupra corbulut (d. p. pecetea lui Joan
Hunyady); pentru explicarea acestui corb s'a ereat
legenda pe care o gasim la Miron Costin in
Chronika ziem moldawskich i rnultaiiskich 1).
Ast propune insa o alta explicare, pe care
sugerat-o vechile tipariturt rorninest Si
la care a ajuns, independent de mine, un emi-
nent cunoscator al acestor tipariturt, D-1 Nerva
Hodos. Cea mat veche din toate, liturszhierul
slavonese dela 1508, are in vigneta dela fila 8,
tetrada 'LAM, steam tarit rurninestt : im vultur
cu crncea In cioc, soarele si lima de-a stinga si
de-a dreapta eta). Evangheliarul dela 1512, in cele
tret vignete cu sterna tarit, are in loc de vultur
un corb cu crucea in eioc: e primul cas de con-
statare signed a corbulut in sterna ttirii 3). Exem-
plarul pe pergarnent al evangheliaruluT din Mu-

1) I. Bogdan. Cronicl inedite atingAtoare de istoria Rominilor,

Bucurest1 1893, p. 165, § 9.

2) loan Bianu i Nerwa Hodos, Bibliograila romineascA vecle,
Bucurestl 1898-1902, p. 4.
8) Ibid., p. 11-13; cel dela p. 11 are si coroan5, pe cap.

www.dacoromanica.ro
EXX VI

zeul de antichitäti are insa un vultur, desemnat

cu mina de un miniaturist 9. Casul acesta lie
explica de ce in exemplarele pe hirtie, necom-
plectate de miniaturisti, raminind numai o simpla
schita de deseinn, care la tipar esia cu totul
neagra, vulturul a putut fi luat foarte usor drept
corb i transforrnat mai tirziti in acesta. Asa in
molitvelnicul dela 1515 pasarea din sterna tariT
este inca evident vulturul2); in. triodul dela 1550
insa, in octoichul dela 1574, in cel dela 1575,
in psaitirea slavoromina dela 1577 si in alte
tiparituri din sec. 16 pasarea este sail evident
un corb sati samana mat mull a corb decit a
vultur 3).
In tipariturile din vremea lui Matei Basaraba
ea se lua drept corb ; cf. stihurile lui Eriil Nas-
turel din Fierasti In. pravila dela 1640: crpatia eihN
11 3HAt1iEHIE riTHO maw =fata aceasta drept
139c111A

sterna pasere corb poartä ; Koala In& grkKEI never!

HE 113AMMT1-1 CA = Tar al corbului. piept sa fie pu.
rurea ferit 4).
Ne-am astepta dar ca si in pecett corbul si
se iveasca dupa 1512. Asa si este. Cred ca el
s'a introdus mai IntIi in pecetile cu emblema
dupla ; exemplarul cel mai vechiil ce cunose e
dela 1537 (v. mai sus, p. raxn). In aceste pecett

') Vez1 plansa reprodusl de A. Odobescu in Revista Romin5.

vol. 1 (1860). Presupun c reproducerea este exacth.
2) Bibliograila romineasea veche, p. 24.
'2) Ibid., p. 32, 58, 61, 62, 66.
4) Ibid., p. 109. Cf. si scrisoarea de mai sus a lui Constantin
Brincoveanu din 1689; p. Lyn.

www.dacoromanica.ro
 LXXVII

pasarea e foarte mica, i e greti de hotarit daca

ea represinta, un corb sail un vultur. Asa in.
pecetea lui Mihal Viteazul din 1599 si in altele
ma rail pastrate dela acelasi dornn eti vcI un
corb; in. pecetile lui Radul Ierban pare a fi insa
vulturul. Astfeliti, corbul a inlocuit pe vultur In
urma unel erori tipografice.
Citeva cuvinte Inca, asupra pecetilor hoereA
in. special asupra celor ce nu le-am descris in
notele dela Documente i Regeste.
Cele mai vechl peeetl boeresti sint cele patru
din documentul dela 7 Mai 1421 al. luI Radul
II Prasnaglava ; pe una singurk cea mai mare
din ele, se distinge bine un vultur en cloua ea-
pete si cu aripele intinse; banuese ca este pe-
cetea mT Radul, prirnul hoer in lista martorilor
si de sigur banul. Radul dela 1413 ; pe cloud nu
se poate distinge nimie, Tar a patra, care pre-
supun a fi a lni Mihail protovistiarnl, are initiala
ill (= nigaili1K). in tara rumineasca in sa obiceiul de
a alatura pe linga pecetea domnului pecetile boe-
rilor color marl nu era asa de inradacinat
ea in Moldova ; de aeeea aveni foarte putine
docurnente cu peceti boeresti. Cel mai pre-
tios din toate in privinta aceasta este tratatul
de inehinare si de alianta-, al Jul' Vladuta din
1511 (arh. No. 742), al caruI text e insa la-
tinesc si n'a intrat In colectia noastra1). Acest
, Cuprinsul e analog cu tratatul lui Raclul. IV cel Mare din
1507: Vlad recunoaste c regele Vladislav 1-a confirmat in tronul
farii ruminesti i4 jurk credint5, lul, primului s5,11 n'ascut Ludovie
ii Brasovenilor ; se obligI a ajuta pe rage contra dujmanilor s5.1 perfizl

www.dacoromanica.ro
 LXXVIE

tratat e confirmat prin 13 peceti boerestl, din earl

12 sint midi, 6 deadreapta si 6 deastinga pecetiT
doninesti, Tar a 13-ea, lingá pecetea domneasa,
e. ceva mai mare decit celelalte; aceasta este
atirnafa si de alta, mdtase: rosie, galbenti. i vi-
Mat, pe cind celelalte 12 ail nagtase verde si rosie,
ca a domuului. Pe cele mai multe nu se pot dis-
tinge figurile: asa chiar pe cea mai mare, pe
care asi atribui-o vornicului Bogdan ; In nici una
n'am putut ceti vr'un nume. intr'a noua se
d literile 0HEdeasupra unei figuri ce pare
a represinta o pasiire cu aripele intinse stind in
picioare, la stinga eT o stea; intr'a unspreze-
cea, a cilrei figursa e un cal, se citesc dedesuptul
figurel literele a err ; celelalte all urnadtoarele fi-
gun: Intl% o femee eu lance si scut in mind;
a cloua o pasire stind Iii picioare i o legenda
chirilica ce nu se poate ceti; a trela dou'd semi-
lune, intoarse cu partea convexA una spre alta si
o 1iniu. deasupra lor ; a patra un cap de mi-
litar cu coif; a cincea douA profile fata in fata:
par a fi un biirbat i o femee; a sasea o per-
soan'a ce sade In scaun, goala; a saptea, a opta,
(Turci1) si sa fie prieten prietenilor i dujman dujmanilor Ungariel:
fatA de Brasoven1 se obligft sl nu le pue vItm1 nouL Datum in De-
drich Dridu din Prahova; cf. Dridov, podul Dridulul, ling& Gher-
ghita), die dominica post assnmptionis beatae virginis Mariae Hun-
garorum patronae" (=.17 August). Boerl sint citatl en numele 15, in
ordinea urniatoare; 1. Bogdan vornicul summus judex", .2. Barbul
(Barbor) banul, 3. fratele sl.ü Pirval (Perbor), 4. Danciul pArcalab, 5.
Dateo ban, 0. Horvat vistier, 7. Vancea lozorat, 8. Mircea postelnic si
fratele sad, 9. Semea spätar, 10. Calotá vistier, 11. Ivan stolnie, 12.
tefanpitar, 13. Radul ban de Mehedintl, 14. Cocora (Kokorra) vornic
si 15. Vlaicul satrar en fratil s61.

www.dacoromanica.ro
 LXXIX

a zecea si a douasprezecea aü figuri ce nu se pot

defini.
Tratatul lui Neagoe Basaraba din 1517 are
patru peceti, din care pe cea din dreapta pecetii
domnesti se citeste legenda : chi 11E44T CrIxTH0911]
?Jamul KAAOT91 Aeoptuitc; ca figura ea are o fioare
in mijloc, pare a fi un crin, la radacina ei In
dreapta o steluta, in stinga o semiluna; o a doua
pecete, tot in dreapta celei domnesti, e fr le-
genda si cu o figura nectar% ; celelalte dourt, din
stinga pecetil domnesti, una, cea de ling:a pe-
cetea domneascd, are ca figura cloud, busturi de
boeri fata in fata, despartite printr'un porn ce
samana cu cel de pe pecetile domnesti; capetele
sint Para barba si par a avea coifuri; a patra are
doll/ frunze sari doua semilune intoarse cu partea
convexa una spre alta i cu o cruce la mijloc ;
cf. pecetea a treia din doe. lin VTiiduta. AT
fi aplicat s atribui aceasta pecete banului Bar-
bul, citat in document inaintea lui Calota, marele
vornic ; asupra celorlalte doua nu indraznesc
sa fac nici o presupunere. Toate slat atirnate de
matase rosie si verde, ca i pecetea domneasca.
Celelalte peceti boeresti din arhivul Bra-
sovului sint descrise la Documente si Regeste,
unde am dat i toate legendele, cite le-am putut
ceti. Ca regula generala, asupra emblemelor
legendelor din pecetile boeresti, putem stabili
deocamdata urmatoarea : a) in embleme, boeril din
tara rumIneasca s'ati tinut mai ales de obiceiul no-
bililor unguri; cea mai mare parte din figurile
de pe pecetile lor se gasesc in pecetile ungu-

www.dacoromanica.ro
LXXX

restt din sec. 14 si 15 : ostasul aü cril&retul,

vulturul, calul, buzduganul, coiful, erinul, ste-
luta, semiluna i celelalte ; multe sint simple
camee; b) legenda constA sati c() din numele simplu
al boeruluf, cu saü Mr& atributul actmaint, d. p.
(1431-33); Aparonmp 8,4,91141E (1488
t &Mk TOKCE:16EL
1490/95); manaH Aparomllp $ApHipe (1482-1495); t [le=
qp on[A] (1542); sati p) din numelei functiunea
11-a, cu sat Ax& atributul ?EtMeuirk, d. p. CTE4Sal no-
[roziseT] (1442); >K$1-hui Aparomtip AgopuliKk (1481 ; Dra-
gornir Manev) ; [Aparomnp] Agoplipitt] (1482; Dra-
gomir Udriste); [vratitco] ilor[011SET] (1492); grhcrtireark
,4110011K (1482-93); KAAOT[1&] 136/111K11 III-ICTI4[171pk] (1508
1509); mtMarik [AVIWW-1 HE/Mil Al,RopliFIK (1530-36);
t maneal MIMI% EUJKH AROPHI1K (C. 1536); t [)K8]11c1F1
CTd1111/111 Agoo[u]IiK (1558); mat ampliRcard: 4 flEtItIT
CILTH0911 mSnati Kanor% BEANKI1 (1520-21);
,21,13091-111K

sari y) clinteo initial& oil mai multe litere din nume,

d. p. M --= AiliNaltik (1421), K = KoliK0 (1431), KW =
MTKW (?), pe pecetea lul Datco vornicul, push' de
sotia si de fiul sü pe scrisoarea dela c. 1582 ;
Regeste No. =XVIII.
Asupra pecetilor de tnitropoliti, judeti si
pirgarI n'am nimica de adAogat la cele spuse
in Documente i Regeste.
Voiü incheia aceasta introducere cu citeva
consideratiuni asupra modului cum am publicat
documentele dela Brasov si cum ar trebui s'a se
publice de aci inainte toate documentele noastre
sloveuesti.
Este incontestabil c`a aceste documente, care

www.dacoromanica.ro
 LXXXI

din fericire ni s'ati pdstrat in foarte mare nu-

mdr, ati pentru ncif in primul rind un interes
istoric; interesul ce-1 presintd ele pentru limba
sloveneascd la RomInT cade pe al doilea plan.
Din materialele publicate pand acum in original
de D-1 Hasdvti. in Archiva istoricd a Rominiei,
singura editie bund cle documente interne, si din
cele publicate de Miletié in Dacorominit"
in Noile documente vlahobulgare dela Brasov"
se poate scoate aproape tot ce este de scos din
documentele noastre vechT asupra istoriei lirn-
bei bulgdrestI in sec. 14-17. Aceastd lucrare
a fdcut-o Miletié, cu o competentd pe care in-
tre slavistil de astäzI n'a intrecut-o nimenea.
Tot ce a rämas de fAcut pe aceastd cal e este a
completa datele lui Miletié cu cele inedite, a
rectifica unele greseli de putind insemndtate,
strecurate nu din necunostinta limbel, ci dintr'un
studiti insuficient al institutiilor noastre vechi
si din citeva lacune In cunoasterea e1emente1or
linguistice de altd, origine decit cea slavd. in ce
priveste insd fonetica, morfologia i sintaxa lim-
beI bulgärest din cancelaria domnilor WA' rumi-
nesti, cele doud lucrdri ale lui Miletié ail pus o
baza sigurd si trainicd de cercetdri ulterioare.
Deaceea, cind e vorba sd se facd o editie
de documente veal' ca material pentru istoria
romind, mi se pare cd in cele mat multe casurt
ne putem dispensa de publicarea originalelor,
cincl traducerea lor se poate face' cu deplind si-
gurantd. Scopul publicatiunilor de asernenea na-
turd nu trebue s'a fie a le face accesibile numai
67332 VI

www.dacoromanica.ro
LXXXII

citorva specialisti ce se ocupa cu limbile slave ;

ele trebuesc raspindite si in publicul mare, CALI
numai asa se poate destepta interesul i gustul
pentru studiile istorice, care lipsesc aproape cu
totul societatii noastre.
A publica dar traduceri insotite de origi-
nale este de cele mai multe ori un lux inutil;
In oriee colectie mai mare se vor reproduce citeva
origin ale, din cele cepresinta vre-un interes deo-
sebit ca specimene de limba sail de scrisoare
veche ; ele nu pot lipsi, natural, din publicatiu-
nile de paleografie saü diplomatica, unde nu ne
putem dispensa nici de facsimile.
Iatd pentru ce, in colectiunea mea, am
renuntat la tiparirea originalelor, desi posed
copii absolut exacte Si facute de mine insurni.
Cred ca asa vor trebui publieate i celelalte do-
cumente interne ale noastre, a caror editare
nu mai poate intarzia. Un codex diplornaticus"
al tarilor iloastre, care sa cuprinda toate docu-
mentele mai importante pentru istoria lor, ince-
pind cu putinele ce ne-ati ramas din sec. 14 si
mergind pänd la a doua jumatate a sec. 17, cind
limba sloveneasca se inlocueste peste tot cu cea
romineasca, este o necesitate absoluta pentru
progresul studiilor noastre istorice, care aü luat
in timpul din urma 1.113 asa de mare avint. Ori
cit de pretioase ar fi documentele externe, edi-
tate in marile colectiuni straine, in colectiunea
Hurmuzaki si in publicatiunile numeroase si
excelente din toate punctele de vedere ale D-lui
N. lorga. Para" un codex cit se poate mai corn-

www.dacoromanica.ro
 LXXXIII

plect al documentelor interne, istoria noastra va

'Astra un caracter provisoriti, tar partea cea mai
de cA.petenie a el, istoria culturei romineqti, in ac-
ceptiunea cea maT larga a acestui cuvint, nu va
putea fi facutd.
Se'ntelege cA nu toate documentele trebuesc
publicate in intregime ; pentru cele mai putin
importante, Regestele le pot tinea locul, cind sint
bine si amanuntit facute. 0 pilda foarte buna a
dat in aceasta privinta D-1 Iorga in mai multe
din publicatille sale si acum in urrna in cele
cinci volume de Studii i docurnente cuprivire la
istoria Rominilor" 1).
Daca insa materialul de documente interne
in limba romineasca s'a inmultit in mod imbucu-
rator i daca editiile din ultimil ani sint, din
punct de vedere critic, cu mult superioare celor
vechi, pentru cele slovenesti, dela Archiva is-
toricä" incoace (1865-67) nu s'a facut aproape
nimic ; o excelenta publicatie pentru timpul sati,
ea a ramas si astazi u nica si cea mai buna colectie
de documente interne vechi; in care originalele
sint bine publicate i traducerile bine facute. Ea
contine insa prea putin material.
E datoria noastra sk" ne gindim a relua
opera inceput5 cu atita succes de D-1 Hasdetl.
Sträinii earl ati Incercat s'o completeze, n'ail putut
face mult ; desi ei all lucrat in conditiuni mai
prielnice decit poi, specialistii din tar* lucrärile
lor se resimt de defectele, pe care nu le pot
') Patru aii apArut in 1901 si 1902; al eincilea e in curs de
publicafie si confine numal documente interne.

www.dacoromanica.ro
LXXX IV

ocoli decit eel ce cunosc eu deamaruntul tre-

cutul poporului romin.
Folosindu-ma de ocasia ce-ml oferd intere-
santul fond de documente dela Brasov, pe care
1-am studiat, cu multa dragoste i cu mult in-
teres, in treirinduri, am incereat sa dati, in aceasta
editle a lor, un model a) de chipul cum trebuesc
traduse i publicate documentele noastre vechi,
b) de chipul cum trebuesc faeute Regestele.
Asa inteleg siti se Led viitorul codex diplo-
mations" al Rominief, publicatie ce nu se poate
intreprinde decit sub auspiciile AcademieT Ro-
mine, singurul institut care dispune si de mijloace
materiale suficiente si care, in acelasi timp. are
datoria si este, din toate punctele de vedere, in
stare sa aduca la indeplinire acest vechiti de-
siderat al istoriografiel. noastre. L-ati exprimat
de mai multe orl i strainiT, earl' simtit ne-
cesitatea mai mult decit noT, eel ce putem macar
utiliza, in arhive i colectiuni private, materia-
lele in edite1).
Aceasta posibilitate dateaza insa, de foarte

1) Vezi recensiunea Iul C. JireCek asupra ca4iI mele despre

Vechile Cronici Moldovenesti", Archiv fiir slay. Phil. XV (1893), p.
91 : Cu ocasia aceasta ne permitein a exprima dorinta ca oamenii
din Regatul Rorniniei sh se gindeasca cit mai in grabh la editarea
unui codex diplomaticus", care sh, corespundh tuturor cerintelor
timpuluL Documeutele moldovenesti i muntenesti, scrise cele mai
mune in sloveneste, slut imprästiate in asa de multe publicatiuni
incit utilizarea lor e foarte ingreuiath. Foarte multe vor fi inch ne-
publicate. Colectiunea ar trebui sh fie complecth far textele ar trebui
colationate exact fiecare cu originalele; pe ling% aceasta, n'ar trebui
uitate fbi indexurile. Pentru cercetarile istorice din tall o asemenea
intreprindere ar pune temeliile unui nofi avint".

www.dacoromanica.ro
 LXXXV

putinA vreme. AfarA de Academia Romink 'Ana

mai deundzi singurul institut, in care, gratie in-
grijirii patriotice a D-lui D. Sturdza, documentele
noastre istorice se pastreazsa in sigurantA, si se
consultä cu inlesnire, celelalte deposite de do-
cumente au fost i uncle sint IucInchise pentru
cercet6tori. Arhivele statului din Bucuresti s'ati
deschis acum doi ani i ordonarea materialelor isto-
rice dintr'insele abia de-atunci a inceput ; muzeul
national, care posed`a, precit aud i precit stiti din
pubIicaiile sträine, documente si manuscrise pre-
tioase, este inaccesibil ; directorul acestui institut
Ii administreaz6 in propriul st interes i ingaidue
utilizarea materialelor adunate acolo mai de
grab 'a stedinilor, dintre earl- unul, acum trei
ani, a crezut ch" poate sd-si permita a le InstrAina ').
Deaceea, adunarea documentelor i manu-
scriselor vechi, in locuri sigure i accesibile tutu-
ror specialistilor, este primul lucru la care trebue
sã se gindeasc'a un guvern constient de datoria
ce avem cu totii fat5, de trecutul tArii noastre, eu
mult mai glorios decit IT pot inchipui acei ce-1
cunosc numai pe deasupra.
Odathi adunate, o a doua datorie este pu-
blicarea lor. Aceasta va trebui incredintath,
unor oameni competenti, devotati studiilor isto-
rice, ne'deprinsi sä exploateze munca altora in
profitul lor personal si s transforme intreprin-
derile stientifice in intreprinderi bänesti, unor
oameni cart sa" fi dat dovezi suficiente de
Vezi Analele Academiel Romlne, tom. XXII, p. 163 (Desbater ile).

www.dacoromanica.ro
LX X XVI

iubire de adevar, de desinteresare'si de onestitate

in cercetarile lor stiintifice. Sint putini Inca de a-
cestia ; sint insa destui, pentru ca lucrul sa inceapd.
M'am simtit dator sa spun acestea, dator fata
de mine insumi i fata de specialitatea pe care
o represint in universitate i pe care am in-
teles-o si am pro fesat-o dela inceput nu atit ca
filologie slava, cit ca stiinta ajutatoare istoriei
romine. Tacerea mea de pana acum a fost luata
de unit drept o marturisire a neputintei, de altii
drept o dovada de indiferentism ; in realitate ea pro-
venea din deferinta ce am avut pentru Academia
Romina, dela care asteptam s ia singura ini-
tiativa publicarii unui codex diplomaticus", care
sit incoroneze, in mod demn, cm area colectiune de
documente ce poarta num el e lui Hurmuzaki. Aca-
demia va face fail indoearg. acest lucru; dorinta
celor ce se ocupa cu trecutul poporului nostru,
numai din dragostea pentru acest trecut, este sà-1
faca cit mai de gralaa.

www.dacoromanica.ro
 1

DOCUMENTE

67332 1

www.dacoromanica.ro
 I. Chrisoave, poru net i serisori dommti.

1. ,Mircea I (cel Batrin).

(1386 31 Ian. 1418)

I.

Ea cel in Christos Dumnezell credinciosul si de

Christos Iubitorul si de sine stapinitorul I o Mir c e a,
mare voevod i domn, stapinind i domnindpesteintreaga
tara Ungrovlahiei si peste pärtile de dincolo de muntt
§i peste cele tatarestl" i peste aniindoua laturile ale
Dunaril intregY, pana la marea cea mare, si din mila
lul Dumaezet i stäpinitor al cetatir Dirstor '), bine-
voit-a domnia mea, de bunä voea mea, cu initn eurata
§i luminata, i daruit-am acest chrisov al domniei mele
si implinit-am rugamintea pirgarilor din. Brasov, fiind-
oa s'ati rugat de domnia mea sa le innoese si sa le
inffiresc asezamintele 2) ce le-all avut dela stramosii

') Silistria.
2) Orig. ; saKowk = asethmint, orindueati, obiceiii, lege;
3JE:01-1H

legi in inte1esul modern nu existail. Insá 1n timpurite vechl la noi si

deaceea aezimaint" corespnnde mai bine decit lege" notiunr.1
3dKONIs.

www.dacoromanica.ro
4

domniel mele pentru vamd, prin tirgurile din cara dom-

nier mele i pe drumul Bravvulul pana la Braila: ea
sa dea dela un vilar de Ipri 11 ') 1 fertun, dela unul do
Luvia 2) 1 perpera, dela unul de Colunia 3) 12 dueatT,
dela unul din Cehia4) 6 due41; 'far dela un vilar 3)
taiat nimica. Si eine aduce Opel frineesti, nimica.
Dela un butoitrt de mTere 1 ducati, dela un bu-
toiü de yin 6 ducati, dela un cal, eine eumpara, [sa.
deal 6 ducatf; dela o maje de ceara 12 ducatl ; dela
piper, dela §ofran, dela bumbac, dela lina de eamili,
dela pleile de miel, dela plei 0. dela alte marfuri ce yin
din spre mare 6), dela 100 de perpere 3 perpere; dela
un pore 2 due41, dela un boil 3 dueatT, dela o vaca
3 dueaV, dela un berbece 1 ducat, dela o piele de cerb
1 ducat; de vor fi si alto pIeT. cu ea, sa nu dea nimica.
Dela un burduf de brinza 1 ducat. Calärecul care trece
pe la BranT) 3 bani; pedestrul 1 ban; §i ceT ce tree eu
pWe, dela un car 1 peste, Tar pentru ce va fi pe dea-

') Ypres, In Belgia ; se zicea, probabil, in sec. 15 Ipriil" saa

,;Ipria". Cf. Inteun doc. al lui Neagoe Basaraba din 30 Iulie 1512
rsa .SI. ILIKTF1 WT II10-162 (Arhivele Statulu1).
2) LouVain, germ. Löwen, in Belgia; Lew, Lowen'in doe. me-
dieVale, lat. Leobium; In doe. vechl moldovenesti. Leabia ; orig. W7
X6CO.A02H, Acest ctivint, care in alte locurl e scris XSCEAERH, pcSami, KiicS-
11(11H, in dohfi, trel locurl piScSASEH, cupriude In partea Intila pe grec.
xpoco .din compuse, far In partea a doto numele vechiii al orasuluI
Louvain, care la nol se pronunta in sec. 15 prob. Luvia, Lovia; lui
WT XPSCSASRH I corespunde in actele latine lobiensis. Cf. JireSek, Arch.
f. sl. Phil. 2CiX, p. 611. Miletié, Sbornik XVIXVII, p. 502, propuue
o anti explicare, dar aceasta mi se pare inadmisibiM.
8) Colonia, Kinn.
4) Orig. WT ilf)C ; in doe. latine polonicalis.
5) Vilar = bucatä de nahl.tase ; grec. [371X&Fnov, fr. velours, me-
diolat. velutum,
8) Levantine.
') Orig. TSpris; ung. nrcs, Törcsvár, germ. Törzburg, rareorl
Tartsch. Miletié, Sbornik XVIXVII (1900), p.600, interpreteazA gre-
Ot MHMO TSp.1-6" prin O0Bt11% Typtnnn" afarsa de Tura. N'am tradus
prin Turchl", cuvintul find prea arhaic. Turcl" ar fi cu totul gre§it.

www.dacoromanica.ro
 5-

supra, sä fru dea nimica. Iar la Br Alla de maje 1 per-

. perg, Tar la Tirgsor de car 1 peste; la Tirgoviste
asisderea. Un cal inegreat, fie cu mice, 3 ducatT.
lar la DiMbovita 1), cîI cal" de car, atitia ducatd t,i
1 peste, Tar dela un cal incarcat 3 bani, dela alte
marfurl nimica; un cal slobod 1 ducat, Tar pedestrul
1 ban. Si laräsT, cine-si d marfa pe datorie, sa-sl caute
datornicul saü chezasii, dacd-f are, Tar de oamenT drepti
sA nu se atingA. i nimenea sa. nu bintueasn pe vre-un
om drept. Si TarasT, cine se va ihcerca dintre boerii dom-
niel mele, marl' si micT, fie ct va fi cumpAratã 2) acea
vamä, fie cA va fi dAruitn. eulva de mild, i va adaoga
si nu va rarninea pe linga cele ce le-am IntArit
legiuit in asezAmintul de mai nainte 5), unul ea acela
va avea sä primeasca mare rinI i urgie dela domnia
mea. Si s'afl facut acestea, end ati venit la Cimpu-
lung Felentin i Martin si Crus 4). Iat i martoril :
Radul ban, jupin Andrias, jupin Racial fratele jupinului
Cazan, jupin Serban al luT Bilcear 5), jupin Stolea Rusul "),
jupt.n Badea al Varnesulul. i eil logofaul Baldovin am
scris, in lima lul August in 6, anul 6921 (=1413), inclie-
tionul 6.
lo Mircea voevocl, din mila laY Dumnezeil domn.
Pecete micd, ovald, etc legenda: t Mircha voevoda. Per-
gament No. arh. 779. L. Miletit, Novi Vlahobagarski gramoti otT, Bra-
'oirL, Sofa, 1896, No. 3 (Sbornicul mindsteriulal de instructie, vol. XIII).

1) Bine inteles la cetatea, nu la apa Dlinbovitel.

2) A rendatA.
8) De mai sus ; orig. Nd np-hRom aoKoirk.
4) Plenipotentiaril BrasovuIul Valentinus,Martinua'si drusius,
dintre earl cel dintlid era judex Brassoviensis",lar ceilalti dol erail
pirgari-senatori, seniores" (versiunea latinA din 1413, iutercalata, in
-doe. dela 1431).
5) La Miletiá, Sbornik XIII (1896), ed. separatl p. 48, grei-,L
xsmiapst; orig. RHA.14118.
6) Orig. CTOHN4 Om; cuvIntul al doilea lipse§te la Mil.

www.dacoromanica.ro
 2. Mihail I, coregent al Int Mircea I.
(c. 1415-31 lanuarie 1418)
)
tn.
Io Mihail, mare voevod i domn. Scrie domnia
mea slugilor domniei mele dela cetatea Dimbovitel
vamesilor dela Rucar 1) si din Bran; i astfel va po-
runceste domnia mea: sa nu va atingqi de acestl Bra-
soveni i s nu-1 pradall, ci sa le luati vama dreapta,
mai mult Inca, sa le facqi pe voe. Si pentru buca-
We de postav, de vor avea caltuni ta14, sail cite trel
patru coV, sa nu-I vamuiti. Ci sa, umblatI drept i a
traiti frumos i bine cu et, ea sa. nu se plinga mai mult
de voi parintelui domniel mele, ca pana acum, sail dom-
nief mele2); caci de voiil mai auzi niscalva vorbe dela
parintele domniei mele, din pricina vorbelor voastre,
domnia mea are sa MA, mare rail celui ce IT va fi za-
bovit pe nedrept, macar cit un fir de par. Altfel nfl va
fi, ci dupa porunca domniel mele.
Io Mihail voevod, din mila lui Dumnezeu domn.
Pecete mica, rotunda, cu legendo: t IW AW(4H/Ik RONFIOA4 j fdret
adresd. Arh. No. 216; Mil. No. 4.

IH.
Io an Mihail, voevod i domn. D domnia mea
aceasta porunca 3) a domniel mele Brasovenilor i Rij-
novenilor: orice om din tara, parintelul domniei mele
si a domniei mele, care are datorie la Brasoveni, sa, se
duca acolo, ca sa-si scoata datoria dela datornic; i de
nu i se va plati de bunä voe, sa-1 pirasca inaintea pir-
') Orig. Ow.
2) Doc. este evident dintre anil 1415-1418, cind Mihail 8 co-
regent al tathlul sifi. Iorga, Studil i documente III, p. nr. E posibil
sh ft fost coregent i Inainte de 1415.
3) Orig. tvpilano; grec. bptcp.6c.

www.dacoromanica.ro
 7

garilor, ca claca vor avea de unde s la, ace§tia Ij vor

plati. ar duä datornicul nu va avea de unde sa pla-
teasca, sa-§1 bata ochil ') ea nu §1-a dat marfa la om cin-
stit. i nimenea sa nu Indrazneasca sa la aci zEog de-
la oameni dreptl dintre Bra§oveni, §i niciri sa nu se
zalogeasca el, cani oricine ar 1.ncerca sa-I zaboveasea,
macar cit un fir de par, va pleri de mina parintelui
domniei mele §i a domniel mele 2). Ci fiecine sa-§1 caute
aeolo datoria dela datornic, dupa porunea domniel
mel e.
Monogram ; pecete mica, rotunda, cu legenda: 1-1W MHX4HAk COMOAd.
Arh. No. 217 ; Ma. No. 5.

3. Radul II (Praznaglava).
(1421-1422. 1424-1427)

IV.
lo R a du 1, voevod i domn. Fagadue§te domnia
mea din ziva aeeasta, de eind sl-at dat Bra§oveniI ave-
rea lor, ca sä _fie pace intre noI i sa fim o singura
tora cu tara domniei mele, i sa traeasca in pace 0 In
buna intelegere tot Bra§ovul §i toata tara Birsel, raga-
due§te domnia mea ca vrajma§ul lor va fi §i vraimmul
domniel mele, far vrajma§ul domniel mele sd fie si
vrAjma§ul Bra§ovenilor 0 al intregil tar): a Birsel; §i
sa-ml fie el cu toga dreptatea§i domnia mea sa le
flu lor cu dreptate; sa fie slobozi i sa nu se teama
de nici o Mutate, nici de prada, nicl de tilharie, nicl
de oprell3), nicl de zaloage; i sa nu Ii se napastueasca
nimic din partea Ora domniel mele, ei sa fie el o sin-
gura taxa cu tara domniel mole; 0 sa tirgueasca oa-
meal domniel mele in tam voastra, si sa bäsai sa vie

1) Orig. ,s,o CH eic wHH.

2) Vez1 nota 2 dela am precedent.
3) ConfiscArl; orig. H3EM exactio, sumptio.

www.dacoromanica.ro
8

orIce marfa in tara domnief mele : si pine si fier sag

orIce, slobod sä umble ; i s trEm inpace si in buna
intelegere, cu dreptate i cu adevar. Iar domnia mea
sa le flu cu dreptate i sa n'am gind rag asupra lor.
Si da domnia mea credinta i sufletul domniel mele si
credinta si sufletul tuturor boerilor domniel mele : ere-
dinta jupinului Raclul, credinta jupinului 17-Man, ore-
dinta jupinuluf Nan1), credinta jupinuluf Stan, cre-
dinta jupinuluI Vilcsan, creclinta jupinuluI Neg 2),
credinta jupinului Draghici, credinta fill Mihail . pro-
tovistierul, credinta luf Radul al Jul Sahac, credinta
Jul Oncea Lungas. i eine se va incerca sa calce
aceste juraminte, pe unul ca acela sa-1 'Data domnul
Dumnezea, aid cu trupul far in viata de apof cu su-
fletul, i sa alba parte cu Iuda i cu Arie, i sa fie afu-
risit de 0,01 si de fiul si de sfintul duh si de eel 318
sfinti parintI dela Nichea, amin. S'a scris in anul 6929
(.1421), indictionul 14, Mai in 7.
Si sa se judece saracil domniel mele inaintea dom_
niei mele, far saracil vostri inaintea voastra, i sa nu
li se faca nedreptate. Si sa nu adapostitl oamen1 rai
printra vol, pe care nu-i lubeste domnia mea, ca sa nu
petreaca in mijlocul vostru ; nici domnia mea sa nu
adaposteasca oameni ran.
Io Radul voevod, din mila lui Dumnezeil domn.
Pecetea cea mare 0. 4 pecep mid; cea dint ii cu legendei latind,
din care n'am putut ceti decit cuvintele : voivodae transalpini
Ria d.; celelalte patru sent boereftt, toate in ceard neagrd 0fard legendei ;
pe tenet, ceva mai mare decit celelalte, se cunoafte foarte bine un vultur
cu cloud capete i cu aripele intinse ; pe alta disting litera M,§i, aceasta
ar putea fi a hS Mihail protovistierul ; celelalte trei sint de c. 1 cm. in
diametru. Pergament No. 77 6 ; Mil. No. 16.

Orig [Ho]aa.
2) Orig. Iurd ; MR. gres. trizra.
3) Aceste doua, clause sint scrise In jurul textului, pe margi-
nele pergamentului, care e foarte inalt in raport cu fatimea.

www.dacoromanica.ro
 9

V.
Eu eel I Christos Dumnezeti. creelinciosul 0 de
Christos lubitorul 0 de sine stapinitorul loan Radu 1,
mare voevod, eu mila lul DumnezeU §i eu darul dum-
nezeese stapinitor §i domnitor peste intreaga taxa a
UngrovlahieT. Binevoit-a domnia mea eu a mea buna
vointa, cu inimä curat i luminata, i daruit-am acest
prea cinstit §i prea frumos i prea pretuit chrisov al
domniel mele care e mai pe sus de toate cinstele si
darurile, §i-am implinit rugamintea pirgarilor din Bra-
§ov, care s'ail rugat de domnia mea sa le innoesc si
sa le Intarese asezamintele ce le-au avut dela stra-
mosii domnieT. mele pentru varaT, prin toate tirgurile
din tara domniei mele §i pe drumul Bra§ovulul pana
.1a Braila: ca sa dea dela un vilar de Iprit 1 fertun,
dela unul de Luvia 1 perpera, dela unul de Colunia 12
ducatl, dela unul din Cehia 6 ducatT ; Tar dela un vilar
taTat nimica Si eine aduce Opel feince§ti §i. boboti. ci
fier, nimica ; Tar dela un butoiti de miere 12 ducatI, Tar
dela un butoiti de yin 6, far dela un cal, cine eumpara,
[sa dea] 6 ducati; Tar dela o maje de ceara. 12 dueati,
Tar dela piper §i dela ofran §i dela bumbac 0 dela
lina de camila §i dela pieile de raTel 0 dela piei ci
dela alta marfa ce vine din spre mare, dela 100 de per-
pere 3 perpere; dela un pore 2 ducatT, dela un boil 3
ducatl, dela o vaca 3 ducatT, dela un berbece 1 ducat ;
dela o piele de cerb 1 ducat, Tar de vor EL ii alte plei
eu ea, nimica. Dela un burduf de brInza 1 ducat. Cala-
retul care trece pe la Bran 3 bani, far pedestrul 1 ban.
Si Tara§T, eel ce tree cu pe§te, dela un car 1 pe,§te, Tar ce
vor avea pe deasupra, sa nu dea nimica. Si la Braila
dela o maje 1 perpera ; Tar dela un car in Tirg§or 1 pe§te ;
in Tirgovi§te a§i§derea. De calul incareat, fie cu orlee,
3 ducati. Si la D'imbovita, etti caT slut la car, tot atitia
dueati 0 de car 1 pe§te ; de calul ineareat 3 banl

www.dacoromanica.ro
10

Tar dela alto marfurT nimica. Un cal slobod 1 ducat si

pedestrul 1 ban. Si apol, cine Ii da marfa pe datorie,
salt caute datornicul satri chezasiT, daca are, iar de
omul drept sa nu se agale. i nimenea sa nu lAntueasca
pe oamenii cei drepp. i iarasi, eine se va incerca,
dintre boerii domnie mele, marl si micl, fie ea va fi
cumparata acea vama, fie ca va fi data cuiva de milä,
sa pue pe deasupra i sa nu ramina pe lInga cele
ce le-a intarit i legiuit domnia mea in asezamintul
de mai nainte1), unul ea acela va pati mare rail. si
urgie dela domnia mea. i s'ati intimplat acestea,
end ati venit la domnia mea Revel Hanas2) i Mrs-
tea din Rljnov, i aceasta a fost la Tirgoviste. Iar
martori [a.0 fost]: jupin Vilean i jupin Nan si jupin
Vilesan3) i Aga ban si jupin Radul al luI Sahac si
Mihail vistierul; iar eü logofatul Gherghina am scris
in Tirgoviste, luna lui Noemvrie In 21, in anul 6930
(---1422), indietionul 15.
.21lonogram ; pecete micd, ovald, cu legendd latind aproape cu ne-
putingt de cetit. Pergament No. 771; Mil. No. 16.

VI.

loan Ra du 1, voevod i domn al is.ntregeT tail a

Ungrovlahiei. Serie domnia mea prietenilor domniei
mole, Orgarilor din Brasov: fiind.ca m'aV. rugat pentru
vama dela Cimpulung, ea sa, nu mai fie, domnia mea am
lasat ca mai departe sa nu fie. Am facut domnia mea
ea sa fie dupa asezamintul. ce a fost in zilele lui
Mircea voevod. Si de aceasta ma yob). Vnea, numaT si
voi sa va ineçT. Saracilor domniel male nedreptate sa

I) Orig. §i Mil. Ha whom sasont.

2) lohannes Reuwel.
2) Mil. gre§it Korkl(dH.

www.dacoromanica.ro
 11

flu li se facA, pentrucA §i domniel mele mi-e mild de vol.

Si Dumnezeil sa va bucure.
Monogram ; pecete mica, ovald, cu legenda : t RUH po,Sn somtvAa to

rocnoAkiNk] ;adresa : pirgarilor din Bravo. Arh. No. 227 ; ma. .No. 17.
c. 1421-1422.
Ductul acestel scrisorl are un caracter mai vechiü decit
celelalte ',ref acte dela Radul Praznaglava. Monogramul e In genul
vechilor monograme ale lui Mircea, far hirtia la fel cu cele doul
scrisori ale lui Mihail I.

VII.

Joan Radul, mare voevod §i domn de sine stA-

pinitor al Intregil -carI a Ungrovlahiel. DA domnia mea,
aceastA poruncA a domniel mele pirgarilor din Brasov
si Rijnovenilor §i Intregil .carI a Birsel, cd le-a fAeut
domnia mea chrisov si asezamint, cum le-ail avut dela
strAmosil domniel mele ; tot a§a sa li se la [vama] si in
vremea domniel mele. De aceea, Oxe Alexandre, oricine
SI-ar fi vame§ in RucAr, porunce§te4 sA fa vamA cit e
obiceiul. far altfel sa nu IndrAzneascA a face. Si eine va fi
vames sub Dimbovita, acela tot asa sA le la. Cad
eine se va incerca sä le la mal mult decit e obicelul,
abela va avea s primeascA mult rAU i urgie dela
domnia mea. Iar altfel nu este, ci dupa porunca dom-
niel mele.
Monogram ; pecete micd, ovald, ilisibild ; fdrd adresd. Arh. No.
299 ; Mil. No. 2.
Asupra documentului acestula, pe care Miletió 1-a pus greit
intre anii 1375-1380, atribuindu-1 lui Radul, tat51 lul Mircea, exista.
o iutreagl literaturA, pe care nu e locul nicl de a o cita, nici
de a o discuta aicl. Explicarea cea mai bunk e tot cea datit de a-
reiek, A rchiv für slavische Fhilologie, vol. XIX, p. 609.

www.dacoromanica.ro
12

4 Dan II.
(1420-1424. 1427-1431)

VIII.
EO cel in. Christos Dumnezett credinciosul i cu-
viosul si de Christos iubitorul lo Da n, mare voevod
si domn, din mila lui Dumnezet i cu harul dumne-
zeesc staninind i domnind asupra intregii WI a Ungro-
vlahiei, binevoit-a domnia mea din a mea buna vointa,
din 1uminat i eurata inima, i daruit-am acest prea
frumos si mai pe sus de toate cinstele i darurile ade-
varat chrisov al domniei mele, si am implinit rugamin-
tea pirgarilor din Brasov, fiindea s'au rugat de domnia
mea O. le innoese i sa le intarese asezamintele, ce aü
avut dela strabunii domniei mele pentru vama, pria
tirgurile din tara domniei mele i pe drumul Brasovu-
lui Nina la Braila: ca st dea dela un vilar de Ipriu
1 fertun, dela unul de Luvia 1 perpera, dela unul de
Colunia 12 ducati, dela unul din Cehia 6 ducati, Tar dela
un vilar talat nimica. Si eine aduce sapel frincesti, ni-
mica. Dela un butoi de miere 12 ducati, dela un bu-
tail de yin 6 ducat'. ; dela un cal, eine eumpara, [sa
dea] 6 ducati ; dela o maje de eeara 12 ducati. Dela
piper, dela sofran, dela bumbac, dela lina de camila,
dela Neile de miel, dela Nei i dela alta marfa ce
vine din spre mare, dela 100 perpere 3 perpere. Dela
un pore 2 ducati, dela un boil 3 dueati, dela o vaca. 3
ducati ; dela un berbece 1 ducat; dela o piele de cerb
1 ducat, far daca, vor fi i alte Nei la un loc cu ea, sa
nu dea nimica ; dela un burduf de brinza 1 ducat. CA-
lAretul care trece pe la Bran 3 bani, Tar pedestrul 1
ban. Si eine trece cu peste, dela un car, 1 peste, Tar
ce va fi pe deasupra, sPi riu dea nimica. Iar la Braila
de maje 1 perpera, Jar de car in Tirgsor 1 peste ; in

www.dacoromanica.ro
 13

Tirgoviste asisderea. Calul incareat, cu orice, 3 ducati.

Si la DImbovita dela un car, citI cal, atitia ducati §i
1 peste, lar dela un cal incarcat 3 bani, far dela alte
marfuri nimica ; un cal slobod 1 ducat., iar pedestrul 1 ban.
Si eine 1st d dobitoacele pe datorie, sa-si scoata dela
datornic sail dela chezmi, daca are, iar de omul drept
O. se fereasca, i nimenea sa nu bintueasca pe oamenil
cei drepti. i eine se va incerca.dintre boeril domniei
mele, marl si mici, fie ca va fi cumpärata acea vama,
fie ca va fi cuiva data de Inn, i va maxi si nu va sta
pe linga cele ce am intarit i legiuit prin acest drept
asezamint, unul ca acela va avea mare rail i urgie
dela domnia mea. Si martori [sin* jupin Albul vor-
nicul, jupin Borcea, jupinVolco, jupin Cega, jupin Utines,
jupin Bala, jupin Girdoman, Nanota spatarul, Milet vis-
tilarul, Coico logofatul. Am scris in Tirgoviste, in anul
6931 (= 1422), indictionul 1, Octomvrie 23.
Io Dan voevod, din mila lui Dumnezeti domn.
Pecetea perdutd.Muzeul national din: Budapesta, pergament No. 71
din achisitiile anului 1896. Publicat de Miletil, Sborni7c, vol. XVIXVIT,.
p. 496 fi urm., cu facsimile in mdrime naturald.

Ix.
10 D an, voevod i domn al intregii Oil a Ungro-
vlahiei. DA domnia mea aceasta porunca a domniei
mele Brasovenilor, care arguesc in tara domniel mele,
ca sa aiba el asezamIntul ce 1-au avut i In zilele lui
Mircea voevod, asa sä le fie si acum. Vama la Dimbo-
vita: dela un car 1 peste; dela un ham 1 ducat; dela.
tara 3 bani ; dela pedestru 1 ban. far vol, vamesilor
dela DInabovita, de alta marfa sa nu va atingeti, i SA
nu indrazniti a le lua varaa nici dela postav, rile dela
fier, nici dela funii, nicl dela in, nici dela clnepa, nici
dela gpinza, nici dela coarde, nici dela alte marfuri;
numal dela porci i dela oi i dela cail ce-I due spre
vinzare. Pentru acestea varaa .sa lual, dar de alta

www.dacoromanica.ro
 14

marfa s va ferii. ar voi, vamesilor din Rucar, sä luati

vama dela maja de peste de crap, fie mare fie mic, 7
pesti si 2 perpere ; dela maja de morun 9 perpere si
2 curele; si dela un vilar de postav de Ipriti 1 fertun,
de Luvia 1 perpera, de Colunia 12 ducati, de Cehia 6
dueatl ; lar dela maja de eeara 12 dung; dela un bu-
toig de yin 6 ducati; dela un cal, fie ea se va vinde
fie ea se va cumpara, fie iapa fie cal, 12 ducati; dela
o vita 3 ducati; dela un berbece 1 ducat ; dela un
pore 2 ducati; dela un burduf de brinza 1 ducat; dela
o cerga 1 ducat ; dela piel sälbatice cite 1 ducat ; dela
o tara 3 ducati; un cal- slobod 3 haul, 'far pedestrul 1
ban ; si dela gadine : fie veverita, fie jder, fie vulpe,
fie pisica salbatica, fie iepure, dela 30 de ducati 1 ducat ;
§i dela marfa ce vine din spre mare : fie piper, fié so-
fran, fie bumbac, dela 30 un ducat; Jar dela boboü §i
dela fier §i dela arcuri §i dela coarde §i dela funii
dela pinza §i dela in si dela cinepa vama sa nu li se
Ia. Deci, voi vame§ilor, ce yeti vedea scris aci, de
asta sä Ira tineti, caci daca yeti calca porunca dom-
niei mele, mare rati i urgie veti avea dela domnia
mea, ca ni§te necredinciosi ai domniei mele, si mai
mult fata domniei mele n'o yeti vedea. Altfel sä nu
indrazniti a face, ci dupa porunca domniei mele.
Monogram ; pecete mica, ovala, §tearsa; fara adresa. Arh. No. 9,
Mil. No. 26.
1422. Porunca e dat'a, evident, in urma privilegiului din 23
Oct. 1122, probabil in aceea§1 lunk ca §i cea care urmeafa.

X.
Io Da n, voevod i domn al intregil tari a Ungro-
vlahiel.. Serie domnia mea vamesilor din Prahova,
astfen Ira porunceste domnia mea : asezamintul ce a
fost pus de Mircea voevod, acela§1 asezamint 11 1-10, si
domnia mea Brasovenilor ; i eel ce vor veni dupa
anarfa, sa le luati vama ca si la Rucar : de maja de crap,

www.dacoromanica.ro
 15

mare ori mie, 2 perpere si 7 pesti; de maja de morun

9 perpere i cloud curele 1); lar dela postav : dela un vilar
de Ipritt. 1 fertun ; dela unul de Luvia 1 perpera ; dela
unul de Colunia 12 due* dela unul de Cehia 6 ducatl.
Maja de ceard 12 ducati ; dela o vita. 3 ducati; dela un
berbece 1 ducat ; dela un pore 2 ducatl. Un burduf de
brinza 1 ducat ; dela o cerga, 1 ducat ; dela o piele de
flara 1 ducat ; dela o tara 3 ducat): 2). Un cal slobocl
3 bani; pedestrul 1 ban. Iar gadinele vulpea, jderul,
veverita, risul, pisica sälbatica, dela treizeci unul.
Dela marfa ce vine din spre mare, fie piper, fie sofran,
fie bumbac, dela treizeci unul. hr dela boboü i dela
pInz i dela funii i dela in si dela dinep a. si dela fler
si dela coarde i dela arcuri vama sa, nu li se la. Deci,
voi vdmesilor, ce yeti vedea seris aci, de asta sã va ti-
pep, i sa, nu indrazniti a le lua vama mai multa, caci
cine se va incumeta sa la vama mai multa, acela va
primi mare Mg i urgie dela domnia mea, ca un ne-
credincios al domniei mele. Altfelill nu va fi. Si oil'
uncle, prin tirguri, se va vinde postavul, acolo sa-si
plateasca vama ; Tar pana, ce nu vor vinde, sä nu dea
vama, dupd porunea domniei mele.
Monogram ; peeete mied, ovald ; färd adresd. Aril. No. 7, Mil.
No. 24.

XI.
Eu cel in Christos Dumnezeti credinciosul si cuviosul
si de Christos Tubitorul Io Da n, voevod idomn, din mil a
lui Dumnezell i cu darul dumnezeesc, stapInitor si
domn peste toata tara Ungrovlahiel i peste partile
de dincolo de munti, i herteg de AmIa i Fagaras.
Binevoit-a domnia mea, cu a mea bunavointa, i cu inima
curata Si luminata a domniel mele, si-am daruit acest prea
einstiti prea frumos adevarat chrisov al domniel mele tu-

I) Orig. R. pEAtxna.
2) AceasCa dispositie 1ipse§te In doc. liii Mircea din 1413.

www.dacoromanica.ro
16

turor Bra§ovenilor. Caci s'a indurat domnul mett cralul

asupra domniel mele ii m'a luat drept adevarata sluga
a sa 6 mi-a daruit haraghie de banT 1), ca sa fie §i In
tara domniei mele, precum este In tara luT ; tot a§a sa
se bata 2) i in Ora domniei mele. Deci pe drumul Bra-
§ovuluT, dela Rucar si pana la Braila, sa dea neguta-
torif vama: dela un vilar de Ipriü 36 bani, Tar dela unul
de Luvia 24 bani, dela unul de Colunia 16 bani, dela
unul de Cehia 8 ban): ; Tar dela un vig 3) inceput ni-
mica. Si dela sapcile de postav §i dela ealtunii croi
nimica, dela butoTul de miere 20 banT, dela butoiul de
yin 10 bani, dela butolul de mied 10 bani ; dela un cal,
cind ii cumpara omul, 8 bani ; dela maja de ceara 16
banT ; dela piper i dela ofran §i dela bumbac, dela
lima de camila §i dela plelea de miel si dela pleI §i dela
märfurile ce vin din spre mare, sa se socoteasca dela
100 bani 3 bani; dela perina4) 2 banT, dela suman5) 1
ban ; Tar dela blanile ce le aduc ei in tara domniei mele,
nimica; dela boboti, dela fier, dela arcuri §i dela coarde
§i dela funil 6), dela hamurl, dela pinza, dela in, dela
cinepa nimica; dela un porc 3 ban'', dela un boil 6 banT,
dela o vaca 4 banT, dela un berbece 1 ban, dela o piele
de cerb 1 ban, Tar de se vor afla alto piei impreuna cu
ea, O. nu d ea nimica; dela un burduf de brinza 2 banT.
Caläretul care trece la cetatea BranuluT 2 banl, Tar pe:
destrul 1 ban; dela veverite i vulpi §i lepuri i jderl
') Orig. pparix, WT R4110691=010netArie. Cf. moneda din 1573 a
liii Ioan Voda cel Cumplit, a care1 legenda de pe Rev. MM. rxeperie
momoRei" = accea (aspru) din hereghia Moldovei a fost atit de gresit
interpretata pana acuma. Hasdell, Etymologicum Magnum III, col.
2442. Cuvintul vine dela grec. xrhprrril= (&paylioc, sc. To5 vop.icp.ovroc.
2) Orig. M CA X4pIKCS84T.
3) Orig. gar, ung. ve'g, bucata de postav ; Mil. gres. BHA. Cf.
un vig de atlaz" 1ntr'un doe. moldovenese din 1618-1619, la Iorga,
Studil i documente V, p. 12; un vig de aclamasca", ibid. p. 13.
4) Orig. AMEHHIt ; cf. Miletió, Novi gramoti, p. 148.
5) Orig. rti,wk.
6) Orig. WT KOPAH H WT exx4.

www.dacoromanica.ro
 17

safl risT, din treizeci unul. tar la Braila maja de peste

36 bani ; far de car in Tirgsor 1 peste ; in Tirgoviste
asisderea. Un cal incareat, fie cu orice, 4 bani'. Si la
Dimbov4a, citI cal la car, atitia bani, si dela un car 1
peste ; dela un car incarcat cu peste 3 bani, far dela
alte marfuri nimica. Un cal slobod 1 ban si pedestrul 1
ban. Si mai departe, Brasoveanul care va vrea s mearga
la vadul Dunarif sa treacti cu marfa, sä dea vama nurnal
la Rucar si la vad, Tar intr'alt loc nicaerl in Ora dom-
niel mele. i iarasf, cine Isf d marfa pe clatorie, sa-si
caute datornicul sat chezasul, daca are, Tar de oameni
dreptf sa, nu se atinga, i nimenea sa nu Vintueasca pe
oamenii dreptf. Si eine se va Incumeta, dintre boerif
domniei mele, marl si midi, fie ca' va fi cumparata acea
vamd, fie ea va fi data cuiva de milä, s'o mareasea, si nu
se va tinea de cele ce am intarit i legiuit prin aseza-
mintul de mai nainte 1), unul ea acela are sa alba mare
rat di urgie dela domnia mea, ca un caleator si ne-
ascultator si rusinator Si necredincios acestul chrisov
al domniei mele. Altfel nu va fi, ei dupa porunca dom-
niel mele. Si acestea le-am innoit i intarit in vremea
cind ml-a dat domnul met craiul haraghia de Waif, ea
sa se faca in Ora domniel mele, Noemvrie in 10.
Si fata martorif : jupin Borcea vornicul, jupin Albul,
jupin Volco, jupin Radul al hal Sahac, logofatul Cofea,
Mihail protovistiarul, jupin Utmes, jupin Dobrota, Manea
stolnicul, Nan paharnicul, Dragomir comisul.
Si s'a scris In Tirgoviste.
Monogram; pecetea cea mare, cu legendd latind.Pergament No. 780.
1421. Acest privileghl e de sigur contimporan cu eel din
Thergoistha feria sesta proxima in vigiliaS. Martini episcopi et confes-
soris, anno domini 1424" (=10 Noemvr.); pergamentul No. 774. Mo-
nogramul acestui doe. latinese este chirilic: t lw AM, IRIVEMA4 A11110CTina
ROWIGA rocnomwk. O. Dan s'a folosit In realitate de dreptul ce i-a
acordat regale sh bats moned5, aceasta se constat a. dinteun document
al lui Sigismund din 4 Aprilie 1425, prin care cere lui Dan s5. nu
caute a irnpune Brasovenilor cu deasila moneda sa, care in vulgari
valachali" se numea ducat" (copie la Academia Romin5).
1) De mai sus; orig. Ha flpTRMAt 3ditork.
67332 2

www.dacoromanica.ro
18

XII.
Io an D a n, voevod i domn. Serie domnia mea
vamesilor din Dumbovita, i astfel va porunceste dom-
nia mea: orice Brasoveni vor vrea sa treaca pe acolo,
sa nu le luati mai mult decit: dela un ear, at): cal,
atitia bani si dela fiece car 1 peste; dela un cal citov
1 ban si dela un cal incarcat 3 bani, lar mal mult, sa
va feriti, nicl o vama sa nu alba. Si voi, vamesilor din
Rucar, dela un vilar de Iprit 36 bani ; dela unul de
Luvia 24 bani, de Colunia 16 bani, de Cehia 8 bani ;
dela un vig talat nimica; sapcile de postav nimica; cal-
tunil croitl nimica. Butoiul de miere 20 bani, bu-
tolul de mied 10 bani; butolul de vin 10 banl; calul
ce se vinde 8 banl; maja de ceara 16 banl. Dela piper
ai sofran i bumbac, dela Elia de cdmill si dela pleile
de miel si dela piel si dela marfurile de mare, dela
100 bani 3 babi; perina ') cid bani ; sumanul 2) 1 ban.
Dela blani, dela boboil, dela fier, dela arcuri, dela
coarde, dela funii, dela hamuri, dela plinza, dela in si dela
elnepa, nimica. Un pore 3 bani, un boil 6 banl, o vaea.
4 banl, un berbece 1 ban; o piele de cerb 1 ban, far
daca stilt i alte [piel] la un loe cu ea, sa nu dea ni-
mica. Un burduf de brinza 2 banl. Altfel sa nu indraznitl
a lua, cad \Teti avea mare rail si urgie dela domnia
mea, dupa porunca domuiei mele.
Monogram ; pecete micd, ovald, cu legenda ea la .No. 4; fdrd
adresd. Arh. No. 5 ; M1. No. 22.
1124. Circulara pentru aplicarea taxelor din No. 780; se deo-
sebeste do textul privilegiului numal prin aceea cl nu se pomeneste
de vin.

') Orig. Af MINK.

2) Orig. r8Frk ; bulg. guna, sIrb. guyi, Oberkleid. Traducerea
aces tul cuvint nu este sigura ; dacA n'ar urma dupb, el cuvintul blana",
I-as identifica cu neogrec. Toiiva, pelisse, fourure, vestis pellicea Du
Cange, fur" Sophocles; din gunna, gonna, a fur lined garment" o
ha1nA branita. In ital. gonna.= rochie: in ung. gunya, gl'inya =
Bauernkleid, Kleid. in textul nostru gunja = prob. suman cu ghtea.

www.dacoromanica.ro
 19

XIII.
Joan Da n, mare voevod i dornn. Serie domnia
mea prietenilor domniel mele tuturor, midi
Brasovenilor,
si marl, multa sanatate si inchinaciune, ca unor frati
al mei. Si s'at prins aci amindoi Hanasil i gazda lul
Stoical), ca SA dea inclitrat dobitoacele i sculele lul
Stoica, si-ati spus Ifaintea domniel mele, ea altfel nu va
fi. Deci, daca le dap', e bine, cacl vett umbla apol Io-
.

bozl i fara grije, si nu va va bintui nici Stoica, nici

altcineva. Si larAs1 va zic : mi-a ajutat Dumnezeil
§i prea curata si am Mout pace. Deaceea, eine vrea sa
tirgueasca, poate sa meartga slobod macar pana la mare.
Iar pentru dobitoace,f cite stnt, le stie Hanas ; toate slut
ale Jul* Stoica, sa i le dati toate. Si Dumnezeil sa va
bucure.
Monogram ; pecete micd, ovald, ca cea dela No. 4 ; adresa: tuturor
Brapvenilor. Arh. No. 2 ; Mil. No. 27.
1427, Aprilie. Dupft alungarea 1111 Radul Praznaglava i rein-
stalarea lui Dan de cAtea trupele unguresti. Vezl doe. referitoare la
anul acesta in Hurmuzaki I, 2. Stoica este prob. Stoica comisul
din 1431, iar gazda" de care se vorbeste trebue s fi fost un Sas
din Brasov care 1-a gazduit pe vremea pribegiel si a luptelor cu. Ra-
dul, Intre 1421-27.

XIV.
Io Da n, voevod i domn al Intregil thri a Ungro-
vlahiei. Serie domnia mea tuturor pirgarilor din Brasov
si astfel va porunceste domnia mea: VA intreaba dom
nia mea: treaba aceasta cu sfatul vostru este si cu voea
voastra, ca sa se fa varna dela cetate? Deci sa stitT, ea
pe acei cetateni II volü ridica domnia mea de pe capul
met2), caci el fac asezamInt ceea ce n'a fost. Deci, cut
') Orig. Wnd X.WXWd H r43Ad CTOHKOgd j Mi1 gres. i us (?)KIIHX1ed
r4,1,4 CTOHISORd.
2) Orig. WTH Tklid3H rrlda:A*Hld CHIA 11)C HI,ET rocnomnio ASH WT manna
en ; Mu. gres. ale "ix 111,ET rocnrrno MH rd KU CH", Ceea Ce n'are
Inteles.

www.dacoromanica.ro
20

i s'a facut ceva nedrept acolo, sa se judece Inaintea

voastr i inaintea boerior domniei mele, dupa porunca
domniei mele. Iar vama ce este acolo la cetate, sä nu
mal fie, caci n'a fost nici odata.
Monogram; pecete nicei, ovala, stricata ; adresa : pirgarilor din
Bram:. Arh. No. 1 ; Mil. No. 19.
c. 1427-1431.

XV.
Io Dan, mare voevocl §i domn al intregei Ori a Un-
grovlahiei. Serie domnia mea pirgarilor din Brasov :
sa til, ca pircalabii din cethteal Branului ') prada 2)
pe oamenii dornniei mele, §i aü ridicat vami grele si
prigonesc pe saraci §i le fac rag 3) fat% niel o vina.
De aceea va zic: chemati-I la voi §i povatuiti-i i pu-
ne0-I la cale sä umble cu dreptate i cu pace i sa nu
mai bintueasca pe oamenii domniei mele, i sa, la vama
dreapta, cum a fost i mai nainte. Si de nu-i yeti pe-
depsi, sa §titl ca nu voiü lasa pe oamenii domniel mele
in paguba, ci voitT razbuna e pe oamenii mei. Altfeliti
nu va fi, ci dupa porunca domniei mele. Scrisa in Arges.
Monogram; pecete mica, oval& ea legenda: t IM1146 MN t OEROAE1

adresa: pirgarilor din Bravo. Arh. No. 4; ma. No. 21.

c. 1427-1431.

XVL
Eu Io Dan, marele voevod §i domn in toata tam.
Ungrovlahiei §i al partilor de peste munti, herteg de
Amla i Fagara§. Binevoit-a domnia mea cu a mea
buna voinä, i n'am ru§inat, nici n'am calcat, ci din
potriva am intarit i am innoit acest chrisov al strabu-

1) Orig. TSPropopH=TSfprk ; poate o confusiune cu Tirisrwork.

2) Orig. rm[t]HSiar ; Mil. ma . . S?&T.
,) Orig. 4HNET j Mil. 4HHHTE.

www.dacoromanica.ro
 21

nuluT domniei mele sfint raposatuluf Ioan Mircea voe-

vod si am daruit acest chrisov al domniei mele pir-
garilor din Brasov si din toatti, tara Birsel ca sa le
fie lor asezamintul cel vechiü, i sa tirgueasca cu orT-
ce marfa in loatã tara si in tot tinutul domniei mele,
slobozi i fara nici o piedica, dela portile de fier .0
pana la marea cea mare; si nicairi sa nu dea varna, in
nici un tirg, la nici un vad, numal trecind BrasoveniT
cu marfa in tara domniel mele, sa dea la Rucar dela
un vilar de Iprin 24 ducati si dela postavul frincesc 1)
asisderea; Tar dela unul de Luvia 18 ducati; dela unul
de Colunia 12 ducati ; dela unul de Cehia 6 ducati ;
dela postavul taTat nimica; dela sapcI i caltuni nimica ;
dela un butoifi de miere 12 ducati ; dela un butohl do
vin 6 ducati; dela fier si dela bobuil si dela pinza
si dela in nimica: dela sahil: si dela arcuri si dela
coarde2) si dela cutite nimica; dela funil si dela
cojoace si dela blani 3) nimica; lar dela alte marfuri,
cite nu sint scrise aicl, nimica. Si la Dimbovita dela
[un vilar de] Iprifi 12 ducati, dela postavul frincesc
tot asa; dela [un vilar de] Luvia 9 ducatI; dela unul
de Colunia 6 ducatl; dela unul de Cehia 3 ducati. Iar
dupa ce vor fi trecut de aceste vaml, nicairI pos-
tavul sa nu alba vama, numai acolo uncle se va
vinde. Si in Braila cind vor incarca carale cu peste
18 ducatl, Tar in Tirgsor 1 "peste si in Tirgoviste
asisderea. Si la Dimbovita dela un ham 1 ducat si
dela un car cu peste 1 peste ; dela o povara 3 bani;
dela un cal citov 1 ducat; dela calaret 1 ducat; dela
peclestru 1 ban. Si la Rucar dela un car cu peste 7
pesti si 2 perpere; dela o maje de ceara 12 ducati ; de-

') Orig. WT poyilitn,4 zpoyuicKero; bulg. rutate insamnt., haine,

vestis", aci insrt pare a fi luat In Ii4e1es de postav. Vezi Miklosich,
Lex. pal.-slov. i Mi1eti6, Novi gramoti, p. 1:70.
2) Orig. WT KOPMX.
3) Orig. WT Kpmax.

www.dacoromanica.ro
22

la un boü sail dela o vaca 8 ducat): ; dela un berbece

1 ducat; dela un pore 2 ducati ; dela o piele de
cerb1) 1 ducat ; dela alte peY nimica ; dela un bur-
duf de brinza 1 ducat ; dela o povara, orice s'ar
afla in ea, 3 ducatl; dela un cal citov 3 bail! ; dela,
calaret asi§derea ; dela pedestru 1 ducat. Dela jderi
si dela vulpi i dela alte flare, dela o suta trei ; de
Ja, un cal cumparat 6 ducatf. Iar cite nu sint scrise
aci, nimica. Si cine e dator, sail din tara domniei
mele la lingua sail dela tara ungureasca in tara dom-
niel mele, sa.-§1 caute datoria §i. sa i se plateasca dupa
lege. Tar opreala 2) sa nu fie ; nici ornul sati. marfa sä
nu se zalogeasca. Si tredind. Braovenii peste Du-
nare cu marfa, fie la Dirstor, fie la Giurgiu, fie la Ni-
copole, sä dea dela o suta trel ; §i intordinclu-se, la Ru-
car dela o suta trei. Am scris, cind a venit Hana Ho-
pandei 3) cu chrisovul lui Mircea voevod, facut cu voea
stapinului meg craiului 4) *j. cu Stibor voevodul §i. cu
Mihal Solomon Sacuiul, §i cu mare juramint. Deaceea,
eine se va incerca sa calce acest chrisov al domniei
mele, dintre boerii domniei mele, marl i mid, unul ca
acela va avea sa pateasea mare rali si urgie dela dom-

1) Orig. WT uiIc Enna, expresie curioas5., In locul celel ce in-

dde mal des: wT K034X EmiMa. Se pare ea ne.ft traduce acipe latines-
cul pecia bucatk
2) Conlascatie ; orig. a H3EM Aa Hi:CT.
3) Iohannes Idoppendey in doe. latin al lui Dan din 1431 ; Mil.,
Sbornik eveevII, p. 604. Chrisovul lui Mircea de care 0 vorha aci
este din 1413 si s'a pAstrat Inteo copie, intercalat . In doe. din 1431
al lul Dan, Inaintea textului slavonesc; s'a publicat de Miletie, 1. c.
,5tibor e cunoscutul voevod al Ardealului Stiborius, lar Mihal Solo-
mon este Mihail ftul lul Solomon de Nridasd, comite al Skeuilor ;
amindol dad In 1412, In numele regelul, privilegil comerciale Sasilor
din Brasov si Bistrita. Cf. Ilurmuzaki, Doc. I. 2, p. 491 si G. D.
Tentsch, Geschichte der siebenbiirger Sachsen 1899, p. 115. In Hur-
muzaki doe. din 1412 e publicat cu foarte multe greselI.
4) Orig. rocnomma MH Kpawk ; la Mil. lipseste MH. Duplicatul de
sub No. 10 (cf. nota dela sfirsit) are rocrwasTisa tu payk.

www.dacoromanica.ro
 23

nia mea, ca un necredincios i batjocoritor al acestuf

juramint al domniei mele. Si martori : jupin Borcea, jupin
Sarandino, jupin Coico logoMtul, jupin VoTco, jupin Nan
Sculota, jupin Dobrota i fiul sdi Milet vistierul, jupIn
Nan Pascal, Balea paharnicul, Negrila spätarul, Cazan
stolnicul, Stoica comisul ; far et]. Nicula am soils In ora-
sul de scaun Tirgoviste, luna lui Ianuarie 30, anul cur-
gator 6939 (-- 1431), indictionul 9.
Monogram; pecetea perclutd. Pergament .No. 768; 21E1. No. 18.
in arhivul Brasovulul No. 10) exist 6. un duplicat al aces-
tui privilegiü, reprodus de Miletic, c., No. 25. Singura deosebire intre
cele doul texte e c. duplicatul are 1-1 WT V i A, WT IXICA H WT KOPAOK H
WT Honliffif IMIll,0", in loc de 11 WT M I 1 d H WT IMKA H WT Ke(1,1,c1X H WT
tiommy 111110,0" j este o sc4are din vedere a diaculul. Duplicatul e scris
pe hirtie si cu o scrisoare foarte urith, in care x si sint aproape
cu neputinth de deosebit unul de altul ; munogramul e In cernea15,
neagfa ; pecetea lipseste. Ceea ce s'a Varut lui Miletié ea este ised-
litura proprie a lui Dan : A= AIIHk la sfirsitul documentului, nu este
altceva decit obicinuitul semn de incheere, ce se glseste in cele mai
multe documente contimporane si mai tirzil, atit in cele chirilice cit
si in cele latinesti ; semnul samAnA numal cu A. insemnez aci gre-
selele principale ale editiel luI Miletié : 1w, nu iwat p. 57 ; souse, nu
souse p. 58 (intre martori); 110C4110, nu 11HCallIHO ibid., sirul 2; wigun, nu
arnu sirul 3; Ho 4AIORis% HAH 1:611114. nn na H KSHH4" §irul 17 ; ciii. emS, nu
Colt fie sirul 28 ; reCHOAHHk, flu rocuomok sirul 3 0 reproducere in
facsimile a No. arh. 10 ar fi foarte interesantA, pentru caracterul ori-
ginal al scrisorii.

XVII.
loan Da n, mare voevod si domn al Intregif rI
a Ungrovlahief. Serie domnia mea intregil tarf a dom-
nief mele, color mid Si celor marT, i tuturor tIrguri-
rilor domniei mele, i vamilor : Rucarenilor i Cimpu-
lungenilor si Argesenilor i Tirgovistenilor si Tirgso-
renilor si Sacufenilor i Gherghicenilor i Brailenilor
Buzaenilor i Flocenilor i cetatif dela Cimpulung tu-
turor celorlalte tirguri i vamf, si altora marl i midi. Si sa
stitf cA s'a intoemit domnia mea cu Brasovenii, ca sa
tirgueasca oamenif domniel mele i sa duca in Brasov

www.dacoromanica.ro
21

eine ce voeste: fie ceara, fie sail, fie argint, fie aur,
fie margaritare, sat orice ar vrea cineva, slobod sa
fie sa duea la Brasov si sa tirgueasca eine ce vroeste,
sa DU se teams de nimie, fiindea asa a intocmit
domnia mea. Si larasi, din Brasov sa adueä in tara
domniei mele eine ce vroeste, i st tirgueasca cu pos-
tav, ori cu argint, on cu florini, safl cu orice ar vrea
cineva sä vie in tara domnief mele i sa tirgueasca ;
si sa fie cum a fost in zilele parintelui domniei mele
loan Mircea voevod. Astfel toate sa fie acum slobode.
Si iarasi va zie voua vamesilor tuturor: cite varni si
tirguri sint in tara domniel mele, s. luati yarn cum
s'a luat si in zilele parintelui domniei mele Mircea voe-
vod, asa sa luati si acum. i iarasi, daca cineva are
vre-o datorie la vre-un om din tara aceea, sa-si ga-
seasca omul ce-I este dator i acela sa-i plateasca, iar
de oameni drepti sa se fereasca ea de foc; caci eine
va bintui pe vre-un om drept, pe acela in foc II voiii
arde. Altfel sa nu fie, ci sa-si afle datornicul si sa-si
scoata datoria dela el; iar altfel sa nu fie, ci nurnal
dupa porunca domniei mele. Zis-a logofatul.
Monogram ; pecete mica, ocald, tearsd ; fdrd adresd. Arh. No. 6 ;
Nil. No. 23.
1431.Porunc'a circularri pentru aplicarea invoelei din 30 Ia-
nuarie anul acesta.

XVIII.
Io Dan mare voevod si domn de sine stapinitor.
Da domnia mea aceasta porunea a domniei mele ora-
sului domniel mele Tirgovistenilor, i va slobozeste
domnia mea de toate, i vama sa nu dati nicairi decit
in Tirgoviste, i sa umblati pe la Severin i prin
toate tirgurile si la Braila si in toata tara domniel mele,
nicairi sä flu dati. Si cum ati dat mai nainte vama,
tot asa Si acum: dela maja de ceara 12 ducati; far flo-
Mai sa nu fie '); dela piper, dela sofran, dela fier, dela

I) Orlg. *Aopura irkrr.

www.dacoromanica.ro
 25

bumbac, cu un cuvint dela toate rnArfurile sa dap de-

aci nainte mai patina vama decit ap dat pe vremea dom-
nilor celor bAtrini si in vremea de acum. Iar cine din-
tre boeril domniel mele va strica aceasta, macar si
domnia mea, afurisit sA fie de Christos Dumnezeul a tot
pitorul, amin.
Monogram; pecete mica, ovoid, cu legendd latind ce nu se poate
citi. Arh. No. 3; Mil. No. 20.
c. 1431.

5. Alexandru-Aldea.
(1431-1433)

XIX.
Io Al ex andr u, voevod i domn al intregil arI
a Ungrovlahiel. Serie domnia mea tuturor Brasovenilor,
5i asa sa stip, ea Turcil aü nApaclit la DunAre prin toate
vadurile si vin impotriva tarii sA prade i sa jefueasca;
$i cit mai lute, ziva i noaptea, grabiti-va sA-mi veniti
in ajutor; caci clan noua ne va fi rXi, voila are sä vA
fie si mai rAU. Cit putep, grabip-va; cita oaste putep
ridica in grabA, sa vie. Iar ce nu este gata, vep trimite
in urmA. SA. soseascA lute. Altfel sa nu facep, ci dupa
vorba n o a strA .
Io Alexamiru voevod, din mila lui Dumnezeü
domn.
Pecete mica, ovahl, cu legenda : t iu, 4A1(1411,01, HOEROA4; adresa
Brafovenilor. Arh. No. 304; Mil. No. 7.
1432. Scrisoarea aceasta e de comparat cu cea publicatà de
D-1 D. Sturdza in Dare de seam& despre colectinnea de document e is-
torice romine aflate la Wiesbaden [Extras din Analele Acad. Romine,
Bucurest1 1888, p. 9 10], care completeaza stirile contimporane asu-
pra expeditie1 din 1432, dindu-ne numele comandanOlor turci: Feriz-
beg, Azbuga, Caracea-beg si Balaban-beg. Feriz-beg este Firuz-beg,
despre care analele turcesti spun eft a comandat expeditia din 1421
in Transilvania si care a chzut in luptele dela 1412 cu Hunyady
(Ziukeisen, Geschichte des o imanischen Reiches I, p. 535, 003), tat'al
1111 Mehmed-beg, eel din expeditia dela 1445 pe DunfLre; Caracea-

www.dacoromanica.ro
96

beg este poste Kharadj, Kharadja, care la 1431 lnchee, impreuna cu

Ali-beg, In numele lul Murad, armistitiul cu Rados lav, solul lui San-
dalj din Bosnia, lar Balaban-beg cel ce stapInea Croia, in Albania
pe la 1423, si Avlona pe la 1425. Pe Azbuga nu 1-am gasit nicairl.
Cf. Iorga, Studii i documente III, p. xxx; Notes et extraits pour
servir a l'histoire des croisades au XVe siecle I, p. 228, 340; II, p.
294, 297. Scrisoarea lui Alexaodru e data evident inainte de ex-
peditia turceasca din 1432. Cf. nota dela No. XXVIII. Asupra acestei
campanil vezi Iorga, Studii si doe. III, p. x.

XX.
Io Al ex an dru, voevod §i domn. Serie domnia
mea tuturor Brasovenilor i riI Birsel, §i astfel va
porunce§te domnia mea : dnä e sa ma ajutati, venitl
mai lute, Mei Turcil se mi§ca de Simbata; grabiti-va
de drum, ca hrana va va veni in urma. Jar de nu vreti
sa veniT, spune-ti-mi, ca sa titT ce sa fac. Dumnezet
sa va bucure.
Monogram ; pecete mica, ovald, cu legoida ca la No. 304. Ark.
No. 306 ; Mil. No. 8.
1432.

XXI.
Io an Al exandr u, voevod §i. domn al intregei
tail a Ungrovlahiel. Serie domnia mea multa sanatate
Inchinaciune oaspetilor i prietenilor domniei mele,
tuturor Brapvenilor, marl §i mid. i aceasta sa §titi,
ca din porunca domnului met a cralului aü sosit patru.
steaguri cle Moldoveni §i n'a fugit Inca nici unul din ei;
acum mA duc eü Insumi la din§ii, cu rugamintea dom-
nului met a craiului '). Deaceea va zic i v rog:
ajutati-ma cu arcuri, cu sageti, cu pu§ti 2), CU ce puteV.
Si dumnezet sa va bucure.
Monogram; pecete Gniccl, ovald, ca la No. 304 (=XIX); adresa :
Brafovenilor tuturor. Ark. No. 305; Mil. No. 9.
1432.

') Asupra relatiilor mai Alexandru cu Moldovenil v. Iorga,

Studil si doe. 1II, p. my. Aldea 'este Alexandru, cum reese din
No. xxviii al colectiei noastre.
2) Orig. c.h. opxaatark.

www.dacoromanica.ro
 2,7

XXII.
Io Al ex an dr u, voevod i domn al intregii Orl
a Ungrovlahiel. Serie domnia mea tuturor Sibienilo r1),
marl si midi, multa sänätate, ca unor fratI al mei. Stitt'
bine cum m'a trimes domnul meg cralul in tara ru-
Mineased, in ocina m ea, si pe sama cul m'a lAsat, ca sa-ml
fie de ajutor la nevoe. Niel unul dintre acestia nu s'a ul-
tat cu ochil la nevo ea mea; numal pe Brasoveni, ea pe niste
oameni bunl ce grit, f-a povatuit Dumnezet si-ag ascul tat
de vorba clomnuluI cralului si-ag" venit cu capetele I or
si-ag stAtut linga mine in nevoe2). Caci daca va pied
tara aceasta, vor pieri si el, si nicl tara clomnului meg
a cralulul nu va avea pace. Si pentruca, am statut Tm-
potriva unel limbi pagine, vol ne-atl scornit vorbe rel e,
ea ne-am lkAdat de domnul cralul i ne-am dat Tur-
cilor. Pentru asta slujim nol domnuluf craluluf i siintei
coroane ? Si s dea Dumnezet sa se apropie domnul
cralul, ca sa stlim inaintea ltd.; si eine va minti, sa-1
futa ciInil pe nevasta-sa i pe ma-sa. Eft, daca m'am
dus la Turcl, m'am dus de nevoea mea, si-am filcut
pace tarn, cit mi-a ramas dinteinsa, i voua tuturor,
mi-am scos trel mil' de robi, far vol zicet1 a am sa
prad cu TurciI tam domnului me g. a cralulul. Nu va
da Dumnezeg sa prad eli, ci voig sa slujesc cit voiti
trai domnului meti cralului i tuturor crestinilor, asa
cum am fbgaduit. i Dumnezeg sä vã bucure.
Monogram ; pecete micd, ovald, stricatd ; adresa tuturor Sibie-
- Arh. No. 302 ; Mil. No. 12.
Scrisoarea e scrisk evident, in timpul expeditiel turcestf din
1432. Prin cuvintele tara cit mi-a ramas dinteinsa" Alexandra
face alusie sail la teritoriul ocupat de Turcl sail la partea stapinita
de Vlad Dracul.

1) Scrisoarea a ajuns in arhivul Bra§Ovului din timpul cind

a fost data,.
2) Poate s5, fie vorba de mentinerea cetatilor Giurgiu §i Turnu,
pe care se vede a Dan II le avea, care ins'a curind clupa aceea le
gasim in minile Turcilor. Cf. Iorga, Chilia §i Cetatea Albk p. 86.

www.dacoromanica.ro
28

XXIII.
Io Alexandr u, voevod si domn. Serie domnia
mea tuturor Brasovenilor, marl si mid, ca unor frati
ai mei. Si astfel vA grAesc: sA umble i oamenii vostri
aid i al nostri acolo, i nimAnui sA nu i se facA ne-
dreptate. Iar dacA se va 'intimpla vre-unui om al vostru
vre-o nedreptate din partea oamenilor nostri. trimeteti-1
pe acela sA vie aici, s1-1 facem dreptate, cad asa ne
este vorba.... i trimite domnia mea acolo pe boerul men
Neagoe '). Iar despre acei oameni, Orora Ii s'a Mcut
nedreptate de dare voi si de catre oamenil vostri, va
zic clan va place sa -Oil in pace cu mine, dati indarit
tot ce este la voi, i oamenilor mei nedreptate sa nu
li se facA, caci nu putem sa umblAm cu minciuni, ci
numai eu dreptate 2). SA nu ne aminati cu vorbe de-
carte, ca panA acum. Si Dumnezett sA va bucure.
Monogram ; pecete micd, ovald, ruptd ; adresa Bravvenilor. Arh.
No. 307 ; Ala No. 10.
c. 1432-1433.

Io Alexandr u, voevod si domn. Scrie domnia

mea oaspetilor ci prietenilor domniei mele, pirgarilor
dill Brasov. Si astfel vA porunceste domnia mea: acolo,
in mijlocul vostru, se afla boerul domniei mele jupinul
Antonie ; deci, m'am jurat lui pe credinta si pe su-
fletul domniei mele, sa vie fill nici o grija la domnia
mea. Sa-1 petreceti dar cu cinste din minile voastre,
ca sa vie fan ). nicl o grije la domnia mea 2), clupa po-
runca domniel mele.
Monogram; pecete micd, ovald, cu legenda cunoscutd ; adresa: pir-
garilor din Brapv. Ark No. 310; Mil. No. 14.

') Poate Neg, cal dela 1421 (No. IV).

2) Orig. c ofiaRAom; I1i1. c 11PaROM.
2) Aceasth din nrnfa frazit 1ipse0,e in Mil.; orig. Aa .1.eriArr Sf3
HHKe. rpiCEM ich rocilOACTRS MH.

www.dacoromanica.ro
 29

c. 1432-1433. Antonie sail Anton, dela care ne-a Arnas o

foarte interesantA scrisoare, trecuse, se pare, pe partea lul Vlad Dra-
col, la care II g6.sim ca.mkras mal tirzitl. Cf. No. xxx si cxcvni.

XXV.
I o Al exandru, voevod i domn al intregil trT
a Ungrovlahiel, fiul lul Mircea al marelul voevod.
Serie clomnia mea tuturor Brasovenilor, marl si
multa sanatate. Stitl bine si voi Ca domnul met craiul
nu ma tine pe mine numai cum a tinut pe Dan voe-
vodul, ci m'a luat drept fit de sufLet; am nädajduit dar
ca volü avea ajutor si mult bine dela vol. Dar voi nu
ascultati de vorba mea, ciunde e cite un hot sat cite un
tilhar, la vol. fuge ; i hraniti pe vrajmasii mei, earl int:
mdninca visteria parinteasca si visteria Orl ruminesti.
Deci, or"' iml clap pe vrJjmasul met i averea mea, ori
atunci sä nu va jeluitl impotriva mea, ca am trimes la
domnul crait, sa ma piing de voi; lar daca-rni va veni
vorba dela domnul met craiul, atunci sä nu va para
raIl dupa aceea. Si Tata am trimes pe boerul domniel
mele, pe jupin Dimitru '), i ce v va spune el, sn.-1
credeti, caci sint cuvintele domniel mele.
Monogram: pecete mica, oval& rupta ; aclresa: tuturor Bra§ovenilor.
Arh. No. 308 ; Mil. No. 6.
1432-1433. Vthjmasul de care vorbeste Alexandru nu e altul
decit Vlad Dracul.

XXVI.
Io Alex an dr u, voevod i domn al intregil ãrI
a Ungrovlahiel. Serie domnia mea multä sanatate frati-
lor mei, Brasovenilor tuturor. Si va dat aci de stire
eti ma muncesc sä sting focul dela voi, i n'a fost alt-
felit ; iar cine a facut, Dumnezeli sa-I plateasca. A venit

') Poate Dumitru spAtarul dela 1437 al lul Vlad Dracul; Mi-
1etie, Daco-Rominil, p. 333.

www.dacoromanica.ro
 30

intiitt Stan spatarul in mijlocul vostru; ett v'am tri-

mes vorba sa mi-1 dati, dar vol n'ati aseultat de vorba
mea; a fugit apoi [la vol.] Todor, dupa ce furase caii
taril ruminesti; am trimes Iarilsi la vol sa mi-1 datl;
nicI la asta nu m'atI ascultat. En ma muncese pentru
vol, cä sa aveti pace, si v'am rascumparat robii, pe
citi am putut. Si eiti robi sint la Nicopole, eu am tri-
mes vorba la Nicopole, sa nu-I dued departe, pana ce
II yeti rascumpara. Deci, atita bine Ira fae ett si ma
muncesc sa sting focul dela voi, Iar vol Ii aprindetI
singuri pe capetele voastre. Acum sint in mijlocul vostru
Stanaiul si Tatul si Vasil si Ulan, earl aü furat cal din
curtea mea. Daed va place pacea i 1initea, trimeteti-I
legati la mine; caci de nu mi-I trimetetS, pace cu mine
nu yeti avea. Altfel n'are sa fie.
Monogram ; peeete mica, ovalci ; adresa : tuturor Brapventilor.
Ark. No. 303 ; Mil. No. 13.
1432-1433. Serisoarea este clatS, se vede, dupS n'avilirea tur-
ceasch din lunie-Iulie 1432 in Transilvania, chid voevodul Ori ru-
minesti a devastat, Impreuna. cu Turcii, taxa Birsel si o parte din
S'acuime §i din scaunul Cohalmului. Bra§ovul si Sibiul n'au putut
fi luate, si Turcil s'ail tutors cu pierderl. lorga, Studil §i documente
III, pag x; G. D. Teutsch, Geschichte der sieb. Sachsen, ed. 3 (1889),
p. 104. Cf. si Engel, Geschichte der;Walachey, P. 168, sail Por Antal-
és Schanherr Gyula, Az Anjou ház es örökösei, Budapest 1895, p.
580 §i urm. Voevodul faril ruminesti era atunel Alexandru, nu
Vlad Dracut, cum s'a crezut Van& acum si cum presupusese si DI.
Iorga, 1. e. D-sa propune aeum singur aceastb. rectilleare.
Coneesiunile fAcute de Alexandru Turcilor la 1432 de sigur
nu de buns voeInduplecarS pe Sigismund ssprijineascâ pe Vlad
Dracul. Pe trel din boerii veajrnasl, amintill In scrisoarea lul Ale-
xandru, Ii gAsirn, In acela§ timp sail mal tIrziü, pe ling% Vlad Dra-
cul pe Tudor, eel mal de frunte dintre e1,1a20 Ian. 1432, (Thodor
ur" Hurm. I, 2, p. 574), la 13 Aug. 1437 (:fisnal TSAwp lvliletiá, p. 333)
si la 8 Sept. 1439 (Arh. ist. I, 1, p. 85); pe Stanciul (nu stirn care din
eel dol, Stanciul Honol sail Stanciul fratele lui Mircea) la aceleasi
date, si pe Tatul, care la 1439 e vornic mare (In loeul lul Yoko eel
dela 1432 si 1437). Stan spAtarul ar putea sh fie identic cu jup. Stan
al lui Radul Praznaglava din 1421 (arh. No. 776=.IV).

www.dacoromanica.ro
 31

XXVII.
Io Al ex a n eir u, voevod i .domn. Serie domnia
mea pirgarilor din Brasov "inchimIciune cu dragoste.
Si asa v rugam : indata ce va sosi acolo boerul dom-
niei mele Petru Man sA.-1" datd un om bun sa-1 petreaca
pang, la Orade. Si daca sintett prietenif nostri, altfeliti si
nu faceV.
Monogram; pecete micd, ovald, cu legenda cot la No. 304: adresa :
pirgarilor din Brafov. Arh. No. 331; Mil. No. 11.
1431-1433. Petra Mau este prob. identic cu Petrus Manus
Vellachus, habitator Ihuihave (Suczaviae)", despre care se vorbeste
intr'o acordare de represalii genovez5 contra Moldovel la 1452. Iorga,
Acte si Fragmente III, p. 27-29. Era, pela 1449-51, supus al dom-
nului moldovenesc Bogdan II, si fácea, Intro altele, negot cu piper In
Cetatea Alta. El fusese, se pare, intro 1431-1433 In slujba lal Ale-
xandru-Aldea.

Dela Alexandru se mai p5streaz5, in arhiva Brasovului inci .

doua. documente: 1. No. 300, o missivA prin care Jon Alexandra
voevod si domn, fiul lui Mircea voevod" (iws onfam-ign. ROHIOA4 H POCHO-
AHHIs, elm Auips4 eoatoAS) instiinteaz1 pe tog Brasovenii" c5, trimite la ei
in solie pe sluga sa Dienis. Monogram ; pecete ovall.ca la No. 299
perdut5.. Doc. e rupt in dreapta. 2. No. 309, din care s'a pUtrat toc-
mai jumnate. Aceasta pare a fi fost o poruncl atilt satul Borusani
(nsuirr rOCEIOACTRO (IM AO RAC SopSwa[Fre]), s fac5. niste slujbe jupInulal
Volco (acSnagi soru:S), pentrue ii slot veche mosie (nommE siS CTf
Capa U7,1H1-1J), s5.-1 asculte i s5.-1 cinsteascA ([nocAS]ware H nokuiTert).
Monogr. obicin.uit; titlul: 1W fIMICCIIIIA(11. flOf COM H l'OCHOAHH91, EMICIH] 3 Mt All
otrrroomufHeHoH. Voico e prob. identic cu. Voico, primal boor din doc.
lui Mihail I, dela 22 Iunie 1418 (Mil'etié, Daco-Rominil, p. 331). El
e mare vornic al liii Vlad Dracul in 1432 si 1437. Doc. trebue sh-1
fi famas la Brasov In limpul pribegiel. Se mal cunosc dela Ale-
xandra : un act de donatie cAtre m5afastirea Zographos din 9 Fevr.
1433 (Iorga, Studil i documente II, p. LxvII) §i cele dour), scrisori
cAtrà Brasoveni, publicate de D-1 D. Sturdza In Documente istorice
romine aflate la Wiesbaden, p. 9-10.

www.dacoromanica.ro
32

XXVIII.
Dela voevodul rumlnesc, dela domnul fill al luf
Mircea, dela Alde voevodul, nadarspanuluI ') i Jul
Razgon IstvAn, spanuluf de Tamisvar, 2) multa inchina-
ciune domniilor voastre. De multe orl v'am trimes eli
vorba ea Tureil vin cu adevarat impotriva Arclealuluf "),
s tiY ca cu adevarat art venit; si de multe off tr-
am trimes vorba sa pornestl oastea, i impreuna cu ea
pe imparatul Cealapia. i isa stif ca sint WI' 74,000, dar
s tii ca nu sint volnicI de isprava ; totd sInt baeti
liner)", toti sint copil i mueri; n'are cine sa pue mina
pe arme; nici jumatate nu Sint voinici buni. Stif dom-
nia ta cum m'am dus la Murat imparatul si cum m'am
jurat Cu el i cum am vorbit cu el; toate le-am dat de
stire, cu groaza 4), domniel voastre; am facut ce am
Mout i m'am dus la el; toate astea CU groaza 4) le-am
facut, cacl mf-au luat tam si-aU inceput sa se agate (Je
capul met, si-am dat copil boerestf acolo. *3. s'o stie
domnia voastra Turcif mf-au risipit toata tam, dupa ce
se jurasera cu credinta si cu blestem i primisera cre-
dinta. Si sa, titT domnia voastra ca a inceput sa vie
oastea asupra Ardealului5), i C voili fi i et eu
ea; far de nu voit veni eli cu ea, wrili trimete pe
Albul, [o spun] pe Dumnezeul meu i pe credinta
mea ; cind va sosi oastea voastra, ell ma void da cu
oastea mea indata la o parte si-f voin parasi. De multe

1) Orig. riamrhumauS, ung. nádorispán =. comes palatinus. Era

celebrul Nicolaus de Gara, mort la 1434. Fessler II, p. 380, 396.
2) Orig. TrismeuitiapcKont6 wrk4l8; din ung. Temesvár, Timisoara.
Stefan Rozgonyi luase parte la expeditia lul Sigismund contra liii
Radul Praznaglava din 1427. N. Iorga, Convorbiri Literare XXXI V,
p. 427.
3) Orig. eirismnis, ung. Erdély.
4) Orig. pare a avea 8 rr40, S cnpax8, acest din urml, corectat din
cr4;(6, prob. 6 crmS, desi constructia cu FL% ($ == BIL) a acestul cuvInt
e neobicinuit'a ; se zice cis urmonth..
5) Orig. Hirkw.

www.dacoromanica.ro
 8
orl mad inselat Turcil pe mine; acum vreat sa le fac
si eu tot asa, ca sa nu ramie niel saminta de eL Ceea
co am jurat eli domnulul cralulul si domniilor voastre
ce1or1a1t1 nemisi sä ma bath, juramintul acela i ore-
dinta aceea, de voiti face altfel si de voila uita pinea si
sarea cralului si de voiii avea vre-un gind rAü asupra
voastra i asupra celorlaltl boeri i asupra tarii voastre ;
mA jur pe ocina mea i pe credinta mea i pe capul met 2),
ea altfel nu voill face, decit asa cum v'am suds in carte.
Si asa Ii graesc: de MI sa trimetl cit mai lute pe
imparatul Cealapia eu oastea lul, trimete-1, cdel voit face
et, singur singurel, sa. treaca, jurnatate din oaste la
Cealapia. El ar voi sa faca asa ea sa.-1 dea pe Cealapia,
daca va veni, pe mina domnului Rumeliel si a dom-
nului Hamza Si deaceea aü zabovit. Dela Moldova ail
cerut ajutor 3), dar pana acum, ce doresc eil domnului
cralulul, tot asa i domnul Moldovel. Stitt ca i Cealapia
are oaste mare, si cA jumatate va veni cu el ; dar sa-si
trimeata Cealapia in graba un om al satt; trebue sa ne
grabim ; '11 voiti Inv* eü, indata ce va sosi eu oastea.
Stitt' ea va ajuta Dumnezet crestinilor pana ce va sosi
Gealapia. Aceasta carte este scrisa in Buzati4). Si Dam-
nezeil sa-ti inmultasca anil Si zilele.
Fara' data 2 Ord pecete ; adresa : cdtrci Razgon Iftvan, manta
Tdmiparuhd. Scrierea este: cursiva sirbeased din sec. 14-15, foarte ne-
regulatd i gra de cetit.Arh. No. 512.
1432.Scrisoarea aceasta este foarte importantk; ea aruna o
1umink neasteptatA, asupra evenimentelor din an. 1432, cind domnea
in tara rumineasa. Alexandru-Aldea nfiul lui Mircea voc15," (wAz
KO mom gAaunora rocnompa, AHHIVIs'IHH4 ChlHd, W,v dit'hd,f HOEKOM), care in pri-
milvara acestui an se pregkea, irapreana cu Alexandru cel Bun al
Moldovel, sá resping6, invaziunea turceascA, ce avea sä se reverse a-
supra tkii in var'a i sl se Intind i asupra Transilvaniel. Ale-

3) Orig. HAEMEHHTFArk ASAfm, oamenilor de neam bun, nobililor.

2) Orig. [-Amu; mai este sters de diac.
TdKO MH 1,114HHE H REpf H st
3) E vorba mai curind de Turcil ce se aflail prin Moldova si
o prAdati, decit de donmul Moldovel.
4) Orig. S Eo3nr.
67332 3

www.dacoromanica.ro
34

xandru-Aldea se dusese in Moldova de jos si luase Intelegere eu

voevodul acestel MO, care avea, cum se vede din scrisoare, aceleasi
sentiments de prietenie pentru regele Ungariel ca i dinsul ; ea e
data din Buzau, la Intoarcerea sa.
Aldea I1 Meuse In 1431 pace eu Turcil si deduse ostateci liii
Murad (Koanx K tattparS 51 uNS u Cf MIL HHM% KM X H AdA C9M SC414/11CKS
MRS T4410), dupe ce Turcil dela Dunere Ii pustiisere tam.
El e silit totusl se mearge. cu. Turcil luiMurad In Transilvania
si se, prade impreune eu acestia tara Birsel, fere 170e, se pare, cad In
scrisoarea sa cetre comitele palatin al Ungariel si catre Rozgonyi
Stefan, care pe atunci era comite de Timisoara (1i gesim in aceaste,
ealitate !titre anil 1431 si 1438; yen scrierea eitate a luI POr Antal si
Schönherr Gyula, p. 567 silurm., si doc. din 1431 reprodus in facsi-
mile j transcriere ; Gelcich, Diplomatarium relationum reipublicae
ragusinae cum regno Hungariae, Budapest 1887, p. 419 : Razgogn
Stephanus. magnus comes Temesvari), el se ofere, spre a se rezbuna
pe Turci, se,-1 tredeze (.m e CROHM IMICKOMI Ha crpauti TaKOH WA,CTSHHTH).
Planul lui era se i se trimeate din Ungaria, ca colaborator al acesteI
tritderi, eunoscutul pe'atuncl pretendent la tronul lul Murad, David Ce-
lebi, CealapiaCealapie, cum if zice dinsul, Zelapia, Zellapia, Chalapia,
Chalopya din doe. latinesti co ntimporane. Acesta era un fill al lul
Murad Orbul [fratele lul Marad II], care se refugiase In Ungaria
priphsindu-se pe Huge Sigigmund capetase niste dornenil prin Banat,
unde treia pe la 1432. Aldea spera se poate Indupleca o parte
din armata neregulate a WI Murad se face o defectiune In. favorul
lul Cealapia.
Planul n'a izbutit. Pe Cealapia II gesim reteeind, cu pa-
tm ani mal tirzitt, la 1436, tot ea pretendent si inceretud se
navaleasce in provinciile lul Murad II cu ajutor cerut dela Ra-
gusanI. Se alla prin Dalmatia de nord sa prin Banat, eind Ragusa
II refusa ajutorul. Cererl de aceeasi nature grit refusate si la 1441.
El moare in Ungaria Inainte de 1153. N. Torga, Notes et Extraits
pour servir a l'histoire des croisades au XV siecle, vol. Di, p.
336-337 si 384, in special nota 2 dela P. 337.
Albul se constate si de aci, c& si din scrisorile lui Vlad Dra-
cut, ca boor credincios al lui Aldea si locotenent al lui.Din alte
izvoare se stie ce nu beglerbegul Rumeliel (pe atunci bassa Sarzi-
beg) ci al Anatoliei a recut incursiunea in tara Birsel. Iorga, Studil
si doe. III, p. X. Acesta era Insusi Haniza (piwtsaa), care la Dech.
1431 e numit Hamza beg, voevod de Anatolia [frate cuBaiazet pasa].
Iorga, Notes et Extraits IJ, p. 303.tnchinarea lul Alexandru-Aldea
&titre Torch la 1431 i participarea l 1 expeditia din 1432 sint
confirmate de o serisoare latine, din 3 bulls 1437: dominus Vlachorura,
prout alias corone vestre detexinaus, ft.it ad Portam dicti domini
Oroarat Teucer et se suo subiecit dominio, ae cum gentibus suis fertur
fuisse cum dieto Teucrorum exercitu. G-elcich, Diplomatarium, p. 374.

www.dacoromanica.ro
 35

6. Vlad I Dracul.
(1431-1433 in 1upt5, cu Alexandru-Aldea. 1433-1446 singur)1).
XXIX.
I o Vla d, voevocl i domn. Serie domnia mea multa
sal:Mate tuturor pirgarilor din Brasov. Sti Vi. bine voi
Inii ca domnul chesarul 2) m'a insarcinat pe mine
sa pazesc aceasta margine 3), si färä voea mea sa nu
aveti pace cu taxa runalneasca. Iar domnia mea v'am
slobozit, dupa voea voastra, ca sa va hraniti i sa aveti
pace printre oameni 4), 'far cit pentru munti i plalurI,
voi nu sInteti. datpri nimaruI sa-I paziti. Dar voi nu-mi
vreti binele nici mie nici slugilor mele, care II varsa
singele lor In fiece zi pentru voi top. i pentruca acT
auzit, ca domnia mea ma duc 1a stapinul met la che-
sarul, a4T poruncit oamenilor vostri rai sä goneasca pe
slugile domniel mele, si le-at luat caif si tot ce aü gasit
la dInsii. Deci sa nu va part rn, daca domnia mea nu
voiü lasa pe slugile mele in paguba i clacrt pentru
una voia lua indoit si intreit 5) dela vol. Si ce va spune
sluga domniel mele Voloder, sa credeti; sint cuvintele
mele. Si Dumnezeti sa va dea sanatate.
lo Vlad voevod, din mila lul Dumnezett domn.
Fdrd Zoe i datd, fdrd pecete ; adresa : pirgarilor din Bram:.
Ark. No. 168 ; Mu. No, 34.
1430-1431. Scrisoarea pare a ft din Dechemvrie 1430 sail
Ianuarie 1131, inainte de plecarea ltd Vlad Dracul la Nürnberg. Aci
se afla prin Fevruarie 1431.
1) DI. Gr. Tocilescu (Manual, p.171), Dl. D. Onciul (in eursul
sad) i DI.N. Iorga (Studil si doe. III, p. XIII)II dad aeestl anl; se
pare Ins5, c5, tronul 1-a oeupat intilasdata, prin Ianuarie 1432, caci ac-
tele dela 1431 sint date toate din Transilvania. Alexandru-Aldea
apucase sa la tronul Inaintea lut Vlad i dupa 30 Ian. 1131, cind
domnea Inca Dan II.
2) Orig. map: asa e numit imparatul german, der Kaiser, In
doe. noastre vechi; ad" e numit sultanul turcesc.
3) Orig. Clis.SH 1S041114X plaiurile de ling& trecatorile Frahovel,
Teleajenulul sad Branului.
4) Orig. M HMaTE M110 111,0 (CT no cpicki 110i; cele 5 cuvinte dela
sfirsit lipsese din ed. luI Miletie.
5) Orig. AR01111X H 110MHOr0.

www.dacoromanica.ro
86

I o Vla d, voevocl i domn. Serie domnia mea multA

sanatate i Inchinaciune tuturor pirgarilor din Brasov.
Si VA da de stire domnia mea ca Sibieni aü lApadat
ducatii cei vechi; deci i voi mai mult sa nu umblati
cu el, caci dacA voiU afla pe cineva ca umbla cu du-
cap' vechl, rad II voiil face. Si pace cu Ruminii sa, nu
faceti; Tar de yeti face, sa stiti ca va void rasturna pa-
cea. i apol vA rog : am niste cara rolo, pe care am
zis sä mi le faca dati-le zor pentru ele i osteniti-va,
pentru mine i mi le aduceti pana 1a Cohalm'), Tar Co-
halmenii le vor aduce pana la mine. Cheltueala o va
plati Anton camarasul. i Dumezeti sa, va dea sanatate.
Monogram; pecete micd, rotuncld, stricatd; adresa : pirgarilor din
Brafov.Arh. .No. 169 ; Mil, No. 35.
1431.Scrisoarea este dat 6. prob. din Sighisoara, in ultimele
luni ale anului 1431, inainte de scoborirea ml Vlad Dracul in tara
rumineascA la 1432. La 20 Ian. 1432 el se alla in Tirgoviste; pe la 8
Fevruarie 1431 era la Nurnberg, insotit de un marescalcus", poate
de vornicul Voico de mal ttrzid, i dAdea de acolo o diplom'a mino-
ritilor din tara sa. Hurmuzaki I, 2, p. 574. Cf. Iorga, Studii i doe.
III, p. xxxv. Anton cAnaM.asul, dela care ne-a râmas o foarte into-
resantA scrisoare (arh. No. 648 = oxovni) este jupinul Antonie, pe
care Alexandru-Aldea, rivalul lul Vlad Dracut, ii roaga, prin seri-
soarea de sub No. arh. 310 (=xxiv) sb. se intoarc6la dinsul.

Io Vla d, voevod s,i domn. Serie domnia mea multa

sAnatate i InchinAciune judetului din Brasov i tuturor
pirgarilor Brasoveni. SA stiti CA aü venit oameni din
tara rumineasca si spus ca Aldea a murit, saü
daca n'a murit Inca, a sosit räü i are sa moara. De
aceea va rog ca pe fratil mei si ca pe niste buni prie-
teni, dati-mi i vol ajutor i yenii cu mine ; am sa Ira

') Mil. KOMAHM ; Orig. KOKO Wis.

www.dacoromanica.ro
 n
.2 I-

las la margine in munte, Tar eti am sa merg u gloata

mea Tmpotriva lor. De mi se va intimpla vre-o nevoe,
raa voitt intoarce spre voi, Tar de-mI va ajuta Dumne-
zet, precum am nadejde, cad: n'are eine sa-mi stea ina-
inte, o sa ven41 pe de-a gata. Si SaghisoreniI merg cu
Mine ').
Monogram; pecete iniciZ, ca la No. 169, cu legendo, qtearsa ; adresa :
pirgarilor din Brapv. Arh. No. 170; Mu. No. 36.
1431-1432.Po ate din ultimele 1uu 'ale an. 1431, cind Vlad p e-
trecea in Ardeal, pe la Sighisoara ; Aldea-Alexandru fusese, se vede,
la Turol si se intorsese rü bolnav; in -0,ra esise zvonul c e pe
moarte.

XXXII.
I o an V1 a d, voevod i domn. Serie ,domnia mea
bunilor mei prietenT, judeu1u i pirgarilor din Brasov,
multa sanatate si inchinaciune. i sa va fie de stire,
ca a venit la mine sluga mea Vlad si-mi spune ca-1
impiedicatI i nu-1 lasatA sa-nrI faca slujba cu care 1-am
insarcinat, ca ori unde ar afla MoldovenT, sa-I apuce si
sa-I jupueasca i sa le ia tot ce vor purta cu sine. Cael"
§titi bine cum am trimes o sluga a mea in Moldova,
Tar MoldovenlI 1-at prins si 1-at legat i 1-ail dat pe
mina lul Aldea si a luI Albul, Tar marfa ce am avut tn
Moldova, toath, luat-o. Acura, vrind sa rascumpar
pe sluga mea dela Aldea si dela Albul, eT iml cer peste
o mie de florini de aur pentru el. Deaceea am lasat
pe sluga mea Vlaci sa prinda pe MoldovenI i sa le Ia
ce vor purta cu sine. DecI va rog, lasatI in pace pe
sluga mea, sa-mI faca slujba cu care 1-am insarcinat.
Tar de nu-1 yeti lasa in pace, atunci bine sa stip ca-mI
pare foarte ritü de vol, dar socotesc ca, i voua are sa
va part rau. Si cele ce le-a luat sluga mea Vlad dela

1) Orig. H 11.1x.rH11141-kHE HAAT C MINE ; Mil. gres. H H1,AT H Alloplou

HAx-r C MEHL

www.dacoromanica.ro
88

Sacalu Andre 1), din acelea nitnic sa nu gustati, ci

unde 16-a läsat sluga mea Vlad, acolo sä ramIna, pana
ce ma void Intilni cu VOL tfl aceasta altfel sa nu fie, ci
dupa porunca domniel mele.
Monogram ; peeete inicd, ilisibild ; adresa : bunilor mei prieteni,
judepclui i pirgarilor din Brafov. Arh. No. 177 ; Mil. No. 40.
1431 1432. Aldea si boerul sld Alb tl apar in aceasta serisoare
Impreunk ca dusnianl al lul Vlad Dracul i In Intelegere en Moldo-
venii. Ea, este scrisk prin urmare inainto de impkcarea lui Albul cu
Vlad (intre 1433-37) i inainte de moartes, lui Alexandra cel Bun
al Moldovel. deal In 1431-32. VrAjmksia cu Moldova no sileste numal
decil sk. fixkm aceastl datk. Moartealui Alexandra eel Bun s'a in-
timplat sad in vara anulul 1432 (Iorga, Chilia §i Cetatea Albk, p. 91),
sad la 1 Ianuarie 1433, dack admitem in data cronicei dela Bistrita
rsu,me in lac de ssitmg ; sigur e c la 4 Iunie 1433 el na mal era in
viatk (Uljanickij, Materialy, p. 34-35). tim din mai multe izvoare
ca,, In adevkr, Alexandra eel Bun, spre sfirsitul domniel sale, voea
s5.-§1 supunk o parte din tara rumtneasc i s razbune astfel inva-
siunea lid Dan, care la 1429 II atacase teritoriul Chiliei, atit de rivnit
pe atunel de Ungari. Cf. &supra acestor evenimente expunerea foarte
amknuntita §i documentatk a D-lui N. Iorga in Studil istorice asupra
Chiliei si CctltiI Albe, Bucure§ti 1899, pp. 86-90, §1 scrisoarea hit
Ladislaus Apar din 2 In] ie 1431, prin care se relateaza. c oameni sosiI
din Vrancea spun cumck damnul Moldovel a adunat marl ostl, pe
care ar avea de end sk, le indrepte Impotriva tkril rumIne§tI sad a
.Ardealului : versus Transalpinas" sail versus nostros" (copie la Acad.
Rom.). Se poate c.b. in urma acestui rItzboid din 1431 a pierit Dan II
§i. s'a instalat In tron .Alexandru, care sub numele de To Aide" (Ioan-
nes Albi" in resuraatul lul Rykaczewski) prestase, cu un an mai
nainte, jurftmint de credintk regelui polon. Cf. Iorga, I. c., p. XIIIXIV.

XXXIII.
Io Vla d, voevod i domn. Scrie domnia mea
multa sangate pirgarilor brwvenl i va dati In §tire :
de ce a vorbit cu mine, vol nu v ineY, ci duceti
arama 1u Aiclea Si lu Albul. De aceea, boerul mei). §i

1) Un Skcuid ; name obicinuit prin sec. 15-16 (Zakalos Andreas

la 1509 ; Rechnungen. I, p. 508; cf. ibid., p. 440, 511, 518; mai multi
Zakalusch in Turche§ pe la 1526; Quellen I, p. 681).

www.dacoromanica.ro
 39

omul vostru Petru au fost amindoi la spanul ; el va

vor spune cum a zis spanul, ea arama are sa Mearga
la camara chesarului ), cum e porunca domnulul nos-
tru a chesarulul. Deci, trimet acolo pe slugile domniel
mele Iona§ 2) si Stanislav si Nanes ; la cine vor gasi
arama, sa-I pue soroc s'o du ca la haraghie 3), i ce VA,
fi cu dreptate sa i se plateasca ; far eine nu va duce
arama la camara chesarulul, intr'alta parte sa nu fie
volnic a o duce, ci sa ramie zalogita, ca s'o la chesa-
rut Tar dacd o va scoate pe ascuns, capul s si-1 plarza.
Si orl cIT oamera din Moldova s'ar afla intre voi, pe
thci unul din el sa nu-I lasatl sa lasa din minile voas-
tre, cad Ii opreste dommil chesarul, i panul ca po-
runca sa, pana ce vor sosi solii nostri din Moldova.
Altfel sa, nu fie. Si Dumnezeu sa va dea sanatate.
Monogram ; pecete mica, ihsibii.1 ; adresa : pfrgarilor din Brapv.
Arh. No. 152.
1431-1432, mai probabil 1431. (Jomp.No.X.rVIII si xxxii. Spa-
nn]." este comitele Racuilor. Despre inisiunea solilor lul Vlad in
Moldova nu stim nimic. Poate eft el vroea s. la informatil asupra
intentiilor lui Alexandru cel Bun, al arul vornic se apropiase, prin
Tunis, 1431, cu numeroase trupe de tara rumineasea i pe la 2 Lille se
afla la Patna. forgo,. Studil si doc. III, p. xur.

XXXIV.
Io Vla d, voevod si dornn. Serie domaia mea multa
sanatate i inchinaciune tuturor pirgarilor din Brasov,
marl si midi. Si va veni acolo printre vol sluga domnief
mele Iona§ Viahul. Deol, orice are sa va spuna, sa-1 credeti,
pentruca sint cuvintele adevarate ale domniel mele. Si
Dumnezeil sa va dea sanatate.
Monogram ; fara pecete; adresa pirgarilor din Brapv.Arh. No.
146 ; MiL No. 76.

') Orig. $ eamapx e vorba de amara lul Sigismund,

KECIIPEHA ;

uncle se lAteail bani i pentru lara iumineaseft; germ, Kammer,

Miinz-Kammer.
2) Cf. No. xxxlv, xxXv i xLI.
3) Orig. S xdpariix; v. nota dela No. xi (=aril. No. 780).

www.dacoromanica.ro
40

1431-1433. Scrisoarea e din acelas limp cu No. 168, 169, 170,

184 i 188 ; toate par a fi scrise de aceeasl mina, impreuna cu No. 163.
Mil, a atribuit-o din gresalA lui Vlad Tepes, ca si pe cea de sub No.
arh. 147 (nu 174), prin care Vlad cere Brasovenilor si. Ingadue femeil
lui Bolco si. ridice sculele lul, ca si. i le duck se vede, in all& parte.
No. 147 este scris de altA, mIni.. Asupra lul Ionas Vlahul vezi No.
XLI, nota.

XXXI/.
Io a n Viaci, voevod si donin. Serie domnia mea
prea cinstitilor boeri si pirgari din Brasov, marl si mini.
Si asa Ira porunceste domnia mea : sa nu lasäti pe nici
un om sa treaca peste plaifl in tara rumineasca, aid cu
mead, nici cu solie, nici cu a1ta treaba. Iar nine ar vrea
sa treacã, acela sa intrebe mai IntIiü pe Ioanas Viteazull).
Si pe cine-1 va slobozi loanas, acela sa fie volnic
a merge. Si pe orice om ar vrea sa-1 prinda Ioanas2),
care ar fi umblat cu. rail impotriva noastra, pe acela
sa fie volnic a-1 prinde, cu puterea domniei mele si cu
ajutorul vostru. Altfel sanu fie, ci dupg. porunca domniei
mele. Si foarte va muttamesc, ca unor bunt prieteni
ce-mi sinteti, ca aT fagaduit inaintea mea sa-i intoarceti
easa lui Hanaj, mesteru1 de arcuri3) ; dupa ce am plecat
insa et-1k), 1-ati luat-o larasi indargt. 1mi pare foarte räti
ca de ce v'ati legat inaintea mea, de aceeanu Ira tineti.
Monogram ; peeete mijlocie, rotundd, ilisibila ; adresa : pirgarilor din
Brafov, bunilor mei prieteni. Arh. No. 180 ; Mu. _A 0. 43.
1431-1433. AceastA interesantl scrisoare pare a fi trimisA de
Vlad Dracul din Sighisoara dup5. intoarcerea sa dela Nurnberg.
Hat* era furnisorul lu1 de arcurl 1Medf16 din AXich arc]. Poate fi
Insá si din 1432-33, din timpul IncercArilor sale de a aluuga pe
Alesandru-Aldea. A-1 fixa o datb, preciza e cu neputinca; ceen ce
este sigur, e ci. e data Inainte de stabilirea sa definitivA in tronul
tiri1 rumInestI, 1433.

1) Orig. Ad MITA IMIHk1116 RHTE34.

2) Orig. 1W4HW1a, Cu H deasupra siruluI.
3) Orig. KairkaiS dmKapio.
E vorba de plecarea lui la Niirnberg.

www.dacoromanica.ro
 41

=XXI.
loan VI ad, voevod i domn. Facutu-si-a domnia
mea mild' de Brasovenl si le-a ingaduit domnia mea,
sá fie volnici a tirgui cu ducatii eels vechi ') in tara un-
gureasea si in tara rumineasca, fara nicl o zabava, .si
sä n'alba voe sa-i impieclice nici un om ce este sluga
domniei mele; numai in Birsa, care se tine de Brasov,
sa n'alba voe nimenea a firgui cu banii cel vechi, nici
a cumpara, nici a vinde. Si Brasovenii sa nu trimeatd
arama in tara rumineasca.
Monogram ; fdrd pecete i Pipet adresd.Arh. No. 191.
1431-1433. Prin tara agureasea" nu se poate 1nte1ege aci
decit tara Fagkrasulul", al citrei domn feudatar era Vlad Dracul.
Oprirea de a duce aramk in taxa rumineasck aratt c aci era stapin
Aldea.

XXXVII.
lo an Vla d, voevod Si domn. Serie domnia mea
bunilor mei prieteni, pirgarilor din Brasov, multd sa-
natate i inchinaciune. Si sa va fie in stire ca a trimes
domnia mea acolo la vol pe sluga domniei mele Sin;
ce are sa va spue, sa-1 credeti, caci sint cuvintele
mele adevarate. Si Dumnezen sa vä bucure.
.211onogram ; pecete micti, culegendd latind, deteriorata; adresa: bu-
nilor mel prietenI, ptrgarilor din Brasov. Arh. No. 183.
1431-1433.Serisoirea seamAnk foarte mult eu Arh. No. 191
si pare a fi din acelas an; ea este, de bunk samk din prima Pima"-
tate a sec. 15 si nu poate fi atribuitk decit lu1 Vlad Draeul.

XXXVIII.
Joan Vlad, voevod i domn. Serie domnia mea
bunilor mei prieteni, judetului sipirgarilor din Brasov,
multd sandtate i Inchindciune. Stiti bine ce fel de prie-

') Vezi Arh. No. 169.

www.dacoromanica.ro
 42

tenf imf grit Moldovenii. Deaceea am fost lasat eü pe slu-

gile mele sa umble pe-acolo prin taxa domnulul meg
a chesaruluf, ea orf unde vor gasi Moldoveni, sa-f
prinza i sä le Ia tot ce vor purta eu sine, far pe el
sag' aduca la mine. Am inteles insa ea vol alungati pe
slugile mele si nu-I 1äsaI sa puna mina pe ace): oa-
meni neeredinciosi si domnului meg chesarului i rube.
Deci, sa stitl ca-mI pare foarte rag de vol pentru acest
lucru dar bagati de sarna sa nu va para rag si voua.
Si Dumnezet sa va bucure.
Monogram ; pecete cu legendd latind, stric«td ; adresa : blotilor
mel prietent, judeplut i pirgarilor din Brciov. Arh. No. 181.
1-131 1433.

XXXIX.
loan Vlad, voevod si domn. Serie domnia mea
bunilor mei prieteni, pirgarilor din Brasov : stig bine
ca Aide s'a dus la Turd, nu doar pentru binele vostru,
ci pentru rani vostru, ci sa aduca oaste turceasca sit
Ira prade, cum v'a pradat si mai nainte. Decf va rog,
ca pe niste frail aT mei, gat4i-mi o suta de pusti, cu
toate cele de trebuinta, i arcurl cu saget1 si seuturi,
cit puteti mai multe, i dati-mi i oamenl ') in ajutor,
citi putetI, cad: vreat sa merg, daca-mI va ajuta Dum-
nezeit, sa-1 alung din tara, ca sa petreeeti i vol in
pace si sa se oclihneascit si ceilaltT crestini. i ce va va
spune sluga domniel mele Cirstea, sa-1 credeti, cacf
sint vorbele mele adevarate. Si Dumnezeg sa va pa-
zascit.
Monogram; pecete mica, rottmla, stricata ; adresa : bunilor mei
prieteni, pirgarilor din Brapv. Arh. No. 164 ; Mil. No. 30.
Scrisoarea pare a fi din ultimele lunl ale an. 1432 sail din
1433, in tot casul dup k. expeditia turceasci, in .Ardeal. Comp, seri-
soarea lul Alexandru.-Aldea atre Bra5oveni, prin care acesta cauta 00
se desvinovateasch de mergerea lin la Turd. (No. arh. 302=XXII).

I) Orig. H ,110,0 AtH wui, MHTe ; Mu. gre. n.i ro,1 d MM. COIM AMITE.

www.dacoromanica.ro
 43

XL.

1 o Vla d, voevod i domn. Serie domnia mea prie-

tenilor mei, pirgarilor din Brasov, multa. sanatate. Si va
rog sa ma pricepeti, cum mi-am lasat efi copilaiI sa
fie omoriti, Intn, pentru pacea crestinilor, al doilea,
ca sa, fim, il si tara mea, al stapInului mat al cralu-
lui ; i m'am lipit de voi, ea sa, alba saracil mei bine
dela vol., i sa se hräneasca slobozi, i al vostri i al
nostri, si acolo $i aid. Acutn 'insa vad ca saracii mei
MI pot sa se hraneasel slobozi din pricina parcalabi-
lor dela cetate, care ii prada jupuesc fara lege.
Spuneti-mi : din ce vina se prapadese saracil mei ? Nu
stilt eta vrednic sa fac dreptate saracilor mei ? Va rog
dar ca pe niste prieteni, spuneti parcalabilor, daca sint
prietenii mei, sa.-I povatueasca Dumnezefi sa nu ma des-
parta de stapinul meli cralul i de sfinta coroana, CACI
asta n'ar fi dorinta mea, ci sa, alba saracii mei mila
dela el, $i sä se dea indarat fiecaruia ce i s'a luat ;
di sa alba sdracil mei dreptate dela el', I cacl nu-i voifi
lasa sa piara cu rusine. i v'atn mai facut rugaciune
sa lasati sa umble oamenil cu ceara. i ce va va spune
Lenart, sa-1 credeti. Si Dumnezefi sa Ira bucure.
Monogram; pecete micd,`ovald, lungdreatcl, culegenda : f uv[au RA4,1,1

ROIROM [H rOCHOAHHIdadresa: prietenilor mel, pirgarilor din Brays.

.Arh. No. 171; Mit No. 37.
Scrisoarea pare a 11 din scurta sthpinire a lul Vlad Dracul la
1432, saü din primil ani al domnieT sale statornice. Lenart, omul lui
de incredere, este aceeasi persoan& cu Leonardus din doe. dela 1431
al lul Dan IL in lista dignitarilor municipall al BrasovuluI, alck-
tuill de archivarul F. Stenner, Leonardus figureaz5, ca notarius"
la 1431. Cf. Sbornik XVIXVII, p. 501: magister Leonardus, illius
temporis notarius Brassoviensis.

XLI.
loan V la cl, voevod i domn. Serie domnia mea
bunilor i credinciosilor mei prieteni i domnilor mei,

www.dacoromanica.ro
44

pirgarilor Brasoveni, marl si mici, inchinaciune OnA

la pamint, ca unor domni ai mei. Si sa invreclni-
ceascA. Dumnezeil pre aceasta scrisoare a mea sa va
gaseasca sánatosl i vesell. i aceasta va dat de stire:
mi-a venit un om dela domnul meti chesarul, in ziva de
6 Octomvrie Miercuri 1), in ziva mare, si mi-a adus veste
bunA, i mie i voila imprennä, vestea pe care Viteazul
lams 2) are sa .vi-o spue. Stiti bine, fratilor mei, cum
m'ati ajutat totdeauna cu ce ati putut, i pe mine i pe
slugile mele ; si cer i va rog i acum ca pe niste domni
ai mel; lata am trimes printre vol pe sluga mea cre-
dincioasa pe Viteazul Ianas, si cite Ira va spune el, sag
credeti, cacl acestea sint cuvintele mele aclevArate, ca
Si cum le-41 auzi chiar din gura mea. Scris in Mer-
ghindeal3), Octomvrie in 7.
Monogram; pecete mica cic legendd latind ; adresa: prea cinstili-
lot pirgari al Bras,ovului.Arh. No. 189.
Scrisoarea e incontestabil din 7 Oct. 1434. Desi se instalase in
domnie la 1433, Vlad Dracul e snit in anul urmAtor s5, fug5. in Ar-
deal ; Turcii intraser5 perla jumatatea lui Maiii 1431 in tara rumi-
neasea. Iorga, Studii i doc. III, p. XV. El se refugiaza In Merghin-
deal, la Greb (Gera)) Petrus, un frate sat.' o ruda a lui Nicolae Greb
de Vingart eel de la 1438 (Hurmuzaki I, 2, p. 613)'; cf. No. aria. 167.
Cu ajutorul Ungurilor si al lui Ian'as Viteazul el 41 reocup 5. tronul,
alungind pe Tura din tark pe la sfirsitul lui 1434 sail in 1435.
dine era acest Ianas Viteazul, care pe la 1431-1431 e In legâ-
turi asa de strinse cu voevodul minimise ? Se pare eb. e insusi Hu-
nyady Janos, pe atunci un simplu militar nobil, un miles de profe-
siune, un viteaz, cum se zicesti militarii &Mari In Ungaria i in
utriIe romine (ung. vitéz =slay. HHTAak Krieger, Ritter"). Cf. Szarvas
et Simonyi, Lexicon linguae hungaricae aevi antiquioris, s. v. vite'z
soldat, Kriegsmann" i vitéz adj.=.sold'atese, voinicesc. in
doc. moldovenesti din sec. 14 i dela inceputul sec. 15 se citeazA,
printre boeri, mai multi viteji de acestia: la 1395 fldli ApIrdW6 51.1TiA3k,

') Miercuri 6 Oct. cade in anul 1434.

2) Orig. PITIals filW6W11.
3) Orig. S mEprinwkAS; Mergendal, Margendal, Margonda, lat.
Margandinuw, sat spre nordvest de inca mare (Gr. Schenk, linga FA-
g5ras).

www.dacoromanica.ro
 45

FOAttalk socrk RHT1131.; la

n. rp03"li RHTA31.7 II. AUIXJAk HRAIIHUA glirat3h, n.
1404 acolas1 la 1421 Hgashillth,
114H% AFIS1116 gliTtaah j fr
opitetul gliTA3h
(Hurmuzaki I, 2, P. 817, 826, 833). Cf. Johannes dictus Olah filius
condam Woyk de Hunyad, aule nostre miles (Hurm. I, 2, p. 597) ;
Petrus filius Petri dicti Ni-gthez de Bizere", un nobil roman din
Ungaria, la 1447 (Hurm. I, 2, p. 733), si multi altil.
Hunyady era Inca, nobil proaspat la 1431 ; tathi. sail Voicul, fiul lui
Serban sal Serb, si el un miles aule", capatase abla la 18 Oct. 1409 no-
bleta maghiara i cetatea Hunyad ; daca nu el, tatal lui a fost de sigur
un simplu cnez romin sad un boor din tara rumineasca, daca e adeva-
rata traditia inregistratä de contimporanl cä flunyady 41 tr&-
gea neamul din Transalpina". Atentia regelui si a tarii se indreapt&
asupra lui mai ales la 1437, end, se distinge printr'o extra or-
dinar& bravura in lupta data, de Pongrácz Turcilor la Sernendiia
(prin Iulie); norocul armelor unguresti a fost hotarit atunci de Hu-
nyady cu detasamentul sal de Transilvhneni. Doi ani dupa aceea, la
1439, el e numit ban de Severin i deaci Incepe strälucita sa cariel 1
militara si politica. In documentele an. 1439 regele Ii numeste Io-
hannes de Hunyad, Tohannes Olah de Hunyad, filius Olah de Hu-
nyad (Hurmuzaki 1, 2, p. 648 si urm.). Fessler, Geschichte von Ungarn,
ed. 2, vol. II, p. 403 ; Huber, Geschichte Oesterreichs III, p. 83-84, i en
unele rectificari norta, d. p. asupra numirei lui Hunyady de ban al Se,
verinului in Mail 1439, Schönherr Gyula, op. c p. 620-622, uncle In
sfirsit originea romineasca a lui Hunyady e admisa rara discutie.
No. arh. 146 confirm& presupuuerea noastrá. Ianas Viteazul e numit aci
de Vlad Ionds Vlahul" =Johannes Olah al documentelor latine, nu-
mele sub care era cunoscut Hunyady pe atunci in Ungaria. Profit de
ocasia aceasta spre a rectifica gresala ce am facut-o in Vlad Tepes,
Bricuresti 1896, p. 40, atribuind documentele in care se vorbeste de
Viteazul lama's lui Vlad Tepes.

XLIT.
To Vla d, voevod si domn a intregii Ungrovlahii.
Serie domnia mea prietenilor mei, pIrgarilor din Brasov :
pentru cei 100 florini, ce sintep datori jupinului Saran-
dino, v'a scris si domnul cralul sa pTatiti. Deci va
scrie i domnia mea, sa-I platiti mai 'lute, Iar daca nu-I
yeti plati, sa stig ca nu-1 yob)." lasa in paguba, ci yob:I
lua dela oamenfi vostri. Altfel sa nu fie, ci dupa po-
runca domniel mele. Si Dumnezeil sa va bucure.
Monogram ; pecete mied, ovalei, tearsa ; adresa: prea cinstifilor
pirgarl clin Brasov. Arh. No. 178 ; ma. No. 41.

www.dacoromanica.ro
46

c. 1433-1437. Jupinul Sarandino, Grec de origine, e po-

menit, intro bceril de frunte al hal Dan II,Intr'un chrisov al acestula
pentru satele Ciurile.tii, Dimbova, Turcine§til §i jum5.tate din Balo-
mire§t1, Arge§ 16 Sept. 1430 (arh. st.), §i in chrisovul atre Bra§o-
veni, 30 lanuarie 1431 (arh. No. 768=xvi). in diplomele interne ale
lul Vlad Dracul nu-1 Osesc. Aceasta na face sa pun scrisoarea
de sub No. arh. 178 in primil ani al lul Vlad Dracul, c. 1433-1437.
In acela§ timp este de pus §i scrisoarea urmAtoare, arh. No. 179.

XLIII.
Io Vlad, voevod i domn. Serie domnia mea oas-
petilor i prietenilor clomniel mele, pirgarilor din Brasov.
Si asa sa §titi : v'am seris si mai nainte pentru jupinul
Sarandino, ca4 este dator Patai Ianas ') 94 fiorini un-
guresti ; altfel nu este, va zie. Faceti sa-1 plateascl. Iar
de nu-I va plati, mai mult nu voig mai cere dela voi,
ci ne vom lua al nostru cum vom putea. Iar voua sa
nu va fie ciucla pe mine, daca nu faceti cum zice legea.
Si Dumnezeti s va bucure. Si sa-i dati in minile
lui Hopantei Hana 2), sa-1 aduca la nol 3).
Monogram; adresa : oaspelilor ci prietenilor domniei mele, pir ga
rilor din Brapv. Arh. No. 179 ; ma. No. 42.
1433-1437. Vezi nota dela No. precedent.

XLIV.
Io VI a d, voevod i domn. Serie domnia mea fra-
tilor mei, pirgarilor din Brasov. Stiti bine ca e porunca
dela stapinul nostru ehesarul, ca sä-mi fac haraghie 4).
Deci, dati tier i ce mai este de nevoe pentru haraghie
') Mil. gles. 114v4 H IMHOFF.. Patai (Pathay) e o familie cunoscula,
prin sec. 15-lea in Transilvania. Vezi Rechnungen aus dera Archiv der
Stull Hermannstadt, passina.
2) Mil. greq. xonAT-k H mat; Iohannes Hoppendey este cel
dela 1431.
8) Orig. Ic H4M Mil. mira.
4) Vezl nota dela No. XI.

www.dacoromanica.ro
 17

in minile oamenilor mei, ca sa ne fac'em treaba. Dacä

yeti auzi vre-o vorba din partea domnului nostru a
ehesarului sall din partea cirstosilor 2) sail din partea
oricui, domnia mea Sint gata sä va, intoemesc treaba
din orice parte, si sa n'aveti grije de nimenea, dupa
porunca domniei mete. Si Dumnezeti sa va dea sa-
n gate.
Monogram ; pecete pe hirtie hpitd pe ceard rofie ; fdrd adresd.
Ark. No. 163 ; Mil. No. 50.
c. 1437. Ni se pare c5. scrisoarea aceasta e din 1437, vre-
mea cind Vlad Dracul era sprijinit cu statornicie de Sigismund.
Cirstosil", pe ling% care se ofer s intervie el sail cArora vrea s.
le dea ajutor, sint cruciatil" (das Kreuzheer) ce luptail, sub co-
manda suprem5, a lui Sigismund, contra Husitilor din Ungaria si
Transilvania pe la 1436-37, cind lacobus de Marchia predica cu fa-
natism stirpirea lor i, impreun'a cn el, si a schismaticilor ortodocsl.
Fessler H, p. 398. Rascoala tAranilor ungurl i rominl din Transil-
vania, care culmineaz'a in lupta dela Babolna din vara an. 1137, e in
legAtura, cu aceste evenimente. Sigismund moare la 9 Dech. 1437 si
rhscoala e potolitit cu multe cruzimi din partea nobililor si SAcuilor,
earl inssa, nu putur4 deveni stäpini pe dinsa decit cu ajutornl Sasi-
lor. Urmarea fu : uniunea celor trei natiunl dela 2 Fevr. 1438. Se
pare a Vlad Dracul era gata, cit limp tfaia Sigismund, s ajute pe
Sasi in colaborarea lor la potolirea fascoalel, poate prin intervenirea
sa pe ling% locuitoril din tara FAgarasulul, al clrel suzerau era el.Cf.
scrisorile din Mal si lulie 1434 ale lin Mihail Iakch, cornitele SAcuilor,
cátre Brasovenl, prin care ti indeamnri pe acestia sit se pb.zasc5. de
spurcatil Rorninl" din Fitgitra i sk-1 stirpeascA cu des'avirsire (Hurm.
I, 2, p. 589-90). Misarile tarinestl Incepuser% inainte de 1436, si
Rominil au luat, de burfa sama, o parte activit la ele.

XLV.
loan Vla d, voevod i domn. Serie domnia mea
bunilor mei prieteni, pirgarilor din Brasov, multa sa-
natate i inchinaciune. sa va fie de stire prin aceasta
ea cele ce mi-ati i.'ncredinW prin Grey Petra i prin
lacov, le-am inteles. Si vointa mea este, ea cu eine
2) Cruciatilor; orig. WT KPIICTOWH ; uug. keresztes Kreuzritter.

www.dacoromanica.ro
4S

voiti, sa Ira Pacati cu PI si sa tirguiti i sh, vh hra-

nip, he cu Moldovenii, fie cu Rum Mil, numal sh nu
aduceti aci bani rhi sad aramd. Si cind void. vrea ed
sa va stricati cu ei, va void spune cu o saptamina mai
nainte, ea sa nu va fie cu pagubil. i Dumnezed sa
va bucure.
.211-onogram ; pecete mica, rotunda, cu legenda latind ; fcird adresec.
Arh. No. 167 ; Mil. :No. 33.
c. 1437. Grey Fetru imi pare a fi identic cu Gereb Petrus
de Wereszmart", de care vorbeste Vlad Tapes inteo scrisoare dela
1457 att.& Sibieni (copie la _Acad. Rom.). Un Greff Peteren" e po-
menit in Socotelele Sibiului la 1467 si 1485 (Rechnungen I, p. 9,
109), acelas, de sigur, cu Greb Peteren" din a doua jumntate a sec.
15 (ibid.. p. 28 si 33) 5 cu Greb ritteren" dela 1478-1480, voevod
al Transilvaniei (ibid., p. 38, 39, 69, 70). E un urmas sati o rudn a
celui dela 1437. Cf. nota dela No. arh. 189 (=xL1). Greb sad Gereb,
(Geréb) era o famine intinsn ; ea a jucat un rol insemnat in istoria
Transilvaniel ; membri el aveat posesiuni prin Weingartskirchen
(Wyngardt), Mergeln (Margendal), Schenck, Agnetheln, iviesch en (Mus-
sen) si alte OW. Socotelele Sibiului amintesc deseori de Frauciscus, Io-
hannes i Michael Greb de Margendal (Margandal, Margoncla) in tre anil
1494-1507, p. 171-175, 209 210, 220, 464. Cu familia acestor Grebi de
Mergindeal pare sl fi avut legaturI mai intime Vlad Dracul. Cf.
nota dela No. arh. 189. Iacov ar putea fi Iacobus cel dela 1437
villicus" in Brasov (lista D-lui Fr. Stenner).
Scrisoarea pare a fi datn din Transilvania, uncle Vlad Dracul
se refugiase din nod, in urma unel invasiuni turcesti din vara i
toamna anulu11436. Padhciunile turcesti ad foA, dupn spusele unor
martori demni de credintn, inspnimIntntoare. Iorga, Acta i Frag-
mente III, p. 82-83: scrisoarea lui Ioan de Ragusa, delegatul con-
ciliului din Basel la Constantinopol, 17 Noemvrie 1436 ; Studil si
doe. III, p. XV. Pela 13 Aug. 1437 Vlad era in scaun la Tirgoviste.
Miletiô, Dacorominii, p. 333. Dad, doc. din 19 Iunie 1437 (arh. stat.),
prin care Radul vv. infareste nista proprietäti ale raInnstirilor Cozia
si Cotmeana, n'ar ft suspect, din pricina datel ce-ml pare a fi adnu-
gala mai tirzid., s'ar pArea c Turcii ad pus atunel in locul lui Vlad
Dracul pe Radul (Praznaglava), care s'a mentinut intr'o parte de
tarn pkn'a prin Iunie 1437. Doc. lui Radu e datat oats 1W nHCArb. Ha Krkaa
(Creata) AI. iu, datare neobisnuitn in documentele vechl. in
HIOHId

acelas an insn Vlad se afla la Tirgoviste, de unde dtt privilegiul de

sub No. urmntor, Aprilie 8. El ii reocupase scaunul inainte de data
aceasta, bine inteles, cu ajutorul Ungurilor.

www.dacoromanica.ro
 -19

XLVI.
Eu cel intru Christos Dumnezeil credinciosul si
de Christos iubitorul si de sine stApInitorul To Vla d,
mare voevod si domn, stapinind i domnind asupraIn-
tregil tarl a Ungrovlahiei i asupra partilor de peste
munti, herteg de Amlas si Fagaras, bin evoit-a domnia
mea, cu a mea bunvoint 0i en inima curata i lu-
minata, si am dAruit acest prea cinstit chrisov al dom-
pier. mele, si am Implinit cererea pirgarilor din Brasov,
fiindca m'aa rugat sa le innoesc ,si sa le 'intArese aye-
ztimIntul ce Lau avut dela stramosif domniel mele pen-
tru vama, prin toate tirgurile i vamile din tara domniei
mele, precum si pe drumul Brasovului pana la Braila ca :

sa. dea dela un vilar de Ipria. 1 fertun, dela unul de Luvia

1 perperA, dela unul de Colunia 12 ducat'', dela unul
de Cehia 6 ducat, lar dela un vilar taiat nimica ; Si
eine aduce saver frincesti nimica; dela un butoiu de
miere 12 ducat'', dela un butoiti de vin U ducati; dela
un cal cumparat 6 duca, dela o map, de ceara 12 ducati:
dela piper si dela sofran si dela bumbac, dela Rua, de
camila i dela pleile de miel si dela pier si dela [alta]
marfA, nimica'). Dela [mArfurile] ce vin din spre mare,
dela 100 perpere 3 perpere. Dela un pore 2 ducati, dela
un boil 3 ducati, dela o vaca. 3 ducati, dela un berbece
1 ducat, dela o prele de cerb 1 ducat, Tar daca vor fi
alte pier la un loc cu ea, sA nu dea nimica. Dela un
burduf de brInza. 1 ducat. Si calaretur care trece 3
banr, Tar pedestrul 1 ban. Dela un car de peste 1 peste,
Tar ce va fi pe deasupra, sa nu dea nimica. Si la Braila
de maje o jumatate de florin, si la Tirgsor de car 1
peste ; hi Tirgoviste tot asa. Un cal, incarcat cu orice,
3 ducati. Si la Dimbovita, cit1 car la car, atItra ducati
si 1 peste ; dela un cal incarcat 3 bani, Tar dela alte
marfurf nimica ;, dela un cal slobod 1 ducat. Si larasi
1) Orig. H WT KSuIX HH410.

67332 4

www.dacoromanica.ro
20

eine-si da marfa pe clatorie, sa-s1 caute clatornicul sat

chezasul, daca are, Tar de omul drept sa se fereasca
sa nu-1 bintueasca. Si Tardsi, cine se va incerca dintre
boeriT domniei mele, marl i mieT, fie acea vama cum-
parata, fie data culva care va fi slujit domniel mele,
si nu se va tinea de cele ce am intarit i legiuit prin
asenmintul de mai nainte, unul ca acela va sa alba
mare rat i urgie dela domnia mea, ca un neascultator
de porunca domniel mele. i aceasta a fost, cind aü
venit la domnia mea, la Tirgoviste, decanajul si bur-
garul Mechel1) i AndreTas, judetul din Rijnov. Si mar-
torI acesteia aU fost: jupin Voico vornicul si jupin Tudor
si jupin Nanul i jupin Stanciul, fratele Jul Mircea, si
Stefan logofatul i Dimitru Spatarul i Miele paharnicul
Semen stolnicul si Badea comisul. Si a scris-o Mihail
diacul in Tirgovistea de scaun, luna lul Aprilie in 8,
anul 6945 (=-1431), indictionul 14 (in orig. 24) 2).
Monogram ; pecetea cea mare, cu legenda : S. Wlad, fiiius
Merce, transalpinus vaivoda et dominus de Fogaras.
Pergament No. 770 ; ma. No. 28.

XLVII.
Io Vl a d, voevod i domn. Serie domnia mea
pirgarilor din Brasov. Fugit-a dela domnia mea o
sluga a lui Albul, cu numele Neagoe, si a luat cu sine
averea domniel mele, doua, sute de mil de aspri, i I-a
lasat in Rijnov la Cirstea MacIramen s,i la Mau Bul-
garul; deaceea am trimes pe spatarul domniel mele,
pe Dragota, ca sa-I datT acea avere in minile luT, sa
rnI-a aduca domniel mele. In aceasta altfel sa nu fa-
cetT3), caci de nu-T vetT da, sa stiti ea am sa fac raz-
') Orig. Ampinck H stiprapt, (tiExen ; la Mil. gres. Amjan] XdHM6" ;
Antx4witm = decanus, Dechant.
2) in Mil, data zilel .K. si a indictionulul oS. sint gresite:
pentru indiction, este evident e gresan, de diae in loc de .Al.
8) Orig. S TWM HHO M CTROOETE ; Mil. gres. S Tw MH DOM CTROMTE,

www.dacoromanica.ro
 51

Altfel sa nu fie, ci dupa porunca domniel mele.

Dumnezeti sã va bucure.
Monogram ; pecete mica, ovald, cu leg enda : imatA RWIIHWA,4, CHIns nuips,a;
MHPIA nu se citege destul de clar; adresa : p'rgarilor din Brapv.--Arh.
No. 176; Mil. No. 39.
Scrisoarea este de pus intre anil 1433-1433, &Ind Albul trAia in
pace cu Vlad Dracul. V. donatiunea acestuia chtre el si rudele lui,
din 13 August 1437; Venelin, Vlahobolg. gramaty, p. 78 ;
Dacorominii, p. 333 ; cf. Iorga, Studil i doe. III, p. xiv. Albul se
supune lui Vlad Dracul dupá moartea lul Aldea si pare s'a". fi murit
si el curind dup'5, 1437. in documentele lui Vlad din 2 Aug. si 8
Sept. 1139 (arh. stat. i Kaluniacki, Dokumenta moldawskie i mul-
tadskie [Lwów 1878, p. 29]) precum si in cele din 14 Mal si 30 Iunie
1441 (arh. stat.) el nu figureaa, printre bow 1.

XLVIII.
Io Vla d, voevod si domn. SOrie domnia mea
oaspetilor i prietenilor domniel mele, pirgarilor din
Brasov, si vt graesc: stiti bine cum am intocmit, ea
eine va fugi acolo la vol cn dobitoacele luI, pe un ast-
fel de om sa nu-1 cerem, dar cine va veni cu dobi-
toace straine, acela sa fie tutors. Asa dar, a venit acolo
Surva, dupa ce a luat dobitoacele boerilor mei Stan-
ciul si Constantin ; decl, sa nu fie volnic Surva sa plece
undeva cu acele dobitoace, ci sa le plateasca in graba
omului ce va aduce aceasta scrisoare ; altfeliü le voiii
scoate dela vol. Iar daca nu le yeti intoarce, mai mult
o sa pagubitl. Altfel sa nu fie. Si sa, Ira bucure Dum-
nezeti.
Monogram; pecete micd, ovald, stricatd; adresa: ptrgarilor Br afo-
vului. Arh. No. 186; Mil. No. 45.
c. 1432-1440. titre boeril lui Vlad Dracul din 1432, 1437 si
1459 sint pomenitl dol Stanciul : Stanciul fratele lul Mircea i Stanciul
Honoi. La 14 Mal 1441 gAsim n tuned pe Stanciul Honol, lar la 30 Iunie
acelas an nici un Stanciul.

www.dacoromanica.ro
53

XLIX.
I o an V la d, voevod i domn. D domnia mea
aceasta porunca a clomniei mele boerilor i pirgarilor
din Brasov, la rugamintea lor. Le-am dat voe sa umble
slobozi i eu marfa in tara rumineasca ') Si sa aduca
postav i pinza de-a Säsoaicelor 2) si incaltaminte si
orice alta marfa, Iar de aci sa duca orice marfa, nu-
mai ducati sj, nu ducg, decit in sin de cheltueald. Iar
de aci sa nu scoata nicI argint, nici arama, nici florinI,
nimic din acestea. La eine vor afla slugile domniel
mele, le vor lua si capul i marfa. Acestea le-am in-
tocmit cu pirgarii din Brasov: cu judetul Sontumus3)
cu Petru Dapol 4) i cu Pat[ai] Anes 5). Si Ruminii
sa mearga la ei slobozi i cu orice marfg, numal du-
catl sa nu dua, decit in sin 6). Si acuma, ciT clucati ati
Brasovenif, sint Slobozi sa-I scoatA macar eu carul, m--
car en de multi ar avea, nimenea si nimenea sa nu-1
bintueasca. Scrisä in Julie 3. Si dud iml vor Iesi du-
catiI eel nal', am sa vá daü de stire cu 14 zile mai na-
inte, ea sa va eheltuiti ducatiI.
Monogram; faril aclresei §i fard peoete. Arh. No. 192 ; Mil. No. 48.
1443. Scrisoarea aceasta pare, dup5, caracterele ei paleografice, mai
noul, decit toate celelalte dela Vlad Dracul. Monogramul e de asemenea cu
mult mai inalt. Deosebirile acestea, precum si deosebirile de stil, tap.
de celelalte doc, ale lui Vlad (cf. d. p. 3411A4HH114), slut particularitag ale

') Orig. S 3afloldHHIM ; lat. Transalpina.

3) Orig. 11UTHO CaCOK ; se zicea pa,na deun'azi pinz5, Aseasa.
3) Nu poate fi decit Schunkebunck, Schonkebunk Schonkabonck
Bartholomeus, juclet al Brasovului la anil 1432, 1435, 1438, 1442-1443 si
1450-1451. Lista D-lui Fr. Stenner).
4) Mil. gres. Aanosk. Poate nn Dappner. --Un Petrus comes a fost
judet al Brasovulul la 1429, 1431, 1447. Un Depner se citeazg, in soco-
telele Brasovului la 1603. Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt
I, p. 23.
5) Vezi Arh. No. 179 = XLIII.
Oprirea exportului de bani saü metale pretioase era o imitare
a mAsurilor analoage luate in Ungaria pe vremurile acelea.

www.dacoromanica.ro
diacului domnesc. Din scrisorile pastrate la Brasov, No. 193 (a lui Vlad
Tepes) sanfarat mult cu dinsa. Am pus-o in an. 1443, intiiu, fiindcl in
acest an era judet Schonkebunk, pe care 1-am identificat cu §ontumus,
al doilea, fiindc& iu anul urmator se constatii in adeviir, dintr'o scrisoare
a voevozilor Ardealului Nicolaus Ujlaky si Than Hunyady (16 Oct. 1144
a Vlad Dracul bAtea in vremea aceea moned& la Brasov, cu invoirea
regelui unguresc ; era moiled& regala, i baterea el i se concedase de rege
,.pentru apIrarea regatulul". Voevozil cer Brasovenilor ceea ce era
dreptul i atributiunea lor sa." ingâclue lui Vlad cusionis monetarum
regalium in vestri medio continuationem" ; ei le promit explicgrl peste
vre-o 16-17 zile clud vor sosi la Brasov, de unde aveau sa, mearea in-
tr'o important& misiune la voevodul transalpin (copie la Acad. Rorn. ;
orig. In arh. Brasovului). Cf. scrisoarea Jai Antonie, arh. No. 548 : inten-
tiunea ce avea acesta sä mute hereghia" dela Sighisoara la Brasov se
realizase cleci inainte de 1444.

L.
Puternicului si vrednicului de orice slava, i cinste
prea lubitului meil frate, voevodului Ardealului si al
Sacuilor i panului de TeMisvar, lui lianas voevod,
euviincioase i einstite inchinaciuni ti-aduce prea lubi-
torul frate al domniei tale Io Vla d, voevod i domn.
Fiindca In mai multe rinduri al trimes la domnia mea, ea
sa alba dreptate saracii, sa fie in stirea dOmniei tale,
ca dreptatea asezata de domnii de mai nainte asa am
lasat-o i eu, i porunca domniei tale am implinit-o :
dar slugile domniei tale dela Bran sä stil ca I-au istovit
pe saraci. Si te rog pe domnia ta sa faci domnia ta asa
ca sa alba, saracil dreptate. i Dumnezeii sä inmultasca
anii domniel tale.
Monogram ; pecete micd, ovald i lungeireallt, cu legencla ilisibilet.
Arh. No. 173 ; Ma. No. 38.
1441. Hunyady a fost numit voevod al Ardealului la 1410,
eurind dup.& incoronarea lui Vladislav I. Cf. Fessler II, p. 164 ; Frak-
ndi Vilmos, A Hunyadiak és a Jagellók kora, Budapest 1896, p. 24.
Scrisoarea de mal sus 1-a adresat-o Vlad Draeul la 1444. Din 7 August
acelas an avem dela dinsul o scrisoare latineasea att.. Brasoveni, in care
se plinge impotriva castelanilor din Bran, earl nu observi, conditiunile
tratatului inchelat de Brasoveni en tatal sü Mircea o confirmat nu
do mult de insw;;1 Hunyady. Vlad confirm& totusl din noil prin aceast6,

www.dacoromanica.ro
54

scrisoare tratatul din 1413 (copie la Acad. Rom.). Despre neajun-

surile pricinuite color din tara rumineasa si Brasovenilor de cAta
pIrcalabii dela Bran ne instrueste o scrisoare din 26 Aprilie 1488 a
regelni Aibert, din care se vede c ei luau vAmi nedrepte dela ne-
guatorn mmmi, ceea co era o pagubA i pentru Brasoveni, cci tara
rumineascA lua represalii. Regele porunceste sli se inceteze cu aceste
exactiones", 48 cind vin i cind se 'ntorc cu marfa, negustoril trans-
alpini (copie la Acad. Rom.). Aceste neajunsuri nu inceteazä insb, nici
mai tirzit. Asa la 1468 voevoclul Ardealului Pongrácz porunceste
castelanilor s'a nu mai pue pledici Brasovenilor ce marg in Trans-
alpina" i sl nu provoace represalii din partea donanulni rumin.
(copie la Acad. Rom..).

LI.
Jo Vla ci, voevoci. i domn. Scrie domnia mea prie-
tenilor domniel mele, plrgarilor din Brasov. *i va
rog ca pe niste buni prietenI al mei, pentruca mi-a dat
Dumnezeü i norocul crestinilor in minile mele aceastä
cetate, ce era a paginilor, i pentruca armele ce erat
inteinsa at ars toate i acum din not o intarim, 121 rog,
decl, sa m1. ajutati cu arcuri i cu sagell i cu pustl,
si sit ne datl salitra 2), ca sa facem praf i sä-1 asezam
in cetatea, care este taria i a voastra si a noastra,
a tuturor crestinilor. Si iarAsi, ce are sa va spuna sluga
domnibi mele Dragomir, sa-1 credeti, ca sint vorbele
domniel mele. Si Dumnezet sa va bucure.
Monogram; pecete ovald i lungdrealci, plerdutd ; actresa: priete-
nilor domniei mele, pirgarilor din Bravo. ilrh. No. 174.
1445. Cetatea de care vorbeste aci Vlad Dracul trebue s fie
Giurgita, pe care il pierduse Alexandru la 1132, far Vlad ii recu-
cereste prin Septemvrie 1416, In unire cu cruciatii lui Wavrin, dupa,
ce pe la sfirsitul Ira August acelasi an el cuceriserl Silistria. tn
memoriile lui Wavrin se povesteste pe larg, cum Vlad se silea sa
dovedeascrt cruciatilor insemnAtatea acestei cetati pentru crestini in
luptele viitoare contra Turcilor ; afarl de aceasta, zicea el, cetatea fu-
sese zidit de tatäl si.ü i de drept Ii apartinea prin urmare lui. Re-

1) Orig. H4np4s4.
2) Orig. C46101111110, salnitrum.

www.dacoromanica.ro
 55

cueil des croniques et anchiennes istories de la grant Bretagne, ed.

Dupont (Vle volume, livre Pr, chap. xvn). Cf. lorga, Studil i doe.I1I,
p. xxv. Scrisoarea de sub No. 174 trebue pus& asa dar in Sep-
temvrie sail Octomvrie 1145.

LII.
Io Vla d, voevoci i domn al intregii tari a Un-
grovlahiel. Serie domnia mea prietenilor domniel mele,
pirgarilor din Brasov : trimes-arn pe credinciosul boer
si sluga a domniei mele, pe Ivan Polivar, i cele ce va
va spune voua sa le credeti, cadi sint vorbe adevarate,
din gura domniei mele. i Dumnezeil sa va bucure. Si
lara§i va zic domniilor voastre ca unor buni prieteni ai
mei: se aflä acolo printre voi Mihail logofatul ') §i Par-
doi, vrajmasii mei. Et1 pe toti i-am iertat, dar pe acestia
nu-i iert; §i. cum nu-I voit erta eu, tot asa §i vol sa-I
raspingeti dela voi, daca-mi sinteti prieteni domniei
mele, i sa nu stea in inutul vostru.
Monogram ; pecete mijlocie, rotandd, ca legendd cirilicd foarte met-
runki, din care se distinge numal cuantal 341111411HliCskIAM adresa :
prietenilor domniei mele, palgarilor (sic) din Brafov.Arh. No. 166 ; Mil.
No. 32.
1444 1446. Banuesc ca aceasta scrisoare este dela Vlad Dracul,
si anume din ultimil ani al domniel lui, flindca caracterele el paleo-
grafice ma silesc a o plane in prima jumaAate a sec. 15-lea; ea este
contimporana cu No. 164, 165, 167, 171, 173, 177, 180, 181, 185, 188,
139, 191, care toate sint dela Vlad Dracul.Mthail logofatul este
boerul de mai tarzid al. lui Vtadislav Dan : 1451, Martie 23 (arh.
stat., manast. Dealului XI, I) si 1453, August 2 (arta. stat., manast.
Dinteun Lemn VIII, 1). Pe Pardoi i pe Ivan Polivar nu I-am gasit
in documente. Cu 3,111sdHHFICK6IM% din pecete, termin ce nu 1-am in-
tilnit in alte peceti, comp. 3411114111M din scrisoarea No. arh. 192.

LIII.
Io V I a d, voevodi domn. Scriedomnia mea prie-
tenilor domniel mele Brasovenilor, pirgarilor tuturor,
1) Mil. gres. MI1)(411AK W *rr.

www.dacoromanica.ro
56

intregii Birse, celor marl i celor midi : stiti b ine

cum v'ain aparat eg pana acum de TurcI1) si cum imi
puit capul dag averea, bucuros fiind ca sä nu va
fie voila rag. Si pe linga asta, ma muncese si ma gin-
desc sa fiti tot asa i de-aci inainte, cu dreptate fata de
stapinul meg craiul. Dar Vol' va purtati cu gincl rat
asupra mea. Asa, am avut un om bun in Tirgoviste, pe
Zanvel2), 'far oamenii vostri din cetate I-at esit in
drum Ca sa-1 omoare i sa-I fa si avutul lui. Eti nu fac
nici un rag oamenilor vostri, ci ii las sa mhble slobozi,
ca sa se hraneaseä. Deaceea va zic: de nu-mi yeti da
in mini pe vrjma i cu tot avutul pe care i 1-a
luat : doua sute si cinci zeci de florini si cinci sute de
perpere i sabia si hainele de Iprig. $i punga cu 300
aspri i inelul de mar') in pret de 10 florini i coarda
sapea, de nu-rai -yeti da intr'o saptamina pe vrajmas
impreuna cu aceste lucruri, ce voig face impotriva
cetatii i impotriva voastra, aceasta s'o razbune Dum-
nezeti pe sufletele voastre ; fiindea, de-asi sti ca am sa
pier, spre rusinea mea, si tot nu voit ingadui peirea unui
om bun al met, ci va voig räminea dator cu foc. Si
in curind altfelig n'are s6 fie.
Monogram ; pecete mica, ovala,culegenda : t IW4H R1144, 11WHRWA4 f CHH
adresa : .Brafovenilor,tuturor, pirgarilor i BIrsei intregi.Arh.
At[IIVIA] j
No. 154 ; Mit No. 29
0. 1438-1440.

LTV.
1 o V1 a d, voevod ii domn al intregii tar]: a Un-
grovlahiei. Serie domnia mea inchinäciuni prea plecate
oaspetilor i prietenilor domniei mele, judetului i tu-
turor pligarilor din Brasov. Si sa va, fie in stire ca
') Alusie la campania turceascA din 1438.
2) Orig. 3.1HR(A4 j Slit. 341124M
3) Orig. WT M4A14Atal j cf. adj. bulg. manalteR de aur, din neogrecescul
11"271".

www.dacoromanica.ro
 57

omul pe care 1-ati prins, sa stii i sa credeti, pe su-

fletul si pe credit*, domniei mele, sa stiti ea nu este
vinovat; nici n'a Ora pe nimenea, nici n'a vorbit rati
de nimenea. De-1 yeti omori sa ii yeti face alt rat,
tii vol apol. Mgati dar de seama s nu va pierdeti
sufletele. Si am trimes la vol pe credinciosul si cinsti-
tul boer al domniei mele, pe jupin Mihail ; cele ce va
sa. Ira spuna, sa le credeti, caci shit cuvintele adeva-
rate ale domniel mele. Si Dumnezeit s Va bucure.
Monogram ; pecete micd, ovald ci lungdreatd, ca la 1Vo. 173 ; adresa:
judeulu i tuturor pirgarilor din Bravo. Arh. Ico. 188 ; Mil. Ko. 47.
1133-1116.Jupinul Idihalt, pe care nu 1-am L'asit in documen-
tele interne ale lui Vlad Dracul, poate sb, fie Mihail, protovistiarul
lui Dan II dela 1421 (No. .XI). In casul acesta, scrisoarea ar fi de
pus pe la inceputul domniel lul Vlad Dracul.

LV.
loan Vla d, voevod si domn. Serie domnia mea
pirgarilor din Brasov Inchinaciune pAna la pamint, ca
unor buni prieteni al mei ; i Tata am trimes pe jupin
Spanopul 1) la voi: cele ce va spune domniel voastre,
sa le credeti; sInt cuvintele mele.
Monogram ; pecete mica, cu legenda : * inan * wlad * wai-
woda; fdrd adresd. Arh. No. 185.
1133-1446.
LVI.
IoVla d, voevocl i domn. Serie domnia mea bunilor
mei prieteni, pirgarilor din Brasov: v'am scris mai
nainte i va sera"' i acum, c. oricine va veni din
aceasta tara fara cartea domniei mele, vol sa.-1 opriti
ot sä-rni dati de stire domniel mele. Daca vor fi cu do-
bitoacele lor, sä mearga, dar daca vor fi cu cal furati '),
sa le facem rvü, ca imor oameni rM. Cad sa. tiI ca
1) Un Grec, prob. de origine albaneza.
2) Orig. 4JII, H EXAXT CIL KOIIH KOIACHH j Mil. ns KOHH, d MH.

www.dacoromanica.ro
58

ne-ati golit tara de cal. Tar de nu yeti* face aceasta, sa,

stitI ea am sa fac razmirita cu voL Altfeliu sa nu fie.
Si Dumnezeu sã va bucure.
Monogram ; pecete micd, stricatd ; adresa pirgarilor din Brapv,
prietenilor mei credinciofi. AM. No. 165 ; Mil. No. 31.
1433-1446.
LVII.
To Vla d, voevod i domn. Serie domnia mea
prietenilor domniel mele, tuturor pirgarilor din Bra-
§ov, marl si micI, i va porunceste clomnia mea: voi
stitl foarte bine curn a fost treabS lul Martin. Acum a
venit la clomnia mea si sl-a pus capul la picioarele
domniel mele, ca e sluga credincioasa domniel mele.
Decl va, dati de stire, ca la oricine ar avea el marfa,
orl cita ar fi, sä l-o inapolati, Si sa nu i se plarda nicl
un fir de par, cacI e sluga credincioasa domniel mele.
Altfel sa nu facetl. Si ce are la Pat[a]i Tanas vol stitl,
ca mi-a spus sluga domniel mele Martin. Acestea toate
sa i se intoarca. Si ce va vor spune slugile domniel
mele, Voloder si Martin, sa-Y credeti. Si Dumnezeu sa
va bucure.
.21'Ionogram ; pecetea perdutd; adresa : bunilor mei prieteni, pirga-
rilor din Brapv. Ark No. 184 ; Mil. No. 44.
1483 1446. Patai lanä§ e pomenit in No. arh. 179, lar Vo-
loder in No. arh. 168. Asupra lui Martin vezi No. cxoviir §i oc.
LVIII.
I o Via d, voevod i domn. Serie domnia mealni
Stolca Harsean i tuturor boerilor olteni, i asa va
porunceste domnia mea: pe cel ce yin din tara ungu-
reasca cu marfa, s nu-I bintuitY; dar iarasl, din acea
marfa sa nu lasatI sa se intoarca indarat') nici cit un
fir de par, dupa porunca domniel.mele.
Monogram ; pecete mica, ovald ; Wei adresd.Arh. No. 187 ; ma.
No. 46.
1433-1446.

]) Orig. Ha wn-k-r; Mil. gre§. H4 WATtH1-1.

www.dacoromanica.ro
 59

7. Vladislav II sail Vladislav Dan.

(1416-1456) ')
LIX.
I o V1 a d [i] s 1 a v, voevod i domn al intregif 011
a UngrovlahieT. Serie domnia mea credinciosilor prie-
tenT aT domniei mele, pirgarilor din Brasov. Ai trimes
la domnia mea pe boerii vostri Cirstea si Tomas pen-
tru lucrul acelor pore) ce s'aq luat. Decl Tatä am in-
tocmit cu ei 2i si am orInduit asa, cd platesc eIi sara-
cilor, pentru dobitoacele lor, aspri 4000, Tar vol sa-ml
plIlil mie. Si am intocmit, ca sa umble oamenil vostri
slobozi pe aici, sa se hraneasca i sa n'aiba grije de
nimica. Si mai mult despre mesa porci sa nu se po-
meneasca. Cit pentru drumul Prahovei, sa va fie slo-
bod pe unde poftiti, i s ne inem de asezamIntul cel
vechiii, dela eel dintIT domni, i vois i noT. Altfel sa
nu fie. Si de-acum inainte, daca se va face oamenilor
Asupra anilor de domnie al acestul Vladislav exista indoeli.
DI. Gr. Tociiescu II face sa, domneasca dela 1452-55, punind inain-
tea lui pe Danciu 1446-52 (Manual de Istoria Rominilor, ed. II (1900),
p. 176); DI. D. Onciul, in cursul sad, II pune intro 1451-56, adini-
tind inaintea lui pe Dan III 1416-51; ell II pusesem (in Vlad To-
pes, p. 69) dela 1448-56, admitind cadela 1416-18 a domnit Dan III.
Acest Dan last pare ea n'a domnit; nu ni s'a pastrat nici un docu-
ment dela dinsul ca domn. Intrepretind mai bine decit mine seri-
soarea lul Vlad din 31 Oct. 1418 despre lupta dela Cossovo, Dl. Iorga
aratk in Studil §i documente III, p. xxvmrx, cS. acest Vlad este
identic, cum admisesem de altmintrelea si e in Vlad Tepes p. 68,
cu Vladislav si c domnea la 1448 ca domn de sine stapinitor. Este
deci probabil c pe el I-a pus Hunyady in scaun dupa rapunerea
lui Vlad Dracul. Documents interne dela el cunosc in arbivele sta-
tului patru: din 28 Martie si 1 August 1451, din 2 Aug. 1153 si din
15 Aprilie 1450. Vor fi poate si altele.Intreaga'controversh este ex-
push in mod foarte complet de Dl. lorga, I. c. din Studil i docu-
mente III.
2) Orig. GTO C HH STI,KMHX ; Mil. gres. ETO CHX H ST% Cf M HX.

www.dacoromanica.ro
 0

vostri vre-o strimbatate, sa, vie la mine. Si sa va bu-

cure Dumnezet. Seris Dechemvrie in 17.
lo Vlachs lay voevod, din mila lui Dumnezeil domn.
Pecete mifiocie cu legenda: t iw BAkidicAdaa. Romom H Hk feird a-
dresd ; pe dosul scrisorii o notid latind cu data 1452. Arh. No. 25;
Mil. No. 64.
1452.

LX.
Io V lad [i] s I a v, voevod i domn al intregil tary
a Ungrovlahiel. Serie domnia mea eredinciosilor i bu-
nilor mei prieteni, tuturor pirgarilor brasoveni, marl
si mici, ca unor bunl i iubitd oamenl al' meL AIT tri-
mes aici la clomnia mea pe oamenil vostri bunl Gaspar
ci Tej 1), pentru lucrul i toemeala ce-am avut intre
nol i ce-am fagaduit. Decl, oameni buni, ce am in-
tocmit eü cu Vol, la aceasta ramin, i frata al mei WI.
numese : dar liniste n'am 2), cu toate slujbele ce am
slujit i cu tot singele ce ne-am varsat, ett i eu boeril
mei si cu tara mea. pentru sfinta coroan i pentru
tara ungureasc i pentru erestinl. Si de cite orl nu m'am
jurat eli cu parintele met Iones voovoclul; dar el n'a
nut sama de asta, i slujba mea nu I-a fost draga. Caci
nu-I ajunge gobarnatoria tarii unguresti, ci trimete sa-mi
la ocina mea adevarata si tarisoara mea Fagarasul si
Amlasul, si se munceste cu rati asupra mea. Dar daca
el IT calca fagaduinta i juramintele ce a legat eu mine si
daca ealca peste slujba mea, Dumnezeu sa se razbune
asupra celui ce nu pazeste dreptatea. Iar domnia rnea. in
nevoea mea, nu voila parasi ce este al meü decit odata
cu capul. Sa stiti ea pier cu rusine, dar ce voili putea,
voiti face, i DumnezeU sä plateasca i sa vada ea sint
in nevoe. Iar cu domnia voastra, cum am fagaduit, asa
voiü raminea, cit voiti putea sa iü. Doar sa ma des-
') TJn Theys, Theysch sail Theysz, nume obicinuit prin sec. 15
§i 16 la Sa§il din Transilvania.
2) Orig. HOKOd Hf HMAM j Mil. gre§. HOCE4 (?) HE HAUM.

www.dacoromanica.ro
 61

parta de vol vre-o mare nevoe. i 6ind flu voiti mai

putea, vol imi yeti crede. i sa Ira bucure Dumnezeil.
Monogram ; pecete mzjlocie, cu legenda t IW HeilAHMIR HOEROM H
rms. Arh. No. 28 ; Mil. No. 67.
1448-1453. La 1413 Hunyady nu mai era gubernator al linga-
riel. Supararea lul Hunyady, care pusese, la 1446, in scaun pe Vla-
dislav Dan, î1 are originea in atitudinea acestula pe timpul luptel
dela Cossovo. Cf. lorga, Studii i doe. III, p. XXVIE ix.Gaspar e
de sigur unul din cel dol pomeniti de Tepes in scrisoarea din 1436,
Sept. 6 (copie la Acad. Rom.).

LXI.
Io Vladisl av, voevod i dornn. Serie domuia
mea prietenilor domniei mele, pirgarilor din Brasov.
Vedeti. ce facetl: cu mine vreti sä fiti in pace, far
singuri nu umblati in legea cea dreapta. Spuneti-mi,
de ce ati oprit scuturile omului met Radul Neanciu?
Daca va e voea sa nu cumpere oamenii mei arme i)
Si scuturi, atunci spuneti mesterilor vostri sa nu vinda,
oamenii mei nu vor cumpara. Dar dupa ce ail cum-
parat, sa si le aduca, i,ar de aci inainte vor sti
[ce sa laca]. Iar daca nu le veV: slobozi lor aceste scu-
turi, domnia mea nu voiti lasa pe saracii mei in pagnba.
Si Dumnezeq sa Ira bucure. Si vama, va rog, sa nu-i
luati nici un fir de par.
Monogram ; pecete mijlocie, ea la No. 25 i 28 ; adresa: pirga-
rilor Brafovului. Arh. No. 127 ; Mil. No. 63.
1448-1456.
Dela Vladislav II mai avem o scrisoare catra Brasoveni si Rij-
novenl, pentru niste oi ce aü cumparat oamenil sM I pe care le-ail
luat pe ned.rept din Dragoslavele si dela Ruck' niste supusl al lor.
Cere sI li se dea indarat. Arh. No. 126; pecetea rupta; in mono-
gram si titlu Racau, ca la No. 25 si 28. Caracterele paleografice ale
No. 126 si 127 saman a. foarte mult cu No. 25: semiunciala, cerneala
albastrue ce bate in verde ; monogram mare si in linil groase. Nu in-
cape indoeala c toate patru sint dela acelas domn.

I) Orig. wiltWia ; sub cuvintul acesta trebue inteles in deosebi

pustl sail tunurl.

www.dacoromanica.ro
62

8. Vlad II Tepe§.
(1456-1462. 1476)

LXII.
Io V la d, voevocl i domn al TntregiT Ungrovlahii.
Serie domnia mea bunilor prieteni ai domnieT mele, pIr-
garilor din Brasov situturor,Birsenilor, marl' si midi, cd
prea cinstitã inchinaciune va aduc ca unor bunT prie-
teni aT mei. i s va fie stiut domniilor voastre, ea, tot
ce mi-a poruncit stapinul si fratele m&l mai mare Mihai
Siladi, vreat sä tin ; i Tau pe credinta si pe sufletul dom-
nieT mele sa tin bund pace cu voi, sd fie slobode
toate drumurile i sa vie oamenii vostri la noi sa cum-
pere si sa vinza slobozi, fard nici o grije i fail pa-
guba, ca si cum ar umbla prin tara voastra. Asisderea tti
oamenii nostri sd, mearga, slobozi la voT, fara nici o pa-
gubd, cum mi-a fagaduit stdpinul i fratele meil MihaT
Siladi. Dar de aceasta ma tin numal atita, cita, vreme va
tine si el pace cu voi ; atita i eti. i Dumnezeti sa Ira
bucure. Scrisa in Rucdr, luna lui Dechemvrie 1.
fo Vlad voevod, din mila luT Dumnezed donm.
Pecetea i adresa lipsesc. Ark. No. 193 ; Mil. No. 49 (atribuitd
gresit lul Vlad Dracul).
c. 1456-1458, cind Tepe§ se bucura de sprijinul si increderea
lui Mihal Szilágyi, Arula Sasil se plInsesefa de prAc15.ciunile dom-
nulul romin. Guvernatorul Ungariel le faspunde din Buda A caute
a trhi In bun5. pace cu el. Engel, Geschichte der Walachey, p. 174:
Iorga, Convorbiri Literare XXXV, p. 150 si urm.

LXIII.
I o VI ad, voevod i domn. Serie domnia mea cre-
dinciosilor domnului nostru cralului i bunilor mei
prieteni multh sanatate i inchinaciune, judetului i pir-
garilor din Brasov. Si am trimes pe jupIn Stoica ar-
masul la domnia voastra i ce va vorbi domnieT voastre,
domnia voastra sag credetT, cacl sint cuvintele adeva-

www.dacoromanica.ro
 63

rate ale domniel mele. Altfel nu este. Si Dumnezeil 52

va bucure.
Fdrd monogram ; adresa: judelulul i pirgarilor din Bra§ov ; pe-
eete micd, cu legendd latind indescifrabili: cele doud figuri de pe pecete
ad forma busturilor din prima jumdtate a sec. 15-lea. Arh. .Z1ro. 162.
c. 145G-1458. Stolca armasul este poate klentic cu Stolca
paharnicul dela 1458 (Bogdan, Vlad Tepes, p. 75). Vlad Tepes latex-
vine pentru dinsul pe lInga Brasovenl, prin scrisoarea de sub No.
arh. 190, prin care 11 roagh pe acestia sa-1 faca dreptate hit rjupin
Stolca armasul". care avea o datorie la ICERfp rhiSA" (laver Pal).
Far& boe si. data ; fat% monogram ; pecete cu legen(Ia latina, stricati.
Dupa caracterele paleografice e contimporana, cu No. 143 si 102 ; ar
putea fi push si in prima jumatate a sec. 15.

LXIV.
Io Via d, voevod si domn. Serie domnia mea
multa sanatate bunilor i IubiVlor prieteni ai domniel
mele, judetuluf i celor 12 pirgari din cetatea Braso-
vului. Si iatA v'am trimes niste bo si vaci domnieT
voastre de cinste, sd vi-I ImpArtitl; §i cII vor fi, dorn-
nia voastra sa-mi scrietl carte can domnia mea, ca sa
still cite bucati v'ai1 dat, i sa fie spre credinta oame-
nilor ce t.efl minat la domnia voastra. Si Dumnezeti
si va inmultasca anil cu bucurie, amin.
Ion Vlael voevod, cu mila lui Dumnezet, domn.
Pecete micd, cu legendd latind, identicd ca mdrime i forma cu
cea dela No. 162 ; adresa: bunilor ci luhiilor prietenl al domniel mele,
judefului t i celor 12 pirgarl din Bravo. Arh. No. 208,
c. 1450-1458.

LXV.
Io Vla d, voevod i domn. Serie domnia mea in-
chinaciune1) bunilor prietenf aT domniei mele, pirgari-
bor din Brasov, si va dat de stire ca, acest om al nos-
tru Dimitru 2) a fost cumparat niste otel, si era pace
1) Orig. XIIHTH3MO.
2) Orig. WHFIBH 1411WH 111040 AHMLITIIIK Dimitru. i tovarásil lul.

www.dacoromanica.ro
GI

atuncP), dar voi n'ati: vrut sa-1 läsatT sa aduca incoace

otelul, ci i 1-ati luat. Deci va rog : safl sa-I intoareeti
otelul, sail sa-1 datT indarat ducatii: una din doua sä i
se intoarca, caci in paguba nu putem sa-1 lasam. Si
Dumnezeil sa va bucure. Scris Dechemvrie in 8.
Monogram ; pecete mijlocie, cu legencici in litere foarte marunte,
din care se clisting numai cuvintele : WhCfli 3EMAH SrrpogAa(eicKon; partea
qtearsa pare a fi fost: f IW !MIA HOEHOM li rues; adresa : pirgarilor bra-
-
fovenl. Arh. No. 210.
1456-1162.

LXVI.

Serie clomnia mea vamesilor din Rucãr si va gra-

este domnia mea: in ceasul in care veti vedea aceastä
porunca a domniei mele, in acelasi ceas unul din voi
sa plece la Brasov si sa dea de stire Brasovenilor pen-
tru vestea ce mi-a venit de lucrul Turcilor, ca sa stie
si el ea nu e nimic adevarat2) ; i vroea unul din el
sa vie in solie la clomnia mea, dar indata ce a allat de
vestea aceea, s'a oprit. DecT, cel ce vroea sa vie, sa, vie ;
Tar de nu va vrea sa vie la domnia mea, atuncivamesul
ce se va duce la Brasov sa se intoarca la domnia mea,
sa-mi dea de stire. Iar pe omul ce va aduce aceasta
carte sa-1 lasati sa se duca la casa lul. Iar daca solul
acela va vrea sa vie la domnia mea, sa vie cu el si
vamesul ce se va duce la Brasov. Altfelit sa nu fie..
Monogram; pecete r4ijlocie, identica cu cea dela No. 210: literile
chirilice foarte milruinte, dar qterse. Arh. No. 175.
1456-1462. Poate 1naintea expeditiel tureet1 din 1462.

LXV11.
Intru Christos Dumnezeü credinciosul si de Chris-
tos iubitorul, Io Vlad voevod, si din mila lui Dum-
') Orig. H CHAO ECT no AuipS.
2) Orig. Aa endAT, HE I uuuuuua ail TO.

www.dacoromanica.ro
 65

nezeii domn al intregii tari a Ungrovlahiei, da domnia

mea aceasta porunea a domniei mele prea cinstitilor
si credinciosilor i bunilor prieteni aT domniel mele,
judetului i celor 12 pirgari i tuturor celorlalti ceta-
teni din marea cetate a Brasovului, si tuturor priete-
nilor mei color buni din intreaga tara a Birsel, marl si
mici : ca sa le fie lor dupa vechiul asezamint, cum a fost
si in zil el e de mai nainte, Inca din vrem ea lui Mircea voe-
vod i pana in zilele parintelui domniei mele, ale marelui
Vlael voevocl, Qi-ap of si in zilele dornniel mele. Deci
poruncit-a domnia mea sa fie si demi inainte dupa acel
vechin asezamint : de-acum inainte scala 1) ce a lost, SA
nu mai fie nicairi in taxa domniei mele, ci sa fie slo-
bod i volnic fiece om sa tirgueasca i sa cumpere i sa
vinza fara scala 2). Si iarasi, de lucrul ceril, ingaduit-am
domnia mea sa fie slobozi sa cumpere prin toate tir-
gurile i prin toate tinuturile si in fiece loc din tara
domniei mole, cum a fost si mai nainte asezamintul
cel veehiü si cum a fost i in zilele domniel mele, tot asa
sa fie si de-aci inainte, cit voiti fi in viata domnia mea ;
si sa cumpere slobozi din toate cite le va fi de tre-
buinta SI ce vor voi. Si iarasi, cu privire la vama lor,
cum a fost asezamintul cel vechiti si [cum a fost] in.
zilele domniei mele celei dintiiü, tot asa sa fie si acum
si de-aci inainte, fie prin tirgurie din tara domniei mole,
fie sub varnile de plaiuri : sa plateasca vama dreapta,
cum at plata si mai nainte si in zilele domniei mele,
far alte vami nimenea sa nu indrazneasca a ridica, sat
a-i bintui, nici parcalabii de orase, nici vornicii, nici
vamesii de oras, nici vamesii ce sint sub vamile plalu-
rilor, nici la Dunare, nici alteineva din diregatoril saü
slugile domniei mele. Caci oricine ar voi sa le strice
asezrunintul cel vechin Si ar voi sa ,le ia mai mult de-
cit ce este scris in cartea domniei mele, acela mare

') Orig. CK4A4.

2) Orig. RE3 CI(4AS.

67332 5

www.dacoromanica.ro
66

rau i urgie va avea sa primeaseä dela domnia mea.

Altfel n'are sa fie, ei dupä porunca domniei mele. Solis
in Octomvrie 7, in marea cetate a Bra§ovului, in anul
6985 (=1476), temelia a 4a
Monogram, pecete mica cu legendd latind.Pergamentul No. 773.

LXVII1.

Io Vla d, voevod i domn. Serie domnia mea

credincio0lor §i bunilor i dulcilor i einstiOlor prie-
teni al domniei mele, judetului i pirgarilor din Bra§ov.
Si W. dati. de §tire prin aceasta ca am biruit pe vrajrna§ul
nostru Laiota §i ca. a fugit la Turci. Deci, v'a slobozit
llumnezeil calea. VeniT, eu pine 0 cu marfa, §i va
hraniti, caci a facut Dumnezeil sa fim acum o singura
WA.. Si orice v. va spune sluga domniel mele jupin
Ratundul, sa-1 credeti, cad sint adeväratele cuvinte ale
domniei mele. Altfel nu este. Scris in Noemvrie 8, la
Tirgovi§te.
Monogram, pecete mzjiocie, 4 i4ld ; adresa : prietenilor domnid
mele, judetului i pirgarilor din Brafov. Arh. NO. 145.
1476. Cf. scrisoarea lui tefan Báthory din 11 Noemvrie
1476, care spune aproape acela§ lucru (Bogdan, Vlad Tepe§, p. 35).

LX1X.

Io V la d, voevod i domn al intregii WI a Ungro-

vlahiei. Serie domnia mea bunilor §i iubitilor prieteni
ai domniei mele, judetului i pirgarilor si tuturor prie-
tenilor mei din Bra§ov 0 din Birsa, i va. da §tire
domnia mea, cumca cu voea lui Dumnezet mi s'a
inchinat toata tara rumineasca si totl boerii ; §i v'a
slobozit Dumnezeil drumurile pretutindeni, i pe la
Ruck. i pe Prahova i pe Teleajan i pe Buzau.

www.dacoromanica.ro
 67

Deci umblati acum. slobozi pe unde va este voea

hraniti-va. Dumnezet sa, va bucure.
Monogram ; pecetea perduti ; adresa : bunilor i lubitilor prietenl,
al domniel mele, judefulul i pIrgarilor din Brapv. Arh. No. 172.
1476, Octomvrie sat. Noenivrie. Scrisorea samln 5. cu a pri-
vilegiulni din 1176 (No. arh, 773).

9. Dan pretendentul.
(c. 1456-1460)

LXX.
Dela Ion D an voevod, fiul lui Dan, al mareluI
voevod, si dela doamna WI Dan voevod, multa sana-
tate si inchinaciune prietenilor no§tri Brasovenilor,
soltuzuluI i tuturor pirgarilor din Brasov. latä va ru-
gam, si Dumnezeil sa vä povatueasca, sa va aduceti
aminte de slujba lul Dan voevod, parintele i domnul
nostru, care a slujit cretini1or. Dumnezeil sa va pova-
tueasca sa ne ajutatl cu ceva banl 1) in vremea aceasta
de saracie, cad l. vrem sa trimetem Taras1 oamenil nostri
la chesarul-cralul, dar n'avem de unde cheltui. De putqi
sa ne ajutatl, vom sluji i noi domniilor voastre i va
vom avea in mare dragoste, daca ne va ajuta Dum-
nezeil.
Monogramul lipsqte ; pecelea e rupki ; adresa : prietenilor 91o§tri
judeylor (mAgim) i pirgarilor din Brapv. Arh. No. 12 ; Mil. No. 53.
14:.6-1459. Dan umbla st fastoarne pe Tepe§ Ind, din pri-
mul an de domnie al acestula. La 17 Dechemvrie 1156 Ladislail Hu-
nyady, comite de Bistrita si capitaneus generalis", s6riea din Kechke-
meth Brasovenilor, c5, regele a triraes pe Daan" s5, alunge din scaun
pe Drakula, care i se arAtase necredincios" sir! ruga sA-1 ajute in
In treprinderea sa (copie la Acad. Rom.).

') Orig. Cis KEIVIHron% ; ung. koltseg cheltuealá, chelciug (In tex-
tele vechl arde1enest1).

www.dacoromanica.ro
68

LXXI.
Io D an voeva, print 1) si domn al intregil tari
a Ungrovlahiel. Scrie domnia!mea inchinaciune cu dra-
goste i aduce, en multa dragoste, cinstite inchinaciuni
pana la pamint jtidetailui din Brasov si pirgarilor, ca
unor parinti i buni prieteni al mei. Sa stip' ca m'a
trimes cralul si totl iobaghii 2) i mi-a dat stapinul met
craiul tara Ardealulul i Birsa i Sacuimea, ea sa mearga
cu mine sa-mi dobindese tara. M rog i cer dela dom-
niile voastre, sa-mi fiti parinti i prieteni. stig bine,
cit de bun a fost pentru vol tatal met Dan voevod;
et, daca-mi va ajuta Dumnezet, am sa va fit si mai
bun. Ma rog de domniile voastre, Dumnezet sa vä
povatueasea, sa ma ajutati cu ce putetl, fie cu arme, fie
cu haine, caci gloata mi-e goala. i ce stiti despre
Draculea, sa-mi spuneti. Si Dumnezet sa va inmul-
tasca anil domniilor voastre.
Jo Dan voevod din mila lui Dumnezet domn.
Pecete mica, rotunda, ilisibill ; adresa: judeplui i pirgarilor
din Brafov. Ark. iVo. 9 ; Mil. No. 51.
1460.
LXXII.
Io Dan voevocl, domn al intregii tari a Ungro-
vlahiel. [Sa stip] ct m'a trimes craiul Mateas si am
venit in tara BIrsel, i venit-at judetul i pirgaril din
Brasov si oameni bateini din tara Birsel, i ni s'at
plins, cu inima insingerata ni s'at plins de cele ce a
facut Draculea, vrajmasul nostru, si cum el n'a tinut
credinta stapinului nostru CraIU1UT, ci s'a dat Turcilor.
Acest lucru inteadevar 1-a facut, Invatat de dracul 3).
') Orig. *Strruu ; germ. Fiirst.
2) Nobilii ; orig. WK4AH. din ung.jobb-ág nobil, jobbagio din docu-
mentele vechl.
2) Orig. 6,1111-1HA HCTHIhI 11,18qUI WT APdalE ; Mil. gre§. r4 6.101". B
un joc de cuvinte.

www.dacoromanica.ro
 69

Si s'ati dus multi negustori din Brasov, din tara Birsei,

cu pace In ara rumineascA ; pe acel oameni pe top.' I-a
prins i le-a luat marfa : dar nu s'a saturat numai cu
marfa acelor oameni, ci i-a prins si i-a pus in tapa, pe
41 de insi. Nu I-a fost destul cu acei oameni, ci s'a In-
dtrjit si mai tare si-a adunat 300 de copii din Brasov
si din tara Bsirsel, ce erati. la Tirgoviste i prin toate
tirgurile din tara rumlneasca ; pe acestia deci I-a adunat,
si pe unii I-a pus in tapA, Tar pe altii in foe. Iar pe
oamenii sAI 1) ce erau la Brasov el I-a chemat pe ascuns
la sine. Si-ail venit pirgarii din Brasov si mi-at spus
despre acei oameni, Ca ati marfa la Brasov acel ne-
gustori din tara rumineasca, 'far pirgarii le-an inchis
marfa i m'ati rugat pe mine sa le dati. povata. Iar cind
am auzit si am inteles domnia mea, am chibzuit bine
en boeril mei si mi-am spus vorba mea plrgarilor: sä
ia acea marfa i sa-si plateasca cu ea marfa oamenilor
lor si pe eel morti, far marfa aeeea n'are sa se plateasca
nici odata tarii ruminesti. Marfa, care este a negutAto-
rilor din Ora rurnineasca, sA nu se plateasca niel odata
din Brasov. Scris in 5 Aprilie.
Monogram; pecete mica, rotunda, ilsibilci ; in josul clocumentului,
la stinga, ce aceeop cerneala: t I
4 1ivA = H 44Aa 7w4:k]= si scrise
foldea (?). Arh. Ho. 11 ; .11Iil. Ho. 52.
1460.Scrisorile de sub No. arh. 8, 11 si 12 slut ale lui Dan, fiul
lui Dan II si fratele lui Vladislav II, celui care domneste pAn'a la 1456.
No. 12 este dintre anii 1456-1439, poate chiar din 1456, cind Dan
taia ca pribeag pe la Brasov i Feldimaa. No. 8 si 11 sint scrise
amindouã in 1400, dup5, ce Matei Cor yin imputernicise pe Dan s'a
porneascli contra lul Vlad Tapes care, cnrind dupb, moartea .1u1
Hunyady (11 August 1456), incepuse sit*. se dea in partea Turcilor.
In Transilvania se &flail atunci dol rivall al lui : Dan si Vlad CAW-
garnl. Presenta lor printre .Sasil din Transilvania i refuzul acestora
de a-I extrada explia, in mare parte, pustiirile fâcute de Tepe§ Pe
teritoride lor, mai ales prin a doua jumAtate anului 1460, si cru-
zimele neomenoase sávirsite asupra calor prinsi in tara rumineascL
Printeo scrisoare latina, dela Brasov, 4 Iunie 1460, 'rape§ cerea

I) Orig. cgoi moAlig ; Mil. CHH cure, caeace schimbi intelesul.

www.dacoromanica.ro
70

Brapvenilor predea pe pribagos" sfetnicului s'ail intim ( consiliarius

specialis") Woyko Dohricha, lar in casul clad el nu vor voi sa' vie cu
acesta, sA-1 alunge In fata lul Dobrita, cum ii f6gAduiser6, grin omul
sá Cristyan" (--=pArcalabul Kerstgion" dela 1476).Ex castro fluvii
Dombavicha, feria quarta quatuor temporum penthecostes 1460."
0 scrisoare latinA a lui Dan din 2 Martie 1460, aflAtoare in
arhivul Brasovulni i publicatA, dup0, o copie a AcIdemiel Romine,
de Dl. N. Iorga in Convorbiri Literare 1901, p, 149-150, aruncä o
mink mal deplina, asupra faptelor despre care se vorbeste in No.
arh. 11 ; intr'insa sint citatl toti boerii pribegi al lui Dan.
Asupra anilor 1456-1460 i asupra tragicel sorti a lui Dan,
care nAvAlind inteadevl.r la 1460 in tara rumineascA a cAzut in mi-
nile lui Tepes, vezl studiul foarte amknuntit al D-lui Iorga Lu-
cruri noub", despre Vlad Tepee, 1. c. din Convorbirl Literare.

io. Radul III cel Frumos.

(1462-1474)

LXXIII.
Io Rad ul, voevod. 5i domn. Serie domnia mea
multa sanatate prietenilor clomniel mele, pirgarilor din
Brasov. Si asa vä graeste domnia mea : atL venit acolo
intre voi acestf boeri ai domniel mele : Mihail si Stan §i
Mircea §i Stoica §i Minzeal). Deci va graeste domnia
mea : oricare din ei ar voi sä vie la domnia mea,
voi sa.-1 lasati in pace cu avutul si cu dobitoacele
lor cu tot ; sari sloboziti sa vie la domnia mea,
nimurui nimic sa nu i. se ia, nici macar un fir de par,
cad va rugam ca pe niste prieteni ; far eel ce nu vor
vrea sä vie, sa-i prindetf §i sg-I trimeteti la domnia mea
cu tot ce ati, caci averea aceea este a domniel mele si
el imf Sint hicleni domnief mele. Daca sinteti deci prie-
teni adevarati ai clomniei mele, altfel sa nu faceti, ci
sa mi-I trimetetf la domnia mea cu tot ce aU, Bindca imi
') Pe trel din acestia 11 gasim mai apol pe ling. Radul : pe
Stoica Vintilov la 30 Mai si 28 Oct. 1464 (arh. stat., Cozia XIV, 1;
Znagov I, 2), pe Mircea comisul i pe Stan stratornicul la 1465 si
1467 (document din 15 Ian. 1465, arh. stat.; Miletié, DR., p. 335).

www.dacoromanica.ro
 71

sint hiclenI, iar averea e toata a domniei mele. Tar daca

nu \Teti face cum vd scriem, atunci sa tiT cä v'am fost
prietin pana acuma, dar de-aci inainte prietenie nu va
mai fi intre nol, daca nu faceti pe voea domnier mele.
Si iarasi, pentru femeea lui Oprea logofatul, orice avere
este la ea, aceea este averea Ora rurninesti ; i acum
sa stiti mai bine, s'o paziti ca sa nu va scape i sa-1
ramie tot ce are la ea, si nimenea nimic sa nu-I 'la, ci
sa-1 ramie tot. Altfel sa nu faceti. Si Durnnezeti sa va,
bucure.
Io Radul voevod, din mila lui Dumnezerl. domn.
Pecete mijlocie, cu legenda : lw pdA0VAls ROEROAd nik SEMAH [oyrrp]o-
RAAVHc[KoH] ; adresa : prietenilor domniel mele, pirg arilor din Brapv.
Arh. No. 223.
c. 1462-1463. Atribuid aceasta scrisoare lul Radul cel Frumos
pe baza asemanarii foarte marl in scriere gi monogram cu No. 236 intiid, si
apol cu numerele 245 gi 292; pecetea este la toate rotunda. Cuprinsul el
ma face s'o puid in primul sad al doilea an de domnie al le Radu. in
15 Aug. 1462 Radul era recunoscut deUnguri (scrisoarea lui Albert, vicecomi-
tele Sacuilor, câtrá Bragoveni ; copie la Acad. Rom.). La 1463 el trime -
tea Ungurilor stir! despre pregatirile turcegtl contra Ungariel (Scrisoarea lui
Pongräcz voevodul Ardealul ul ; copie la Acad. Rom.). 0 pre a logo-
fatul era un credincios al lui Vlad Tepe§ ; el fugise cu dinsul in Arden 1
el traia Trick pe la 1476 la Brasov, impreung cu alai partisan! al lui Tepe§.
Basaraba senior, cere in acest an Bragovenilor, printr'o scrisoare data
cex Novo Castro , la 9 Mai gi trimeasa prin cegregius Zidraclin [prob.
Zinadin=cpumAnirt. ; cf. No. arh. 470=--cc.xi] socrus noster, cui fidem credi-
tivam adhibere velitis", s alunge dela ding!! pe dugmanii sal c0pra
logofeta, Woyko, Thatul, gi alit cextraneos nostros,. El incercase, intre
1474-76, sa obtina dela rege extradarea lui Oprea, dar fara succes ;
No. LxxxvII (= arh No. 69). Pe la sfirgitul an. 1481 Oprea este omul de
incredere al lul Basaraba cel Tinar; vezi No. ovIt(=arh. No. 89). inteo alta
scrisoare din 1476 ,Basaraba senior cere din nod Bragovenilor sa alunge
pe vrajmagii sal', mai ales pe cernulum nostrum Choriya,. (Copiile
Acad. Rom.).

LXX1V.
I o R a d u I, voevod sidomn. Serie domnia mea multa
sanatate prietenilor domniei mele, pirgarilor din Brasov
vA daü in tire, ca ai trirnes de multe ori la mine

www.dacoromanica.ro
72

sa va las sa umbla i sa tIrguip slobozi prin tam

domniel niele. Deci, stiti bine ca se afla la voi bani
de-al saracilor mei, florini 15,000 si 500, si al plait in
zilele lui Vlad voevod 1) 4000, Tar ramasita v'ati fost
legat s'o p1atiT intr'un an si in trel rinduri. Lucrul
s'a facut cum s'a Mout, dar voi dupa aceea atI amutit.
Stiti insa ca v'a fost poruncit i domnul craful sa pla-
tip% Ziceti ca a luat cralul acel bani. Noi am aflat
insa cu adevarat ca craTul nu i-a luat, ci v'a cerut craiul
sa-i datI dajdia si vol ati dat banil saracilor mei, Tar din
banif vostri n'ati dat nimica. Deci, dati indärat banil
saracilor mei, ca sa nu-T asupreasca Turcii, Tar domnia
mea sa va, slobozeasca sa umblati prin tam, domniei
mele i sa tIrguiti pe unde va va fi voea: cad eli pana
la moarte nu vOitl lasa acel bad. Si Ce va va spune
gramaticul domniel mele Constandin, sa credetT, ca
sInt cuvintele domniei mele, ca si cum le-as fi graft
eü singur earl vol. Si Dumnezeft sä va bucure. Scris
in Fevruarie 19.
Monogram ; pecete mica, tearsa ; se vad numai cele cloud busturi ;
pare a di fost deosebita de cea dela No. 276 §i identica cu cea dela No.
223 §i 236; adresa : bunilor suer prieteni, pixgarilor din Brapv. Arh.
No. 292.
1462-1470. No. 223, 236 si 292 sint incontestabil dela acelas
domn ; i pecetea i monogramul sint aceleasl la toate trel, lar scrie-
rea e din acelas limp.

LXXV.
I o Radu 1, voevod i dornn al intregii tari a Un-
grovlahieT. Serie domnia mea multa sanatate bunilor
vecini i prieteni aT domniei mele, pirgarilor din Bra-
sov. Si aceasta va &li de stire : stiti foarte bine
ca de cind m'a adus Dumnezet in taxa mea de bastina,
n'ati avut dela mine nicf o strImbatate, si nu s'a inceput
Mei odata dela nol nici o rautate, ci s'a inceput numal
Tepes.

www.dacoromanica.ro
 73

dela vol. Caci aft mers acolo saracil mei si cu dobitoa-

cele lor : voi le-ati luat clobitoacele si ati cistigat voi,
lar säracii mei au ramas de paguba, pentruca nu
erau volnici cu marfa lor. Deaceea am facut si eft
tot asa oamenilor vustri. Dar a venit acum dela dom-
nul craiul un boer cu numele Pesciani Mihai I) Si ne-
am intocmit, dup a. vorba clonmului cralului, Ca eU nici
nu voeam sa calc vorba domnului cralului, ci voeam sa
ramie obicelul cum a fost si mai nainte : sa umble saracii
mei slobozi la vol i ai vostri tot slobozi pe on unde
in tara mea. Si va clan aceasta carte, sub pecetea mea.
ca sa va poata umbla oamenii in buna voe prin toata
tara clomniel male si sa cumpere orice alte marfuri
ar pofti, numai vulpi i jcleri i ri.si s nu cumpere,
ctici acestea yin la visteria mea. Si dati-mi ti voi cartea
voastra, sub pecetea orasului, ca sa-mi umble i oamenii
mei slobozi, claca le este ingaduit sa tirgueasca la voi;
Tar daca nu, sa albä voe su mearga cu marfa lor in tara
domnului cralului, orl uncle, macar pana la Varadin.
Si daca I.1 lasa cineva marfa acolo, sA stea macar o
luna, on i mai mult, iar la intoarcere sa fia volnic sa-
si ia marfa si sa faca cu ea ce va sti : voi sa nu-I bin-
tuiti. Aceasta carte sa rni-o trimeteti de-acum in 25 de
zile. Si Dumnezett sa vu bucure. Scrisu in cetatea Bu-
curesti, luna lui Martie in 6, anul 6978 (---- 1470), indic-
tionul 3.
Monogram ; pecete otijlocie, tearsci ; fcirci adresci. Arh. No. 236 ;
MR. No. 80.
Din 1470 mai exista o scrisoare latineasca a lui Radu catre Braso-
veil; el se plinge, ca desi a tinut pace cu dinsil de cind e clomn,
el vi.nd totusi arme lui Stefan voevocl (cel Mare) si-i permit sa-si tie
exploratores" printre dinsil, contra vointel regelui, care n'are pace
nicl cu Moldova nici cu Stefan ; Buzau, 11 Oct. (Busso, in die be-
ati (sic) translationis beati Augustini" ; copie la Acad.. Rom.).

1) Pestenyi, Pestheny ; soll regall cu acest mime gasim mal

multi la Inceputul sec. 16 in Transilvania. VezI Socotelele Sibiului ni
ale Brasovulul.

www.dacoromanica.ro
74

LXXVI.
I o Rad ul, voevod i domn. Serie domnia mea
multa sanatate bunilor prietenl al domniel mele, judetu-
luI. i pirgarilor din Brasov, si de aceasta va roaga
clomnia mea ca pe niste burg prieteni : vol facetl obi-
ceit ce n'a fost niel odata de cind este Brasovul'). Eft
sint sluga cralului i slujese cralulul i sfintel coroane
cu toate slugile mele, i top' dcl pribegese din tara
rumineasea la domnia mea sint slugi ale cralulul. Deal
ail venit acum niste pribegi la cetatea domnului mei
a craluluf si a domniei voastre, 'far vol T-ati clespolat si
le-ati luat cab'. si 1-41 intors indarat ; acest obiceiti n'ar
fi fost alta data 2), macar de-ar fi adus cu el toata
averea lul Udriste si toti cail lui. Acestia sint pri-
begi i slugl ale domnului meti cralului si ale mele ;
eT voesc sa slujasca pentru crestinl i pentru vol, tS
fug de Turci, lar ca sa-i bintuitl domniele voastre, nu
este obiceill Ci va rog, intoareeti-le tot pana la un fir
de par, cacl daca nu le intoarcetl, am sa ma pling voe-
vodulul Ardealulul. Asisderea, pentru caii ce 1-41 luat,
ca sa-I datI pentru oi, Lalota a mineat oile, 'far cail sint
la voi; dati-mi-i indarat, cacl se cade sa fie la mine.
Si lards'', sa stip' Ca am sa ma piing de oamenil
ce ml-at omorit o sluga ; ar fi bine sa mi se dea acel
oameni, saa dusegubina, caci nu ma voitl lasa. Si ce
ars sä va spuna sluga domniel mele Dracea, credeti-1,
cad sint vorbele domniel mele. Altfel nu este. Si Dum-
nezeil sa va bucure.
Monogram; pecetea perclutii ; adresa lipsege. Arh. No. 245.
1471, Martie. Radul, batut eumplit de $tefan eel Mare la Socl,
7 Martie 1471, se refugiazA in Ardeal en boeril care scäpaserk din
luptk; de aci d scrisoarea de mal sus. Laic)* Basaraba cel TM-
trim de mal apol, i credinclosul saii boor, IJdrite, petreceail in i1 -

1) Orig. 111,0 H*CT GNA 3AK011 A,ISTOR WT 111,A,A ECT G11,1W0R, NHF10 (Hie) H
S111111HTE. Poate MIN RH" ?
1) Orig, T05311 NAK0/1 HliCT EHA Apb'reit.

www.dacoromanica.ro
 75

nutul nearasulul, asteptInd motnentul s intre in tarA. So pare a,

la 1471 el n'an. (tient nici o incercare ; la 1473 1-aduce Stefan eel
Mare. Motivarea din scrisoarea lui Radul c boeril fug de Turd era
si adevArat4 si neadev&rath ; el fugeati In realitate de Stefan cel Mare ;
curtad dup5, infrIngere vin i Turcil, dar In ajutorul lui Radul.
Stefan nu S3 poate fobisi de biruintA si se retrage, lar Radul,
inters din .Ardeal, se pune s Inta.rease4 o cetate dela granitele
Moldovel" (Crsaciurm.). Cf. asupra acestor lucruil expunerea foarte
precizit a D-lul Iorga, Studil si doe. III, p. xxxivxxxv.

1. Basaraba II cel B5trin saü Laiot.

(1474 1176. lan. 1477 Oct. 1479)

LXXVII.
Io Basarab a, voevod §i domn al intregif WI a
Ungrovlahiel. Serie domnia mea multa sanatate bunilor
mei prieteni §i veciril, pirgarilor din Brapv, §i dad de
§tire domniei voastre, ea din cele ce mt-atl incredintat
prin sluga domnief mele prin Frineu §i prin omul vostru
prin Fodor Paul bine v'am Inteles pe domnia voastra ;
deci on I. cum v'a fost mezamintul dela altl domni, in
acest mezanfint void raminea §i domnia mea, ba gin-
desc sa-1 Intaresc, de va da Dumnezed ; §i orice negu-
tator sat orIce om al vostru sa umble slobod prin tara
domniei mele §i sa tirgueasca pe unde-I va fi voea; pi
daca ar purta maear coroana de aur pe cap, tot slo-
bod sa umble. MI-ati vorbit apoi de cearta ce se face
in vremea aceasta; cIt pentru asta, ce-a fost s'a trecut ;
eü n'am sa pomenesc nici ()data; traesc doar BIT ace-
luTasI om intr'o casa §i tot se cearta si Tar se irnpaca
si aü viata buna intre el; asa i eu l. am sä va pastrez
dreptate i bunatate §i pace pana la moarte. Si tot ce e
scris mai sus e pe credinta §i. sufletul domniel mele
i§i midi. Tot as,a §i. voT sa pastratI] domniei mele drep-
pe credinta i sufLetul boerilor domniel mele, marl
tate si prietenie, §i. sa-raf datI ajutor din ce pntetT §i

www.dacoromanica.ro
76

sa-mi trimeteti volnici in ajutor 1) si sa le dati arme,

ca. de va da llumnezeil, nu yeti mai avea fried de Turci
ca pana aeuma, ci altfel are sa fie treaba. Caci se afla
acum la domnia mea solul fratelui mai Stefan voevod,
jupinul Vu Ipas logofatul ; I-a trimes inainte, Yar Ste-
fan voevod vine cu toate ostile sale in ajutorul no-
stru. Asa sa ne stat:f i voi in ajutor, din ce puteti,
ea sa ne aparam de Turd si de vrajma,sii nostri. Si
larddi, daca aveti sa mai trimeteti la domnia mea vr'un
om cu vorbele voastre, trimeteti-1 i sa vie in pace. Si
ce va va spune sluga domniel mele Frincu 2), sa-1
crecleti. fiindca slut cuvintele adevarate ale domniel mele.
Si Dumnezet sa va bucure.
Io Basaraba voevod, din mila lui Dumnezeti donin.
Pecete mijiocie, gearsd ; fdrd adresd. Arh. No. 64.
1473, Oct.Nov. Stefan cel Mare se afla pe drumul spre
tara rumineasa. La 8 Noemvrie el e la Milcov, iar la 18 se da. lupta
dela Cursul Apel. Tara era impArtitit in dou'a Radu se mai mentine
desi e fugArit din capilala sa, cu ajutor turresc, dar el moare in larnk
II pe la inceputul lui Ianuarie 1474 se instaleazl. definitiv Basaraba.
Iorga, Studil si doe. IIT, p. xxxvi. Frincu (4srengS) e probabil ace-
las cu cel trimis do Radul eel Frumos la Brasov (4sugg%), in niste afa-
cerl ale sale, intro anil 1462-73; arh. No. 220: scrisoarea e, dup'a ca-
racterele sale paleograftce, din intila jumritate a sec. 15 ; pecetea e
foarte stearsb, ; pe hirtia lipit deasupra el sta, scri-; itv paASAti gong.
Nu cred sl fie dela Radul Praznaglava.

LXXVIII.
Cu mila lui dumnezeti I o Basar ab a, voevod di
domn al intregii taxi a Ungrovlahief. Serie domnia
mea multa sanatate bunilor nostri vecini i prieteni, ju-
detului din Brasov si tuturor pirgarilor, i va dat
de stir e prieteniei voastre: ce ne-ati scris in cartea
voastra i ne-ati ineredintat prin omul vostru bun prin
Lorint, toate bine si subtire le-arn Inteles. AT poftit sa
') Orig. CsMO S HOMOlikk.
2) Deasupra lul Frincu s'a adaos H KSIA" = i Bunea.

www.dacoromanica.ro
 77

trimetem Un om bun al nostril la BatAr Istvan si la

vol si v'atl dat creclinta pentru aceasta. Am trimes dar
pe cinstitul nostru boer, jupin Dimitru postelnicul, la
Batar Istvan i la vol. Deci, cite va spune prieteniel
voastre, sa stitI ca. sint cuvintele noastte. Si Dumnezeti
sa va bucure. Scris Fevruarie in 8.
Monogram; pecete mijlocie, cu legenda: lw 11k sac4p[4]ga gomom
Mnrri gaiutero, cu litere mai marl i mai groase, decit la numerele 32 fi
33. cf. pentru aceste dotal numere Regestele. Arh. No.. 35.
1474, curind dup'a ocuparea scaunulut Pecetea este cea cu-
noscuta din Intl la domnie a lul Basaraba, lar scrierea seamlina
foarte mult cu cea dela NTo. 53, 57, 61, 69, 70, 115, 123. Pe Dimitru
postelnicul nu-1 easese in documentele contimporane; in cele dou'd
documente interne ea C11)30se dela Basaraba eel Ratrin, nnul dela 1
Iumie 1175 (arh. stat.), altul dela 4 Iu lie 1476 (Venelin, p. 118), el
nu figureazá; in acest din urmit e citat insa. Un Dimitru Ghizdavet
stratornic", care se afra la 1480 pe ling% Basaraba eel Tina]: (Mile-
tió, DR., p. 339) §i ar putea s'a% fie acela§ cu Dimitru postelnicul.
tin Stoyka Gizdarneh" (Gizdaweth?) e pomenit de Vladislav II in-
teo scrisoare latina cu monogram chirilic din 11 Apr. 1453 (arh. Bra-
§ovului; copie la Acad. Rom.).

LXXIX.
Din mila lui Dumnezeü Io Basarab a, voevod
si domn al intregii tarI a Ungrovlahiei. Serie domnia
mea multa sanatate bunilor prietenl aT domniel mele,
judetului Brasovului i tuturor pirgarilor. i dupa
aceasta, der de stire prieteniel voastre ca am trimes
pe omul mei" la voi i cu omul met am trimes i pe
omul vostru; omul vostru. are chezasi, cacl vol n'ati vrut
sa lasatl pe omul met% sa se intoarca la domnia rnea,
ci 1-aci oprit. Ziceti ca nu-i da drumul Batar Istvan. Dar
vezi O. nu 1-am trimes la Bata'. Istvan, cil-am trimes la voi,
Mel n'am stiut ca Batar Istvan este acolo. Ati trimes apoi
pe omul vostru la mine i aI cerut dela mine incredintare,
ca sa vie un om de incredere al vostru i sa vorbeasca cu
nol ce pofteati Si sa se intoarca indarat la voi, neavind nicl
o zabava ; acum insa IarasT, pe omul cu care era sa vor-

www.dacoromanica.ro
 78

bim nu 1-atI trimes, nici pe omul met. Nu stit ce obi-

ceid este acesta, de nu se a drurnul solilor ; asa obi-
ceit n'am vazut nici la Turcl, nici la LesI. Am trimes
doar oarnenI si la domnul crait, dar el nu mi-a oprit
soul, §i nicairi, In nicI o taxa, solii nu se oprese. Turcii
Ca gut Turd, nu grit crestinf, si tot merg solil lui Ste-
fan voevod la eI si nu-I opresc. Nu still ce faceti vol
de-mi opritl pe omul meU, 'far la mine trimeteti pe niste
earutasI 9. Deaceea trimet i acum [si V. zic]: dati dru-
mul omului meg, i daca vreti sa-mi trimeteti ceva,
trimeteti-mI vorba, saü trimeteti un om al vostru ; si
eine va veni, sa se intoarca slobocl Si zabava sa n'alba,
pe credinta noastr i pe sufletul nostru. i Dumnezet
sa vä bucure.
Monogramul lipseste; pecete mijlocie, cu legenda: t 1WHI sacap[o]ga
megom Aincriro saaero; adresa obienuitd.
1474. Cf. No. precedent; este vorba, se pare, de aceeas1 solie.

LXXX.
Cu mila lui Dumnezet IoBasaraba voevod. Serie
domnia mea multa sänätate prietenilor domniei mele,
judetaluI din Brasov si celor 12 plrgarI, i dat de stire
prieteniel voastre : fara asta nu poate sa fie ; ci m'am
dus la Turcl la marele lmparat i mi-am facut pace si
bine si m'am nevoit i pentru binele vostru. Deci sä va
para bine si voua. i orIce va spune prieteniei voastre
Cirstian, portarul domuiel mele, sä credeti, cad shit
cuvintele noastre. Si Dumnezet sa va bucure. Solis in
Iunie 26.
Monogram ; pecete cu legenda t lwlik C4Cd[fidgd1, restul nu se poate
ceti ; este inset' identicd C26 cea dela No. arh. 53 si 56 ; fcird adresil. Cf. .
Regestele.
1474, dup.& ce Basaraba fusese in Asia si se Inchinase su]tanulut
Iorga, Studil si doc. III, p. xxxvi. C5ratoria lul cade prin Fevruarie
Mai 1474. A identifica pe CIrstiian portarul, care Implineste irnpor-

1) Orig. 1-1(KOEK CEICOUJEX ung. szekeres.

www.dacoromanica.ro
 79

tanta misiune a lui Basaraba la 1171, cu CIrstilan pArcalabul de

Tirgoviste (Kerstgion porcolab in Tergowistia") care anuntA la 1476
Brasovenilor victoria lui Vlad Tepe, asupra fostulul sAft stApIn
(copie la Acad. Rom.).

LXXXI.
Cu mila luI dumnezeU Io Basar ab a , voevod
domn al thril Ungrovlahiel. Serie domnia mea cinsti-
tilor i bunilor nostri prieteni si de aproape vecini,
judetului i celor 12 pirgari din Brasov, $i intregului
tinut ce se afia sub sthpinirea Brasovului i tuturor
Sacuilor multa sanatate. Si dupa aceasta, dat de stire
domnief voastre, ea de cInd m'a miluit dumnezett cu
tara rurnineasea 1), &I de atunci v'am lasat sä umblap
in buna voe i 1:n pace prin locurile domnieT mele cu
dobitoacele, cu oile $i cu porcii 5i peste ati vinat pe
unde v'a fest voea i nimenea nu v'a oprit. Dar acum
asa sa stip ca nimenea 2) elintre oamenii vostri sa nu se
mai afle pe locurile domniei mele, pascind oile saü porcii,
ori vinind peste, fara stirea domniei mele i fard stirea
vatafflor ce sint pu$T prin Ora domniel mele pe la mar-
ginT. Caci asa sa stip, cd daed vom afla niscalva pastorT
dintre oamenil vostri, domnia mea pe pastorT II voia
thia si le void lua si dobitoacele cu totul. i sa nu zi-
cep ea nu v'am dat de stirs. lar eine va voi sa pasca si
va avea voe sa pasca, acela sa dea de stire domnief
mele i slugilor domniel mele, vatafflor ce slut pusi:
pe marginea tariT, ea sa le scrie dobitoacele, sa-sl pla-
teased gorstina; Tar eine nu vrea sa intre in gorstind,
acela sa nu vie sa pasca, sau peste sa vIneze, cad T. alt-
mintrelea rdti va pati. Oamenif domniei mele, ce pasc
in Ora voastra, IT platese deasemenea gorstina. Iar
daca v eti afla ea ad intrat niscaiva oameni diu Ora
domnieli mele in tinutul vostru i foira stirea voastra,
1) in orig. adaos i soai1Ent xo-r-kaitm".
2) in orig. HHXTO NH fAHH% qMorkr6".

www.dacoromanica.ro
80

faceti-le lor ce stilt Apoi sa stiti cA oamenil din tara

domniel mele, ce page îtì tara turceascA sail in Mol-
dova sail in tara voastra, toti IT platesc gorstina ;
asa vrea domnia mea sa va 'fa si voua gorstina, cad
nu vreat sä ziceti cd tara n'are domn, ci sa vedeti ea
sint domn destoinic si ca tara are domn. Asa, sA fie in
stirea flecarui om din tara voastrA : eine vrea sA paseg,
acela sa se intocmeasca mai intiit cu slugile clomniel
mele, cum am spus mai sus. Altfel n'are sa fie. Si
Dumnezeil sa va. bucure.
Monogram; pecete mijlocie, ruptcl ; adres a : cinstiilor si bunilor
nostri prieteni si de aproape vecint, judepdu .si celor 12 pirgarl din Bra-
coy i tuturor oamenilor ce sint sub stdpinirea Brasovulut fiecdrui
om din linutul Sdcuilor. Arh. No. 47.
1474, Oct.Noem v. : vremea luptelor cu Ungurii I cu Tepelus.

LXXXII.
Io Basaraba voevod, din mila lui Dumnezeti
domn al taril ruminesti 1). Scriem mull:A sAnatate i ne
inchinAm cu dragoste cinstitilor i bunilor nostri prie-
teni si de aproape vecini, judetulul i celor 12 pirgari
din Brasov. Si clupa aceasta, dat de stire domniei voas-
tre : vorbele alese ce domnia voastra ni-ati trimes dela
sfatul domniei voastre si dela batrinil tariT Birsei prin
credinciosil i cinstiii boeri ai domniel voastre, anume
prin jupinHanas 2) i prin jupin Giurgea, el toate pe rind
ni le-au impartasit, iar noi pe rind vorbele domniel
voastre le-am inteles. Si tot ce a poftit domnia voastrA,
am poruncit sa se Lea pe voea domniel voastre ; numai
cit n'am putut sä juruim pentru lucrul negutAtorilor
si al tirgurilor, fiindeA aT poftit domnia voastrA, ea 0,
umble oamenii domniei voastre i s vinza marfa prin

I) Orig. roco1041. Fi54WHOH 3fA1511.

2) Prob. Iohannes de Rosnaw" care e in misiune la Basaraba
si in 1477 (Scrisoarea liii Bazzarab" din Florest1 ; copie la Acad. Rom.).

www.dacoromanica.ro
 81

toate tirgurile i prin toate orasele din Ora noastra

si sa cumpere paste prin girle, ca i negutatorii nostri.
Aceasta n'o putem face, cad' vedeti bine si clomnia
voastra, daca vom slobozi pe negutatorii domniel voas-
tre sa, cumpere i st vinza prin orasele noastre, atunci
straci i negutatorii nostri cum se vor mai firani, i
cui vor vinde pestele, si cum se vor inlesni 1) sa se
plateasca de dajclia domniei mele ? Astfel, sa stip: dorn-
nia voastra ca am jurat, impreuna cu boeril si cu sfa-
tul domniei mele, ca sa fie volnici negutatorii domniei
voastre sa vinza in scaunul domniei mele, la Tirgo-
viste si la Tirgsor si la Cimpulung, dar sa vinza oa-
menilor nostri cu ridicata, iar prin alte tirguri sa nu
umble. Daca veti slobozi insa domnia voastra pe ne-
gutatoril nostri sa cumpere i sa vinza peste tot prin
tara inaltimei sale craiului, si la Orade si la Cluj si la
Timisvar si in Rijnov si in tara Birsei, atunci vom sb-
bozi si nob pe oamenii domniei voastre peste tot in
tara noastra, sa fie volnici sä vinza, i sä cumpere in
tara noastra. Si-am spus aceste vorbe i mal sus zisilor
boeri al clomniel voastre, iar el au zis ca despre acest
lucru n'atI facut sfat domnia voastra i n'aft indraznit
sa se jure cu nob fara stirea domniei voastre. Deci
domnia voastra, sfatuiti-va bine si daca, yeti slob ozi pe
negutatorii nostri sa cumpere i sä Vinza peste tot in
tara voastra, vom slobozi i nor pe negutatora dom-
niei voastre. Deci, orice vett slobozi i sfatui, domnia
voastra sä trimetet1 un om usor, ca sa facem carte de
credinta 2) si juramint, cum ail facut i ceI1al01 domni
dinaintea noastra. Si cele ce vor spune cinstitil i cre-
dinciosii mai sus zisil boen i. ai domniel voastre, dela
nob catra domnia voastra, sä credeti ca sint vorbele
noastre adevarate. i Dumnezeii sa v bucure pe dom-
nia voastra, amin.

1) Orig. KdKO CH XTET CTINSHTH.

2)Orig. Ad 8.11111HM KHHI'S 3,1 EEO.

67332 6

www.dacoromanica.ro
82

Monogram ; pecetea ruptd; adresa cinstitilor i bunilor noftri

prieteni ci de aproape vecin, judeulu i celor 1.2 pirgari din Bravo.
Arh. No, 34.
1474-1175, mal curind 1474. BrasoveniI cereail prea marl
concesiunl dela Basaraba ; el se 'ntemeiati, se pare, pe frica acestuia
de Tepelu§, care petrecea in Ardeal, gata sb nhvAleascit la orIce mo-
ment In tarb,, dacrt Sash II dadeall ajutor.

LXXXIH.
Din mila JuT Dumnezet I o B a s arab a, voevod si
donm al intregil WI' a UngrovlahieT, fiul lui Dan ma-
relui voevod. Iat A. ea dat, cu ajutorul 1111 DumnezeU,
tuturor Brasovenilor i intregulul vostru tinut pace si
juramint, c voit tinea cu dreptate asezamintul eel ye-
chit, precum a fost in zilele tatalul domnief mele Dan
voevod i precum a fost pe vremea altor domni ba-
trinT : ea sa umble oamenii vostri slobozT si in buna
voea lor prin intreaga taxa a domnieT. mele, sa se bra-
neascã i sa tirgueasca, cum a fost i subt alp domni.
Si ori care din oamenii vostri va avea vre-o treaba saft
vre-o nevoe in tam, domniel mele, sa, vie la domnia
mea, Tar domnia mea if va face dreptate, dupa legea
cea dreaptd. Si de lucrul Turcilor, am sa Ira WI pace
cu dreptate. Iar de va veni, doamne fereste, vre-o si-
luire oarecare, si nu vom putea sta inaintea lor, dom-
nia mea are sa va dea de stire, ea sa stip cum sa va
ferip. Si dupa aceasta, ma jur pe credinta i pe sufle-
tul domniei mele i pe eredinta si pe sufletul boerilor
domniei mele al tuturor, batrinf i tineri; Tar cine nu
va tinea credinta cu dreptate, Dumnezeu sad bata aci
cu trupul Tar in viata de apoi cu sufletul, i sa-I fie
vrajmase prea curata maica a domnului la judecata cea
strasnica, i 'Arta§ sa fie JUT Iuda i celorlalp IudeT,
earl aft strigat impotriva domnului Dumnezeului nostru
si at zis : singele mT asupra noastra i asupra copiilor
nostri; ceea ce este si va fi in veciT vecilor, amin. Saris
in Tirgoviste, Iulie 11, anul 6983 (.1475).
Monogram; pecete mijlocie, atirnatd de o fdie de pergament i cu

www.dacoromanica.ro
 83

legenda: f itvim Racapas4 Boreem4 Mecno ga:ifro.Pergament No. 769; Mil.

No. 82.

LXXX1V.
Din mila liii Dumnezeü 10 B as ar ab a, voevod
domn. Scriem multa sanatate prea cinstitilor i dul-
cilor nostri vecini i prietenT, judetulul i celor 12 Or-
gall din Brasov, si dam de stire domnieT voastre : Tata
cä ne-am nevoit pentru pace si pe cit am putut v'am
aparat de Turd' ; cu parintele met Batär Istvan am
pace si juraminte, Tar deaci nainte am nadejde ca voiü
intari i mai mult pacea i juramintele. E pana acum
iü dreptatea cum am fagaduit, dar dela voi vad ca nu
e nici o dreptate ; ci va facet1 numaT ca sintetT dreptl
cu noT, Tar vrajmasiT nostri se ridica din mijlocul vostru
si se duc in Moldova impreuna cu Sacuii, si imi prada
tara i se intorc larasT printre voT, i maninca si beau
in casele voastre. Deci ma gindesc : spre ce credinta
sA ma plec ? Si Ira rog, ca pe niste buni prietenT, mal
mull sa nu se faca de acestea, ti sa instiintatT i pe pa-
rintele met' Batar Stefan ea sa se pedepseasca aceT
Sacui ce aU intrat [la noT], precum si pribegii ce se ri-
dica din mijlocul vostru. Caci din tara mea nu se fura
nici un oti In tinutul vostru ; asa sa socotitl i domnia
voastra despre acestea. Si cele ce va spune boerul nos-
tru, jupin Piper stolnicul, catra domnia voastra, sä cre-
deti. Si Dumnezeti sa va bucure. Scris in Fevruarie 28.
Monogram; pecete mijlocie, 4U5jc4ld adresa: judefului i celor 12
pirgari din Brapv. Arh. No. 37.
1476. Alusia la vrAjma§ii si prive§te pe Vlad Tepe§, care inc5.
din 1475 fusese liberat de Motel Corvin §i trimes in Transilvania s5.-0
pregAteasea, intrarea In Ora rumineasc5. ; el Petrecea in apropierea
SAcuilor. La 24 Fevruarie, 4 'idle lnaintea acestei scrisori, Basaraba
scria Sa,ilor din Sibitt c5, nu-i mai poate considera de prieteni :
el ajutail pe Vlad Tepe§, la ordinul lul Pongracz, voevodul Ar-
dealului. Cf. Vlad Tepes, p. 34. Piper stolnicul este boerul dela
1480 al lui Basaraba cel Tinar (Miletió, DR., p. 339).

www.dacoromanica.ro
84

LXXXV.
Io Basarab a, voevod i domn. Scriem bunilor
nostri prietenl, judetuluI BrasovuluI i tuturor plrga-
rilor, multd sanatate. i dupa aceasta, IubiT prieteni ai
nostri, cautacl pe acei pribegi ce sint printre vol
spuneti-le sa se intoarca la bucatile lort), eine art avut,
'far eine n'a avut, Ii voift milui, daca ma va sluji. lar
daca nu vor sa vie, spuneti-le sa se clued la domnul
craift sat' unde vor ti, Tar acolo sä nu stea, cad se-
zind acolo, tiT cit raft mi-at facut, i destul I-am su-
ferit. GInditi-va si domnia voastra la asta, cacl am nä-
dejde in vol. Si Dumnezet sa va bucure.
Monogram ; Peeete mijlocie cu legencla : HAIM, 64C4pilK[4] ROFEROM
MACTHO adresa : prietenilor nWri, judetuha Brapvului
SH1610 i pir-
garilor .Brafovului.Arh. No. 67.
c. 1475-1476. Comp. No. precedent.

LXXXVI.
I o Bas arab a, voevod i domn al intregil tarl a
Ungrovlahiel. Serie domnia mea multa sandtate buni-
lor nostri prieteni, judetului i pagarilor din Brasov.
Si va daft de stire prieteniilor voastre, ca am trimes
pe sluga mea cu numele Prolca sa-mi cumpere scuturi
arcurl, i ce-mi va fi de trebuintä domniei mele, sa
mi le cumpere. Deci v rog, facetl pe voea domniel mele,
ca sa nu mi se ia vama : tot asa i prietenia voastra,
daca veg cere ceva dela mine, intru toate va fi impli-
nita voea prieteniel voastre. Si Dumnezeft sa va Inmul-
Osca anil.
.71lonogram; pecete mijlocie, eu legenda: f Twut 4C1114611 BOROM MH-
norrito safieto. Arh. No. 115; mu No. 88.
C. 1474-76. Brasovenil opriserA exportul de arme pentru Ba-
saraba, ca unul ce era bknuit de prietenie cu Turcii.

') Orig. 114 KOM4TH CH 1a buc4i1e lor" de mosie.

www.dacoromanica.ro
 85

LXXXVII.
I o B a sar ab a, voevod i domn. Serie domnia
mea multa sanatate prietenilor domniel mele, pirgari-
lor din Brasov. Si va daft de stire : pentru cele ce
mi-ati incredintat Si cele ce sInt Ii cartea cralului si a
voastra despre lucrul lui Oprea, v'am inteles. Apol voi
stiti cum ne-am vorbit si cum ne-am jurat sa trAim,
dar et" vad ca nu va tineti de nimic din aceste lucruri.
Vol stitl ce facet)." cu acestea. En cu toata tara dom-
nului cralului traesc bine: cu Sibienii, care-s oameni
de treaba, traim ca niste buni vecini ; dar cu voi nu
stiu ce este, cad i. vad destula nedreptate dela voi. De
ce faceti asa, voi veti fi stiind. Si Dumnezen sã va
bucure.
Monogram ; pecetea stricatei ; adresa prietenilor domniel mele, pir-
garilor din Brapv. Arh. No. 69.
c. 1474.-76, pecetea fiind cea cunoscutb, din anii ace§tia; mo-
nogramul deasemenea. Asupra lui Oprea vezi No. =at.

LXXXVIII.
Din mila lui Durnnezett. Io Basarab a, voevod
domn. Serie domnia mea dulcilor i bunilor prieteni
ai domniei mele, judqului i pirgarilor din Brasov,
multä sanatate, i ne inchinam cu dragoste domniel voa-
stre. Si va multamesc') domniei voastre catimi sinteti
buni prieteni, multamesc2) domniei voastre. i sa stie
domnia voastra Ca Batar Istvan imi este cu pace si cu
bine si Slat trimis slugile sale credincioase si-an pri-
mit cu mare cinste pe solii mei, ce s'au dus la domnul
cralul ; pentru aceasta sa, Ira bucurap si sa va veseliti
ca domnia mea sInt in pace cu clomnia voastra din
toata inima, si sa fiti si voi cu pace si cu prietenie
catre domnia mea. Si Dumnezett sa Ira inmultasca anil
1) Orig. HM4M pp.
2) Orig. cnonagant.

www.dacoromanica.ro
86

domniel voastre al tuturor, amin. Si tot ce va spune

Dan, sä credeti. Scris in Iunie 12.
Monogruni; pecete nujlocie, cu legenda: t 1W 4cap4g4 ROHIL01%,4
MATIA nai[ita roc]nogH]uk; adresa: dulcilor i bunilor prieteni al domnid
mete, judeplui sj, pirgarilor .din Brafov.Arh. No. 46.
1477. In primavara acestul an Basarabafuseserecunoscut de
Ungurl. 0 scrisoare latineascA, data din Florestl la 15 Iu lie, con-
firm& acest lucru. Cf. lorga, Studil si documente III, p. xxxvn.
In acelas an tusk la 9 August, se plinge eatre Brasoveni c vr&j-
mash sM slut tolerati s& träeasc& pe la Cohalm i prin tara FAO:
rasulul, de undo fac incursiuni in tara sa (scrisoare din Florestl;
copie la Acad. Rom.).

12. Basaraba III cel Tlnár saü Tepelu§.

(1474. Oct. 1479-1482) ')

LXXXIX.
Cel in Christos Dumnezet credinciosul §i de Chris-
tos lubitorul si de sine stapinitorul i obläduitorul §i
clomnitorul Io an Basar ab a voevod 2), fiul lui Basa-
raba voevod, clomn al intregii Oil a UngrovlahieT.
Multä sAnAtate i inchin6ciune tie, prea iubitu e i dul-
cele me(i [prieten] Cirsteo Rosule, i voud, domnului
birn. al Brapvuluf 3) i tuturor pirgarilor, marl si miM,
cIl sintql in Brasov. SA §titi cä eil slut vitt si sana-
tos §i puternic aici. Va rog dar, ca pe ni§te prie-
tenl, sa-mf raminetl prieteni ; eit am sa Ira fitt prie-
') D-1 Gr. Tocilescu 11 da. anil 1478-83 (Manual, p. 143); D-1
D. Onciul (In cursul gra) 1478-82; datele adoptate aci grit cele sta-
bilite de D-1 Iorga, Studil i documente III. Data ocupAri1 scaunulul,
prin Octomvrie 1479 e foarte probabil&; sfirsitul domnieI e mai greil
de fixat In mod precis. Cf. scrisorile din urm& ale lui Tepelus.
2)Orig- gOH.a vod-a", ung. vajda.
2) Orig. powo$ (= powor); Mil. gres. pewo$. Pasagiul e ri.d redac-
tat: Ao Tf Tfgf KrtsCTO powoS H 114H 6uipx8 WT RpHIJOR. Este vorba de judele
crAesc al Brasovului, de Königsrichter, ung. biró. Despre Cirstea
Rosul pomeneste Dragomir Udriste intr'o scrisoare din 1184-85
chtr& BrmovenI (arh. No. 519; vezi Regestele).

www.dacoromanica.ro
 87

ten, cum imi vet,i fi i vol mie prieteni ; cit voiti trai,
va voig fi prieten. Am multa nAdejde ') in DumnezeU,
ca-mi va da Dumnezed Ora pArintelui meU. §1i are sa
vina acolo o sluga a mea, i \TA rog ea pe prietenif mei,
sA nu-] bIntuiI intru nimica, ci sa alba cinste dela vol ;
cad de-mi va ajuta Dumnezeü va da Dumnezeg
tara domniei mele, multa einste yeti avea dela domnia
mea. Pe credit*, domniei mele, asa va fi. Si-apoi sa
stiV, pe sluga domniel mele, anume Cirstea 2), sA-1 cin-
stip ea pe obrazul domniel mele. Scris In Vasluitt, luna
lul Martie in 13.
Ion Basaraba voevod, din mila lui Dumnezeti domn.
Pecetea tearsd; adresa : Brapvenilor tuturor,0 pirgarilor i lul
Cfrstea Bova i birdului. Ark No. 112 ; mu No. 121 (atribuit grefit
ltl Matei Basaraba).
loan Basaraba voevod, flul lull Basaraba voevod" nu poate fl
altul decit Basaraba eel Tinar sail Tepelus, despre care cronicele mol-
dovenestl ne -spun, sub an. 1474, ea, a avut fazboit. In taxa rural-
neasca, .eu Basaraba (Cel BatrIn sail Lalota). Duph. ce Stefan eel
Mare luase cetatea Teleajenuht, la 1 Oct., in aceeasi luna In 5 fu
razboit en Unguril si cu Tapalus si fur5, batutl ; dar in 20 ale ace-
lelas1 hani batura, si [ei] pe Basaraba". Expeditia contra lui Basaraba
pornea din 2 p'art1; de o parte Stefan eel Mare, de alta Tepelus en
Sacuil lul Stefan Báthory, carl se scoborIra, In tara rumineasca din
Brasov pe valea Teleajenulul. imprejuraxile acestea ne explica, de ce
scrisoarea se adreseaza biraulul" Brasovulul, si nu judetului"; bi-
rani era direct la ordinele lull Báthory. Tepelus petrecea prin Martie
in Moldova ca sal): asigure concursul hal 'Stefan si se pare ca, pe la
13 a lunel, data scrisoril, el avea asigurarea domnulul .moldovenese.
Tata]. sil Basaraba, pe care In actele date ca donan nu-I numeste
mai niel odata se dnsese ceva mal nainte la Turcl. Cf. No. arh. 60
din 1474. Din modul cum vorbeste Tepelus de 0,01 sail se vede ea
nu se luptase inc5, cu clinsul. Asupra evenimentelor din 1174 v.
Iorga, Studil si doe. III, p. XXXVII. Comp, si scrisoarea urmatoare
a lui Tepelus.

1) Orig. moro &mann; Mil. AtHorS ammo.

2) Rosul, omul lul Basaraba.

www.dacoromanica.ro
88

XC.

Bunilor nostri domni §i credinciosilor craIu1u, ju-

detului din Brasov si celor 12 pirgari. VA rog ca pe
niste prieteni al mei, ca orTcIT voinici ar voi sa lasa
sa slujasca domnului met cralului, sa uu-i Vintuiti
sa nu lasati sa-1 prade, sari sa le faca greutati, cum
i-at mai pradat in fata voastra; MO' aceasta nu va.face
cinste nici voila nici craiului: el yin sa va slujasca
voua si craiului, si eti Trapreuna cu el. Si Dumnezet1
sa va inmultasca anii.
Io Basaraba voevod, din mila lui llumnezet
domn.
Pecete rnjlocie, ilisibild ; adre.sa : judetului din Brapv i celor 12
pirgari. Arh. No. 55.
A tribuese aceasta scrisoare lul Basaraba cel Tinr i o pudil In
Sept. 1174, clnd el se pregAtea s treacb", cu Ungurii in tara rumIneasck
o lun'a inaintea luptel dela Teleajen (1-5 Oct. 1471). Watut, Tepelus
s e retrage din nal in Transilvania. Iorga, Studil i doe. III, p.
xxxvn. Monogramul e in cerneaI5, neagrA si ca desemn e deosebit
de cele roi, esite din cancelaria regu1at5, a domnului ; c lipseste
mno.ar, nu e mirare ; acest cuvint lipseste adeseorl si din documen-
tele date in tara.

XCI.
Cu mila lui Dumnezeil To Basaraba cel Ti-
nat., voevod §i domn al intregii tari a Ungrovlahiel.
Serie domnia mea, cu multa dragoste, sanatate si in-
chinaciune cinstitilor i inteleptilor judetulul i celor
12 pirgari din Brapv. Dupa aceasta, sa va fie §tiut
domniilor voastre : cita vreme am fost domnia mea
printre voi, domnia mea am fost al vostru, i clta
vreme Dumnezeti m'a tinut la Turd', domnia mea tot
prietenul vostru am fost. Apoi m'a adus Dumnezeti
rugamintea voastra pe domnia mea, i Ora rumineasca
Imi este in mInile mele, i sint domn in tara ruMi-
neasca. Si in vrernea aceasta n'am voit sa las pe Turci

www.dacoromanica.ro
 89

sa va Lea rail, cacl domnia mea nu Ira vrea ràul, ci

vrea domnia mea sã avet1 bine dela domnia mea, Tar
domnia voastra sa-mi fiti prieteni. Domnia mea vreail
pace, si sa vie oamenii vosiri in pace la taxa rumi-
neasca, cu marfa i cu ce le este voea, far de Turci
sa nu se tearna de loc. Si ce are sa v spuna Vlad, sa
crecletI, ca sint cuvintele aclevarate ale domniel mele. Si
Dumnezeil sa va bucure. Si trimeteti un om bun al
vostru la domnia mea, sä ne intocmim, ea e bine ca sa
va umble oamenii cu ce le este voea. De nirnic sa nu
se teama.
Monogram ; pecetea 1.uptei; aclresa : .jdepdu i celor 12 pirgarl
din Bra:soy. Arh. No. 76 ; I1jl. No. 92.
1479. cam prin August-Sept., timpul instatáril lui Basaraba eel
TinAr prin Turcl. Cf. Iorga, Studil i documente 111, p. xxxvm.

XCII.

I o Tin a rul B as ar ab a, voevocl sidomn al in-

tregil WI a Ungrovlahiel. Scriem multa sanatate prie-
tenilor nostri, judetului i celor 12 pIrgarl din Brasov,
si dam de stire domniilor voastre: toate cite mi le-ati
incredintat, le-am inteles bine: deci, sä tie domnia
voastra ca tot ce am vorbit odata i ce am jurat,
ma tin si acum de aceasta. Dar sa stip de lucrul acela, Ca
mi-am fost trimes oaTneniI mel la Poarta, i cind erat
sa se intoarea oamenil mei la mine, 1-a oprit Ali-beg
la Dunare si nu I-a lhsat, pang, ce n'atl trecut toate
ostile imparatesti 1) : i dupa ce a navalit Ali-beg in tara
cu. otT, m'a chemat la sine, si nu stiam nimica, caci nu
ne venise nici o veste despre aceasta, i cind m'am
intälnit cu Mi-beg, el dadea zor sä plec impotriva
voastra. Iar eü am cazut, impreuna, cu boerif, inaintea
luI Ali-beg [zicindu-i] cä Dumnezet sa-lpovatueasca. ai
sa flu mearga impotriva voastra, funded avem pace si

'1 Spre Ardeal.

www.dacoromanica.ro
 90

Invoeala cu vol. Si astfel, deabia i-am intors asupra

Sibiu lilt Dar and se petreceat acestea, el spuse CA
are sa mearga i sa prade i prin tinutul vostru, Tar
et din not am cazut inaintea lui si I-am zis : n'aT ce
face acolo, caci ml-am trimes eü oamenif de-at pradat
si-at ars, si cu totif s'ad ascuns. Cci asta Tarasl 1-am
Tutors. VA graesc decT si voila oil vreaü pace si cirep-
tate cu vol ; i mi-as da totul pentru vol, de-as raminea
macar numai cu camp, si-as trimete oameni si la im-
paratul rugindul ca pana voit fi eu aci sa nu vi se
prade nimica, chiar daca n'ar fi nici o pace intro TurcI
si craTul. Aceasta numal daca faceti i vol ca sa izgo-
nitT pe toti vrajmasil i neprietenil mei, Tar daca nu
faceti asa, sa stip' cg, void veni ed singur sa va prad.
lar solii i negutatoriT vostri sa vie si s'A se intoarcä
slob ozi, pe credinta domniei mele. i Dumnezet sa va
bu cure.
Monogram ; pecete mijlocie, adresa : prietenilor noftri,
judefului i pirgarilor din Bravo. .Arh. _No. 86 ; lkLil. No. 96.
1479, prin Octomvrie.

XCIII.
Cu mila luT Dumnezet Jo T'inarul B as a r ab a
voevod i domn. Scriem multa sanAtate prietenilor
nostri, judetuluT i pirgarilor din ,Brasov, i va dam de
stire vorba ce mi-ati trimes am inteles-o, si va graesc:
cum sa am et gind bun asupra voastrA, daca ineT pe
vrajmasii mei printre vol.? Dar sA stitt 1 sA vg, &dig
cA el sint eel mai marT vrajmasi al vostri, c. stilt vrAj-
mash' hatregii crestinatatl. El aü adus mai IntIiu pe Vlad L)
voevod impotriva lui Vladislav voevod i 1-at talat;
apol au fugit dela Vlad voevod. la Turd si-aft adus pe
imparatul in tararumIneascasi-a0 cAlcat-o cum stitT 2) ; apoi

Tepe§.
2) Expeditia din 1402.

www.dacoromanica.ro
 ci
att. dus pe Ese-beg impotriva Moldovel si-at pustiit-o,
cum titi ; apol, cu Laiot impreuna, aü dus pe imparatul
in Moldova i aü prapadit Moldova2); Intro acestea aü
adus, el i aeel hicleni, pe Ali-beg la Nieopol3); §i tot
el ail adus i a indemnat pe Ali-beg impotriva Un-
gurilor4). Veti. veclea din acestea §i va yetl incredinta,
ea nici acum el nu umblä pentru binele vostru, ci umblä
pentru raul vostru. Si daca voitl, deci, ea eti. sä ma,
intore cu binele, lute sa, trimeteti la Bata" I§tfan, ca sa
afle daca, vrajma§ul meti §i vrajma§iI mei cel hicleni
sint ru§inati [sail nu], pentruca vol ziceT ca a venit
fara §tirea lui Baal. I§tfan. Si lara§I, tot ce mi s'a luat
sa mi se intoarca, tot pana la un fir. Si sa trimeteti lute
la Bata'. Istfan sa dea drumul solilor mei §i sa li se jure
§i sa-§l trimeata §i el omul sad la not', ca sa ne juram
lui. Si sa veniti §i. vol ca sa ne juram. Astfel lute sa
fie ce are sa fie, ea sa §till de ce sa, oprese pe Turci.
Tar daca vol nu veti implini toate acestea cite le seri%
ce se va intimpla, departe sa fie de sufletul meU. Bi
mai mult sa nu-mil vie omul fara isprava. Si Dumnezeft
sa va bucure. Si ce va spune omul vostru, sa credeti.
Monogram ; peeetea ruptd ; adresa prietenilor noftri, judefului 21;
pirgarilor din Bravo. Arh. No. 102 ; MiL No.87.
1179, prin Noemvrie sal. Dechemvrie.

XCIV.
Din mila lul DumnezeU To B as arab a c el Ti-
n a r, voevod §i domn al intregil taxi a Ungrovlahiel.

1) Expeditia din 1474-75. Ese-beg este Issi-beg din missiva lul

Stefan eel Mare dela 25 Iau. 1475. Iorga, Acte i Fragmente III,
p. 92.
2) Expeditia din 1476.
1) Expeditia fratilor Michalogli : Ali-beg §i Skender-beg asupra
Ungariel In 1476.
4) Expeditia din 1479 in Transilvania, terminat 5. cu lupta de pe
Cimpul-Pinel (Kenyórmez5), 12 Octomvrie.

www.dacoromanica.ro
92

Serie domnia mea multa sanatate i inchinaciune bunilor

prieteni ai clomniei mele, judetului i celor 12 pirgari
din Brasov. intimplatu-s'a lucrul acela, cum a föst voea
lui Dumnezetl, i deci va rugam pe domnia voastra sa,
fiti cu toata voea si cu toata inima care domnia mea,
cum grit si eti catre voi; tiü c n'avetf nici un folos
de acei vrajmasi ce mi-au luat visteria, i tiü ca ar fi
fost mai bine sa fi facut domnia voastra sa-mi intoarca
acea visterie, ca sa. ma apar cu ea, si ca sa fie spre binele
multor crestini, deCit sa fie a trei oameni rai 1). Si de
nu yeti' face [deaci nainte], ce se va intimpla, pe cape-
tele voastre sa fie. Si apoi afT prins pe popa din Zir-
nesti cu liii lui ; el nu va este strimb intru nimica. Deci
ginditi-va mai bine [si yeti vedea] ca. e bine sa-1 1asai
'in pace si sa-I dati indarat ce i-ati luat. Cit pentru vi-
sterie i pentru pusti i pentru ce este al matt 2), dati-mi
indarat; ginditi-va, mai bine sa avem intelegere si
pace intre Doi. Si iarasi, daca. flu veti voi, pe capetele
voastre sa fie ce are sa fie. Si Dumnezeti sa vA bu-
cure.
Eo Basaraba cel Tinar voevod, din mila JuT Dum-
nezetf domn,
Pecetea perdutd ; adresa : j deulv. i celor 12 pirgari din Brapv.
Arh. No. 101.
1479, prin Noemvrie saü Dechemvrie.

XCV.
Cine va ceti aceasta carte si nu va spune [ce este
intr'insa] saracilor i tuturor oamenilor, mid i mari,
acela sa fie lapadat de legea JuT i afurisit de Dum-
nezet.

') AceOia trel sInt: Basaraba HatrInul, tJdrite, boerul lui, §i

Galugarul, care sub numele de Vlad inlocue§te la 1482 pe Tepelu§.
2) in orig. H 34 HHCTHISp H 34 ilOWliHr H IIlO ECT MOE; AOWIIHr, scris cu
un r cursiv deasupra lul H, ce ar putea fi luat drept p, e prob. ung.
loveg, Stuck, Geschiltz, termin militar.

www.dacoromanica.ro
 93

Cu mila lui Dumnezeli I o Tina r ul Basar ab a,

voevod i domn al intregil taxi a Ungrovlahiel. Serie
domnia mea multa sanatate falnocilor §i gaburilor2)
§i saraci1or3) din tara Birsel. Si Ira daft de stire, ca
unor saraci al stapinului mei cralului; i sa stip cä
de citä vreme si de citi ani se fac rautati printre vol,
sa stiti ca dela mine nicl o Mutate nu s'a Mcut,nici cu
sfatul mart, nici cu stirea mea. Ci cit rati s'a facut, vi 1-a
Mout Udriste i cu domnul sat Lalot, acela care va ma-
ninca. Cad eü mi-am pus carnal si-am cheltuit Dumne-
zet stie cit i m'am nevoit sa intocmesc pacea §i
binele pentru vol. Tar el, acel vrajmas, a venit [la voil
sa-mi faca rati, dar nu poate, i nimic nu se va alege
de el. I s'a intimplat numal sä pue mina pe trei femei4)
si ceva avere, dar alta barbatie n'a facut nici una. Deci
va graesc vouä, mid i mart ca unor saraci ai stapi-
nului met cralului: daca vretl sä aveti pace si bine
dela Turci, cit voit fi eu in viata, Turcil nu vor trece
prin tara mea ca sa WI% prade, cad' mi-am pus capul §i
vorba la imparatu15), ca sa fie pace i bine pentru cres-
tini. Si Dumnezet stie cit am cheltuit pana ce mi-am
implinit voea aceasta la imparatul. Dar sä nu vi se
para cä fac pace pentru nasul luI Laiot, ci o fac pen-
tru crestinatate. Deci, daca aveti nevoe de pace, gin-
diti-va c averea mea i alte cite mai am sint in mi-
nile Brasovenilor, i spuneti-le sa-mi intoarca indsrat
ce este al met, cad dela el' am sa le cer. Si de yeti face
asa si de mi se va intoarce avutul met, sa asteptati

Primarilor de sate ; ung. falunagy Gemeindevorsteher. Cf.

21SOAHOPIO (dat.) in doe. lui Sracimir; Arch. f. slay. Phil. XII, p. 547,
nota 1.
2) Sasilor dela sate ; termin intrebuintat de Rominil din Tran-
silvania (germ. v. giburon) ; nopeat din orig. coresp. germ. Bauern."
8) TAranilor rominl si unguri.
4) Sotia, bunica domnului si o altb, rudA a lui. Cf. No. xClx
§1 CIII.
5) Orig. OM S gapa ; Mu. Avg gapa.

www.dacoromanica.ro
94

dela mine numal pace si bine. Si Ian, m jur, pe cre-

dinta i pe sufletul domniei mele, Ca asa va fi ; ti cit
voiti fi ett in viata, Turcil pe voi nu va vor pada. So-
cotiti-va i voi, c pentru doi trei oameni din Brasov,
pe care Laiot II pune cu el la masa si care se vor
alege cu ducati, socotiti-va cä pentru el patiti voi tot
raul. Si ginditi-va ea aveti nevoe de pace, ea sa arati
si sa sapati i s vä hraniti. WA de ce am trimes la
voi. Deci, orice va fi sa fie, lute sa-mi dap: de stire,
Mei nu vreall sa, mai umblu eu vorbe multe. Ci sa
sti(' de ce am sa opresc pe Turci, sa nu vie sa va
prade.
lo Basaraba voevod, din mila lui Dumnezel. domn.
Pecete nijlocie, ilisibilci. Arh. No. 83; Mil. No. 97.
1479, Noemvrie-Dechemvrie.

XCVI.
Cu mila lui Dumnezeil I o Tin arul B a sar ab a, voe-
vod si domn. Serie domnia mea multa sanatate lubitu-
lui i bunului nostru prieten, jupinului Hanas CretuP),
jupinului Paul. i del de stire domniel voastre des-
pre acel vrajmasi, ce umbla printre voi, lar voi le dati
pine aceasta nu e bine; ei alungati-I dela
:

vol. Daca ar fi voea voastra, I-all alunga 2) si nici

unul dintre ei nu s'ar invirti printre vol. Si daca 1-as
sti domuia mea eind vor fi sa vie, si pana la Cluj I-as
lovi i 1-as risipi ; dar nu-i tiü. Vol* insa II tii pe unde
urnbla, si nu voiti sa-I maturati i sa-1 departati de-
la voi, ciii hraniti. Dar IV graesc tie, ca unui dulce si
bun prieten : sa nu fie asa, eacl nu este bine. Si dail
de stire domniel tale, ea mi-a venit veste dela impa-

1) Un Johannes Kraus"; Kraus e un nume de familie foarte obiel-

nuit prin sec. 15 16 la Sasil din Ardeal. HanAs si Paul erat, se vede,
pirgarl influenti in sfatul orasulul.
2) Orig. flOHME RID liX SHCTE EICTENIAH Mil. ,,THE WHE EHCTE".

www.dacoromanica.ro
 95

ratul, cum ca ati luat aceste cetati: Schencleria ati Im-

presurat-o l) din toate partile i ati ridicat doua cetati
linga Schenderia; i cetatea Crui aU luat-o, i Drevos
si Les si cetatea Jabilac 2), si ati cuprins togä tam, si
eine nu i s'a dat, pe Wrbati i-a taiat, 'far pe femel sipe
copii i-a dus in robie. Acestea le still. La rindul dumi-
tale, da-mi i domnia ta stiri despre cele ce se intim-
pia in parcile acelea, on despre ce ai afla, da-mi si
domniei mele de stire. Altfel sa nu fie. Si Dumnezeti
sa te bucure. Si iaràT, pentru acei vrajrnasi, sa-mi afli
domnia ta: cu al carui sfat umbla i ce asteapta si ale
cui vorbe II ocrotesc, de umbla pe acolo. Nu cumva
ati niscaiva vorbe dela boerii nostri, sail cum le sta
lucrul? Acestea, Ira rig, prietenii mei. sä mi le aflati.
Io Basaraba voevod, din mila lul Dumnezeil domn.
Pecetea ruptd ; adresa: prietenilor domniel mele, jupinulia .Hand
Creu i jupinuNI Paul din .73ra.sov. Ark. No. 95; Mil. No. 84.
1179.

XCVII.
Cu rnila lui DumnezeuIo Tina rul Basarab a. voe-
vod i domn al intregii tari a Ungrovlahiel. Serie dom-
nia mea multa sanatate iubitilor i bunilor mei prieteni,
jud.eMui i celor 12 pirgari din Brasov, si dail de
stire domniel voastre,' ca am trimes pe credinciosii si
cinstiiI boeri ai domniei mele, pe jupin Neagu si peju-
pin Stanciul 3), la domnul craiul, pentru pace si bine.

2) Orig. CREHAERRHE ECT WROEA W CREX CTPAH j Mil. CRERAEpH( WROE

jr/ CREX CTR111.
2) Cetatile Skenderija (1.codra, Scutari), Crul (Kroja, Kruja),
Drevos (Drivasto), Le§ (Ljek Lissus, Alessio) §1 Jabilac (Zabijak,
Zabljak, Xabiacco) le-an cucerit deflnitiv Turcil prin a doua jumk-
tate a an. 1478 §i. pe la inceputul an. 1479. Hammer I, p. 535, 538;
Zinkeisen II, p. 125 §i. urm.
3) Doi boeri bktrini, pe cari ii gksim vornici luck sub Radii
cel Frumos : Neagu vornic, Stanciul vornic mic la 22 Ian. 1471 (Ve-
nelin, p. 95). Vezi scrisorile boere§ti §i Regestele.

www.dacoromanica.ro
96

De-ar da Dumnezeg sa fie si Ufl om al domniel voastre

acolo cu solii nostri si trimeteti i vol solie 1), cad: asa este
mai bine. Si iarasi de acolo, ce va fi, domnia voastra sa-mi
dati i domniel mele de stire. Deel v graese domniel
voastre : trimetetI. un om al vostru cu oamenii nostri,
cacl e bine sa fie cu totif acolo i cu vorbele voastre.
Iar pe vrajmasif ce umbla printre voi, de-atI putea sa-I
alungatf dela vol si sa nu le datl pine, alungati-I dintre
vol; i sa, nu mai umble acei vrajmasi printre vol, cacI
all umblat de m'aft amárit pana in git, si nu mai pot sä
rabd 2). Si va graesc ea unor prieteni t asta nu trebue
sa, fie, chef nu e bine. Si din nog ml-a venit veste dela
imparatul dela Poarta, ea all luat toata tara aceea si
trei cetati eetatea CruI si Dreivos si Les cu cetatea
Jabilac 9) ; far pe cei ce nu s'at dat in minile luT, imparatul
pe barball I-a taiat, far pe femei i pe copii I-a robit.
Astea vi le del de stire domniel voastre. Altfel nu
este. Si Dumnezeg. sä vá bucure.
To Basaraba voevod, din mila lui Dumnezeg domn.
Adresa : prietenilor donzniei mele, jz,depaw gi celor 12 pirgari din
Brafov. Ark. No. 93 ; Nil. No. 99.
1479; In urnaa scrisorii din No. precedent.

XCVIII..
Io Tinaru lB a s ar a b a voevod, din mila 1111 Dum-
nezeg domn. Serie domnia mea multa sanatate bunilor
nostri vecini i prieteni, judetului din Brasov si eelor
12 pirgari. Si dag de stire domnief voastre mi-am tri-
mes doT oameni, cu numele Ratundul 2) i Dragomir.
Ratundul are sa faca drumul pana la pärintele meg.
') Orig. sfi, fie si dela vol vorbe".
.3) Orig. ii COCSET AIH AO rp'100.
3) Cf. No. arh. 95. In .analndou5, scrisorile se cite,te new H rpo,a,
magmas" Le§ §i cu cetatea Zabijak. Mil, a citit gre§it amIndou6, lo-
curile.
4) Vezi No. ',XVIII.

www.dacoromanica.ro
 97

Batar Istvan, iar pe Dragomir 1-am trimes la vol, ca

sa-mi eumpere una alta, ce-mi trebue pentru Poarta,
tot pentru binele vostru i pentru lucrul pacil, Ca s'o
intarim si mai mult decit este. Si lata am trimes cam
putin pentru eumparaturi, fiindca, n'am stiut: II yeti
da voe sa cumpere sat ba. DacA-1 veY Asa s. cumpere,
atunci va rog sa-mi trimeteti hamuri pentru 40 de cal,
*far eit Iata imi del credinta oä voiti plati omului vos-
tru, indata ce va veni la mine. Si alta va mai rog pe
domnia voastra: sa ldneV cu solii mei si sa staruiti
pentru acea avere ce se afia in casele voastre, sá
mi se dea indarat, ca sa putem i noi sta, de partea
aceasta, in pace si cu bine pentru vol. Si ce va spune
omul nostru Dragomir, domnia voastra sa-1 credeti. Si
Dumnezeu sa, vA bucure pe domnia voastra.
Io Basaraba voevod, din mila lui domn.
Pecetea stricatd; adresa: bunilor noftri vecini 57 prieteni, judejului
din Brapv i celor 12 pirgari. Arh. No. 84 ; MiL No. 94.
1479-1480.
XCIX
Din mila lui Dumnezeti Io Tinarul Basarab a,
voevod i domn. Serie domnia mea, fie cA se va gasi
sluga parintelui mell Batar Istvan, fie ca se va gasi
judecul Brasovului. saIl pirgarii. i va dali de stire
domniei voastre ea, malt m'arn nevoit pentru bine, ca
sa. se Intocmeasca crestinAtatea, i mi-am trimes solil
mei, si multe dar felurite vorbe ne-au venit1); i ce
mi-a zis parintele mea Batar Istvan, eni I-am implinit
vorba, caci mi-a trimes vorbA, pentru acea visterie ce
mi s'a luat, sA-I fac un catastih ; eli 1-am facut; al doi-
lea, mi-a soils si pentru acei oameni ce all fost prinsi
de mine si mi l-a cerut. Si intr'aceasta l-am facut pe
voe, i l-am deslegat din flare si l-am .slobozit. Am as-
teptat deci i eli sA-mi. vie vre-o isprava, dar nu mi-a

1) Orig. H Aunvrtv HH XOAHU1 IH rOfrk H MM.

67332 7

www.dacoromanica.ro
 98

venit niol o isprava, Mei cu privire la soli, nici cu pri-

vire la acea avere, ce era sa fie scut crestinilor; ci
cite vorbe s'at Mout pana acuma, toate afi fost vorbe
desarte i goale. Et am facut pe voea pdrintelui met
Batar Istvan si am dat drumul acelor oameni, ca sa
fie spre cinstea i lauda lui, cad parintii lor II hsasera
sa piara, iar domnia sa I-a scapat dela moarte. Si mi-a
fagaduit pentru acele suflete, ce sint prinse acolo, ca le
va slobozi. Cind. apoi dupa aceasta el imi trimise
carte spunindu-mi ca am fagaduit sa-I dat pentru acele
suflete doua mil de florini, si-mi mai spuse ca am
fagaduit sa dab.' i barinului 1). Deci, gura care a graft
acestea, a mintit. Si. sa stitt: nici macar doi bani rosil
nu voit da ca sd-mi rdscumpar femeea dela crestini;
a fost ea in minile paginilor, i mi-at trimes-o cu cinste,
si et acum s'o cumpar ? Asta nu poate sä fie. Dar am
vorbit eti cu tefan voevod volt face treaba prin
mijlocirea lui 2) ; far pentru acel lucru, de va fi desert
si nu se va alege nimic din cele ce am intocmit, ce se
va intimpla, sa fie pe sufletele celor ee at facut asa.
Cad i aceasta sa stiti de acele suflete ce le-am fost
slobozit 'Mtn dupa vointa parintelui met 13atdr Ist-
van, ca i-am pus la mai marl munci si in obezi. Iar
alta, dacd vrea sa facd, apoi fata lul Laiot e fata de
clomp, 'far cealalta e o [biatfi] femee ; daca o sloboziti
pe ea, wiü slobozi i eü pe fata luiLaiot 3) si pe Ioana 4).
Si nu-I Mei o mirare aceasta, caci fata lui Lalot e fata
de domn, lar aceea e o biatd femee. Astfel, de se va
intimpla una, se va intimpla i cealalta: lar de nu va fi

') Orig. crapontS ; e vorba probabil de Basaraba cel BAtrin, tat'al

domnulul, care trAda in Ardeal.
2) Orig. ii15 13% CAM rOROpHA C11 CTHISMIA ROIROA4, T4 MO YHHHT p4gOTS
WT 01-16A4 j alusie la o intervenire a lui tefan cel Mare pe ling& voe-
vodul Ardealului tefan Báthory.
8) Era de sigur o sorà vitreg-a a lui Tepelut.
4) Orig. j 0 ruda a lui Lalot ; MINA la Nil. e gre§a16..
1114414Hd

www.dacoromanica.ro
 99

asa, ceea va fie sa fie pe sufletul finilor el 1). Tar a-

cele neamuri ale lor, pe care le-am prins, le-am prins
si pentru hiclenie 2).
Fdrii monogram 0 far aaresd ; pecetea perdutd. Ark No. 107 ;
Mil. No. 85.
480.

C.

inteleptulul i viteazului i nemesuluI 8) si de

()flee cinste si slava vrednicului i parinteluI meti Batar
Istvan, jude de curte 4) al craiulul si span al intregil
tarI ungurestI i voevod al Ardealului, multa sanatate
si adinca lnchinaciune V-aduce domniel tale fiul dom-
niei tale Io Basaraba eel TInãr, voevod sidomn
al intregil tarI a Ungrovlahiel. i4I dail de stire domniel
tale, pentru cele ce mi-ai poruncit de lucrul negutato-
rilor sa umble slobozI i sa tirgueasea domnia mea
slut bucuros de asta, ca sa umble saracci tri buna voe
si sa se hraneasca ; chiar asthzi, oricine ar vrea sa vie
sa drgueasca In ara domnie mele, sa se Intoarca In
buna voe ; i sa tirgueasca i negutatorif nostri acolo
in buna voe, numai sä ne alungi domnia ta de-acolo
pe vrajmasI, ca sa nu faca suparare oamenilor nostri.
Iar aT vostri de nimic sa nu se teama. i pentru aceasta
daü credinta i sufletul domnie mele si credinta si
sufletul boerilor domniei mele, ea altfel nu va fi. Si
Dumnezeil sal "inmultasca anii.

1) Orig. tea ASueS 4IIHNum, ex ; Mil. gres. 4,I4sw Atm". Scrisoarea

aceasta, foarte ran redactatä, e tiparita de Mil. cu multe gregell ; ele
Wad insa Mel o Insemnatate pentru intelegerea cuprinsului; propun
numai sa se citeasca la p. 83, §irul 8 de jos: WT III0 enomq, H it WHO
Ivo epeT cHT" ; orig. are nu cii, ca la Mil.
;11,

2) Orig. H 3411dAY XHT41HCTESO.

a) Orig. 11414tEHHTOMS, Ce lips0.03 la Mil.
4) Orig. tamapgapoit; ung. udvarbir6 iudex curiae regiae".

www.dacoromanica.ro
100

Io Basaraba cel Tinar voevod, din mila lui Duni-

nezeti domn.
Pecetemijlocie,ilisibild ; fdrcl adresd. Arh. No. 105 ; Nil. No. 100.
1480.
CI.
CumilaluiDumnezettIoBasaraba eel Tinär,
voeval si domn. Scrie domnia mea multa sanatate bu-
nilor vecini si prieteni, judetuluf din Brasov si celor
12 pirgari, si Ira, rog ea pe niste prieteni sa-raf cum-
pärati doua leagane, dar sa. fie marl' si frunwase,
si mese de lemn frumoase zece ; dar sä mi le trimeteti
in graba, peste o saptamina, si mesele sa fie rotunde.
Si vd rog sa-mi Impliniti rugamintea, far eit va fi pretul,
domnia mea va plati. Si Dumnezeti sa Ira inmultasca
anii. Scrisd in Septemvrie 11.
Io Basaraba voevod, din mila luf Dumnezeti
domn.
Pecetea stricatd ; adresa : prietenilor domniel mete, judefulut qi,
celor 1,2 pirgart din Bravo. Arh. No. 103 ; Mil. No. 101.
1480. Basaraba cel TinAr devine do= in Oct. 1479 si e alungat
prin Inlie-August 1481.

CII.

Cu mila lui Dumnez et Io Tinär ul Basarab a,

voevod si domn. Serie domnia mea multa sanatate bu-
nilor prieteni, judetului si pirgarilor din Brasov. Si dati
de stire domniei voastre : am avut nadejde ed daed va
da Dumnezeti sd-mf dobindesc tara mea, vol o sd-mi
fiti prieteni. Stip' doar ce neajunsuri am din partea
Turcilor. Dar voi ee nevoe aveti, de tineti pe vrajmasul
meti 9 printre vol? Deci vä graesc : alungati pe vraj-
masul meu dintre voi, eael dad, yeti mai tinea pe vraj-
masul meil printre vol, sa stip.' ca yeti avea si voi vraj-

') Mlug Aru1.

www.dacoromanica.ro
 101

ma§. Si dap: de stire i parintelui mei]. Batar Stefan.

Si sa mal §titi cA Turcii art bAtut pe Unguri la Smede-
revo, ca art e§it Ungurii din Dun Are si si-at scos co-
vadul pe uscat, §i atunci I-at lovit Turcii, M
puinT dintre dInii art scApat cu fuga. Si o alta oaste un-
gureasca, ce se Oa In Bosna, $i pe aceasta art batut-o
Turcil. Si Dumnezeit sa va bucure.
Io Basaraba cel TinAr voevod, din mila lui Durn-
,nezeti. domn.
Pecete mijlocie, adresa: prietenilor domniel mele, jude-
d;
luM i pirgarilor din Brasov. Arh. No. 99 ; Ma. No. 86.
1480, Noemvrie saü Dechemvrie. Stirile trimese in aceasth
scrisoare de Tepelus se rapoart5, la luptele lul Kinizsi pe DunAre
in an 1480 ; campania a fost desehis5, pe la inceputul lui Noemvrie
printr'un atae al avantgardel lui Tökely la Haranmir, pe care
Turcii 11 resping; ei sins Mang ins'a de Kinizsi, care InainteazA
pradInd pAnA la Golubac i Krukvac in Serbia. Stirile false ale lui
Tepelus proveneall deci din primele zile ale luptelor ; Ini ii conve-
nea s'a% le transmita, Brasovenilor si lui Báthory intr'o culoare cit mai
nefavorabilI pentru Ungtiri. Gresit'a e si stirea despre infringerea
acestora in Bosnia; aci intrase, cam in acelas timp, Insusi Matei
Corvin, bAtuse pe Turci in mai multe rinduri 5 cucerise tot terito-
riul Bosnei superioare impreunA cu actualul Serajevo ; el trebui so
se retragh Ins-a prin Dechemvrie la Agram. Anul 1180 e fixat,
pentru aceste lupte, dup5, scrisorile lul Matei Corvin, de Huber III,
p. 260-261; Fessler III, p. 113, le pune In 1481, ca si Katona si
Zinkeisen. Vezi acesta din urmi. vol. II, p. 499-500.

CIII.
Din milalui Dumnezeil Io B a s arab a c el TinAr,
voevod §i domn al Intregif Orr a Ungrovlahier. Scrie
domnia mea multa sAnAtate maicii-bunicii iubite '),
doamnei Maria, multa sanatate. Si iti del §tire dom-
niei tale despre cele ce raf-ai poruncit prin sluga
noastra prin Petru. Domnia mea am inteles bine acest
lucru, ca te-a scos Dumnezeil i prea curata maica a
1) Orig. poAHTEmo 5H MOWI MOSHM6 ; Mil. MOW(H)E MOSHMEH ; tot asa
in adresâ: p0MTEMO MH MOW[H].

www.dacoromanica.ro
102

Domnului si Batar Stefan din minile vrajmasului nostru,

si acuma esti in minile oamenilor nostri §i ale pirga-
rilor. Läudam pe Dumnezeil si-i multAmim pentru
aceasta. Si ma bucur domnia mea de aceasta, §i-I multa-
mese lui Batar Stefan. Si ne-ai mai trimes vorba ea
te-a luat Batar Stefan sa-i RI lui Rica de sufiet. Cu asta
bine a facut, si va fi bine de sufletul lui. Deci, da-te
sa,-I fil lui filed, iar el sail fie tie parinte. i ne-ai
mai trimes vorba sa-i facem un dar lui Batar Istvan;
am tnteles domnia mea aceasta si am Mutt si l-am
trimes, cum vei vedea si domnia ta; dar sa fie acest
dar din partea domniel tale. Si spune-I ca-i esti flea si
trudeste-te §i pune vorba pe linga pirgari si roaga-te
de parintele taü Bata'. Stefan, sail dea lute drumul si
sä vil. Tar daca vel vedea ca flu pop.' face nimic §i ca
nu poti sa te inturci de graba, larta-ma, si domnia ta
sa fil iertata de mine, caci in deajuns m'am nevoit
impreuna cu boerii domniei mele, si altceva n'am ce face ;
ca ti s'a intimplat sä treci din mina in mina '), n'am
avut ce face. Dumnezett inmultasca anii domniel
tale. Si ce va grai Petru, sa crezi.
To Basaraba cel TinAr voevod, din mila lui dum-
nezeil domn.
Pecete mijlocie, adresa: tnalea-lusioN, doamnel domniel
mele Maria. Arh. No. 106; Mil. No. 83.
1480, prin a doua juniAtate a anului. Prin Fevruarie bunica
sotia Tepelu nu erail libere; despre aceasta din urm6. scrie
1111

Matei Corvin Bra§ovenilor, la 24 Fevr., s'o tie in cinste la din§il,

dar s nu-1 dea drumul ; se spune aci di senior ills Bazarab" o
adusese prins4 din Transalpina (copie la Acad. Rom.).

CIV.
Io Tinarul Basaraba, voevod si domn. Serie
domnia mea multa sanatate prietenilor nostri, judetului

1) Orig. TH Cf CASHH Td )(OWL wv pSi o pke ; Mil. gre§. ,,Td1(0,

www.dacoromanica.ro
 103

si pIrgarilbr din Brasov. Si dail in stire domniel

voastre, e aa venit la mine si mi s'aü plins saracil
care umbla cii marfa, ca dupa ce va toemiti cu el,
vol nu le luati marfa cu soroc, oilY ineti acolo si nu
le ; dar sdracii nostri iaü marfa dela Turd, si
acestia le pun soroc, Iar el la soroc nu pot plati, fiindca
nu le platiti vol, ca sa se plateasca si el de Turd.
Astfel acestia aduc carp: dela imparatul, i neavinci de
unde sa plateasea [al nostri], ii dam legatl Turcilor.
Asa mi s'au saracit totI negutatoril, cad vol niel nu le
platitt, nicl nu-i 1äsaI sa vinza altor negustori din taxa
ungureasca. Si apol, marfa care nu va place, vol nu-I
lasati sa se intoarca cu ea ihdarat, ea s'o dea dela
eine at luat-o, ci le aprindeti piperul 1) i vreti sa-I
pierdeti i pe el, cum ati fácut cu Dragota 2). Iar vamile
nu mai sint ca mai nainte 3, ci ati marit i vamile.
Deel sa stitl domnia voastra (aim avetl sä va intelegeti
de aci nainte cu negutatorii nostri sa veniti sa luati
marfa dela negutatorii nostri la hotar ; negutatoril
nostri vor plati vama Turcilor i noud, Tar vol yeti
plati Ungurilor, altfelia imi fac .cearta i cu. Ungurii
cu Turcii. Asa vrem sa fie deaei nainte 4). Si mi s'ati
mai plins si de alt lucru, ca le faceti paguba i cu sita
la piper. Asa sa stiti. Si Dumnezeil sa va bucure.
lo Basaraba voevoda, din mila lui Dumnezeg domn.
Pecete mijlocie, stricatd adresa bunilor prieteni a domnie1 mele,
judeulu i celor 12 pirgarl din Bram,. Arh. No. 90 ; Mil. No. 98.
1480-1181.

1) Orig, HM 3424AHTE IMO; MU. 3dKd3,HTE.

2) Un Dragotha dela Buzkil i unul dela Tirgoviste se pome-
nese in socotelele Brasovulul la 1503 (Quellen I, p. 7, 11, 53); un
Dragotha dela Arges negufatoreste pe la Sibiti. la 1500 (Rechnungen,
I, p. 283, 288); cf. ibid., p.272 286, 288, 301,306 (intre 1500-1507): un
alt Dragoth este cel citat la 1494-95 (ibid., p. 138,196).
3) Mil. gres. H HaMEHE CS Clard, KLIKO H KflEMAE ; orig. H R45 E HE cti
c-Kr4 icarco npeaw.
4) Orig. TdKO IllEMO Ad ECT WT C14 'MO ; la Mil. gres. H AKO IIIE
MOME, A4 ECT WT ChM TdKO".

www.dacoromanica.ro
 104

CV.

Io Tina rul Basaraba, voevocl si domn. Scrie

domnia mea bunilor prieteni al domnieT mele, judetulul
pirgarilor din Brasov, si astfel va graesc si vd rog,
ca pe niste buni prieteni: v'am rugat si mai nainte
pentru cloT zidarT bunT, unul care sd stie sd invdleascd cu
cAramidd scobitd, Tar altul sa-mi facd o mAndstire din cd-
rAmidd i piatrd. Deci va rog, trimeteti-I la mine, Tar
domnia mea IT va plat cu dreptate. Si sa nu se teamd
de niel un lucru, nici . de razmirita, cAcT, doamne fe-
reste, fie ce va fi, pe Dumnezeul meti din cer i pe
sufletul i pe creclinta rnea, de nimic sd nu se tearnd.
Si ce va spune sluga noastrA Balota, sd-1 credep.
Dumnezet sd vd bucure.
Io Basaraba eel TinAr voevocl, din mila lui Dum-
nezett domn.
Pecete mijlocie, gearsd ; feirci adreset. Arh. No. 72 ; MR. No. 89.
1480-1481.

CVI.

Cu mila luf Dumnezeti Io Bas arab a, voevod

domn al Intregii WI' a Ungrovlahiei, fiul bunului
Basaraba voevod, scrie domnia mea multd sandtate
bunilor vecini i prieteni aT domniel mele, judetuluT
din Brasov sit celor 12 pIrgari. i asa vd dd de stire
domnia mea, cà pe orice pirgar ati trimete sd vie la
domnia mea cu solie, acel om sd vie slobod si in bund
voe, i sa se Intoared slobod i in pace, si sd nu fie
impiedecat de nimenea, pe credit*, i sufletul domniel
nide i pe credit*, i sufletul boerilor domnieT mele,
marl si micT. Si orice vd va spune omul vostru Turc
lanos 1), prietenia voastrd sd-1 credeti, CAA sint cuvin-

Török János, In ortografia sec. 10 Toreck, Torok, Tork (Que 1-

len I, index).

www.dacoromanica.ro
 105

tele adevarate ale domniel mele. Si Dumnezeil st va

bucure.
Jo Basaraba voevod, din mila lui Dumnezeti domn.
Pecetea §tearsd ; adresa : pedefuluf din Brapv i &or 12 pirgari.
Arh. jYo. 116.
Dap5, caracterele sale paleografice, scrisoarea aceasta este
Mr5, indoeal a. din sec. 15-lea; ea nu poatefi decit a lull Basaraba eel
TinAr i trebrie s5 fi fost dati1 in 1481, dupft moartea tatálni shd. in
Ardeal (1480). Cit timp a fost in luptrt cu el, nu 1-a numit nici
odat1 In scrisorile sale.

MTH.

Io Tinarul Bas ar ab a, voevod domn. Serie

domnia mea multa sanatate prietenilor domniel mele,
judetuluI din Brasov si celor 12 pirgari, i Ira &Ai de
stire ea pacea de care ne-am rugat luI Durnnezeti, Durn-
nezeü si preacurata ne-au dat-o, i m'a luat domnul
met craiul pe linga sine shwa credincioasa, ea sa avem
buna pace si sa ni se hraneasca oamenii slobozl si in
buna voea lor i sa faca negot si al vostri i aI nostri
in pace. Deer' i prietenia voastra fiti vesell i bucurosl.
Si IarasT., am avut niste slugi cralincioase in casa dom-
niel mele, anume pe Vintila logofatul i pe Caloean,
inf-ail luat 60,000 aspri si a cumparat sterne i camhe
hazdee') i cestl de argint i alte scule de argint:
si VI rog sa pun eti mina pe el si sä-mI scoateti avutul
dela el, ca sa, nu mi se plarza, i sa nu scape din mi-
nile voakre, pana ce nu mi se va da indarat avutul,
cad nu ma voiri lasa sa ramiiti cle paguba, ci voit. tri-

1) Orig. CTEMH 4 C KMMXE H x,1310E; stemele slut coroane, mitre,

grec. atip.p.arr2 ; camhele i hazdeele sint niste specil de matase scumpb,:
c am h a, in lat. camuca, camocato, e foarte bine cunoscuta din doe.
noastre vechi; h azd e a =grec. x6.tov a kind of silk" Sophokles,
cuvhat de origins araba sad persian5.; nu 1-am intilnit in alte texts
de-ale noastre.

www.dacoromanica.ro
 106

mete la domnul craill i voitt voate de pe capetele voa-

stre. EU m'am legat cu domnul met craiul, ca oamenil
1111 sa, nu alba, nici o paguba dela domnia mea; i gindi-
11-va ca ace% nu ml-at luat averea in vreme de raz-
miritä, ci le-am dat-o ett in vreme de pace, ca sa-mi
cumpere ce le-am poruncit, lar el au fugit la domnia
voastr i sed la vol i beaft avutul mefl impreuna cu
vol. Vedeti de faceta cum e mai bine, ca sa-nal vie ave-
rea larasi la mina, caci nu mi-a luat-o vrajmasul dom-
niei mele Calugarul, ci acela I-au dat-o lui de buna voe,
si decl trebue sa. se ceara dela el. Va mai graeste dom-
nia mea prieteniel voastre de acel vrajmas : dotnnia mea
am pace dela domnul cralul, lar vol II hraniti in ca-
sele voastre si in locurile voastre si de acolo el intra in
tara domniei mele de-mi face paguba. Socotiti-va ea,
Turcil II cauta pe acest vrãjma. Destul am cheltuit o data
cu Ali-beg de 1-am intors impotriva Moldovel, cum sin-
guri stitP). Si sa nu mai aucl ca sade la vol, ci prin-
deti-1 i trimeteti-1 la cralul, cad '. a dat Dumnezett de
avem pace buna, precum am dorit; i deci nu trebue
sa stea la vol vrajmasii nostri. Si apoi, am trimes pe
credincioasa sluga a domniei mele, pe Oprea2), sa, va
dea veste placuta de pacea ce ne-a daruit Dumnezeü
01 domnul craiul; i sa-1 credeti i pentru alte lucruri
ce are sa va, spuna, Mei sint vorbele domniel mele ade-
varate. Si sa-1 credeti. Si Dumnezett sa 'va, bucure.
Io Basaraba cel Tinar voevod, cu mila Jul Dum-
nezett domn.
Pecete inzjlocie, tearsii; adresa obiptuitd.Arh. No. 89.
1481, Sept.-Dech. Punem aceasta scrisoare In ultimele lunl ale
an. 1481, and domnia lui Tepelu§ era In agonie. La 6 August Vintila,
logoratul era Inca pe ling& el (Miletió , DR., p. 840) ; este desigur ace-
la§ Vintila care In doc. din 3 Aprilie 1480-81 e numit mare logo-

') Aluzie la vre-un jaf turcesc din Sarno. anulul 1481. Iorga,
Studil si doe. III, p. xxxvIII.
2) Vez1 No. arh. 69 (= Lxxxvii).

www.dacoromanica.ro
 107

fat (Venelin, p. 111 ; data lul Venelin 3 Apr. 1472 este evident gre-
qita; originalul a avut sad /slum sad osunO, alta, data, pentru Aprilie,
nu este posibill; docurnentul nu se mal gase§te In arhivele statulul)
Caloean e gramaticul dela 1480 al lul Tepelu§ (Miletid, DR., p. 339)*
Fuga amIndor:Ta Ia CMugarul in Ardeal s'a intimplat diva. 6 Aug.
1481, prin Sept.-Dechemvrie, chid boerii, vazind §ansele de izbInd1
ale Calugarulul, se plecara in partea acestula. Tara era ocupata, In
parte de trupele moldovene i ardelene, 5 Stefan cel Mare profit&
de lupta intro cel dol pretendentl : Tepelu §i Calugarul, spre a cu-
ceri pe la inceputul anului viitor Craciuna (10 Martie 1482). El adu-
sese chiar un al treilea pretendent, pe care insa nu izbutWe sft-1
impue tari1; cf. No. urmator.Pe Viutil logofátul it gIini pe ringa
Vlad Calugarul la 1483 Iunie 5 §i la 1488 Fevruarie 4, cacI el tre-
bue sa fie Vintila Florescul (Arh. ist. I, 1, P. 37; arh. stat., actele
manast. Govora).

13. Mircea pretendentul, fa1§ul fla al lul Vlad Dracul.

(1481)

CVIII.
Din mila lui Dumnezeg Io Mirce a, voevod si
domn al intregii -cari a Ungrovlahiei. Serie domnia mea
multa sanatate bunilor mei vecini §i prieteni, pirgarilor
din Brapv, tuturor, marl 0 mid. Si Ira dag de §tire,
ca, cu vointa lui Dumnezeti §i din porunca imparateasca
mi-am dobindit mo0a §i scaunul parintelui meg Vlad.')
voevod. Deci ma gindesc cu pace §i cu binqa voi, 0 am
sa, va tit in a§ezamintul cel vechig i o sä aveV pace
§i dela Turd, ca i In zilele fratelui meg Radul 2) voe-
vod, i chiar mai bine, daca i voi yeti fi tot ma catra
domnia mea. Iar daca aveti alt end, sa fie pe sufletul
vostru ce va fi, cad dela Dumnezeg §i dela marele
imparat am prilej sa va fac 0 bine 0 rag. Astfel tri-
meteti un om al vostru la domnia mea, sa facem pace
§i bine, 0 vrajma01 men s. n'aiba loc in mijlocul
') Dracul.
2) Cel Frumos.
Vlad Mug-dull i boeril sal.

www.dacoromanica.ro
108

vostru, ci sa-i alungati dela voi, ca sa stea i sä se

odihneasca aceste dou 1rI crestine. 'Jana ce-mi vor
trece oamenii mei la domnul craiul, ca sa facem pace,
Pana atunci voi trimeteti 'lute pe oamenii vostri, sä vie
in pace si in pace sa se intoarca, pe credinta i pe su-
fletul domniei mele. i iarT, pe cII boeri I-am prins,
pe toti I-am lertat, dar jupinitele i dobitoacele lor stilt
acolo : sa n'alba nici unul dintre ei pierdere nici cit un
fir de par, Mel daca citusi de putin II veti bintui, sa
fie pe sufletul vostru ce va fi. i Dumnezeil sä va. bucure.
Io Mircea voevod, din mila lui Dumnezeil domn.
Pecete mijlocie, ilisibild ; adresa : prietenilor domniei nide, pirga-
rilor din Brasov. Arh. No, 20 ; ma. No. 117 (atribuit gresit lul Mircea
Ciobanul ).

Scrisoarea aceasta, care prin caracterele sale paleografice si prin

forma vecbie a monogr amulet se arat 5. a fi din sec. 15-lea, este a
unui fals fid al lui Vlad Dracut ai frate al lui Radu cel Frumos. Ade-
varatul Mircea al lui Vlad Dracut fusese omorit odata en tatkl s00,
la Ianuarie 1446, in razbolul cu Hunyady. Iorga, Studil si doe. III, p.
xxix. Cine s5 fi fost In realitate acest Mircea, nu stim ; este insft
probabil ca el e pretendentul cu care Stefan cel Mare vine in tara ru-
mineascl. la 1481, in vremea campaniel contra luT Tepelml (No. arh.
447 si 448) si pe care nu izbuteste sa-1 punk in scaun, fie ca nu 1-a
primit tara, fie eh Vlad Chlugkrul a fost mai tare sprijinit de protectorul
skit Bathorysi apol de Tura. Aceasta causa ar explica, pe linga altele,dns-
mania constanta alui Vlad Calugarul cu Stefan eel Mare. Daea am lua de
bun raspunsul ce-1 dali locuitorii Brailen1 lin Stefan cel Mare (vezI No.
urmátor), protejatul acestula ar fi fost fbi unei femei Caltuna, o curi_
oask hetera printre pescaril brailenl din sec.15-lea si care a avut poate
norocul sa placa i lui Vlad Dracul. Scrisoarea lui Mircea fiat Cal-
tunel" ar fi in acest cas de prin lulie.August 1481. Vrajmasil, de
care vorbeste el Brasovenilor, cerindu-le s nu-I tie In mijlocul lor,
slut partisanil hit Vlad Calugarul. care e in adevAr fill al luf Vlad
Dracul j frate cu Radu cel Frumos si en Vlad Tepes, facut bask,
cum presupune DI. Iorga, cu o alta mama deeit a acestor dol din urma;
Studii si doe. III, p. xxxviti. Fiil lul Vlad Dracul: Mircea, Vlad si
Radul sint citatI in ordinea aceasta de dinsul in privilegiul lember-
gean din 8 Sept. 1439; Kaluiniacki, Dokumenta moldawskie i mul-
tanskie, p. 29 = Arh. ist. I, 1, p. 85. Vlad Calugarul se adapos-
tea de mai multa vreme in Ardeal, i pretendentul Mircea cunostea
protectia de care se bucura el din partea voevodului acestel

www.dacoromanica.ro
 109

Ce s'a ales de acest Mircea in urma instalaril lui Vlad Caluglrul, nu

tim; eü cel putin nu 1-am dat nicAerl de urm'a.
Pentru intelegerea celor spuse aci, §i din pricina inseron'atAtil
ce aü scrisorile de sub No. arh. 447 i 448, unice in felul lor, da
in No. ce urmeaz'a traducerea bor.

CIX.

Io Stef an, cu mita lui Dumnezet voevod si

donm al intregii WI a Moldovlahiei. Serie domnia mea
tuturor boerilor, mari i mici, i tuturor judetilor si
tuturor judecatorilor i tuturor saracilor 9, dela mic
pana la mare, din tot tinutul Brailei. i dupa aceasta,
asa sa va fie in stire: ea am luat domnia mea pe linga
mine pe fiul domniei mele Mircea voevod ii nu-1
void Msa dela mine, ci voifl starui pentru binele lui
ca i pentru al meu, eti insumi CU capul meü i cu
boerii mei si cu toata tara mea, ea sa-si dobindeasca
bastina sa, tara rumilleasca, cael ii este bastina dreapta
cum Dumnezed stie si cum voi singuri bine stiti. Deci
va graese voua : in ceasul in care yeti vedea aceasta seri-
soare a domniei mele, in acel ceas sa va intoarceti in-
darat la locurile voastre, fiecare pe unde ai fost s,i pe
uncle ati sezut mai nainte, eu tot avutul vostru, cit va
avea fiecare, i sa va pastrat.i avutul, i sa arati' pe
unde ati arat si mai nainte, fara nici o grije i Mra
nici o fried sag temere. Cad asa sa stiti: nu ma gin-
desc sa va fac nici un rail si nici o paguba, ci va veti
hrani i veti trai in pace. Asisderea, eine va vrea sa
vie la domnia mea j la fiul domniei mele Mircea voe-
vod, domnia mea i fiul domniei mele Mircea voevod
II vom milui pe unul ca acela oi-I vom hrani vom
cinsti. Si pentru aceasta este credinta domniel mele

1) Orig. RICIM SUMMIIIM11, rWMAAHM H AtdAHM, H IrlaCEM NISAnom H RIICEM

C611,21,illAt H EVINCEM CHP0MaXWM dup"A No. 448 ; No. 411 are HOSAVIEM §1 CH(30-
MAKWAI.

www.dacoromanica.ro
110

creclinta boerilor domniel mele, mart si mid. Serisa in

Tirgul de jos '), Martie in 15.
Pecete mijlocie, cu legenda : 0. naT iw CTUPWI HOEHOAls1 H HIj in
dos adresa : W01414. Arh. No. 447.

1481, timpul eind Stefan pregatea expeditia contra lui Basa-

raba cel Tinar ; trel lunl dupa aceast b. proclaulatie, pe la 20 Iunie,
Stefan se afla la Rimnicul-SArat. Iorga, Studil si documente III
p. xxxix.
La proclamatia lui Stefan, locuitoril BrAiieni faspund urmá-
toarele :

Dela totI boerif bräileni si dela toti cnejii si dela

toti ruminii 2), scriem tie, domnului moldovenesc, Ste-
fane voevod. Ai tu oare omenie, ai tu minte, ai tu creer,
de-tf prapadestl derneala i hirtia pentru un copil de
curvA, pentru fiul Caltunef, i zicf ca-tf este fit ? Daca
tf-e fitil i vreaT sa-f foci bine, atunci hsa-1 sa fie dupa
moartea ta domn in locul tat, far pe muma-sa Caltuna
ia-o i tine-o sa-t1 fie doamna, cum act tinut-o in tara
noastra toti pescarif din Braila, tine-o i tu sa-V fie
doamna. Tu invataif tara ta cum sa te slujasca, far
de nof sa te feresti, cacf daca cauti dusman, af sa.-1 gl-
se§ti. Si asa sa mai stif : domn avem, mare si bun, §i
avem pace din toate partile §i s tiI ca top.' pe capete
ne vom ridica i vom veni asupra ta, impreuna eu
domnul nostru Basaraba voevod, macar de-ar fi sä. ne
pierdem capetele.
0 proc1amatie identicl cu cea de sub No. 447 trimete Stefan
locuitorilor din Buz'ail si Bimnic, WT 1S305 H WA {JINN/1K" ; arh. No. 443.
RAspunsul Buzb.enilor si Rimnicenilor, gbad12114H 11 IIHRH114111H", scris tot
pe dosul el, este identic cu cel de mai sus.
Proclamatiile lui Stefan cel Mare sint scrise de dol diacl :
No. 447 de un diac moldovean, No. 448 de unul muntean. Cea din-
tihl are redactia moldoveneasca a Umbel slave si ca formh gramati-

1) Orig. 6 AOAHICAI Tprb (= Roman).

2) Cnejii" coiaspund aci judetilor" (judecilor) §i ,,judecAtori-
lor", iar runainii s'aracilor din scrisoarea lul Stefan.

www.dacoromanica.ro
 111

cara e mai corectk ; a doua are redaclia munteneasc5, ; deosebirile de

text, afarh de adrese, slut neinsemnate. No. 447 pare a fi fost mo-
delul, No. 448 copie. Din punct de vedere paleografic, No. 447 re-
presinfa o seraiuncial& foarte infirunt5 caracteristicl sec. 15 In Mol-
dova ; No. 448 o semiuncia15 ce se apropie de cursivl (literele a si
mai cu seamA) si are ductul muntenesc contimporan. Diacul mun-
tean a intrebuintat i alth cernea15.. Hirtia si pecetea sint aceleasi
In amindou4, data deasemenea. Dac h. ar putea fl Indoeala, asupra
epocei scrisorilor, ele s'ar putea atribui lui StetanitA ; Mircea ar 11
atunci Mircea 11111 lul Mihnea, care se refugiase In timpul lul Bogdan
la Ciceil si Cetatea de Bala. A ceasth presupunere o inlAtua Insk alai%
de caracterul paleograac al scrisorilor, mentiunea lul Basaraba.

14. Vlad III Ca1u0ru1.

(1482-1195)')

Io V I ad, voevod i domn. Serie domnia mea

multa. sanalate bunilor mei prieteni, judetului i pir-
garilor din Brasov. Si sa stiti domnia voastra c despre
Tepelus nu se stie Inca, nimica, lar boerii mi s'at in-
chinat, i toata tara, i Ali-beg Ifni este cu bunatate :
si a trimes Ali-beg la Poarta sa-mi facd pace si sa-mi
aduca steag; i cII pribegl aü fost peste Dundre, pe
toti ban trimes Ali-beg la mine ; ii mai astept pe Hadar
si pe Sucal sd vie la mine ; si am nddejde in milostivul
Dumnezeil, ca-mi voi dobindi bastina mea, .ara ru-
mineascd. Si rugati i domnia voastra pe Dumnezeil,
caci daca-mi va ajuta llumnezeti, C11111 natlajduesc in-
tr'insul, voit fi al vostru toata viata mea §i cu toata
dreptatea. Si Dumnezet si va bucure.
Io Vlad voevod, cu mila luf Dumnezell domn.
1) DI. Gr. Tocilescu (Manual, p. 143) 11 atribue anii 1483-96;
Dl. D. Onciul (In cursul s5.11) 1482-96. Este insA aproape sigur
a Vlad CAluearui n'a domnit In 1496. Din 18 si 31 Ianuarie 1496
avem documente dela fiul säü Radu cel Mare (arhivele statului). 111-
timul document pe care-1 cunose dela Vlad Calug-arul e din 4 Sept.
1495 (arh. stat., actele mst. Glavaciocul).

www.dacoromanica.ro
1 12

Pecete nujlocie, cu legenda : itv RAO, EICAROM, MHAOCTIt So:Kie rocno-

,S,Hlik adresa bunilor mel prietenl, judelidui i tuturor pirgarilor din
Brapv. Arh. No. 204.
Scrisoarea este evident din Iulie-August 1481, cincl Tepelu§
fugea dinaintea o§tilor unite ale lui Stefan cel Mare §i Stefan BA-
thory, in urma luptel din 8 Iulie. Sucal vistierul Insotea in fuga sa
pe Tepelu, care la 6 August da. un chrisov In Pite§t1 (MiletiC, Daco-
rominil, p. 340). Lupta intre cel dol concurentl a tinut paná in larnA ;
pe la 16 Noemvrie 1481 Bazarab iunior" trimete o solie la Bra§ov
prin al doilea boer pe care-I a§tepta CalugArul, prin Schoder" =
Haar (scrisoare latina; copie la Acad. Rom.). CAlugArul ie§i invin-
gAtor, cu ajutor turcesc. Cf. Iorga, Studil §i doc. III, p. xxxvill.

Cu mila lui Dumnezetr Io V1 a d, voevod §i domn

al taril Ungrovlahi el. Scriem bunilor i lubitilor no§tri
prietenl, judquluI Bra§ovuluI i tuturor pirgarilor, multä
sAndtate, i en cinste ne iachinam domniilor voastre.
Si dupa aceasta, v dam de §tire domniilor voastre, ed
ne-a venit un orn dela Ali-beg §i astfel vorbe§te : ca ar
fi voea lul Ali-beg sa se impace cu noi. i destule vorbe
dulel ne-a trimes. Iar oaste acum nu are, cacI Sint 0i
el totl istovitl de drum. Astfel acum, cu voea lui Dum-
nezeti, n'am nici o grije. Asta va (Jail de §tire domniilor
voastre. Daca vom mal afla i altceva, va vom da de §tire
domniilor voastre. Si %MO' va rugam pe do mniile voastre,
tocmici-ml un leagan bun, §i ce-I va fi pretul sa-mI
dap de stire prin jupin Capota. i ce va spune jupin
Capota, sa-1 credql domniile voastre. i Dumneze1 sa
intnu4asca anil domniilor voastre. Scrisa in Tirgovi§te,
Noemvrie 20.
Monogram; pecete mijlocie, ilisibiki ; adresa : bunilor noftri veciAii
fi credinciql prieteni, judeplui i plrgarilor din Brapv. Arh. No.
149 ; Mil. No. 72 (atribuitd gre§it 114 Vlad repq).
1481, din timpul tranxilor cu AR-beg pentru recunoa§terea lul
Vlad C-alugarul. Comp. No. precedent.

www.dacoromanica.ro
 118

CXII.
Din mila lui Dumnezett I o VI a d voevod i domn.
Serie domnia mea multa sanatate, si ma inchin cu
dragoste iubitilor mei prieteni, judetului i celor 12
pirgari din Brasov. Si dupa aceasta, VA, datl s tire dom-
niel voastre, ca unor buni prieteni, ca Dumnezeil cel
de sus mi-a ajutat cu vointa lui impotriva vrajmasului,
si 1-am alungat din tara ; SImbata a trecut peste Dunare,
lar ostile mele leam pornit i sint aproape de Severin.
Asa sa stiti domnia voastra. Iar de lucrul Turcilor,
asa sa stiti domnia voastra : sa n'aveti nici o grije, caci
s'a ridicat acum fratele imparatului de dincolo de mare,
asa ca Turcil toti aft sa mearga peste mare. Asa sa
stip, altfel nu este. Si trimeteti vorba parintelui me-ft
Batar Istfan si spuneti-i de lucrul Turcilor, ca se vor
duce peste mare. i IaräI Ira rog de lucrul acelor ju-
pinite, sä le petrecep ca pe niste adevarate boleroaice,
si trimeteti domniile voastre un om bun la domnia
mea, ca sa vorbim i sa ne intelegem, pentru binele
domniel voastre i pentru domnia voastra, i ca sa-mi
dea stire de sanatatea domniei voastre. Si Dumnezeil
sa va bucure. Scris in Tirgoviste.
Monogram ; pecete mijlocie, ca cea dela No. 158 i 204 ; adresa :
bunilor mei prietenI,judeplui i celor 12 pirgari din Brafov. Arh. No. 200.
1481, August-Dechemvrie Mohammed II murise la 6 Alai 1181
si Balazid II ocupase tronul, dup-a ce biruise pe fratele sl.ü Diem
la NA In 20 Iunie; acesta fuge in Egipet si la Rhodos, de uncle In-
zadar inceard s rb.stoarne pe Baiazid. La aceste incercb'zi face
alusie Vlad Chlugarul.

CXIII.
Cu mila lui Dumnezeti Io Vla ci, voevod i domn.
Serie domnia mea multa sanatate i ma inchin cu dra-
goste bunilor mei vecinl i prieteni, judetului dornnului

1) Acesta se intorsese in Transilvania.

67332 8

www.dacoromanica.ro
114

cralulul L) i prietenilor domniel mele, Virgarilor din

Brasov. Dupa, aceasta, sä stie domnia voastra, cum ca pe
vrajmasul nostru si al vostru 1-at omorit Mehedintenii
la satul Glogova. Asa sa stie domnia voastra, ca am
trimes pe slugile domniei mele, pe Florea i pe Dan-
ciul, sa và, dea veste buna ; i sa eredetI domnia voas-
tra, cele ce aü sa va spue, cacl sint adevaratele vorbe
ale domniel mele catra domnia voastra. Si Dumnezeg
sa va bucure. TrimetetI domnia voastra Si dap' de stire
domnului i parintelul meg Batar Stefan, ca sa stie.
Monogram ; pecete mnijlocie, eu legenda: IW RMA ROEFIOA4 MATif EmIe
rocii[oi,]4p; adresa: buyilor mei prieteni, Judepaul i celor 12 pirgari din
Brapv. Arh. No. 158.
1481, Dechemvrie, sail 1432; in Noemvrie 16 Tepelus trAia Inc
1 trimetea din Bucurestl a scrisoare Brasovenilor (copie la Acad.
Rom.).

CXIV.
Cu mila lul Dumnezeg Io V la d, voevod i domu
al intregil tarl a Ungrovlahiei. Serie domnia mea multa
sanatate prea cinstitilor Si lubitilor mei bunl prieteni,
judetulul i celor 12 VirgarI din Brasov, si ma inchin
cu dragoste domniilor voastre. Si ati trimes domnia
voastra pe jupin Cirstea i pe jupin Hanas eu cinste
pentru noI. Multamesc domniei voastre pentru cinste.
Si tot ce a fost pofta inimel domniei voastre, noI bine
am inteles. Domnia voastra stip bine ca am buna pace
cu Maria sa craiul si cu domnia voastra, Si cu Hirsa si
cu Sacuif i cu totl. i va fi acum pe voea domnief
voastre, ca sa umble oamenil domniel voastre cu marfa
prin tirgurile din tara domniei mele, i dupa, peste la
Dunare, i sa-sI vinza marfa, fie cu ridicata2), fie cu
bucata3), cum le va pläcea. Tot asa i oarnenii nostri

1) Orig. cnAu,S H rocnoAeHs KpduO, o simpl gresata de diac.

2) Orig. SpRont ; Mil. gres. Sp[o]Rom, ceeace ar avea alt inteles.
3) Orig, WT Sits, din minb., cu. mkruntisul.

www.dacoromanica.ro
 115

sa umble slobozi, cad domnia mea vreati sä am de-

aci inainte si mai buna pace. Asa dar, ori ce-ati pofti,
fie vin, fie peste, tot e slobod, pe credinta i pe sufle-
tul domniei mele. Si oriee v'ar spune jupin Girstea
jupin. Hands, domnia voastra sa-I credeti. Si Dumnezeti
sa va bueure.
Monogram; pecete mijlocie, cu legenda: t 1W B(4A 1101HOAd, MACTTA R'diat
POCI10,1,11111,Arh. No. 136 ; Mu. No. 75 (atribuitd gre,sit lui Vlad TepeO.
1482, probabil Intlia juniAtate.

CXV.

Cu mila lui Dumnezeti lo Vlad, voevod si domn

al intregil tail a Ungrovlahiei. Scrie domnia mea multä
sanatate i Inchinaciune nu dragoste bunilor i dul-
eilor prieteni aT domniel mele, judetului i pIrgarilor
din Brasov. Si va dati de stire domniilor voastre
de luerul lui Radila i) din Cimpulung: domnia voastra
le-ati facut lege strimba, eael ati aseultat de Barbat
de Cornan l aTjudecat strimb pe omul domniei mele.
Dar voi stip' bine ce fel de oameni gut Coman si Bar-
bat : nedrep i Fara suflet i niste hoti. Cad daca ar fi
ei oameni buni, nu ar sta serisi In poarta Sibiului, uncle
vor sa-1 prinza Sibienii, ca sä-I omoare. Iar voi aT ore-
zut birfelele lor i aT facut stembatate unui om drept ;
MO, vezi, Radila n'a fost chezas Turcului, a fost numai
gazda 2) Turcului, Tar alta treabd n'a avut Radila 5) cu
Tureul, caei chezas nu i-a fost. Asa dar va rog, i Dum-
nezeü sa va povWeasca, sa-I faceti judecata dreapta
si sa i se intoarca acei 40 de florini, safl sa trimeteti Un
Sas la domnia mea sa stea de fata cu Radila i cu
Turcul inaintea domniei mele. EU le voiti face jude-

1) Orig. 3a 04160Tti P4AtiaoRt3 ; Mil. gre. 114AH oRS.

2) Orig. ra3AS ; MiL gre§. 3r4A8 (?).

3) Cf. No. arh. 96, dela Basaraba eel Tinar, si 482, dela un ne-
gustor ture, amindou'a dintre anil 1480-1481 (No. ccxxvii i Regestele).

www.dacoromanica.ro
116

cata ') cu Turcul. Radila n'a fost cheza5 §i tot I-aV facut
napaste. Deci, sad Intoarceti, cad daca nu-i yeti' in-
toarce, voiti opri §i eti un om drept de-al vostru, cum
este §i Radila, i voit lua dela el ea sa-I intore luT Radila.
Dar mai bine ar fi sa n'aiba scandal 2) oamenii drepti.
Deaeeea trimeteti un Sas, sa-i Lea domnia mea jude-
cata cu Turcul, Cad i Turcul este la domnia mea. Si
Dumnezeil sa va bueure.
Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda: IW RAdA ROEROM, nt.veiE
Exat rocnoAaph ; adresa : judelului i pirgarilor din Brafov. Arh. No
156; Ma. No. 70 (atribuita* grgit lul Vlad TepeO.
1482, intiIa juna'atate.Pecetea este cea dela inceputul domniel
lust' Vlad Cálugarul.

CXVI.

Cu mila lui Dumnezeu I o Vlad, voevod i domn

al Orli Ungrovlahiel. Dail de §tire tuturor oamenilor
ce se gasesc in taxa noastra : §i parcalabilor de prin
toate ora§ele noastre si pirgarilor i vame§ilor ce sint
prin orase sail la Dunare, pe unde se vineaza pe§tele,
oricarui alt om, ea all venit soli dela bunii nos. tri
prieteni dela pirgarii din Bra§ov §i ne-ati cerut sa in-
tarim vechiul mezainint, ce a fost pe vremea altor
domni i pe vremea fratelui met]. Radul 3) voevod, ca
sa se poata hrani slobozi §i saracii nostri i aT lor, cum
s'ati hranit §i mai nainte. Deaceea poruncim tuturor
oamenilor mai sus zisi, ea ori unde vor veni cu marfa,
in orice tirguri, sail la Dunäre sail on unde, oameni
dintre Bra§oveni, ori ca sa vinza ori ea sa cumpere,
volnici sa fie si sa Vinza §i sa cumpere, i prin tir-
gurn ci la batti sat la Dunare, fie pe§te, fie orice

I) Orig. 3dKOH.
2) Orig. Atl FIE HAUT CKdHAMIS, st flu alb& plerdere, supArare.
3) Radul III cel Frumos. Vlad CAlugarul, Radul cel Frumos ii
Vlad Tepe erail totl trei fill* lui Vlad Dracul.

www.dacoromanica.ro
 117

raarfa. Si nimenea sa nu indrazneasca, a-i bintui, nurnal.

sa-sl plateasca vama cea veche, cum este asezamintul
de mai' nainte. Iar vami noua sa nu se pue. Asisde-
rea i saracil nostri sa alba dreptate la dinsit Solis in
Noemvrie 15.
Monogram; pecete mijlocie, cu legenda: IW RA44 ROEROM MHAOCTIFO
fdrd adresd. Adz. No. 143.
KONSIEW FOCHOAHHIs ;

1432. Ar putea fi i din 1481, e mal probabil ins5. dela 1482 ;

Vlad are ad o altn, pecete, decit cea aplicatA, pe scrisorile din 1481.

CXVII.

Cu milaluiDumnezein Io Vla d, voevoci i domn

al taril Ungrovlahiel. Scriem bunilor i einstitilor nostri
parinV i prietenl, judetuluI Braovulu i tuturor pir-
garilor, multa sanatate, si ma inchin cu dragoste dom-
niilor voastre. i dupa, aceasta, vA daft de stire dom-
niilor voastre cä cele ce ne-atl incredintat prin jupin
Paul si prin Simon, judetul Rijnovulul, toate bine le-
arn inteles. i vorbele de care am avut nevoe, toate
le-am incredintat lor ; el va vor spune totul domniilor
voastre. Tar alta, co mi-ati poruncit, ca ar fi venit eine-
va la domnia voastra i v'a spus ca am zis Doi' cum
ca. deaci inainte mal departe de Tirgsor oamenil vostri
n'ati sa mearga, sä stiti domnia voastra, ea pan acum
noi n'am stiut nimic despre aceasta, nici nu este cu in-
vatatura noastra. Ci asa sa. spunecf domnia voastra tu-
turor oamenilor vostri, ca vor umbla slobozi prin toata
taxa noastra, ca sa tirgueasca i sa se hraneasca in
buna voe, chiar pana la Dunare. Si dela nimenea nu
vor avea niel o suparare. i Dumnezeti sä Ira inmultasca
anif domniilor voastre. Scrisa la Tirgoviste, Iulie in 102).

1) in orig. dup'a AumocT1wAt sOMIWM urmeaza, cuvintele: AoRPIHM HA

WHAt PDXITEMM H HIMIRIT(MM CISA11,8 RprIWOHCKOMS H 111Wfiti Nrkrapom, Ce lip-
sesc In ed. lig Mil.; ele n'aü nici un rost in text.
2) Orig. ion .1. ; la Mil. lipseste .1 .

www.dacoromanica.ro
118

Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda : IW RAW, HOEROM MACTutO

j adresa: bunilor noftri pdrinti
IKIIO rOCII0AWIA i prieteni, judetului din
Brafov i tuturor ptrgarilor. Arh. No. 130 ; Mil.No. 73 (atribuitd gre-
fit NI Vlad Tepef).
1482, a doua jumMate, sail 1483.

I o VI a d, voevod i domn. Serie domnia mea fra-

tilor i bunilor nostri prietenT, judetului" i celor 12 pir-
gari din Brasov, multa sanatate. Si va rugam pentru
aceasta pe domniile voastre : domniile voastre stip. bine
ca sint sluga domnuluf meü prea luminatului craiti si
ea am buna pace ; cu domniile voastre asisderea am
blind pace. Si orIcare ar fi voea domniilor voastre, din
tara noastra nimic nu vi se va opri, ci veniT pe uncle
va este voea, si la batty i prin tirgurl i prin tinu-
turf, si cumparati i vin i peste si tot ce pofteste inima
voastra. Si de °gra not' nimic nu vi se va opri. Deei,
ma rog de domniile voastre ca de niste frati si buni
prietenT ai nostri, sa facetf i domnia voastra pe voea
noastra, cum facem i noT. pe voea domniei voastre,
sa lasati sa se aduca de aeolo la nol fara pfedeea sa-
getl i arcuri i sabiT i scuturi i fier pentru arme, caei
va rugarn ca pe niste fratl ai nostri i ca pe niste
bunf prieteni. Iar daca nu ne yeti' ingadui domnia
voastra, domnia voastra sa ne dati macar de stire, ea
sa stim i noi. Si Dumnezet sa va bucure.
t
Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda : IW RAO, ROHROM, MHAOC
adresa bunilor nogri prieten
TINO 6500 [H] rOCROAHHIs i frap, jude-
paul i celor 12 pirgari din Brafov. Arh. No. 155 ; ma No. 74 (atri-
buita grefit lu Vlad Tepe).
c. 1182-1483.

CXIX.

Cu mila mT Dumnezet Io V1 a d, voevod i domn.

Serie domnia mea multa sanatate bunilor prietenf

www.dacoromanica.ro
 119

fratl at domniei mele, judetulul i pirgarilor din Bra-

sov. Si clupa aceasta va data de stire, ca voesc vol-
nicii sa vie cle-acolo la domnia mea, sa-mi slujasca.
Dar domnia mea n'am acum ducatl sa le platesc leafa ;
deci, eine voeste sa vie la domnia mea, fie ca va fi
Ungur, fie SAcuit, fie Rumba, fie oil ce va fi, e slo-
bod sä slujasea domniel mele i trimeteti-1 la dom-
nia mea ; dar sa, vie eu cartea voastra la domnia mea,
ca sa-ml slujasca, Tar domnia mea ii voiti milui
voiti hrani, intocmal ca pe slugile domniel mele. Dar
leafa n'arn de unde sa le del. Iar cartea do rnniel mele
s'o pastratl la voi i s'o aratati voinicilor. Asa Ira
rog ca pe niste fratl al mei, faceti-mi aceasta slujba.
Si Dumnezett sa va bucure.
Monogram; pecete mijlocie, legenda ilisibild ; adresa: bunilor prie-
tent fi fratilor domniei mele, judeplui i tuturor pirgarilor din Bra-
Vv. - Arh. No 159 ; Mil. No. 71 (atribuita: grqit lu Vlad TepeD.
c. 1482-1483.

Din mila lui Dumnezeta o Vla d, voevoci si dornn.

Serie domnia mea multa sanatate bunilor prieteni at
domniel mele, judetului i pirgarilor din Brasov. Si dup6.
aceasta del de stire domniel voastre ca s'ati plins oamenii
nostri inaintea domniei mele, jupin Sinadin i jupin
Mihnea, pentru oarecare paguba ce aft avut acolo intre
vol si in cetatea lumindtief sale cräesti. Decl, §till bine CA
domnia mea m'am rugat de Dumnezeil sa ne dea Dum-
nezeu cum ne-a dat astazi, ca st fim uniti1) i sa fim
prietenl, i celor ce vor avea vre-o paguba dintre oamenil
vostri, sa le facem nof dreptate, Tar daca vor avea oa-
menil nostri dela al' vostri, tot asa sa le faceti vol drep-
tate. Dar aeum, desi multa paguba aft avut oamenii nostri
Sinaclin i Mihnea, domnia voastra nu vreti sa le facep

I) Orig. As cmo EAHH mAie.

www.dacoromanica.ro
 120

dreptate, ca sA li se plAteascA. Si bine stig domnia

voastrA cum 41 vorbit.Asa dar va rog ea pe niste buni
prieteni al" nostri, sA le faceti dreptate, ca sA nu fie in
paguba citA vreme sint oamenii mei. Si dumnezeil sa
va inmultasca anii. Am scris in Tirgoviste, luna lui
Oetomvrie in 30.
Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda : t 1W ILIelA ROHHOM AttICTHH)
F:1[1110] H rociloon; adresa bunilor prieten1 al domniel mele, judeplui
celor 12 pirgari din Brapv ; cerneald albeistrule ce bate in verde.
Arh. No. 153.
c. 1484. Scrisoarea e datA evident dup5, iucheerea armistitiului
de cinci anl intre Turd i Unguri; armistitiul s'a incheIat la sfirsi-
tul anulril 1183. Dela Sinadin s'a pAstrat o scrisoare, pe care o dAm
in resumat la Regeste (Arh. No. 497).

CXXL
Din mila lui Dumnezet Io Vla d, voevod.si domn.
Serie domnia mea multa sanatate bunilor nostri prie-
ten1 si de aproape vecini, judetului i celor 12 pirgarl
din Brasov. Si dupa acea.sta daü de stire prieteniei
voastre cA, am trimes pe credincioasa noastra sluga
Simon cu vorbele noastre trebuincioase catra prietenia
voastrA. Deci, tot ce va va vorbi clomniel voastre, prie-
tenia voastra sa-1 credeti, cad sint adevAratele noastre
vorbe. Si Dumn ezeil sainmultasca anii prieteniel voastre.
Monogram ; pecete mijlocie, din a cdrei legendd se pot ceti cuvin-
tele H rocaoAmm, identied cu cea dela No. 153 i 160 ; adresa obicinuitd,
Ark No. 199.
c. 1484.
CXXII.
Cu mila lui Dumnezeti I o Vla d, voevod i clomp.
Scrie domnia mea dulcilor i bunilor prieteni aT dom-
nrei mele, judetului i celor 12 pirgari din Brasov, multa
sanatate. Si multamesc domniei voastre pentru cartea
si pentru vorbele ce mf-ati trimes. Domnia mea v'am
inteles destul de deslusit pe domnia voastrA. Bine e oare

www.dacoromanica.ro
 121

ceea ce aI zis, a sinteti bucuro$1 de razmirita? Dar

ce v'am stricat et pana acuma ? Off n'am trait cu vol
in pace ? On n'am Lout pe voea voastra, cum n'a facut
nici un domn din Ora rumineasca ce am facut et pen-
tru voi pana. acum ? Si tot nu se pot hrani saracil dom-
niei mele, din pricina voastra. V'am slobozit drumurile
peste tot prin tara rumineascä, ca sa umble oarnenii
vo$tri si sa se hraneasca i sa cumpere ce poftesc. Si
afl umblat oamenii vosttri la Braila $i la FlocI i peste
tot locul la Dunäre sa-$1 cumpere el singuri peste,
cum umbI i acum. Vedeti dar ca oamenil vo$tri at
cumparat peste ') $i tot ce le-a trebuit dela oamenii
no$tri, si n'at fost nici odata a.$a volnici ca acum;
cad I-am slobozit domnia mea, ca sa traim in pace si
sä fie o tara ca alta. Ori, cardia dintre oamenii vostri
I-am facut strimbatate ? Nu le-am facut lege dreapta?
Ba I-am judecat mai mult pe voea voastra decit pe a
oamenilor no$tri, cad s'at dat indarat cail 'Ana. $i
dintr'a treia tara, dupa ce fusesera du$1 in Moldova, lar
din Moldova in Ora rumineasca, i domnia mea I-am tu-
tors omului vostru, ceea ce n'a fost nici odata. i voi vor-
biti de razmirita. Nu $ti.t, cu sfatul vostru este, ori cum
este ? Cad vede domnia mea c oamenii no$tri n'at Did
o dreptate dela voi, ci le luati cu deasila dobitoacele,
cum le-ati luat si acum saracilor oile din &Mime,.
Astfelit, orice ati lua dela cineva, i se pierde, i numai
voi $titi ce faceti cu acele dobitoace ale oamenilor
drepti, far domniel mele imi spunetl ca. fac parcalabii
dela Bran, iar alta data spuneti ca fac Sacuii. Nu
stit ce avet,i de gind. V'a$1 putea face i et destul rat,
cad oamenl de-ai vostri sint destui in mina mea; dar
efl $tit ca am pace cu domnul met craiul i cu pa-
rintele met Bata" Istfan. i mi se pare ca aceste lucrurl
nu stilt cu $tirea Mariei-Sale domnului met craiului,
nici cu a parintelui mea Bata'. Istfan. i cartea ce ml-
9 Orig. Al HEM ApSrog WHH CS OMAR UWE MATE IIHSS.

www.dacoromanica.ro
122

atI trimes, o voiti trimete eü parinteluT met Batar 1st-

fan, si voiü da sA inteleaga si MAriei-Sale crainluL Cad
panA acuma stiam ca sint sluga domnuluT met craTu-
luT, i domnul meü craiul m'a tinut drept
. fin.; voT
insa, citI oameni ral sint, pe toti IT tinet1 aeolo, ea n'a
ramas cal in tara rumineascA. Cind eram InsA noT la
vol '), vol.' nu ne Asap' sa facem rail, din pricina luT
Tapalus. Si stitI ce rail v'a fost Tapalu§. Ginditi-va ce
are sa fie mal pe urma.
Monogram ; pecete ca la No. 203, 205, 206. Arh. No 214.
c. 1101, and incep din noü incursiuoile turcesti in Ungaria
Transilvania.
CXXIII.
Din mila lui Dumnezeil 10 Vla d, voevocl i domn.
Scrie domnia mea multa sanAtate bunilor nostri prietenT,
judetului i celor 12 pirgari din Brasov, si dad de
stire domniel voastre pentru niste oamenI rad ce s'atl
ridicat, unul cu numele Tatul Duvalma din Rijnov, si
Secara i alt1 robT 2) ImpreunA cu el, i aü venit In
muntele eel mare 3) si s'au facut talhari si ati omorit
oameni si au furat multA marfa, i ati dat de piste
femel saraee cu carul si le-an luat tot ce aveat si
le-au desbracat si le-au dat drumul in pielea goala.
AstfeliiI dat-ail de el acolo niste oameni bunT ai nostri
si I-at lovit, ca sari sec,* i sa-I alunge, Tar el at sa-
getat pe un om bun al nostru, pe ginerile lui Voina
din Buzau, care a si murit aid. Apol aü mai omorit
dol Turd, i acum ne eer sa platim pentru eI na paste
50,000. Astfelin, povatueasca-va Dumnezeil i prea-
curata, risipiT pe acestI oameni MI de acolo, sail faceti-le
ce vretT sA le facetT, clef n'ave nicl un folos dela
el tinindu-I acolo. Mal mare rail voila n'o sa \TA faca,

1) Vlad CAltigArul tralse, inainte de a fi domn, in Transilvania.

2) Orig. pillICESH.
3) Bucegil.

www.dacoromanica.ro
 123

far vre-un bine nu va fac. Domnia voastra stiti bine cá

oarnenif vostri rnerg in buna voe la Braila si la Flocf
si peste tot in tara rumineasca ; asa sa mearga
oamenif nostri in buna voe, cad i. nu e bine ca oamenif
drepti sa piara, ci sa se risipeasca mai de graba faca-
toril de ran. Si faräsi ma rog de domnia voastra, Dum-
nezet sa va povatueasca ca paguba ce art facut el
oamenilor nostri sa se intoarca indarat, tot ce all luat.
Si larasl, ce are sa va spue sluga noastra credincioasa
jupin Neagu paharnicul, sa credeti, cacf sint cuvintele
noastre adevarate.
Monogram; pecete mijlocie, :tearse ; adresa: bunilor mei prie-
tent, jucletului i celor 12 pirgarl din Bralov. Alh. No. 141.
c. 1493-1495. Neagu paharnicul pare s6. fie Neagu stratornicul
din 7 Ianuarie si 26 Iulie 1490 (Arh. ist. I, 1, p. 66 si 5) si 15 lunie
1491 (arh. stat.), inaintat dup5., 1493 la rangul de paharnic.

CXXIV.
Io Vl a d, voevod i domn. Serie domnia mea
cinstitilor nostri frati i buni prietenf, judetului si celor
12 pirgari din Brasov, multa sanatate. Si dart de stire
domnief voastre de lucrul prietenului nostrujupinDimitru
Volatev 1), ca a venit mai an la domnia voastra cu cartea
noastra pentru datoria ce are la Jima si la Caliman.
Astfel all intrat chezase pentru ei2) Ana, femeea lui
Jima, si Marghit, femeea luf Caliman, ca pana la Pastf
i se vor plati ducatif. Dar la Pastf el n'a putut sä vie,
si acum, pe orIce om ar trimete el cu aceasta carte a
noastr5 la domnia voastra, domnia voastra faceti
aceasta pentru nol i puneti mina pe acele chezase,
ca sa se plateasca ducatil jupinuluf Dimitru t sa se
dea in minile omului säll, top' pana la un aspru. Si ma

1) Volatev= al mi Volata. Un Gheorghe Vollata era locuitor in

Cetatea Alba, la 9 August 1469. Iorga, Chilia i Cetatea Ath, p. 136.
Orig. TAKO CS 8AI3AH 3A 111-11( fAtU,H.

www.dacoromanica.ro
124

rog de domnia voastra ca de niste cinstig frati al nostri,

sa nu i se mai tie banii, cad in paguba n'am sa-1
las. Si Dumnezett sa inmultasca anil domniel voastre.
Monogram ; pecetea tearsa ; adresa: cinstiilor nostri frap 5
buni prieteni, judetului i celor 12 pirgari din Brasov. Arh. No. 139.
c. 1489-1495. Dimitru Volatev poate sA fie Dimitru paharnicul
din 1489, 1490, 1492, 1493, 1494. Jima i CMimau par a fi nume sAsest1
rominizate. Vezi un Simanen" In a doua jumAtate a sec. 15 si un
Schymanen Gerg" pe la 1600 In Sibid (Rechnungen I, p. 35, 261,
268). CAliman traduce pe Collomanus, Kolloman, Kollman.

CXXV.
Io Vla d, voevocl i domn. Serie domnia mea multa
sanatate bunilor prieteni al domniel mele, judetului
celor 12 pirgarl din Brasov, si da domnia mea de stire
domniilor voastre pentru acesti oameni a domniel mele :
pentru popa VIalcul, pentru Ilie din Buzau si pentru
Dusman '), carora ii s'aü luat 16 fLorihi in Satcele de
Iaricati husarul ; cad a parit Iancau la parcalabil din
Bran, ca. i s'ati luat in Gberghita 50 de florini, si a ti-
nut calea oamenilor domniei mele i le-a luat acel du-
cati 2). Dupa aceea au venit inaintea domniel mele
toti pirgarii din Gherghita i ail. statut de fata cu Iancati
si ati marturisit pirgarii pe sufLetele lor, ca nu i s'a
luat lui Iancati nici un singur florin, ci ca le-a facut
napaste. Iar acum, din noti ail statut de fata acei oa-
meni ai mei cu Tanetll inaintea domniei mele, in ce-
tatea Bucuresti, si a ramas lancall strimb dupa legea
noastra, a ramas sa plateasca oamenilor domnief mele.
Deci, am trimes %MO' domnia mea la domniile voastre
ca sa-i judecati i dupa legea voastra, cum e drept si
bine, caci oamenii domniei mele nu sint vinovati de
nimic. SA li se intoarca dar banil, ea nu va lasa domnia

1) Orig. A'111M4114.
2) Ducat" si florin' intrebuintat In acelas inteles.

www.dacoromanica.ro
 125

mea pe oamenii domniel mele in paguba. i Dumnezeil

sh inmultasca anil domniel voastre, amin.
Monogram ; pecetea ruptd ; adresa : bunilor prieteni a domniel
mele, judepeul si celor 12 pirgari din Brafov. Arh. No. 120.
c. 1483-1495.

CX XVI.

I o Vla d, voevod i domn. Serie domnia mea fra-

tilor nostri i bunilor prieteni, judetului i celor 12
pirgarl din Brasov, multa sanatate, i dail de stire dom-
niel voastre de Andrilas din Dalnic1), ca fugit oieril
cu niste oi aci in tara ; deci, pentru acele oi el a na-
pastuit pe oanienii nostri pe unde I-a aflat, i astfel a
nemerit pe acesti oameni al nostri Cirstea i Micul2)
si I-a bintuit, Iar el sf-ail pus acolo chezasi pe Jima si
pe Matilas; deal, ma rog de domnia voastra pentru acel
chezasl, sa nu alba dela Adriias vre-o siluire, nici oa-
menii nostri sa nu mai fie napastuiti, cad cite oi s'al
luat dela Andrifas, a venit sluga Lasläli feciorul lul
Darniian3) si le-a luat dela jupin Draghici 4), si Inca cu
virf. Deci ma rog de domnia voastra ca de niste frati
al nostri: oamenii drepti sa nu alba, siluire ; iar daca i
se pare lui Andrifas ca i s'a facut strimbätate, sa vie
inaintea noastra i s stea de fata cu Draghici. Astfelili
va avea lege clreapta. i Dumnezeil sa va bucure.
Monogram; pecete ca cea dela No. 203, 205; adresa: fralilor nostri
bunilor prieteni, judeulu i celor 12 pirgarl din Brapv. .Arh.
No. 206.
c. 1483-1495.

') Dálnok, sat spre sudvest de Kézdi-Vásárhely, in Transilvania.

2) Vezi No. arh. 160.
3) Orig. esSr4 A4MHUMS 4uis AtICIV6S.
4) Un cunoscut boer al lui Vlad Galugarul, fost vornic la
1483 93, mare vornic la 1491 i boer al 1111 Radu cel Mare la 1496-97.
(Miletié, DR., p. 340 si urm. i mai multe doe. in arh. stat.)

www.dacoromanica.ro
128

CXXVII.
Din mila lui Dumnezeil Io Vla d, voevod si domn
al Orli ruminesti '). Serie domnia mea multa sanatate
bunilor mei prietenl, judetului 2) i celor 12 pirgari din
Brasov, si va dati stire despre omul vostru ce a venit
cu cartea voastra la domnia mea ; domnia mea am cerce-
tat si bine v'am inteles 3) pe milostivirea voastra despre
toate. Deci despre acea oprealg, ce s'a luat de catre oa-
menii domniel mele, aceea toata s'a intors, cum a fost
voea milostivirel voastre : tot asa sa faceti si voi oa-
menilor si sgracilor domniei mele, sa albã dreptate dela
milostivirea voastra, caci asa trebue ca oamenii vostri
sa alba dreptate in tara domniei mele, lar oamenii domniel
mele in tinutul vostru. Deci, va veni la milostivirea
voastra sluga domniei mele jupin Micul, pentru un cal
pe care-I are la Hands Cretul, i sa alba dreptate dela
milostivirea voastra, sä nu i se tie calul fara dreptate
si fam lege. Si Dumnezeti st inmultasca anii domniei
voastre, amin.
Monogram; pecete mijlocie, cu legenda: f IW R MA ROFIROM MIICTHIO
VENFO adresa: bunilor prieteni al domniel mele, judetulul
H rOeflOAHIlk ;
celor 12 pirgarl din Brafov. Arh No. 160.
c. 1483-1495. Cf. No. precedent.

CXXVIII.
Cu mila lul Dumnezet I o Vla d, voevod si clornn.
Serie domnia mea multa sanatate bunilor nostri prie-
teni, judetului i celor 12 pirgari din Brasov, si ma rog
de domnia voastra pentru marfa 5) ce a vindut-o An-

1) Orig. rocliomons BEMH 111141111i0H.

2) Orig. cAti,ini.
8) Orig. rqm); HAogoi pwitimex.
4) Orig. H:ifftt.
5) Orig. Toup.

www.dacoromanica.ro
 127

ghel 5) Sasilor, domnia voastra sa Nra nevoitl ea sa pla-

teasca Sasil marfa, cad este a domniel mele, i s'o pla-
teasea 'lute ; Tar domnia mea voiü face pe voea domniei
voastre : i sa va ginditl domnia voastra ea nimenea
altul n'are nicl o treaba cu acea marfa, ci sa stie dom-
nia voastra ca toti ducatil sint aT domniei mele. Si va
rog ca pe niste bunt' prietenl ai domniei mele, sa, va
ostenitl ea sa n'am nicl o neplacere intru nimic, ei sd
mi se plateasca lute tot. Si Dumnezet sa va bucure.
Monogram ; pecete millocie, cu legenda : f IW RAO, ROIROA4 Atlid0C1II0
adresa: bunilor noftri prieteni 0 de aproape vecini, ju-
R0M1110 rOCROAH11k ;

detului si celor 12 pirgctri din Brafov. Ark No. 138.

c. 1483-1495.

CXX1X.
I o 17-1 a d, voevod domn. Serie domnia mea
i
multa sanatate bunilor mei vecini i prieteni, judetului
si celor 12 Pirgari din Brasov. Si dupa aceasta daft de
stire do mniei voastre despre acest snrac al mei:1 Ca a cum-
parat niste oT acolo la Brasov 0 I-a zis un om : Da-mi
un florin si te voiti duce prin alta parte, si 1-a 00410);
far vamesil s'att dus pe urma lul si luat oile 150, 0
florini 6. Deei pov6tueasca-va Dumnezeil, sa nu-0 piarza
dobitoacele, ci faceti-I lege dreapta cu acel om ce 1-a
cabasit'). Si Dumnezet sa va bucure. Tatul din raj-
nov3).
Monogram ; pecete 0earsci ; cerneald albdstrue ce bate in verde ; adresa :
prietenilor mei, judetulta i celor 12 pirgari din Brasov.Arli. No. 195.
c. 1483-1495. Atribnesc aceasth scrisoare luiViaci Chlugrirul,

1) Orig. ddrrAl. ; prob. Anghel din TIrgoviste, al arul fi.5 Gergl"

facea negot pe la 1503 la Brasov (Quellen I, p. 5 . Un Angel de
Thargowistia ca exportator e citat si in socotelele anulu1 1545 Quel-
len III, p. 300 .
i) Orig. dol 1'4 (CT KSROCdA, 111,0 rd (CT KlA0C4d ; din ung. lthbastlg
prostie. kaitni a prosti, bethören.
11) Diacul.

www.dacoromanica.ro
 128

pentrue A. ea are caracterele paleografice ale jura-atati1 a doua a sec.15-lea.

Tatul din Rijnov" poate s'a fie identic cu Tatal" care pe la 1500 impor-
teaz a. niste sale la Sibbi (Rechnungen I, p. 288). TJn Tatul de Rosnyo" e
pomenit si la 1533 in socotelele Brasovulul (Quellen II, p. 561 ), pro-
babil un altul. Pe la inceputul sec. 16 glsini un Tatully Petterr' Ia
Zizin (Quellen III, p. 4). Numele era foarte obicinuit si in Transil-
vania i in tara rumineasca ; in socotelele Sibinlul si ale Brasovului se
intiln este destul de des prin sec. 16-lea.

CXXX.
Cu mila lul llumnezet Io Vla d, voevod si domn.
Serie domnia mea judatului i pirgarilor din Brasov
multa sanätate, i ne inchinam cu dragoste domniilor
voastre. Dupa, aceasta va, dam de stire domniilor
voastre pentru niste tirgovetl a nostri anume Nicula
Manglavit1), ce at umblat ca tirgovetI si aü fost si in
Bretcu i s'at intalnit cu piste Moldoveni. Astfel, s'at
tocmit cu ei sa le aduca, ol din tara Moldovei, ca sa le
cumpere tirgovetil nostri. i s'at dus Moldovenii la
Moldova si le-at adus 450 de berbeci. Si at asteptat
tirgovetil nostri 4 saptaminl in Budila, pana ce s'at in-
tors Moldovenil, i 1-ati chemat laras1 la Bretcu i le-at
dat oile. Si era de fata cu el Albert din Budila, care
le s tie treaba. Si at intrebat tirgovetii nostri pe Albert
si pe aI oameni buni : putem fi slobozi cu aceasta
marfa ? Iar ei le-at zis : duceti-va cu Dumnezet slobozi,
nu va, temet1 de nimie, pe sufletele noastre. Astfel at
plecat. Si cind erat sä ajunga la hotarul nostru la Drajna
I-att ajuns 22 de oamen1 si le-at taiat calea i le-au
luat dobitoacele. SocotitI dar, va rog, ca nu e bine, fiindea
oamenil nostri nu sint intru nimic vinovatI. Poate va
este vinovat Albert sat Moldovenil, dar oameniI nostri
sint dreptl. Va rog decl, intoareeti-le marfa, ca sa nu
li se prapacleasca. Si lata am trimes pe sluga noastra

1) Mil. gres. Nati rA411HT.

2) Mil. SAPK4Hd, orig. S Ajlaciia ; e Drajna din plalul Teleajen.

www.dacoromanica.ro
 129

Istvan, ea sa, stea si el cu el Inaintea domniilor voastre.

Iar daca flu le-o intoarcep, soeotitl [ce-o sa fie], caci
sInteti cuminti.
Monogram ; pecetea ruptd ; adresa : bunilor mei prietenI,judetului
pirgarilor din Brafov. Arh. No. 134 ; Ma. No. 69 (atribuitd grefit
lul Vlad Tepef).
c. 1483-1195.

CXXXI.
Din mila lui Dumnezeil To Vla d, voevod i domn.
Serie domnia mea bunilor mei prieteni, judetului si
pirgarilor din Brasov, multa sanatate, i da4 de stire
milostivirel voastre despre acest same, anume Bobul
din Sarata, care s'a jeluit inaintea domniei mele c 1-a
pradat Capota 1). Deci va, rog, ea pe niste buni prieteni,
sa-i facetT judecata dreapta. Asta vä rog, i Dumnezet
sä va bucure, amin.
Monogram; pecete mijlocie, cu legenda : t iw R414,1, ROHICOM MACTHIO
adresa : prietenilor domniei mele, judetului ;!1: pirga-
EN{HHO H roCHOAHHIs ;
rilor din Brafov.Arh. No. 205.
c. 1483-1495.

Cxx
I o Viaci, voevocl [si] domn. Serie domnia mea
multa sanatate cinstitilor nostri frati si de aproape ye-
eini, judetului i pirgarilor din Rijnov, i dupa aceasta
daü de stire domnieT voastre, ea a venit acest sarac al
domniei mele anume Mihail si s'a jeluit inaintea dom-
niei mele ca 1-at1 omorit un nepot al WI, fara lege ;
astfelhl cind aü venit cinstitil pirgari dela Brasov in
solie, ne-am intocmit cu el sa i se plateasca moartea
acelui om. Deci, intoemitI domnia voastra sa i se pla-
teas* cad alT omorit fara de lege un om drept. Si de
1) Vezi arh. No. 149 (=--cxx). inteun document din 15 Iunie 1493
se vorbeste despre Ioan Capotl din Fintinele (arh. stat.).
67332 9

www.dacoromanica.ro
130

nu i se plateste moartea, nu vom lasa noT in intuneree

moartea acestul sarac ce a petit, ci yeti plati domnia
voastra. Si Dumnezeü sa va bucure.
Monogram ; pecete miilocie ea la .No. 203, 205, 206 ; adresa ;
cinstiilor frati i bunilor prieteni, judetulut i pirgarilor din Ilijnov.
Arh. No. 207.
c. 1483-1495.

15. Radul IV cel Mare.

(1496-1508)

CXXXIII.
Cu mila luT Dumnezet lo RaduL voevod Si
donm. Serie domnia mea fratilor nostri cinstiti si bu-
nilor nostri prietenT, judetului i celor 12 pirgarl din
Brasov, =ha sänatate. Si dupa aceasta, dat de stire
domniei voastre, pentru cele ce mi-ap Imputat domnia
voastra de luerul drumurilor ea le-as fi inchis : dom-
nia voastr tiT ca, cith vreme a fost in viata Orin-
tele met Vlad voevod, el a avut pace eu inaltimea sa
domnul cralul mat, Tar cu domnia voasträ a avut ere-
dinta i jurarnint i fratie i prietenie : Tar dupa moan
tea parintelui met Vlad voevod, Dumnezeti sa-1 Terte.
m'a daruit Dumnezeti eu tinutul meti, eu tara rumineasea.
Si drumurile nu le-am inchis, ea sa. fac razmirita, ei le-am
inehis ca sa ne putem Ozi de vrajmasul nostru Mih-
n ea ; cad e cam de mult 1) decind a venit el si umbla
pe acolo printre voL Deci, papa ce va sta el acolo in
tinutul Ardealulul, noT nu putem slobozi drumurile. Stiti
ea sarach sint In destula nevoe, dar cu drumurile nein chise
noT nu ne putem pazi2). Deci, sa trimetetT domnia voas-
tra la inaltim ea sa craTul, ea sä alunge de acolo pe vrajmasul
nostru i sa nu stea nicT in tinutul Ardealului, nieT in alte
1) Orig. KIIM RNA H(lellf.
2) Orig. grq. HS sea FISTORE HMITROPElif MM HHAKO HE AiOiltEMO 4t1
CE F143HMO.

www.dacoromanica.ro
 131

locuri dela margine, ca sa, putem si noi deschide drumu-

rile, ca sa se hraneasca saracii: in pace i in buna. voe,
OA eü ani pace cu inaltimea sa craTul, domnul met. Si
sä ne dati domnia voastra stire despre acel vrajma§ al
nostru: uncle este el acum, este la Temisoara, orl s'a dus
la Buclinn Si atunci not vom deschide drumurile.
Si sa. stie domnia voastra de lucrul Turcilor, ca sint
multe WI la airstor §i in toate partile, dar n'au de gind
sa vie asupra domniel voastre, ci sail adunat sa
mearga in ajutor lui Stefan voevoc1.2). Domnia voastra
stiti cum m'am jurat e cu domnia voastra ; cit voiü
fi in viata, sa nu va, temell domnia voastra ca vor
trece TurciT pe undeva in taxa noastra, dela Severin si
'Ana la Braila, ca sà prade in tara domnului me ti. a
inaltimei sale cralului. Si iarasi. Mesit-base) este din
not cu oaste la Braila. Si va rugam pe domnia voa-
stra sa ne daT tire de lucrul solilor no§tri : unde
sint ei acurna ? Veti fi §tiind domnia voastra, OCT va, yin
merea oameni de-acolo. Si orIce va spune sluga noa-
stra Badea domniilor voastre, sa se creaza, cad sint
vorbele noastre adevarate. Si Dumnezeil sa inrnultasca
anil domniei. voastre.
Io Radul voevod, din mila JuT Dumnezeti domn.
Pecete ntijlocie, cu legenda : f iw paASA RotRom mineral* VH.H10 H
rocnommis ; adresa obiptuitd. Arh. No. 272.
1497, Lthe-August, primele luni ale campaniel polone in Mol-
dova. Se stie cA tefan cel Mare a fost ajutat de Ture.1. Vezi litera-
tura chestinnel la Iorga, China si Cetatea-AllA, p. 172 si urm. Faptul
not ce reese din aceasa scrisoare e cA pe la 1497 Vlad CAlugArul era
mort. Dl. Iorga admitea cA, a murit abia la 1509. Studi i documente
p. XLI. Cronica sirbeascli, pune moartea lui la 1495. Iorga, 1. c., P. 3.

CXXXIV.
Din mila lui Dumnezeu 10 R a du 1, voevod §i domn
al intregii taxi a Ungrovlahiet Serie dórania mea cin-
') Buda.
2) Orig. A4 HAS S HOMOK CTUPHS ROHROXi.
') Mezet-pasa.

www.dacoromanica.ro
132

stitilor nostri frati i buni prieteni, judetului crdesc1)

celor 12 pirgari din Brasov. Cu multa, sanatate ma
inchin domniei voastre, i va daü apol stire domniei
voastre despre omul nostru eu numele Stanciul din
Namaesti2), c umblind el cu Ull alt om pe ealea
dreapta a Brasovului i ajungind la Bran, vol. at'i pus
mina pe eT i pe unul 1-atl spinzurat fitra judecata,
Tar cella:flail 1-atl luat sapte florini i 1-ati pus apoi la
chezasie4), ca sa mai plateasca Inca 10 idorini, fara nici
o vina. Dar daca acest om ar fi vinovat, ea cel pe care
1-ati spinzurat, cum de nu 1-ati spinzurat i pe el, ei
1-ati pus numai sä plateasca? Ma rog decl de domnia
voastra sa-i facep judecata dreaptä, i sa i se plateasca
banil ce i s'aal luat, i sa petreaca in pace, cad n'are
nici o vina, ei e om drept. Iar daca, nu-i yeti intoaree,
noi nu vom lasa pe omul nostru in paguba, ci vom
lua si mai mult dela un om al vostru. Si Dumnezeil
sa inmultasca anii domniei voastre.
Monogram; pecetea perdutd ; adresa ca la No. 276. Arh. No. 271.
c. 1603. Stanciul din Na.niae§t1 pare a fl acela§ cu Stan-
czul de Compelling" dela 1503 (Quellen I, p. 16).

Cxxxv.
Din mila lui Dumnezet. To Rad ul, voevod §i
domn al intregii tarl a Ungrovlahiel. Scrie domnia mea
cinstitilor nostri frati i buni prieteni, judetului i celor
12 pirgari din Brasov, multa sanatate. Si dupa aceasta,
dam de stire domniei tale, ea am trimes domnia mea pe
sluga domniel mele Alecse la domnia voastra; deci ma
rog de domnia voastra sa-mi gasiti domnia voastra
doua card, dar sa fie marl si batute cu fier, i eu co-

1) Orig. cxAaS KpamES.

2) Orig. HAMX(111,11.
') Orig. 6Q nispHuht, Mrti p1r1§, tär5.. pt.a.
4) Orig. DU CTE SAONSHAH 8 EM44.

www.dacoromanica.ro
 133

§uri 1 en toate ale lor, i sa fie nou i bune §i eum

stiI domnia voastrg. cä sint de nevoe la drum; Tar cit
le va fi pretul, domnia mea am lasat pe seama lul ju-
pin Alecse sä plateasca. Si mg, mai rog de domnia
voastra, sa.-mT gasiti domnia voastrg, 6 blgni de pintece
de vulpe i de jder, cit va fi de nevoe pentru domnia
mea. A§a sg. vg, dap: osteneala, domnia voastra., Tar nof
vom face deasemenea pe placul domniel voastre. Si
Dumnezeti sä v bucure. Si tot ce are sg, va, spung
Alecse, domnia voastra s credet,l, ca.cI sint cuvintele
noastre ad evarate.
Monogram; pecete inijlocie, cu legenda: t iw poASA gOEHOA4 MHAOCTIFO

adresa : cinstiplor frap ci prieteni, judeulu ci pir-

60>ETUO H POCIIOAHHI, ;
garilor din Brapv. Ath. No. 230 ; ma No. 81 (atribuitd, grefit lui
Raclu cel Frumos).
1501. Pun aceast4 data presupunind c cele dourt car& adfost
comandate cu ocasia mergeril lui la Turci, in acest an.

CXXX.171.

Din mila lui Dumnezell 1 o R a d ul, voevod 61.

domn. Serie domnia mea multg, sanatate cinstipor no§tri

fratT i buni prietenl, judeOluI i celor 12 plrgarT din
Brapv. Si m rog de prietenia voastra, ca de ni§te cin-
stiV frati i bunl prietenl, pentru acel om ce 1-aci prins
domnia voastra, pentru omul unchiulul domniel mele,
al parcal abului Gherghina. Slob oz4i-1, pentru vo ea no asträ,
ca,ci nu este el vinovatul ; ca vom afla nol pe eel ce vor
fi facut acei aspri 1) §i-T vom pedepsi, cum Ii se cuvine
dupg, lege. Dar pe omul acesta ce 1-41 prins sloboz1V-1
prieteniile voastre, pentru voea mea. Iar in schimb va
face §i domnia mea voea domnieT voastre cIt yob)
trgi. Si Dumnezet s inmultascä anii domniel voastre.
Monogram ; pecete ca la No. 276; adresa : cinstiplor noftri frap
buni prietent, judefului i celor 12 pirgari din Brafov. Arh. No. 293.

1) Orig. MIS KOH KSAS 6911HHAH TIVH aCKPO.

www.dacoromanica.ro
134

c. 1503 15(k. Gherghina, pe care scrisoarea II numeste

unchiil al domnulul: Seu,S FOCIIOACTIla MH IIVIIK1sA41S rEprIse", este Gher-
ghina parcalabul cetatil Poenari, Gyrgina castellanus castri de Po-
ynar" din tratatul dela 3 Dech. 1507 (Engel, Geschichte der Wal., p.
189, unde e cetit gresit Gyrgiva" i Poyvar"), pomenit in acelas
an in socotelele Sibiulul harms sive Gergina porkolab" (Rechnungen
aus dem Archiv der Stadt Hermannstadt I, p. 4o8). 0 slug& a lul
iraporteaza maruntisuri la Brasov 'in 1503 (Kyrkyna porkolab; Quel-
len I. p. 21). Serisoarea este interesant i prin faptul Ca ne arata
o falsificare de banl la inceputul sec. 16-lea.
in documentele Jul Rada cel Mare i ni s'ail pastrat relativ
multe dela dinsul Gherghina nu figureaza ca martor decit in tra-
tatul dela 1507. La 1501, Dechemvrie 15, Radul face o donatie ma-
nastire1 Nucetul, rezidita de unchiul sail, jupin Gherghina mare
parcalab" (arh. stat., Nucetu XX, 1 [traducere veche] ). El era
parcalab Inca din timpul lui Vlad Calugarul: intr'un doc. dela Vlad
VI (29 Dech. 1632) se vorbeste de o mosie cu mparatA in zilele lui
Vlad Calugarul dela Gherghina paralabul (arh. stat., manast. Valea
XVI, 2). Slujise si lui Basaraba eel Tinar: jupin Gherghina in
doe. din 1480/81 (Venelin, p. 111).

CXXXVII.

Din mila lui Dumnezeil domnul Io Radu 1, voevod

al .taril Ungrovlahiei. Serie domnia mea multã sãnätate
cinstitilor no§tri kap i prieteni i de aproape vecinl,
judetului §i celor 12 pirgari din Brwv. i dupg, aceasta,
dag. de §tire prieteniei voastre : aduceti-va aminte dom-
nia voastrA de jurämintele §i de tocmelele §i de prie-
tenia ce am avut intro nol, i ce vett' afla domnia voastra
din pärtile acelea §i dela domnul meti craiul, dati-ne
de §tire, §i Vnqi-ne in cinste i cu lucruri alese. Tot
a§a §i nol", tot ce vom aila din partile turce§tf, vom
da de §tire prieteniel voastre, §tirt curate i alese, cum
a fost i pänä acuma intro not. Dar acum nu de mult
ne-a venit un om al nostru dela vadul dela Genune §i
ne-a spus cA a sosit voevodul Ardealulul printre voi la
Sibig i cu multe otI, i cA, a trimes s6, cerceteze vadul
oi sd-f dreaga drumul. Nu §tim de ce vrea sä se apuce.
Deci vá intrebam pe prieteniile voastre : ce gind o fi

www.dacoromanica.ro
 135

avind si ce va fi vrIncl sg, Lea, de s'a apropiat de noi,

si ata oaste are si de ce vrea sa, se apuce ? De toate pe
ales si curat i adevarat sa-mi trimetep vorbA priete-
niile voastre prin sluga domniei mele, ca sa, $titl. Si
Dumnezeil sg. va bucure.
Monogram; pecete mijlocie cu legenda : f IW pda.SA RO [ROM AWAT3C-
Th10 saano rocnomm; adresa cinstitilor noftri frap i prieteni, judepdui
fi celor 12 pirgari din Brafov. Arh. No. 276.
1507-1508. Voevodul Ardealulul petrecea prin Dechemvrie
1507 §i. Ianuarie 1508 la Sibiü. Rechnungen 1, p. 4L4-405.

CXXxvIll.
Din mila 1111 Dumnezell Io R a du 1, voevod
domn. Scrie domnia mea judetului i celor 12 pirgari
din Brasov, si dail de stire domniei voastre noi am
fost avut si am fost legat intre noi fratie i prietenie
pe viata si nu de mult mf-ati trimes veste bung, cum
cã v'a dat inAltimea sa domnul crain Branul. Ne-a p2-
rut bine de asta; dar mai bine ar fi lost sA-1 fi tinut
voevodul Ardealului decit voi, caci nu e multa vreme
decind niste tirgoveti i saraci ai nostri all venit acolo
la Brasov, la arg, i dupa ce sl-at tirguit, el si-at pla-
tit vama unde platisera si pang atunci, dar cInd all voit
sa iasä afar% din cetate prin poarta, voi ati pus oa-
meni de-al vostri la poarta, de le-att tinut drumul si
le-an descArcat la toti. marfurile si le-an risipit marfu-
rile si 1-aid cautat MIA lege ; i mergind de acolo mai
departe pe cimp, aproape de munte, s'au pus oamenii
domniel voastre iarasi inaintea lor si iargsi le-au des-
carcat si le-at risipit marfurile la toci i I-aq batut ')
si le-at adus mare suparare pe capetele lor; mergind
apoi mai departe, and all ajuns sub cetatea Branului,
eel deacolo iarasi le-au descarcat si le-an rasturnat mar-
furile i l'arAsi I-at batut; pe unit' i-aii desbrAcat, iar

') Orig. :H.. nex c$, prob. RIME HX c$ (hirtia e rupth, putin).

www.dacoromanica.ro
 136

altora le-au luat caii. Niel odatl, pana acum acest obi-
ceiil n'a fost. Deci sa stie domnia voastra: sa nu va
para räü, dacä voit Inchide toate drumurile pe unde
umblacI, drumul Dimbovitef i drumul Prahovel .si
drumul TeleajenuluI, ca sa nu mai umble oamenii
Caci nu vreall sa mi se jelueasca tirgovetil i saraciI,
cum s'at jeluit 'Ana acum, ca n'aU dreptate, nici lege.
Vorbe bun3 Imi yin [destule] dela voi si dela voevodul
Ardealului, dar vede domnia mea ce .fel [de oameni]
&Int capeteniile voastre, care iml ridica vrAjmasi i ne-
prieteni asupra capulul melt Astfeliti, nu sai ce are sa
lasa din treaba aceasta Si In ce chip privicl domnia
voastra la ea, si cum are sa iasa, lucrul la urma. Si
Dumnezeti sä va bucure.
Monogram ; pecete mijlocie, cu leg enda: -I- 1w papAt ROEROA4 MHAOCT110
soatIo* H rociwAHH. Arh. No. 252.
1508, Fevruarie sail Martie, citeva sAptAmin1 inainte de moar-
tea lui Radu col Mare care s'a intimplat pe la inceputul liii Aprilie
1508. Cedarea Branulul. de care vorbeste el, s'a intimplat la 25 Ian.
1508 : regele Vladislav a Alogit atunci Brasovenilor i ril Birsel
domeniul acestel cetk41 pentru suma de 6500 fl. Voevozil Ardealului
tineail s'a-1 stApineasck el, ca s'a-1 poala da cind unula cind altufa dintre
nobilil unguri, dup5, interesele momentului, cum a racut d. p. mai tir-
zhi Zcipolya. La 22 Mal 1513 Vladislav confirm5, din noil pe Brasovenl
in posesiunea Branulul. G. D. Teutsch, Geschichte der sieb. Sachsen,
1899, p. 145-140,
CXXXIk.
Din mila mT DumnezeU Io Radu I, voevod
clomn a Orii Ungrovlahiel. Serie domnia mea multa
sanatate fratilor nostri cinstiV i bunilor nostri prietenI,
jucletului si celor 12 pIrgarl din Brasov. Si dupa aceasta,
va del de stire domniel voastre pentru lucrul acestui
sarac al nostru, feciorul lul Hacicu dela Rimnic, cum
a venit inaintea noastra i s'a jeluit ca are un datornic
acolo la Brasov, pe Bliume ') Hanas. Dar Bliume Ha-
Un Rlymen" din Neustadt (in tara Birsel) se citeazA in soco-
telele Brasovulul la 1526 ; Quenon II, p. 20. Cf. No. arh. 473 (Regestele).

www.dacoromanica.ro
 137

nds e mort, InsA nevasta i copiii lui at rAmas in viata.

Deci va rugam pa domnia voastrA, ea pe nista prieteni,
sA-I faceti judecata dreapta, ca sa i se plateascA acestui
same al nostru, cAci el a plAtit Evreului, dela care luase
marfa ; avut-a on n'a avut, el si-a vindut i casele si
viile si tot cum a putut i s'a plAtit ; cAei la nol e obi-
celul : nu plateste bogatul, ci plateste datornicul '). Stit
ct acest obiceiti este si la domnia voasträ, dar stiu ea
el a fost i mai nainte cu cartea domniei mele la domnia
voastra, i domnia voastrA nu 1-ati fAcut dreptate. VA
rog dar pe domnia voastrA : nu pot sa ramie oamenii
nostri merell de paguba i sA vie merea plingIndu-se
impotriva domniei voastre cA nu le faceti dreptate si
nu li se platesc datoriile ; nu putem lAsa pe saracil
nostri in asa val. Asa dar, sA i se plateasca acestuia,
ea sa nu mai vie sA se plinga de nedreptate din
partea domniel voastre. i Dumnezeiti sa vA bucure.
Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda : t itv paAtin 110fROM nuinoceite
F41/110 adresa cinstitilor noftri fra1 i buni prieteni, jude-
H rOCIIOAHHk ;
paw §i celor 12 ptrgarl din Brapv. Arh. No. 264 ; Ma. No. 79
(atribuitei greqit lul liadu eel Frumos).
1496-1508.Scrisoarea, pecetea i monogramul se asam5.na cu
celelalte scrisorl ale lui Radu eel Mare ; o atribuiü i pe aceasta lul,
fait sk-1 pot fIxa o data, preciet.

CXL.
Din mila lui Dumnezell I o R a dul, voevod at
domn al intregii tAri a Ungrovlahiel. Serie domnia mea
cinstitilor nostri frati. i prieteni, judetu1u i celor 12
pirgari din Brasov, si Ira dau de stire domniei voastre
pentru cele ce rar-ati incredintat si nff-aft scris si carte:
domnia mea v'am inteles bine de lucrul omului vostru
anume Neagoe, ea a avut o femee In tara domniel
voastre si-a mai avut o altA femee in tara domniel mele,

1) Orig. HE IblaTHT 6OrdT117 HS IlAdTHT ArVIOISHH1:4, ceeace insamnk c5,

nu existA represalil.

www.dacoromanica.ro
138

§i nu e lege, cum ati zis i domnia voasträ, ca sä alba,

omul doua femel ; astfel, daca el .ar fi in viata, si domnia
mea i vol. 1-am judeca dupa lege ; dar el e mort. Si aa,
fratele lui I-a luat averea ce a avut. Omul acela a avut
insa hi cu femeea pe care a a vut-o in tara domniei
mele, i fratele lul zice c. acei fit nu sint dela el. A§a
dar, sa se jure fratele lui inaintea voastra, cumca acel
RI nu sint dela el, sail sa se jure femeea Ca aceI flu
sint dela el. Si astfel sa cercetati domnia voastra i sa
le faceti domnia voastra judecata dreapta. i Dumnezeti
sä vã bucure, amin.
Monogram ; pecete mijlocie, ftearsd ; adresa obicinuitd. Arh.
No. 255.
1406-1508.---A.tribuiü aceastá scrisoare lui Radu eel Mare, find-
ea' caracterele el paleografice denotk sfi't*tul see. 15-lea; ea e din
aeeeasl epock cu No. 230, 233, 242, 252, 257, 264, 271, 272, 276, 281,
283, care toate sint dela Radu cel Mare; monogramul samAnk dea-
Semenea la toate acestea. 0 scrisoare interesantk care fArk criteriile
paleografice n'ar putea ft datatk nicl mkear eu aproximatie.

16. Mihnea I.
(Mal 1508-1510)

CXLI.

Cu milalui Dumnezeu IoMihnea, voevod §i domn

al intregii tari a Ungrovlahiei. Serie domnia mea cin-
stitilor no§tri fratl i buni prieteni i de aproape vecini,
jucletului §i celor 12 pirgari din Brapv, §i multa sanatate
poftim domniei voastre. i dupa aceasta, datl. in §tirea
domniei voastre aduceti-va aminte domnia voastra de
vremea clad mali fost lasat intre domnia voastra §i am
lacuit §i trait cu parintif mei, precum tili cei ce sint
mal batrini dintre voi, pana ce a dat domnul Dumnezeti
§i cu vointa dumnezeeasca m'am facut domnia mea
domnul tarii rumine§tI. Si din ceasul in care m'a adus
llumnezeil in arä, domnia mea am nadajduit ca va

www.dacoromanica.ro
 189

yeti bucura i domnia voastra de binele nostru, cum

s'au bucurat i a1T vecini al no$tri, ce sint imprejurul
nostru. Si dela toti mi-aü venit oameni trime$i cu vorbe
bune i cu prietenie i cu vecinatate, numal dela domnia
voastra nu mi-a venit nici un om trimes de domnia
voastra cu vre-o veste sail vre-o vorba prieteneasca. Nu
tim ce vreti sa facetl domnia voastra, de nu vat): sa
va trimetetl oamenil la noi. Domnia voastra $titl bine,
ca decincl m'a miluit Dumnezeil i decind cu vointa
dumnezeeasca toata tara este sub mina domniei mele,
domnia mea nu m'am silit sa fac nici un rail dom-
niel voastre saü taril domniel voastre ; am dorit
domnia mea sa traim in buna pace $i in prietenie, cum
atl fost domnia voastra $i mai nainte CU cel ce aü fost
inain tea noastra. Si-apoi am ingaduit domnia mea $i am
deschis $i am slobozit drumurile, ca S. umble saracil
si sa se hraneasea in pace $i in lini$te, I no$tri Ca si
ai vo$tri, i sa fie o tara ca Si alta. Tar domnia voastra
atI trimes si ati inchis drumurile $i ne-ati spus Si ne-ati
poruncit, ea niol un om dintre aT no$tri n'are sa vie la
domnia voastrA ; 'far pe eel ce ne sint vrajma$1 i ne-
prieteni, domnia voastra IT tineti printre voi, si la Vol
el se intarese cu oameni de-ai vo$tri. Mai veclem la
domnia voastra ea incepeti a face lueruri ce n'ar trebui sa,
fie Intre noi, cAd ce se incepe cu rau, cu Mu se sfirp$te.
Vezi, dobitoacele domniel voastre sint toate prin plaluri,
domnia mea ar putea sa va faca paguba, dar domnia
mea nu vrea, caci nu vi sint dator cu nici un rat_
Oamenii vo$tri pasc prin plaiuri si. umbla slobozi, Tar
pe oamenil no$tri vol II alungati. Deci lasati-va de ce
a fost pana acuma i ultati-va domnia voastra la ce are
sa fie mai pe urma ; cad Unguril $i acele o$ti o se plece,
Tar domnia voastra sintetl nevoiti sa, traitl cu nol in
vecinie $i in mege$ie 1). Va rugam deci pe domnia
voastra, ea pe ni$te cinstiti prieteni $i de aproape ye-
') Orig. H 8 CSCEACTRO H MHJHOHICTRO.

www.dacoromanica.ro
140

cini, sa-mi trimeteti macar veste curata i adevarata

despre acele o§ti : ce vor sa faca i ce at de end ?
apoi, despre Ioja i despre voevodul Ardealului ') : ce
sint ei $i. unde §i cum sint ? Caci domnia mea vreau
sã-rni trimet oamenii domniei mele la eL Ma rog de
domnia voastra sa-mI trimeteti despre acestea §tire
adevaratd, dar acum cit mai lute i prin sluga noastra
Mihail. Si ginditi-va domnia voastra ca nici un rati
n'ati vazut pana acum dela noi. Si Dumnezeil sa va
bucure pe domnia voastn.
Io Mihnea voevod, din mila lui Dumnezeil domn.
Pecete mijlocie, ilisibild ; adresa : fralilor nqtri cinstip i buni
prieteni, iudeptlui i celor 12 pirgart din Brapv. Arh. _No. 324:
Ma. No. 110.
1508.

C.Xl II.
Din mila lui Dumnezeti Io Mihne a, voevod si
domn al intregii tari a Ungrovlahiel. Serie domnia mea
cinstitilor no§tri frati i buni prieteni §i de aproape ye-
cini, judetului i celor 1`2 pirgari din Bra§ov, multa s--
natate domniei voastre. Si dppa aceasta, dam de §tire
domniei voastre de lucrul cerii, c off de cita ceara ati
avea nevoe domnia voastra, domnia voastra sa still cä
ceara e destula gata la Cimpulung. Astfelit, ori cita
v'ar trebui domniei voastre i ori pentru cit, domnia
voastra sa va, trimeteti oamenii la Cimpulung §i sa incarce
ceara. Si de nimic sa nu va temeti, caci domnia mea
va va face isprava pana ce yeti trece ceara dincolo de
plaiti, la locul domniei voastre. i Dumnezeil st va
bucure.
Monogram ; pecetea ruptd; adresa ca la No. 324. Arh. No. 323;
ma No. 111.
1b08-1509.

1) Orig. sapa.# IWS H ROEROAS f menceoMS ; la Mil. lipse§te H. Jozsa

de Som era cornite de Timivoara.

www.dacoromanica.ro
 141

17. Vlad IV cel Tingr sail Vlkluta.

(1610-1512)

CXLIII.
Din mila lui Dumnezeti Io Vla d, voevod i domn.
Scriem iubitului i prea ubituiuI meil vecin si priete-
nilor mei vecini, judetului i celor 12 pirgari din Bra-
sov, multa sanatate. Si dupa aceasta, va graeste dom-
nia mea: cu voea lul Dumnezet1 i din porunca einsti-
tului Imparat slut domn al tarn: rumInesti, In scaunul pa-
rintelui domniei mele. Deci, vor veni acolo cinstitii boeri
ai domniei mele jupin.Radici mare portar si jupIn Dra-
gomir vistier, ca sä v aduca colac domniilor voastre
pentru bucuria domniei mele i pentru frätia noastra ;
si sa ma primeasca domnia voastra i pe mine cu bine,
sa alba slugile domniei mele mai sus scrise cinste
din partea domniilor voastre. Si de-aci Inainte, precum
parintele domniel mele a avut Intocmire cu domnia
voastra, tot asa vrea i domnia mea sa ne intocmim,
si Inca si mai tare. Si Dumnezed sg, va. bucure, amin.
Scrisu-s'a In luna lui Iunie in 4.
Io Vlad voevocl, din mila luf Dumneza. domn.
Pecetea ftearsd ; adresa: cinstiilor i bunilor mei prieteni,judelu-
lul i celor 12 pirgan din Brapv. Arh. No. 161.
1510.In documentele ce le cunosc dela VlaxluO, nu stilt ci-
tag Rdici i Dragomir. Radio! este de buna samá acelas cu Radi-
cza de Thargovistia" dela 1521. Quellen I, p. 811, B18.

CXLIV.
Cu mila lui Dumnezea Io Vla d, voevod i domn.
Serie domnia mea multa sanatate bunilor mei vecini
si prieteni de aproape, judetului i celor 12 pirgari din
Brasov. Si dupa aceasta, dail de stire domniei voastre
ca am trimes la domnia voastra pe credincioasa noas-
tra sluga pe Istvan pitarul si am trimes prin el aspri

www.dacoromanica.ro
142

1000, sa-nif cumpere arcuri i sageti. i tolbe 1). Deaceea

va, rog ca pe piste crethncio i vechi prieteni, sa nu-1
bIntueasea nimenea pentru cele ce poftim, ca sa le dam
voinicilor. Si ce va spune domniel voastre cu dreptate,
sä credetI; sint vorbele mele. Si sa inmultasca Dum-
nezet zilele domnief voastre.
Monogram ; pecete mijlocie, ; adresa: banilor mei vecini
prieteni, judeptlul §i celor 12 pirgari din Brapv. Arh. No. 132.
e. 1511. Istvan pitarul este Stephan pitar" din Lratatul dela
1511 cu Brasovenil (arh. Brasovului, pergament No. 742).

CXLV.
Cu mila lui Dumnezet I o V la ci, voevod si domn
al taril rumlnesti2). Serie domnia mea cinstitului Si bu-
nului nostru prieten, judeçu1u i vecinilor de aproape,
celor 12 plrgarl din Brasov si multa sanatate poftim
domnief voastre. Si dupa aceasta, va graeste domnia
mea pentru lucrul jupinului Sava din Tirgoviste si al Neac-
suluT. din Cimpulung3), care at acolo oarecare datorie
de demult i nu este platita. S'at judecat mai nainte
si la cralul i la cele sapte scaune i peste tot, si Ii s'a
hotara sä li se plathasca, dar pana acum nimic nu li
s'a plata. Deaceea Ira rog ea pe niste prietenT, sa alba
acesa oameni. AI nostri judecata dreapta dela domniile
voastre i sa li se plateasca datoria. Cad: sa stiti ea nu
vreaa domnia mea nici de cum sa las pe oamenii dom-
niei mele in paguba. Aeestea le dat in stire domniel
voastre. Si Dumnezet sa va bucure. Scris Dech em-
vrie 'in 21.
Io Vladu4) voevod, din mila lui Dumnezet domn.
Pecete mijlocie, cu legenda : t Ciii Ilf.14T 1W amAa KOHROM MAIdAH H rak;

1) Orig. KSKSOH; grec. xotmoopóv cucurtun=yocpa: germ. Köcher.

2) Orig. rOCHOAHH% (Mani:H.
3) Vezi scri.4orile lul Neagoe liasaraba 5 cele boerestl.
4) Vez1 nota 1 dela No. urmAtor.

www.dacoromanica.ro
 143

adresa: bunilor nostri prieteni i vecinilor de aproape, judetului i celor

12 pirgari din Brasov. Arh. No. 142.
1510-1512.

CXLVI.
Din mila lui Dumnezet 1 o VI a d voevod
domn al taril ruminestI2). Scriem cinstitilor i bunilor
nostri prieteni si de aproape vecini, judetului si celor 12
pirgari din Brasov, si multa sanatate va poftesc domniel
voastre. i dupa aceasta v. graeste domnia mea de lucrul
saracilor i haracearilor3) domniel mele, anume alDragos-
lavenilor4), care at venit haaintea domniei mele Si mi s'at
plins ca le.atl luat niste ol. De ce sa-I pradati fara stirea
domniel mele i pentru ce vinA? Deci va, graeste dom-
nia mea : sa le intoarceti toata prada, i sa nu se
mai faca de vol, cad Ira rog ea pe niste prieteni al
domniei mele. Iar dad', nu le yeti Intoarce prada, dom-
nia mea le va da vole sa-sl la si mai mult din tara
voastra, dela oamenif vostri. Asta vä graeste domnia
mea. Si Dumnezei sa va bucure. Scris in luna lui Ia-
nuarie 22.
Monogram, ca la No precedent ; pecete ; aclresa : scriem
cinstiglor i bunilor nostri prieteni si de aproape vecini, judefului it
celor 12 pirgari din Brasov. Arh. No. 135.
1510.-1512.

18. Voica, doarnna lui Mihnea I.

(1511)

CXLVII.
Din mila lui Dumnezet I o Mihn e a, voevod $i
domn al intregif tarI a Ungrovlahiel, i cu V o ic a, din
') Orig. Knagy- (= BAAAS) ; tot a§a in monogram.
2) Orig. rOCrIOAHHA RAMIIKH.
8) Orig. xiipaydim = haraceari, stfingAtorI de haracill; cf. neobulg.
xapatiap
4) Orig. All4rMigtH7H.

www.dacoromanica.ro
14,1

mila lui Dumnezeu doamna, earl' amindoi impreung am

stgpinit In tara rumineasca. Deci ea, doamna Voica,
scris-am aceasta carte a mea, fiindcg, domnul met
Mihnea voevod aü fost trimes din tara ruMineaso g. niste
argint i aur in minile judetului i celor 12 pirgari
din Brasov, ca sa-I faca cesti de argint aurite 24 pen-
tru Rica sa Rucsanda, ca sg-I lie de zestre. In urmg,
1-ag ajuns pe domnul meg moartea 1), in mijlocul ce-
tap Sibiului ; si am trimes la inaltimea sa cralul
pentru acele cesti din Brasov, si inaltimea sa craiul a
poruncit si a trimes carti judetului i celor 12 pirgari
din Brasov, ca s mi se dea cestile In minile mele.
Deci acestia mf-ag dat In minile mele 23 de cesti, far
de o ceascg, care lipseste e) ei all dat socotealg, ca a
luat-o mai nainte Mircea 3). Deci am primit In minile
mele 23 de cesti, i in locul cestilor ce am primit &AA
aceasta carte a mea i o alta carte Ingltimel sale cra-
lului, ca judetul i pirgarii din Brasov sä fie slobozi si
linistiti din partea acestor ceti. Scrisa in luna lui Sep-
temvrie in 7, anul 7020 (=1511).
Pecete micd, cu legenda : KOHKO Ampulla rocnoa(m §i la mijloc o fi-
gura ce nu se mai recunoafte; feird monogram fi fdrci adresd ; in dosul
scrisorii data contimporanet 1511.

ig. Mircea pretendentul, fiul lui Mihnea I.

(1511-1513)

CXLVIII.
Din mila luY Dumnezeil I o Mir c e a, voevod
domn. Scrie domnia mea multä sgnatate i inchingciune
cu dragoste tuturor cinstitilor i prea iubitilor i dra-
gilor i bunilor mei prietenl, judetului i celor 12 pir-
') La 13 Martie 1610.
CH mil-, Mil. niaT, prob. gre§ara, In loc de
2) Orig. tpo MH1CdT.
2) Orig. WHH TdKOH MS MAOW[1] pasnor, KdKO (CT npeRapHit MHIPIE Td
(CT Sam; ed. Mil. e aci gre§itn,.

www.dacoromanica.ro
 145

garl din Brasov. Si dupa aceasta, va multamesc dom-

nia mea i va prea maresc pe domnia voastra pentru
linistea Si cinstea ce am avut dela domnia voastra acolo,
in nevoea si in neputinta mea ; cad: am trait domnia
mea linistit i cinstit de domnia voastra; i domnia mea
slugile docnniei mete aü fost linitite i cinstite la
domnia voastra, de catra clomnia voastra. Numal sa dea
Dnamezeti sa pot face $i domnia mea cinste domniel
voastre, caci numai Dumnezeti poate sa plateasca dom-
niei voastre binele ce mf-ap facut domniel mete. Si dupa
aceasta, vt datl de stire domniei voastre i despre avu-
tul nostru si despre acele cesti, ce le avem acolo la
domnia voastra. Domnia voastra, still bine in cite rin-
durl le-am cerut sa mi le datl; si cind a venit vitavoe-
vodul, *far le-am cerut sa mi le datl, insa domnia voas-
tra flu mi le-atI dat. Si acum cind a venit solul craiu-
luf, domnia mea le-am cerut din noü sa mi le datl, dar
domnia voastra n'atI vrut sa mi le dap, ci ai zis dom-
nia voastra : Tata nu putem sa le dam domniei tale,
cacl ne-a venit o carte dela inaltimea sa cralul, ca sa le
darn doamnef maicif domniei tale Volcii. Astfel domnia
voastra nu mi le-atf dat pana acum nici mie nicI mai-
ciI domniel mete doamnei voevodese, ci vedem ca. le
tinetl la domnia voastra. DecI va graeste domnia mea
domniei voastre: dati-le in mina maI0ii domniel mele,
doamnef Volcil, ca i cum le-atl da in mina domniel
mele; cacI daca le-atl da in mina domniel mete, ar fi
tot atita, ca i cum ar fi in mina doamnei, cacl doamna
nu-ml opreste mie nimica, ci sa stip bine domnia voas-
tra, ca ma tine ca pe un fiti al el, nascut din inima el,
si tot ma o tin si domnia mea pe dinsa i o ascult, ca
si cum m'as fi nascut din trupul el. Si Dumnezeti sa
va bucure pe domnia voastra.
lo Mircea vo evod, din mila lul Dumnezeil domn.
Pecete nujlocie, stricata; fara adresa ; scrierea : cursiva. Arh.
No. 22.
1511. Cf. scrisoarea Voicil din 7 Sept. 1511 (No. precedent .
1) Orig. 34p4AMM H AHK HMaht.
6733,2 10

www.dacoromanica.ro
146

CXL1X.
tubita mea maIca, doamnä VoIco,
Prea luminatei si cinstitei maTceT mele Tubite, doam-
nei Voica, cu multa. sanatate i cu dragoste se inching
domniel tale prea luminate fiul domniel. tale Io Mi r-
c e a voevod. Si-tI daü de stire domnief tale, precum
un fiu maTeeT sale, ca. cu vointa 1u1 Dumnezet stilt in
viata Si sanatos, cu totT. voIniciT, i sa dea _Dumnezet
si prea curata, ca aceasta scrisoare a mea sa te ga-
seasca in sanatate i fericire, in vecT amin. Si TarasT,
Tubita mea mabc, tiut sa fie domniel tale, pentru ves-
tea ce mi-al dat domnia ta, cä asthzi a sosit ivremea aceea
si am Tesit din Brasov si am ajuns la acest loc, caruia
Ii zioe cetatea CohalmuluT 1). DecI ma rog de domnia
ta. sa dab ce mI-ai fagaduit in minile boerului nostru
jupin Dragomir logofatul, Tar el sa-mi aduca, In minile
mele, si apoT impreuna, sa ne rugam de domnul Dum-
nezeul nostru pentru mosia noastra, cacT e-a venit
veste buna din tara rumineasca. i ne rugam si a cum luT
Dumnezet, cacl daca oamenil ne vor fi eredinciosT,
domnia ta nu ma veT cinsti de geaba; ci roaga-te la
Dumnezeü pentru mine, Tar eU te voitt avea pe domnia
ta in locul parintelul domniei mele, a lul Mihn ea voe-
vod, Dumnezet sa-T Terte sufletul. Pe credinta si pe
sufletul metl. Si Dumnezet sa-ti" inmultasca anil dom-
nieI tale, amin.
Monogram ; pecetea ruptd ; gird adres 'd. Arh. "co. 14; Mil. No. 116.
1511.

CL.
tubita mea maIca, doamna Volco,
Cinstita si Tubita maIca, doamna VoIco, multa sa-
natate i adinca plecaeiune cu dragoste ti-aduce dorn-
nieT tale fiul domniei tale Io Mir c ea voevod. Si Tata
1) Orig. TopAMS, gre§. in loc de aopmS, Cohalmul.

www.dacoromanica.ro
 147

lubita mea main, trimis-am la domnia ta pe credincio-

sul nostru boer, pe jupin Dragomir logofatul, cu cele
de trebuinta ale noastre. i ma rog de domnia ta, ca
de maica mea lubitg, povatueasca-te Dumnezeti pe dom-
nia ta, sa nu ma iI altfel decit ca pe un flu ngscut din
trupul domniel tale, cad am sa te iu i eti pe clomnia
ta, cit voiti trai, in loc de parinte. Si ma rog de clom-
nia ta, ea de malca mea cea lubita, povatueasca-te
Dumnezeq pe domnia ta, sa nu ma parasestl, ci sa-mI
dal aspri 300,000, sa adun oameni, cael sa stif domnia
ta ca se jura totl pe capetele lor cä vor sa plece cu
mine, i ma iaU pe raspunderea lor, ea ma vor aseza
in taxa rumineasca. i apol 1M-a venit veste buna oi
din tara rumineasca, dela boeff si dela säraci, ea toata
tara are sa mi se inchine, macar eu o suta de oamenl
de m'asl duce. lar pentru cealalta veste din taxa rumi-
neasca, iti va spune din gura jupin Dragomir logofatul.
Si sa, tiI domnia ta, ea amjurat pre sfinta evanghelie si
cu totl boerif, eli Insuml i jupin Stoica vornicul i ju-
pin Dragomir logofatul i jupin Radul i cel dol frati
al unchiulul met si jupin Radoe comisul Si jupin Bolea
at Costea vistierul i jupin Radul paharnicul. Si emu
mi s'at jurat el aci, as,a se va jura i jupin Dragomir
logofatul inaintea clomniel tale, ca de-ml va da Dum-
nezet, IT voili plati cu virf ce veT cheltui domnia ta
eu mine, si toata visteria va fi pe minile domniel tale.
Si noi din vorba domniei tale nu vom Iei i peste
vorba domniel tale nu vom trece, ei-ml vel tinea loc
de parinte; Tar de nu voill izbuti i voili plerde
nspri 1), atuncl tot ce am, mult putin, scule dela pa-
rintele met, tot am sa vind oi platese aspri dom-
niel tale. i nu te voili lasa pe domnia ta i pe sora
mea Rucsanda in paguba i jale, cad: still eli cite
rele aT patit domnia ta pana ce dat Dumnezet

1) Orig. are in toate aceste locuri 1 pl.: H3MBHM, 4HHHM, KiM, Kent,
nn a treia sg., ca In ed. Mil.

www.dacoromanica.ro
148

ceva. De aol inainte domnia ta n'al sä mai ajungl la

cine stie ce stare 1); dar eine e voinie, nu moare de
foame. Iar daca voiü pen i eu, m'am legat cu jupin
Dragomir logofatul, ea orice as avea 2), mult putin, la
maica mea 8), sa 'fa tot si sä dea la mina domniel tale.
Si iarasi, pentru vorba ce mi-ai trimes domnia ta prin
Sta leo, ea sa mergem mai intliu la cralul, apoi cralul
nu este pe aproape, ei e in alta tar% i niel inteun an
n'as putea s merg i sa ma intorc 4), lar eel din
taxa rumineasca ma zoresc. imi dau zo i Sacuii si-mi
zic ea de eraiil sä n'avem friea de loe, eaci n'are sa
se minie; jupin Stoica vornicul a luat asupra sa, ea din
partea aceasta nu volt avea nicl o grije, caci a intoc-
mit el most lucru cu cralul. Si Dumnezeti sa inmul-
tasea anil domniel tale, cu toti ai tai, amin.
Pecetea ruptd; fdrd monogram. Arh. No. 18; Mil. No. 115.
1511.
CLI.
I o Mi r e ea, voevod §i do tnn, scrie pirgarilor Bra-
soveni sanatate i bueurie. Sa va fie in stire, ea ne-a dat
domnul lamas voevod niste arme in orasul vostru; deel
trimet acola pe sluga noastra credincioasa Raclul, Tar
pe vol sS. va povatueasca Dumnezeil sa nu ne
asa e vorba domnului lanas5) voevod. Si va mai
rog ca pe niste oaspeti si vecini de aproape al nostri,
einstiti-ma si dela vol eu ceva arme, ea sa slujim a-
ri im.potriva paginilor, eaci ne-am jurat in drumul
acesta; lar oT va vom multami. Si Dumnezeti sa va
dea sanatate. Saris in Cuculvar6), luna lui Ianuarie 227).
') Orig. HE HMdW TH HH S HH 6,00 CTHk Ad TH AOHM ; Mil. cToNS".
k este Inlocuit deseori cu y= S in ed. Mil.
2) Mil. gre§. HmaT; orig. HM/IM.
2) Cea aderaratl.
4) Orig. Ad HAIM H Ad Cf ESWITHM ; Mil. AOHAE H M CI RI34TH M.
5) loan Zapolya.
6) Kiiktilö.vár, Cetatea de Bala.
7) Orig. Auk& rat. Jut., ce lipse§te in ed. Mil.

www.dacoromanica.ro
 149

Adresa : pkgarilor din Brgov ; farei monogram i far& peeete.

Arh. No. 13 ; MR. No. 119.
D-1 Iorga pune aceasth scrisoare In 1513,Pretebdenp domnestl.
in sec. XVI-lea Bucurestl 1898 [Extras din analele Acad. Rom., Seria
II, Tom. XIX, memoriile sectiunel istorice], p. 68.Mircea petrecea
In Ardeal Inca de pela 1608-1509 (Rechnungen I, p. 496, 530, 543).
incercarea 1111 de a alunga din tron pe Vladuth era cunoscuta din
Eng:el, Geschichte der Walachey, p. 196; tot Co se poate sti astAXI
despre el. e adunat de d. lorga, 1. c., p. 68-70.

2o. Basaraba IV Neagoe.

(1612-1521)

CLII.
Io Bas ar a b a voevod, cu mila lui Dumnezet domn
al taril rumlnestP). Scriem cinstii10 i bunilor nostri
prieteni, judetuluI i celor 12 pirgari din Brasov, si
multa sal:Mate poftim domniei voastre. Si dupa aceasta
del de stire domniel voastre de lucrul aceluf om al
domnief voastre ce a fost prins ca iscoada Ia noi2), Tar
domnia voastra ati trimes din nofl nerindu-1 i zicind
ca. Lap tritnes domnia voastra in aceasta slujbA. Nol graim
insa domniei voastre: daca 1-41 trimes, el n'a umblat
In slujba voastra, ci s'a unit cu vrajmasiI nostri ce sInt
pribegi si a furat caii saracilor si s'a dus apol la
fiul lui Mihnea, si-a luat carp. [dela el] si le-a
purtat prin Ora noastra pe la boerf. Dach aceasta 0 cu
stirea domnief voastre, e bine ; va multamesc eh ne-ati
fost asa prieteni3). Noi ne nevoim cu dreptate fata de
domnia voastra i ne cheltuim averea, ca sä aveti pace,
Iar voi tritnetet1 oamen1 de-aI vostri la vrajthasii nostri
prin alte àrI i va uniti cu et NU v'd, foSt desttil ea,
ne-atl trimes In vara aceasta domn peste cap, si nu va

1) Orig. rHk 1111411.11(H.

2) Orig. wo ecT 8 ride SpaTtH HcpAS.
a) Orig. Fp 115 WTI sean Ki2K0 Till flpettMAH.

www.dacoromanica.ro
150

este destul ca hraniti cu pInea voastra pe vrajmasii nostri,

ci ati trimes si prin alte Via sd-rat aduceti vrajmas1 pe
cap. Va multamesc domniilor voastre, daca este cu sti-
rea domniilor voastre ; vomsti si nol ce fel de prieten1 ne
sInteti. Si ne-ati trimes vorba sä nu ne grabim a-1 omori,
ci sä cercethm bine lucrul la Deci, am trimes Tarasi pe
urma luT, si daca vom afla acum din noU cä a umblat
astfelitt, sä stig do mniavoastra ca-lvoiil puneintr'o tapa cit
mai inalta; altfel n'are sa fie ; far daca II vom afla om
drept, II vom da drumul si va veni Iarasi la domnia
voastra. lar domnia voastra, daca ne yeti face niscaiva
vorbe catre voevodul Ardealulni sail catre Inaltimea sa
craiul, apol si nol avem limba, si vom arata si not' cum
1-am prins. Si Dumnezeil sa va inmultasca anii do m-
niei voastre, amin.
Io Basaraba voevod, din mila luf Dumnezeii donin.
Pecetea ruptd; adresa obifnuitd. Arh. No. 66.
Scrisoarea aceasta, duph, caracterele el paleograflce din sec.
16-lea, pare a fi din primil ani al domniel lul Neagoe Basaraba,
1512-17. Milos, fiul lul Mihnea (al celui omorit la 1610 in Sibbl)
trbaa, pe la 1508 1509 in Brasov ; dela el a rAmas catastihul de
scule" scris intre 25 Aug. 1508 si 4 Mal 1509 de un om al easel lui
si publicat, nu tocmal exact, de Miletió in Novi vlaholnIgarski gra-
moti, p 33-12. El e numit aci nvoevod": 34 Al3AdMS MIAOW ROHROAd, 1:'
35 ; p,850Md ROHKOM, p 36 ; ci. p. 39, 40, 42; e insotit de multe slugi
(momu,a) si de un boer Dragan, care ar putea s6, fie marele spAtar al
lu1 Vladislav dela 11 Iulie 1523 (arh. stat., ep. Rimniculul LXXVIII, 1)
si 24 Iulie 1624 (Arh. ist. I, 1, p. 104), marele logof6A al acelulasl
din 30 Mal 1526 (arh. stat., Tismana LVIII, 9); in documentele lui
Radu dela Afumat el nu figureazA si aceasta na'a indeamna a crede
c'6, este identic cu postelnicul Drftgan care omoarA pe acest domn
(Constantin CApitanul, Istoriile domnilor 1.6.ril ruminestl, ed. Iorga,
Bucuresti 1902, p. 50); e natural dar s6,-1 gltsim postelnic la Moise
vodi, in 11 Fevruarie si 31 Oct. 1629 (arh. stat., Tismana VIII, ne-
trebnice; Venelin, p. 145); de-acinainte nu-1 mai intilnim in documente.
El conduce, in timpul lui Moise, trupele ruminestl in Ar-
deal (Hurmuzaki XI, p. 8:51, nota 1). Dou'a notite din socotelele Bra-
sovului pe an. 1522 arati vechile legaturl ale lul cu comuna: ea il
trimete in acost an niste daruri pentru nunta lul (Quallen I, p. 445,
452).Omorul de care se vorbeste in scrisoarea lul Neagoe, arh. No,

www.dacoromanica.ro
 151

65, pare a fi fost pricinuit de DrAgan i oamenil mi Jilo. Asupra

incercaril acestula de a intra in tara si a fasturna pe domn, nu et-i-
nose nici o stire. Cf. Iorga, Pretendent1 dornnest1 in sec. 16, P. 69.

CLIII.

intru Christos Dumnezett credinciosul si cuviosul

si de Christos lubitorul si de sine stapinitorul intregii
tarI ruminestI Io Bas arab a voevod, din mila lul Dum-
nezeil domn, facem cunoscut tuturor diregatorilor, ea
domnia mea i boeril domniel mele, marl si mid, citl
se afla In ara domniel mele, am facut aci, prin aceasta
carte, juramInt pe credinta noastra, ea vom fi domnului
nostru inaltimeI sale cralului Laes') credinciosl i dreptl
si eu dreapta slujba, cum att fost Inaintea noastra M
clomnl dintre mosil i stramosil nostri ; caci domnul
mefT inaltimea sa cralul Laes m'a intarit in tara dom-
niel mele i mi-a facut dreptate i credintA intru toate.
De aceea i domnia mea, impreuna cu boerii domniel
mele, ne plecam sub sfinta coroana, ca sä fim inaltimel
sale cralului credinciosl i dreptl, tot asa i vecinilor
nostri de aproape Brasovenilor si vechil tail a Birsel:
sa, traim [in pace] cu. el si sA avem dreptate i dragoste
intre noi. Si cel ce vor fi vrajmas1 domnulul nostru
inaltimel sale cralului Laes si Brasovenilor Si vechil
tari a Birsel, acela sa ne fie si noua vrajmasi, Iar cu
prietenil lor prietenl sa fim i nol. Si dud s'ar intimpla
ea paginiI i vrajmasiI sfintei cruel 1i al sfintei coroane
sa vrea sã treacä peste pialuri spre pärtile ungurestd,
ca sa prade, domnia mea si cu boeril domniel mele si
cu toata tara, daca ni se va parea Ca putem sta inain-
tea lor, sa-I. oprim, sa stam i sa-i oprim ; *far daca
vom vedea ca, nu putem sta inaintea lor, sa dam de
stire domnului nostru inaltimei sale cralului i Braso-
venilor i taril Birsel. i Iarasi, pentru lucrul negutato-

') Ung. Lajos, Ludovic.

www.dacoromanica.ro
 152

rilor ce vor veni eu marfa din Brasov sail din tara

Birsei, domnia mea puiu din not' credinta, i juramint,
et cine va fi om drept i va umbla pe calea clreapta,
acela sa tirgueascã dela oamenif domniei mele CU ri-
dicata ') i sa-$T plateasca vama dreapta 2), cum s'a pltit
si pe vretnea altor gospodari dinaintea noastra ; far
domnia mea sa nu le pue alte varn1 noua, si alt a$ez--
mint sa nu le ridice; ci sa, tirgueasca unde este scaunul
domniel mele, la Tirgoviste si la Cimpulung $i la Tirpor,
in aces te mai sus zise trei scaune sa tirgueasca, Bravvenif
batrinif Birseni, dar s pretueasca märfurile eu ridi-
cata, impreuna cu oamenif domnief mele ; far prin al te
orase sa nu fie slobozi a merge cu marfa, nicairi. i daca
unif [dintre ef] vor fi oameni ce nu voesc sa umble CU
dreptate i pe calea dreapta, aceia sa, fie judeeati dupa
judecata dumnezeeasca, i sa fie pedepsit fiecare dupa
fapta sa. Si pentru toate aceste juraminte mai sus po-
menite punem blestem i credinta, ca vom fi adevarati.
si dreptf i credincio$f domnului nostru inaltimei sale
crafului si sfintei coroane si vecinilor no$tri de aproape
Brapvenilor si vechif taxi a Rirsef, cum ail fost c i altf
domni dinaintea noastra ; $i ne juram pre domnul Dum-
nezet, cel ce a facut cerul i pamintul, i pre preacu-
rata IAA main si pre sfintif apostoll, $i pre sfinta evan-
gbelie, si pre toti sfintii. Si nu numaf domnia mea ne
juram i punem credinta, ci ()data cu sfetnicil domniei
mele : jupin Barbul banul Craiovei, i jupin Calota mare
vornic, i jupin Flarvat mare logofat, i jupin Dimitru
mare vistiernic ; $i pre credit*, tuturor boerilor dom-
nief mele, marl" si micl. Si pentru marea credinta ce
jura clomnia mea, am pus domnia mea pe acest chri-
sov al tarii rumine$tf i pecetile boerilor domniel mele,
ca sa stea neatins, cu credintl. Scris in luna lui Martie
17, anul 7025 (=1517).

1) in orig. pleonasmul Spdodid rue Aiirsodt.

2) Orig. Ad DA4M,AT 11p4FIHNS ilke MS ICT KAMA.

www.dacoromanica.ro
 153

Monogram ; pecetea cea mare domneasca, in ceard rogie, rupta in

parte, cu legencla t iw 4[C4pdFd HOEFIOA4, MHAOCTIA GHIA FOCrIOAlin WhCf11
3fM11411 SrposnaxIvicKoH, CI46 6dcapasa Romp, i altepatru pecep ale boerilor, tot
pe ceara rqie i imbracate in ceard alba ; gurile se pot distinge mai
toate, legenda insa numai in parte la pecetea lu Calota, c. 2'12 cm. in
diametru [tali rlf.14T CIsTROPH] asSnai K4AOT% AROPHIIK.Pergamentul No. 781.

CLIV.

Din mila lui Dumnezeil lo Basarab a, voevod

si domn. Serie domnia mea multä sAnatate pirgarilor
din Brasov i vamesului. Si dupa aceasta, vA del de
*tire cA am trimes acolo pe oamenii domniei mele, pe
Bucur i pe Cernat, sA-mI scoata niste fier i niste
arme ale domniei mele. Deci vA dail in stire cA este
marfa mea i sA nu le la nimenea vamA, cad stip'
bine CA pang acum nu mi s'a luat vama. i TaräT, mi
s'at plins oamenii nostri cA nu le dap.' voe cu fliCI un
chip sA scoata dela voi nici fier, nici arme. Atunci ce
fel de pace e intre nol? EU in pacea, i on citA marfa
se MIA in Ora noastra, fie peste, fie eearl, fie orice ar
fi. precum si marfa turceascA, toatA trece prin Ora
noastra, i nimic nu vi se opreste, ci than ajunge in mi-
nile voastre. Deci socotiti cä se afla destul fier si la
Turd, si Inca mai eftin, i voit cumpara [dela efl, Tar
apoi marfa ce vine din taxa noastra o voiü opri si ea.
Deci socot4i-vA ca sA traim di bine si sa vA fie si vouA
mai bine si mai lesne. Si Dumnezea sa Ira bucure.
Monogram ; pecetea stricata ; adresa : prietenilor domniel mele, pir-
garilor din Brafov i vameplui. Arh. No. 62.
DupA 1517.

CLV.
Jo B as arab a, voevod s i domn 'al 1:ntregii tarT
a Ungrovlahiei. Serie domnia mea multa sanatate bu-
nilor prieteni al domniel mele, pirgarilor din Brasov.
Si dupa aceasta dail de stire prieteniei voastre CA am

www.dacoromanica.ro
154

trimes un om al domniei mele acolo la prietenia voas-

tra, pentruca a venit un negutator turc cu marfa bunä
rnulta, i e un bun prieten al domniel mele, mi-e
foarte prieten domniel mele ; decT va dad de stire priete-
niel voastre : oricine dintre prieteniile voastre ar avea
marfa, sa-sl trimeata omul i sa se tocmeasca i sa se
inteleaga cu Turcul aci in cetatea Bucuresti, cum IT va fi
voea. Si sa vie in bun g. voe sa se toemeasca, i Tarasi
In buna voe sa se Intoarca la domnia voastra, si de
clomnia mea sa nu se 'ngrijasca de loc. Pe credinta
sufletul domniel" mele, altfel n'are sa fie. Si Dumnezeil
sa va bucure.
Monogram ; pecetea ruptd ; ea pare sd fi fost insd identied cu ea
dela No. 32 i 33 (cf. Regestele) ; adresa lipsefte ; scrierea este identica
cu cea dela No. 62. Arh. No. 61.
Dupa 1617.

CLVI.
Din mila 1111 Dumnezeil Io Basaraba voevod si
domn al tarif ruminesti:1). Serie domnia mea vecinilor
nostri de aproape i bunilor nostri prieteni, judetuluT
celor 12 pirgari din Brasov, si multa, sanatate poftim
clomniel voastre. Si dupa aceasta, del in stirea domniei
voastre, ea 'Ana acum am stint ea avem pace cu dom-
nia voastra, i oamenii domniei voastre a avut aseza-
mint si dreptate dela domnia mea. Acura insa nu stiti
cum v'ati" razgindit domnia voastra si nu voitl pacea,
ei aT inceput razmirita i atT pornit gloata si oaste si
ati venit asupra Ora' i asupra oamenilor i slugilor 2)
domniel: mele, ca sa-T omorItT. ApoT aü venit slugile $1
oamenif domniei mele acolo la Brasov, la cetatea Inal-
timei sale craiului, sa cumpere cele de trebuinta pentru
domnia mea, Tar voi aT trimes din not oameni de-ai

1) Orig. NIA 104111KH.

2) Orig. repeth, incA odata stmnio".

www.dacoromanica.ro
 135

vostri, cu invatatura voastra, i pe parnintul domnului

nostru al inaltimel sale cralului, ca sa-ml omoare oa-
menii, i pe unul 1-ati i omorit pe loc, in mijlocul tir-
gului, Tar altil deabla aU scapat cu fuga. Deci sä stitl bine,
ci nici o treabd nu mai aveti cu tara domniel mele, nicl
domnia naea cu taxa voastra; si daca domnia mea sat
oamenil domniel mele au Mout vre-un rat oamenilor
dornniel voastre, apoi vol v'atl ridicat si oamenil dom-
niei mele at fost omoritl printre vol. Deci Va zic domnia
mea Ca as fi dorit pacea i dreptatea i nu mi-ar fi placut
razmirita, dar vol nu vreti pacea, ci aI inceput razrni-
rita, si se tae si se omoara säracii nostri fara judecata si
fara lege. Deci, daca aT inceput razmirita, atunci sa va
paziti deaci nainte, i sa stiti cä voiu preface tara Bir-
sei ma, ca nu se va mal cuuoaste loc Intrinsa. Domnia
mea tiu ca am pace dela inaltimea sa craiul, dornnul
nostru, far dela vol in orice vreme am razmirita
si sin t nevoit, pe aceste vremurl de lama, sa tit pe
saraci la posada. 1) Deaci imainte asta nu mai poate fi.
Dar sa va paziti, oda va mtept i domnia mea. Tar daca
s'a intimplat cumva ca oamenil nostri s'at omorit
printre vol fara stirea voasträ, atunci sa aflatl pe omo-
ritorl i sa-I pedepsitl dupd lege si inaintea omului
nostru; 'far cita vreme de acu nainte nu-I yeti pedepsi,
sa va feriti. Si ce are sa va spue omul nostru Alexe,
') De paza la granita.; cf. posada= pichet de granita. Acest
inteles pare a-1 avea aci cuvintul posadd; comp. d. p. Intr'un doc. al
lui Mircea expresia s a. fiti slobom de ofice slujbe i dajdi si de
posada (H WT noca,ix) si de galeti ohabnice si de cosnite ohabnice"
(Venelin, To. 26). inteunul dela Vladislav al doilea se scutesc niste
bout si de vama oilor si de vama porcilor si de albinkit si de ga-
letarit si de vinarichl si de dijma, si de gloata si de posada WI.
noceAki" (Miletió, DR., p. 333-34). Cuvintul se gaseste i in alte do-
curuente vecni. In scrisoarea ml Neagoe Basataba S HocdAS" ar putea
sa insemne insa si la Posada", trecatoarea dintre Transilvania si
jud. Prahova, mai sus de satul Posada, un catun al Comarnicului ;
cf. Pozata (Pazzata) din lupta Ini Vlad cu Unguril, in vremea lui
Mircea cel BatrIn (Hurmuzaki, Doc. I, 2, p. 895).

www.dacoromanica.ro
 156

credetT, cad sint vorbe adevarate. i Dumnezeil sa va

bucure.
Monogram ; peeetea ruptd: adresa obicinuitd. Ark No. 65.
DupA 1517.

CLVII.
Io Basaraba voevod. din mila luT Dumnezeti
domn al taril rumlnesti. Scriem cinstitilor §i bunilor
notri prieteni, judetuluT i celor 12 plrgarl din Bra§ov,
si multa sänatate Ira poftim domnief voastre. Si dupa
aceasta, dail de stire domniei voastre, ca inainte de
vremea aceasta am trimes la domnia voastra i v'am
cerut mesterI sa ne faca ni§te ceasornice i niste tipare 1)
ce ne stilt de trebuinta. Domnia voastra ne-atT trimes
mesterii i ne-am tocmit cu eI si le-am dat aspri oIT
ml-att cerut i s'at intors la domnia voastra. Dar de-
atuncI i pana astä.z1 nu s'ail ingrijit nici decum de
lucrul nostru 2), ci aspri I-at1 cheltuit, Tar lucrul nostru
1-ail lasat de batjocura, asa Ca §1-ati batut joc de nol.
Cu toate astea, multamim domniel. voastre Ca ne-ati ti-
mes mesteriI, cacl nu ne-am asteptat sa facet1 nioi atita
pentru noT. Deci ne rugam de domnia voastra, Linda am
trimes acolo pe omul nostru, anume pe Radul spätaru12),
sa cercetatI domnia voastra la Reel mesterI cIi aspri le-
arn dat i sa-T luatl i sa mi-I trimeteci prin sluga noasträ,
Tar pe el, Dumnezeil sa v povatueasca sa nu-1 lasatl in
pace, ca sa-s1 riza de nol, ci sa le facetT scandal, ca sa

') Orig. MOH XOPI H THENVE. Ceasornice (horologia) se pomenesc

in orasele s'asesti din Transilvania pe la 1491 §i 1506 (Rechnun-
gen I, p. 17", 499); cit pentru me§ter1 tipografi, nu e indoeafa ea. se
aQai la Brasov pe timpul lul Neagoe, dad,. nu Sa§1, eel putin steaini
veniti din alte 041.
2) Orig. HHIlld HEXIIHIW[f] aa Ham pdgoTS ; bulg. nehaj-k, m. indelet-
nicese, dati atentie.
2) Pomenit in documente dela 1512, 1513, 1516, 1517, 1519 si
1520 (arhivele statului).

www.dacoromanica.ro
 157

se Invete minte i altil '). Si iarasi ne-ati trimes domnia

voastra un alt mester manganar 2) si I-am dat sa ne faca o
salbA de margAritare 5): Astfel a plecat si el cu marga-
ritarele I cu o parte din pret ce I-am platit. Deci vä
rugam pe domnia voastra. sa cautati si pe acesta i sA-1
vedetl; daca, ne lucreaza salba fan, intarziere, sa-si faca lu-
crul in pace, far daca nu lucreazd, domnia voastra sa
luati si dela el lucrul nos4u i sa ni-1 trimeteti prin
sluga noastra mai sus zisa. Iar claca nu ne yeti scoate
aspri dela acesti mesteri, domnia mea nu voit suferi
sa ramln in paguba, ei pe eine voiti afla dintre dom-
nile voastre in tara noastra, domnia mea void lua dela
el si mai mult. Altfel n'are sa fie. Iar domnia voastra
ginditi-va sa, nu se mai Lea, vorbe intre Doi, ci ceea
ce este al nostru, sA vie in minile noastre. Si Dum-
nezeil sa va bucure, amin.
Monogram; pecete mica, cu legenda: t MATiM [Kano, tu, Eacapass3
rim; adresa obicinuitd.Arh. No. 110.
11011E10M "I

c. 1517-1521,

CLVIII.
Din mila lui Dumnezeti Io B as ar ab a voevod Si
domn al taril ruminesti4). Scriem einstitilor i bunilor
nostri prieteni, judetului i celor 12 pirgari din Brasov,
multa sanatate. i dupa aceasta, va graesc domniel
voastre, a a venit acest om al nostru anume Sarpele
si mi-a spus ca a fost acolo printre voi sa-si cumpere
una alta, dar cind a vrut sa iasa, domnia voastra l-ati
luat calul cu a cu tot5) si 50 de aspri, i ati mai luat
in aceeasi vreme i altora. Deci va graesc domniei
Urig. a HA1 6.111HHTE CISIIHA4AS7 141K0 34 Cf HEAIIIWIT H Af163H.
'1
2) Orig. matirmig = lucrätor de gherghefuri; dela grec. p.cliTuvov
gherghef, p.rATT6.v: fazbohl de tesut. In grec. ilatuv6.ptoc InsamnA,
mester in general, engineer" Sophokles.
3) Orig. rfruo WT &WO.
4) Orig. rocno,i,atik HA/LW/CH.

2) Orig. loll C'Is 111,CH 4HHHEM CH.

www.dacoromanica.ro
158

voastre : de ce iT asupriti asa ? Stip' ca ne-am intocmit

sa nu se Lea opreala'), cad -. daca are cineva vre-o da-
torie, noT. nu sintem departe, ci sintem aproape de por-
ti le [voastre]. Astfel, trimetet1 la nof, sa le facem judecata
clreapta, far dobitoacele sa li le dap.' indarat. Si Dum-
nezefl sa va bucure.
Monogram , pecetea rupta ; adresa obicinuitd. Arh. No. 36.
c. 1517-1521. ft

CLIX.
Din mila lui Dumnezeti lo Basarab a, voevod
domn ad intregif tarl. ruminestf. Scriem ciustitilor ai
bunilor nostri prietenT, judetuluf i celor 12 plrgarf din
Brasov, i ne inchinam cu mu1t sanatate domniei
voastre. Si dupa aceasta, va &al de stire, ca mai an s'a
ridicat un lotru acolo in tara voastra, ; nof am dat drurnul
oamenilor nostri si a dat Dumnezeii de ne-aii adus pe
vrajmas la mina i I-am facut cum if este legea ai
1-am insemnat2). Iar acum oamenil nostri aü venit in
tara voastra dupa hrana i vof 1-atl prins din pricina
aceluf lotru. NoT nu ne-am asteptat sä ne prindetT
oarnenif ce ne stirpese vrajmasif, ci am nadajduit
ca pe unde vor merge oamenif nostri la voT, acei ce
stirpesc pe vrajmasil nostri. am nadajduit ca-I yeti lauda
si ca vor avea cinste dela voi, in hatirul nostru 3) ;
nu ne-am asteptat la altceva dela vol. DecT cercetatI ;
daca f-ati prins pentru acel lotru, i daca aceasta le
este vina, povatueasca-va Dumnezeg sa-I slobozitf in
pace, ca sa va fim i nol cu multa.mire. Iar daca aü
vre-o alta vina, dati-mf de stire, cacl mult ma cloare
inima pentru el. Deei, facetT bine si.-1 slobozitT. i Dum-
nezeu sa va bucure, amin. Scris in luna liii Mai 27.
Monogram; pecetea Mara; adresa obidnuitd. Arh. No. 114.
1512-1521.

') Orig. H3HMK Ad CE 111 ,1111.11.1T.

2) Otig. auddtelid)010.
8) Orig. paAI Hau[e] num.

www.dacoromanica.ro
 159

CLX.
Din mila ml Durnnezeü Io Basarab a, voe-
vocl si domn. Scrie domnia mea multa sanatate i dra-
gosto cinstitilor i bunilor nostri prietenl si de aproape
vecinl, judetuluI si celor 12 pi.rgari din Brasov. Si dupa
aceasta va graeste domnia mea: stiti domnia voastra
cum se poarta negutatorii din tara domniei mele si cum
[se poarta] cel din tara inaltimeI sale cralului: unit at
buna credintã platesc datoriile, aIii ati rea cre-
dinta si nu vor sa plateasca. Astfel a venit acum sluga
domniei mele jupin Sava si mi s'a jeluit ea are datoril
acolo in Brasov la oamenii domnielvoastre si nu si le
poate seoate. Decl vä graese domniel voastre: faceti-1
judeeata dreapta, ca sa i se plateasca datoriile, cacl si
ei [negut.toril] Iai dobitoacele dela Turd i [acestia]
II plrasc sa plateasca. Deci Ira graesc domniei voastre:
sa alba isprava dela domnia voastra. Si de alta graesc
domniel voastre : de lucrul Cheratel, sora slugil dom-
niel mele Sava; ea e siluita si sufere dela barbatul ci
Dobromir '). Domnia voastra sinteti oameni eumintl,
stitl domnia voastra ca nimenea nu fuge de bine, ci de
sila si de nevoe fuge; deci va rog pe domnia voastra,
mdcar pentru voea domniei mele, sa nu alba [acea fe4
mee] silä, ci sa fie sloboda de bnrbatu-sati, cad 11 ,stiti
domnia voastra ce fel de om este. Si Dumnezeil sa vt
bueure, amin.
.211onogram ; pecete micd, din a cord legendel nu se poate ceti decit
Atvrio ; adresa obidnuitd. AM,. No. 39.
1512-1521. Scrierea e Med Indoeali, din sec. 16-lea. Sava
e poate ..Sawa, frater Marcusch de Thargovistia", mare importator
la Brasov prin 1503 (Quellen I, p. 73); in acela, an e pomenit de
mai multe on Dobramir, tot ca importator (ibid. p. 11, 16, 2S, 30, 36).

') Orig. HAU SCHAOC[Tla] H MOAK. WT MS:K4 CH AospompS.

www.dacoromanica.ro
160

21. Despina, doamna lui Basaraba IV Neagoe.

(1521)

CLXI.
Cu mila lui Dumnezett doamna Despin a. Scrie
domnia mea cinstitilor i bunilor prieteni i vecinl de
aproape, judetuluI i celor 12 pirgari din Brasov, si cu
multa sanatate ma Inchin domnief voastre. i dupa
aceasta, sa fie stiut domniilor voastre ca a auzit dom-
nia mea, cum ca domniile voastre ati oprit acolo la Brasov
pe sluga noastra Andriias si nu 1-41 crezut ca este tri-
mes de domnia noastra. Deci, domniile voastre s. titi
si sa credetil. ca 1-am trimes la Maria Sa crau1, en en-
vintele noastre trebuincioase, Inca pe cMd mi-era Theo-
dosie voevod in tara. Decl, sa alba credinta din partea
domniilor voastre i sa-1 lasati in pace. Si apoi, ce
incredintat domniile voastre de lucrul luT Furca,
ca 1-ar fi luat Calotä vornicul niste svite si nu i le-a
platit, domniile voastre rugati-va lui Dumnezeti sa-mi
vie fiul meg Theodosie voevod zdravan, si nu vom
lasa pe nici un om al domniilor voastre in pagnba, ci
vom plati tot. i Dumnezeil sa va bucure.
t Fard monogram 0 Pei pecete ; adresa cinstitilor i bunilor noftri
prieteni 0 de aproape vecini, judefului ç i celor 12 pirgari din Bravo.
Arh. No. 317.
1621, IanuarieAprilie. Timpul cind Theodosie to luat de
Mehmed i dusja Constantinopol, de unde nu mai avea sk se intoarca.
Prin Aprilie Despina se retrage in Ardeal. Iorga, Studii i docu-
'Dente III, p. XLVII. Furea este prob. Dimitrie Furka", un Romin
din cheiü, pomenit in socotelele Brasovulul la 1520 (Quellen I, p.
257, 261, 267).

22. Theodosie.
(1521)

CLXII.
Cu mila lui Dumnezeti I o Theodosie, voevod
§i domn. Scrie domnia mea cinstitilor nostri frati Si

www.dacoromanica.ro
 161

buni prieteni si de aprodpe vecini, judetului si celor 12

pirgari din Brasov, multa sanatate. i dupa aceasta, daft
in stirea domniel voastre, ca mai nainte de vremea
aceasta, stie domdia voastra, dupa moartea parintelui
domniei mele, a raposatulul Basaraba voevod, s'a ridi-
cat acel vrajmas Calngarul 1), cu hiclenii din tara
domniel mele, peste capul domniel mele. Dar a dat
Dumnezeil si rugaciunea parintelui domnief mele Ba-
saraba voevod, si i-am pus sub picioarele domniel mele.
Si nu mi-a fost destul cu atita ; ci din not s'a ridicat
un alt vrajmas 2), cu hotl si cu räufacatori, si afl pradat
tara si-at ars-o, fara stirea imparatului. Milostivirea
voastra stiti, cä domnia noastr 4. este dela Tura Astfel,
daca am vazut domnia mea, ca se turbura tara, am cu-
noscut c nimic nu voiu folosi si m'am dat Iarasi cu
Turcil, si am trimes sa dea de stire imparatului:
atunci imparatul facu cum ati auzit domnia voastra cu
acel vr6jma0 si ma puse din not in scaunul pArintelui
domniei mele. Deci, domnia voastra stiti de viata si de
credinta si de juramintul ce atl avut cu parintele dom-
niel mele ; tot asa, sa inelI domnia voastra, si cu dom-
nia mea. Si va mai del in stirea domniei voastre: sa nu
credeti eine stie ce, fiindca m'am dus in cea parte a
taril la Slatina ; m'am dus, fiindea, tara e mincata de
partea ceastalalta de acel vrajmasi, precum stiti dom-
nia voastra. Deci va flag de stire domniel voastre, ca
am pus pe boeril domniel mele, pe jupin Radul vor-
nicu13) si pe Boico parcalabul, sa pazeasca scaunul dom-
niei mele. Astfel oamenii vostri ce vor avea vre-o treaba
sa se duca la Tirgoviste la acel boeri al domniel mele
sa-si ispraveasca, treaba. Si spuneti domnia voas-
tra oamenilor vostri, sa vie in tara domniel mele, pe

Dragomir Mlug'arul, ea pretendent Vlad. Cf. Iorga, Studil

doeumente III, p. mATI.
2) Radul dela Afumati, proclamat de Muntenl prin Ianuarie 1621.
Fostul spatar al lui Neagoe Basaraba.
67332 11

www.dacoromanica.ro
162

unde vor voi, slobozi si in pace; tot asa oamenil dom-

niel mele in tara domniei voastre. Si va mai dail in
stirea domniei voastre, pentru piste vrajmasi al dom-
niel mele ce slut printre vol, si va rog pe domnia
voastra: nu trebue s ineT pe vriljmasul domniei mele
printre voi, caci acum am sa vad cum vetf tinea credinta
cu domnia mea ; ma rog de domnia voastra, [asta] nu
trebue [s'o facep], caci vrajmasil domniei mele sint si
ai clomnief voastre, far vrajmasil domniei voastre sint
i aT domniel mele. i apoi, ce va spune domniei voas-
tre omul nostru 9, sa credeti, ca sint cuvintele noastre
aclevarate. Si Dumnezeti sa va bucure, amin.
Io Theodosie voevod, din mila luI Dumnezet
domn.
Farei pecete ; adresa obiciuitci. Arh. _No. 313.
1321, Ianuarie sa Fevruarie.

23. Vladislav III.

(Aprilie 1523Noemvrie 1524)

CLXIII.

Din mila lui Dumnezet Io Vladi sl a v, voevod si

domn al intregii tari. a Ungrovlahiei. Serie domnia mea
cinstitilor i bunilor nostri prieteni. judetului i celor
12 plrgari din Brasov, si mu1t sanatate poftim domniel
voastre. Si dupa aceasta, va graeste domnia mea, ea
mai nainte vreme at venit oamenil vostri la domnia
mea i I-am trimes indärät cu omul nostru, cu Momce
logofatul, i erat sa soseasca la voi2). Dar mi-a venit
cineva i mi-a vestit domniel mele, cum ca vitevoe-
vodul 1 i cu Radul voevodul si cu toti pribegii at por-

') Dup.& nostru" urmeaz5, In orig. no HAW §i IOC gol pentru Un

nume ; locul a ramas neumplut.
2) Orig. Td CST SHAH AOK0AHH1411.

www.dacoromanica.ro
 163

nit in sus spre Severin, Tar pe oamenil domniei mele,

pe Ganea i pe Lupul, Lag legat in obezi de fier. Deci
am trimes din not domnia mea i I-am intors indarat.
Acum a venit dela voi Cirstea si din vorbele voastre
din toate am inteles pe rind ca ati intrat Iarasi printre
voi niste ratifacatori cu vorbe rele. Dec1 am trimes
larasi domnia mea pe Momce logofatul, cu oamenii
vostri 1 cu un boor 0 nostru, ca sa mearga la vite-
voevod. Si sa stitl ca domnia mea am acolo multi
vrajmasT, i sa dati pe cineva din oamenil vostri sa
mearga pana la vitevoevod cu Momee logofatul, ca sa
nu alba, undeva vre-o pedeca, ci sa se duca i O. se
intoarca in pace si in build voe. Si cele ce va spune omul
vostru Cirstea dela noi, pe toate sa le credetT, caci sint
cuvintele noastre prea adevarate. i Dumnezeti sa va
bucure, amin. Scris in Mai 15.
lo Vladislav voevod, cu mila lui Dumnezet dornu.
Pecetea ruptd ; adresa obieinuitd. Arh. NO. 30.
1524. -- Prin Mal anul acesta Vladislav UI obtinu pacea dela
ArdeleuI. Iorga, Studii i documente III, p. :Kum

CLXIV.

Din mila lui Dumnezetii Io Vladis la v, voevod

si domn al tarii ruminestn. Scriem cinstitilor Si buni-
lor nostri prieteni, judetuluT i celor 10 pirgari din
Brasov, si multa sanatate poftim domniei voastre. Si
(lupa aceasta, cartea i vorbele2) ce rol-ati trimes dom-
dei mele cu omul domniei voastre, cu jupin Petru,
din toate pe rind v'am inteles pe domnia voastra. i fiind-
ca ati dorit dela noi prietenie i impacaciune. nol
a ceasta o stip' domnia voastra nici nu ajunsesem la Du-
nare si am trimes la domnia voastra, prin oamenii nos-
tri, Mill de prietenie i impacaciune. Si daca n'am fi
1) Orig. Mk RAAWKH.
2) Orig. KHHP$ H 53-kg ; Mil. gres. isnrS Ilpt4(ETOK).

www.dacoromanica.ro
164

voit sa avem prietenie i impacãciune, n'am ü trimes

nol. Si mai intlit ne-am inchinat sfintel coroane i inal-
timei sale cralului i lui limas voevocl i tuturor dom-
nilor tarii ungurestl cu dreapta slujba 1 i cu prietenie,
multamim tuturor domnilor Orli ungurestlsi domniel
voastre, ca. ati pus atita osteneala pentru tara rumineasca
cea crestina, i multe cheltuell ati facut si ati scos aceasta
tara crestina din gura vrajmasa a afurisitilor Agareni.
Pentru aceasta domnul Dumnezert i prea curata maTea a
Domnului va va rasplati eu bine domniilor voastre.
de va vrea Dumnezet, ne vom trudi i nol sa Ira ras-
platim cu prietenie. i sa n'avetl domnia voastra banueala
in inimele domniei voastre, ca nu vomfl buni i dreptl prie-
tenT ai tarti unguresti si al domniel voastre ; ca m'am dus
si am scapat din minile paginilor in tara rumineasca, &A.
lauda lui Dumnezet ca am esit i eä m'a seos Dum-
nezefl din tar a. pagina in Ora crestina. i fagaduesc
deci a fi 'Dana la moarte cu prietenie i cu adevarata
credincioasa slujba sfintel coroane i inaltimei sale
cralului tuturor domnilor Orli' ungurestI i domniel
i

voastre. DecT, Dumnezet sa va povatueasca, sa fiti si

domnia voastra, din toata inima, drepti si cu prietenie
fata de noT, cum i noi fata de domnia voastra ; cael noI
n'avem nicl un end rat asupra domniel voastre. Dar din
partea domniel voastre ne yin numal vorbe desarte ;
nu stim: este en stirea domniel voastre sat nu este,
dar slut vorbe de oamenT {Ara minte. Dumnezet va
alege. i daca cineva dintre oamenii vicstri a avut in
tara noastra vre-o oprire, va. zic domniei voastre : nu stiti
ce amestec s'a intimplat ! in tara rumineasca si ce
cearta si neorindueala a fost intr'insa, i cit de tare
s'at inmultit ratfacatorii ? insa de eind am intrat noT
in tara, am inceput alegem pe cel raT dintre cel bunT,
ea sa se poata hrani toti cel ce vor sa umble cu drep tate, eel
din tarainaltimei sale cralului i eel din tara rumineasea,
si sa fie amindoua tarile crestine unite, ca una singura, nu-
maT ea sit ne putem apara de vrajmasii nostri i al le-

www.dacoromanica.ro
 165

gil crestinesti, de Agarenif Turd. Dar mei' ratfaca-

torI at ineeput s fuga ; atund le-am incuis ealea, ea sa.-I
putem pedepsi, §i ea sa se poata hräni saraeif in buna
voe §i in pace. Cael I-am ingaduit acum din not sa vie
in buna voe i sa se hraneasca fara grije; ca a§a am
vrut s facem: sä deosebim pe oamenii eel raI de eel
bunt eine va fi rat, rat sa 'Mara. Domnia voastra
trebue sä facep tot a§a Cu oamenii eel MI, care vor sa
faca rat in taxa voastra. Iar de lucrul lui Radul voe-
vod, m'ati inerediatat din not pe domnia mea, ea nu
este in minile voastre, ci este in minile ml Iana§ voe-
vod. NoI §tim eine Sint neprietenii no§tri: facep dom-
nia voastra cu ei cum trebue. Si daca nu va este in
mina ceea ce dorim, eul vrea Dumnezet sa-I dea, acela
va avea. Tar de lucrul boerilor ce sint eu el, dad, ar
porni ei sa vie la noi, ne rugam de vol sa alba cale
sloboda §i deschisa, sa vie la noi. i daeb, vre-unii din-
tre boerl vor avea marfa la voi i vor trimete sa le-o
aduca, sa li se dea marfa n mina, sa le-o aduca'). Si
cele ce va spune solul nostru Petru, sa credeV, cad
sint vorbele noastre adevarate. Si Dumnezet sa va bu-
cure. Scris in Bucuresti, luna lui lulie in 13.
Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda: j IW ElAtIAHCArIE ROEROA4 offiero
MACTII0 PHh RA0W[KH] ; adresa obipsuitd.Arh. No. 27; Mil. No. 66.
1524.

CLXV.
Io Vla di s la v voevod, cu mila lul Duninezet
domn al taril rumine§tI2). Scriem cinstitilor i bunilor
no§tri prietent §i vecinf de aproape, judetuluI i celor
12 pirgari din Brapv, i multä sanatate poftim domniel
voastre. Si dupa aceasta, dat in tire domniei voastre,
ca din vremea cind s'a milostivit domnul Dumnezet
asupra ãriI rumine§tY §i. a mintuit-o de Turd i mi-a
') In orig. AOHICTH H o CHMO"; AG CHMO a fost apol §ters de diac.
2) Orig. 1111, newicri.

www.dacoromanica.ro
166

daruit clomnief mele domnia inteinsa, din acea vreme,

indata ce ne-am apropiat si am intrat in taxa, aü venit
boeril Ora' ruminesti i ne-ad aratat domnief noastre
cita osteneala si cite cheltueli atI pus domnia voastra
pentru Ora rumineasca; n'atl crutat nici trupurile voastre
de osteneala, ci v'atf trudit pentru tara rumineasca
cea crestina. Domnia mea foarte m'am bucurat cle
aceasta i m'am gindit sa ramin adevarat prieten dom-
nieT voastre cit void trai ; si am slobozit deci. toate
alto pentru oamenii domniei voastre, pentru neguta-
torf si saraci, ca toti sa se hraneasea in bung, voe si
in pace. Si pana acum nici un om al domniei voastre
nu poate sa se plinga nici de noi nici de oamenii
nostri. A venit apoi solul credincios al domniei voastre
Petru diacul i multe vorbe a vorbit cu mine, din
partea domniei voastre. Si a pus jurAmint, ca oamenii
si saracii domniei mele sä umble slobozi si in pace
sa se hraneasca in tara domniei voastre ; asisderea
si oamenil. dornniei voastre in tara domniei mele slobozi
sa umble. i ni se parea astfelid, ca, in pace si in buna
intelegere vom fi totdeauna, cind [ce sa v ezi], se intimpla
acum nu de mult, ca niste fostl boeri al nostri, jupin
Dragomir, mare paharnic i fost vistier, i jupin Tudor,
mare logofat, i alti multi ca dIniT au trimes, pe ju-
ramintul domniei voastre, sa-sf fa marfa ramasa in
casele domniel voastre, si nu cu cine stie ce sire-
tenie, ci cu tireai inurma intelegerif ce am facut cu
domnia voastra. i dupa ce incarcasera slugile lor
toata marfa, mergind pe drum, niste oameni de-al" dom-
niei voastre aü tras cu sagetile in ei, unii aproape de por-
tile cetatti, altiT la apa Timiu1uI, i le-ad luat toata
marfa, Tar pe oamenl I-au taiat. Deci va intreb pe domnia
voastra : de ce ati Mout atita moarte i atita paguba
boerilor nostri mai sus numiti, avind, i nol i oamenii
nostri, pace si tocmeala cu domniile voastre ? tnvoeala
ce ati avut cu domnia mea i cu top boerii domnieT
mele, unde este ea acuma ? Deci, va graesc domniei

www.dacoromanica.ro
 167

voastre: boeril nostri nici o paguba sa nu alba, ci sa

li se intoarcii Indarat tot, cral daca nu le yeti Intoarce
marfa, asa sa tii clomnia voastra, ca doinnia mea
nu va lasa nimica in paguba, ci ne vom Intoarce cu
yid i paguba i moartea. Iar domnia voastra bagatl
de sama si mai bine sa, traim ea buni vecini, decit sa se
.

inceapa atIta rail intre noi. Si cele ce va spune credin-

eioasa mea sluga Momce diacul, sri credet1 domnia
voastra, cad' sint cuvintele noastre adevarate. Si Dum-
nezeil sri inmqascri anil domniel voastre, amin. Seris
in Dridih, Julie in 29.
Monogram ; pecete mcci, cu legenda :t iw RAtIAIC14His KOHROAd (restul
fters) ; adresa obicinuitd. Arh. No. 31.
1524. Dragomir pabarnicul si Tudor marele logorat sint ci-
tati ca mat tuft intr'un doe. din 11 Julie 1523 al lul Vladislav III (arh.
stat., Ep. Rimnicului raxvIII, 1). in durea doe, ale lu1 Racial dela
Afumati din 1526 Tudor e numit logotAt si mare logoMt, Jar Dra-
gorair spAtar (7 Ian. si 19 Mai; arh. stat., Glavaciocul rv, 3 ; Bistrita
xxtv, 5). Pe Tudor (Teodor) II ghsim sub acelas domn mare logorat la
1527, 1528, 1529 (arh. stat., Bistrita XXIV, 6 ; Govora rx,2 ; Bistrita Iar
pe Dragomir mare vistier la 1529 (arh. stat., Tismana). El r'amln In
aceste demnitatl sub Vlad V si Vlad VI i sint citatl in mai multe
documente ale acestor domni dintre anii 1580-1535 : Dragoruir ca
spatar i fost spAtar mal rar, Tudor foarta des ca logofát si fust lo-
grat (arh. stat.). Tudor trdeste si sub Radu Paisie (doe din 4 Ian.
1336 ; Govora x, 2).

24. Bádica Radul.

(1524)

CLXVI.
Din mila luf Dumnezeil lo Badica Raclul, voe:
vod. s,i domn al Intregif taxi a Ungrovlahiel. Serie dorn-
nia mea cinstiVlor i bunilor nostri prieteni i deaproape
veeini, judetului i celor 12 pIrgari i celor o suta de
batrInI aT Brasovului, multa sanatate. Si sa fie stiut
domniel voastre, cum s'a Intimplat inainte vreme in
lara rumIneasca, ea s'ai1 legat afurisitiI Agareni Tureii
sa o piarza, i mult rrii si amara moarte i robie fl

www.dacoromanica.ro
 168

facut, papa ce 1-a povatuit clomnul Dumnezeil i prea-

eurata maica a Domou Int pe Ianos voevod, i pe dom-
nia voastra impreuna cu el, si ai scos pe Turd din
tara ; i venit-a in Ora rumineasca domn crestin de le-
gea noastra, Vladislav voevod. Dar incepind sa omoare
pe boeril eel de frunte i batrini al Oril ruminesti, el
prea bine ail eunoscut ca le este vrajmas tuturor si ea
are de gind sa le plarza capetele. ei n'aa voit nicl
de cum sa se lase sa le 'Mara, capetele. Ci rn tiaai
pe mine adevarat fecior de domn, al lui Radul voevod.
eel Batrin '), feciorul Calugarului, i primindu-ma pe
mine sa le fiu lor, dupa, lege, domn in Ora rumineasca,
m'ain asezat in seaunul parintelul meu, in domnia ariI
ruminesti. Apol am trimes domnia mea un om la Trial-
timea sa craful i m'am inchinat sfintel coroane Si ina1V-
mei sale craiului i parintelui meü Ianos voevod2) si tutu-
ror domnilor ungurestI i domniilor voastre, ca säfluiCu
slujba dreapta din partea paginilor. De asemenea, am
ales eitIva dintre boeril taril ruminestl i I-am trimes
cu pace la Poarta, la imparatul turcesc, pentru steag,
fiindea asa a fost obiceiul vechiti. al Ori ruminesti.
Si cu voea 112 Dumnezeil s'au Tutors boeril nostri dela
Poarta imparateasca cu steag i foarte cn buna si in-
tocmita pace. Dar WA, ca, mi s'a ridicat nu de mult,
din mijlocul vostru i cu taria voastra, un vrajmas asu-
pra capuldi met', Radul voevod, si a venit sa-mi piarza
capul. Dar domnul Dumnezell e mult milostiv si in-
dura tor pentru fiece orn. Nol aducem mulcamita lui
Dumnezeti, lar Dumnezell face ce vrea cu noi cu toV.
Po vatueasca-va Dumnezeu i prea curata maieä a Dom-
nului, eq n'am fost pana a cuma cu nicI un gind ra sail
cu neprietenie pentru vol, dar dela vol si din toata
.ara ungureasca am cunoscut numai neprietenie ; stiil
deci, ea cel ce este vrajmasul nostru va grai multe
vorbe rele i desarte catre domniile voastre, cum ea

I) Radul IV eel Mare.

21 loan Zdpolya.

www.dacoromanica.ro
 169

domnia mea a fi asezat pe Turd in tara rumineasea ;

cte aceea vreail sa marturisesc martur mi-e dom-
nul Dumnezett ce am facut, far domnia voastra sa
nu-I credeti pe el, cael el cum va sti mai raii, asa va
vorbi. Deci n'am adus nol pe Turci in taxa, ci el' sin-
gun aü intrat, cum ail intrat i in alte taxi, mai puter-
nice deeit a noastra. Dar Inteo tara ca aceasta, care e
mai slaba decit toate celelalte tall! Deci Dumnezeil sa
va povatueasca, vol n'aveti nevoe sa traip eu noi in
razmirita, caci cu totil sintem crestini; läsati pe acel
vrajmas si nu-I mai dati ajutor, Mel daca vom mai afla
ca-i dati ajutor dela voi, vorn avea i noi ajutor de
acolo de unde stim ca putem sa avem; i ce se va in-
timpla atuncl, departe sa fie de sufletele noastre acest
'Meat, pe care domnul Dumpezeti sa-1 arunce asupra
capetelor i suiletelor voastre. i acum mi-a venit un
om dela insasl inaltimea sa cralul si dela Ianos voevod,
foarte eu mare pace si Intoemire pentru mine; dar des-
pre acest lucru ei nimic nu tiü, ci e fara stirea lor.
Faeeti i voi acest lucru, dela vol. Deci, Dumnezeil sa
va povatueasca, i precum va este gindul, de graba
sa-mi dap: de stire, ca sa cunosc raspunsul.Dumnezet
sä va bucure. Scris mnlanuanie 19'). Si cele ce va spune
Dragomir vataful, [sa le credeti]2).
Io Radul voevod, din mila lui Dumnezeti domn.
Pecetea ruptd ; adresa : cinstitilor §i bunilor no§tri prieteni, ju-
deplui i celor 12 pirgari i celor 100 bdtrini din Brapv. Arh. No. 316.
Badica Radul se instaleaza in domnie pe la sfirsitul lul Noent-
vrie 1523. Scrisoarea aceasta nu poate ft decl decit din 1524. lorga,
Studil si doc. III, p. xisur, i Pretendeng domnestI in sec. 16-lea,
p. 70-74, node efemera domnie a lul Badica e tratata cu toate ama-
nuntimile posibile i cu o mare precisiune.

1) Orig. .g1.; 1. abla se poate distinge, asa cl, data s'ar putea
ceti .c.
Cuvintele din urma lipsese in original, ca tot ce este pus,
in editia noastra, in astfel de parenteze.

www.dacoromanica.ro
170

25. Radul V dela Afumati.

Ian. 1521.-2 Ian. 1329)

Cu mila lui Dumnezeft lo Ra ci u 1, voevod i domn

al tarii ruminest11). Serie domnia mea cinstitilor nostri
prieten1 i vecinilor nostri de aproape, judetului 0 i ce-
lor 12 pirgari din Brasov, si multa sanatate va pofteste
domnia mea. Si dupa aceasta, va graesc: cu vointa lui
Dumnezeu am sosit in Ora, dar PIrvulestii vor sa SP
bata cu domnia mea, i foarte ne pregatirn de razboin.
Turd multi nu all ; dar se faleste Bade 2) ca. va indu-
pleca pe sangeacul de Vidin i pe sangeacul de Nico-
pol 3) sa se lupte cu domnia mea, i daca mi se va in-
timpla domniel mele vre-o sminteala, ei vor veni 1m-
preuna cu Badea pana in Ora Birsel si pana In Ora
ArdealuluI si la Brasov ; si se falese ca o srt prade
peste tot. Deci va graeste domnia mea : in ceasul In
care vet1 vedea aceasta carte a domniel mele, datl veste
tuturor puscarilor si volnicilor din Brasov si din Ar-
deal si din tara Birsei, i cu totii sa saritS i sa tam-
riti la Rucar, ca daca ni se va intimpla vre-o sminteala,
domniile voastre sa fiti gata. Si sa vie unii cu bani,
far a1iI i fara bani, i pregatiti toate, cum prea bine
stip, ca A, nu va fa cumva inainte Bade cu Turcil, si
veniti de graba i cu multe ostI. i Dumnezeü sa va
bueure, amin.
Io Radul voevod, cu mila ml Dumnezeil domn.
.Pecete nticd, cu legenda : f lw pdAolp ROEROA4 MHAOCTil0 goaiho rocno-
AMIk BAJIIIISH adresa obicnuilci. Arh. No. 225.
1521, Seplemvrie saü Octomvrie. in Oct. se d& lupta dela
Rucar, la care Ia parte Insu§1 Mpolya. Iorga, Studii si documente III,
p. XLV II.

I) Orig. rw6 K(tdILIKH.

Prob. fostul mare postelnic al lui Neagoe Basaraba Intre

2)
1317-21 si comisul lui Vladislav III din 11 Iulie 1523 (mal multe
documente din arh. stat.).
8) Acesta era Mehemed-beg.

www.dacoromanica.ro
 171

CLXVIII.
Din mila lui Dumnez et lo Radu 1, voevod i d omn.
Scriem cinstitilor i bunilor nostri prietenf si de aproape
vecini. jucletulul i celor 12 pirgari din Brasov, si multa
sanatate poftim domniel voastre Si dupa aceasta, dat
de stire domnief voastre de luerul lui Badica, i sa ma
credeti, Ca e adevarat: cind at venit Turcii eu steag si
le-a esit Badica inaintea lor i Inaintea steaguluf, Turcil
hat talat pe el si pe totl boerif eV' erat eu el. Si at luat
apoi TLiroiT capul lui Badica i alte capete boeresti, dar
nu stir]. ale cuf ati lost acele eapete ; far boeril Giura par-
calabul ') i Oaneea dela Batea2), earl at fost la Poarta, si
Radul logofatul al luf Mati13) s'at speriat i at fugit i stilt
la un loc cu Pirvul banul si-at trimes un om la dorn-
nia mea i mi-ail vestit ca el n'at stiut cu nicl un chip
de taerea aceasta 4), ci cind at pornit dela Poarta eu
steagul, ef 1-at adus in numele luf Badiea si numai dupa
aceea le-at venit vestile 5). Iar Turcif de'ndata ce at talat
pe Badica i pe boeri, s'at intors Inclarat la Giurgiu si-at
trimes capul luf Badica i alte doua capete la ,Poarta :
Tar trupul lui Badiea 1-am luat domnia mea insuml si
m'am dus domnia mea la manastirea Dealului si 1-am
ingropat acolo ; far la Turef am trimes oameni, ce nu
s'at intors Inca dela el. Dar si mai nainte mi-a venit
dela ei raspuns, ea sa merg impreunä cu toti boerii La
vadul Giurgiuluf, sa-ml dea steagul ; insa, domnia mea
le-am dat raspuns cumca boerif s'at InspaImIntat de
vol si nu pot sa vie ; acesta, srt tiT, e adevarul. Si
alta, sa mai stiti domnia voastra, ca ne dam toata silinta
sa ne pazirn, ea sa fie si voea lui Dumnezet, dar ma
tem ca Sacuif i dorobantii vor fugi i voit ramin ea
') Logorat la 1531 (10 Ian. §i 18Sept.; documente din arh. stat.).
2) Orig. wr gaTio ; vistier la 1522, Fevr. 3 (doe, din arh. stat.;.
3) Orig. nidu,HAoli; cf. Raclel Matilov din BuIce§ti, 16 Sept. 1520
(doe. din arh. stat.).
4) Orig. KdKO WHH TON NOMA% (norkkas?) NE CS 3HdAH NH WO PA.
5) Orig. Mild CST ,I,OWAH.

www.dacoromanica.ro
172

singur, neavind domnia mea de unde sa Iafl bani, cad .

taxa este pradata i risipita. Astfel n'am de unde sa

Taal DecT mrt rog de domnia voastra, luati dela tara,
aspri cit yeti putea aduna, fie si far% stirea domnului
Ianas voevod, i trimeteti-mi i ajutoare ; trimeteti-mi
§i vol cit puteti, caci domnul lanas voevocl nu va zice
nimic pentru aceasta, numal sa ne mintueasca domnul
Dumnezeii de cIlnil de Turcl ; cad daca ne vor birui
§i ne vor rusina pe nol" Turcil, nicI domniile voastre
nu yeti: trai in pace. Mai nainte domnia voastra aVi trait
1initiI si bine, dar ati aprins focul; acum sa nu-1
stingetY, ci faceti-va pomana, si Dumnezell vä va mintui
pe domniile voastre de chinul cel vecinic. i trimeteti
domnia voastra si la SibienT. i Dumnezeti sa inmul-
tasca anii domniilor voastre, amin. Scris in Fevru-
arie 2 1)
Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda: iw 110.6,1 ROECOM [MHAOCT.110
adresa obicinuitd.
RO)efflO] 110C110A1041, RAMISH ; Arh. No. 282.
1523. Ajutorul cerut nu 1-a sosit lul Radu §i in aeeeasi lung
el fu gonit din tarh de Turel; acestia numese domn pe Vladislav ILL

CLXIX.
Din mila lui Dumnezeil i cu ajutorul domnului
nostru al inaltimei sale craiuluf, nor, domnul intregii
tari a Ungrovlahiei, scriem cinstitilor i bunilor nostri
prieteni si de aproape vecini, judetului i celor 12 pi`r-
gad din Brasov, si multa sanatate poftim domniel voas-
tre. Si dupa aceasta, dam in stire domniei voasire: dom-
nia voastra stip: cum s'a IntImplat inainte vreme cu
aceasta tara rumineasca, ca mai intal a venit Vladislav
voevod Iii ara, Tar asupra lui s'a ridicat Radica voe-
vod ca sa fie domn in tara rumineasca si a trimes pe
boerf la Poarta imparateasca, sa-I aduca steag si pace.
Si-I adusera Turcil steag. Dar end era sa-sI primeasca
1) In orig. .0. este lndreptat din .wx.

www.dacoromanica.ro
 173

steagul in mina, Turcil 1-att luat steagul i -ati taIat

capul i impreuna cu el ail talat i zece boerl. i pe
locul acela i in aceeas1 vreme au zis Turcif oastei :
merget1 uncle se afla domnul vostru Radul voevod
care e dincolo de p1ai fiindca el Ira este domn si
imparatul lui 1-a dat tara rumineasca, sä fie dornn [in-
tr'insa]. i vedeti acest steag ? El este al lui Radul voe-
vocl, eel de peste plaid.. Astfe art zis Turch. Dar noi
nu-1 credem pe eT, Mel Turcil sint siret1 i necredin-
ciosI, i nu4 credem. Deci ma rog de domnia voas-
tra, trimeteti-mi oaste in ajutor1) cit va este cu putinta,
dar in taina, caci vreau s'o asez la o parte si sa vad
daca. Turcii vor itateadevar 1 i cu gind bun sä ne aduca
pace si steag, sail daca nu cumva vor sa lucreze cu
siretenie i u gind ca sa pIarza tara rumineasca i sa
se apropie de taxa inaltimei sale craiului si a domniei
voastre, ca s'o prade. Pentru aceasta nol trebue sa
avem cu ce sä ne apAram i cu ce sa ne batem cu ei,
ca sa lie aparam i sa nu ne dam Turcilor. De asta va
rog pe domnia voastra, i Dumnezet sa inmultasca
anii domniei voastre. Scris in Tirgoviste Ianuarie 27.
Iar domnia voastra bine sa va pregatitl i sa va pa-
zitl i sä avec]: oastea gata.
Monogram ; pecete 4lio4S41b, adresa obicinuitel. Arh. No. 311.
1524. Radul dela Afumati se instaleazA, in Tirgovite prin la-
nuarie 1521. Iorga, Studil §i documente III, p. xLvIII.

26. MOiSi.
(Martie 1529August 1530)

CLXX.
Din mila lui Dumnezeu Io Mois 1, voevod si domn.
Serie domnia mea cinstitilor i bunilOr nostri prieteni
si deaproape vecinl, judetuluI $i celor 12 pirgari. din
I) Orig. mKoTS, putere, oaste, ajutoare ; cf scrisoarea precedentA.

www.dacoromanica.ro
174

Brasov, si multa sanatate poftim domniel voastre. Si

dupa aceasta, Ira daü in stire: stitI cum mal nainte de
vremea aceasta am fost trimes domnia mea la domnia
voastra ca sa va inchinatl lui lamas craul, u cetatea
si cu tot tinutul vostru, lar domnia voastra. sa, raminetl
in pace si slobozi. Dar domnia voastra n'ati voit nici
Ue eum sa va inchinatl cralulul Iana.s. Astfel am facut
domnia mea dupa porunca imparatulul turcesc si am tri-
mes domnia mea pe boerir i oastea domniel mele in
tinutul Ardealului, i mult raU1 i prada i foc aü facut.
Si Dumnezet stie ca intru aceasta nu este vina domniel
mele. Si toti s'aa inchinat lu Ianas cralul i clornniei mele.
Deci si domniile voastre asisderea sa va. inchinatl lui
Iana craul, i de acutn inainte sa deschidetl drumu-
rile pentru saracl, voi de acolo, lar domnia mea de aid',
ca sa. umble oamenii vostri sä se hraneasca slobozl, si
oamenil i saracil domniel mele sa umble si eT i sa
eumpere slobozl si in pace, fara piedeca i fara pa-
guba. Si toate cite va spune sluga domniel mele Da-
bija postelnicul, domnia voastra. la toate sa-1 credeti,
Mei sint vorbele aclevärate ale domniel mele. Acestea
vi le dat in stire, ca unor prieteni al domniel mele.
St Dumnezet sa va. bucure. Solis in Septemvrie 10.
Io Moisi voeval, din mila lui Dumnezeti domn.
Pecete mijlocie, culegencla : t AI4T IW 4HOHCH enao. H rim Rila[wtm];
udresu Arh. No 325.
1329.Anul in care Moisi I§1 trimise oaitea .in Ardeal. in 1530
eL a domnit numai pän'a la August. lorga, StudiI §i doc. 111, p. LI.

CLXXI.
Din mila luI Dumnezeti Io Moisi, voevocl si
domn. Serie domnia mea cinstitilor i bunilor nostri
prieteni i deaproape vecini, judetului si celor 12 pir-
gari din Brasov si multa. sanatate cu dragoste poftim
domniilor voastre. Si dupa aceasta, dafl stire domniilor
voastre de lucrul acelor dobitoace, ce aU luat jupin

www.dacoromanica.ro
 175

Begner dela fill lul Costea al mill. Marco, dupa moartea

lui Costea. Trimes-am si mai 'nainte domnia mea car-
tea domniei mele prin sluga domniei mele, prin Pac lure
logofatul.'), ca sä cautati de rindul i paguba acestor
sdraci mai sus zi$I ai domniel mele, dupa drept si lege.
Caci acele dobitoace le-a luat jupin Begner cu puterea
dela fiii lui Costea, find fiii lui Costea Inca mid i ne-
putinciosi i neputind ei atuncl nici decum sa-si caute
dc averea parintilor lor. Deaceea le-a luat jupin Beg-
ner toate dobitoacele i toata averea lor, zicind ca I-a
fost Costea fiul lui Marco dator ml. Dar n'a luat nu-
mai atit dela BA lui Costea cit a zis jupin Begner
ca I-a fost dator Costea, ci a luat si de zece oil mai
mult. L5. i cind a luat jupin Begner mai sus zisele dobi-
toace, el n'a putut scoate nicl un singur hogeat, ca sa
arate atunci cum I-a ramas Costea dator, ci cu pu-
terea Si Mra cale le-a luat toate dobitoacele si toata
averea lor. Si cind a luat aceste dobitoace, el a luat
si toate hogeatele lui Costea, cite le avea pentru da-
torii, si de prin Budim2) si de prin alte tirguri din tam
ungureasca si din tara domniei mele, si trimes apoi
pretutincleni oarnenii siI cu acele hogeate ale lui
Costea, si-au adunat toate datoriile lui Costea. Deci vecleti
domniile voastre, am trimes domnia mea i acum pe boe-
rul domniei mele pe lama§ pitarul3) la domnia voastra. cu
cartea domniel mele, tot pentru aceste mai sus zise
dobitoace, ca sd Ara nevoiti $i sa cautatl de rinclul

') Al doilea ; mare logorat era Tudor (Venelin, p. 145 . La

1328, Aprilie 21, era grrinfatic (doc. din arh. slat.). Pe la 1510 Padure
e tot logofat al doilea, la Radu Paisie (doc. din 14 Sept.; arh. stat.).
2) B ada.
2) Cunoscut din desele misiunl m6.runte ee le-a avut la Brasov
sub Vlad V (1632), Vlad VI (1531) si Radu Paisie (1535-39). Quel-
len II. p. 219, 336, 421, 427, 583, 621;.623, 64. Asupra misiunel de sub
Moisi socotelele Brasovului nu ne datideslusiri. Padure logoratul e
amintit in ele numal in timpul Jui Vlad. VI si Radu Paisie, la 1334,
1537-38 ; ibid. p. 367-368, 519, 560.

www.dacoromanica.ro
 176

acestor dobitoace ale oamenilor domniei mele cu drep-

tate si dupa lege, si nici de cum sa nu va prefaceti,
pentruca fiul jupinului Begner e mare popa, saü pentru-
ca ginerele judetulul e tot un fiu al jupinului Begner,
ci foarte sa le cautati de rindul lor, cu dreptate i dupa
lege, si nici de cum sa nu se plarza acele dobitoace
ale oamenilor domniei mele, caci pe domnia mea foarte
ma doare inima de acele dobitoace ale saracilor domniel
mele ; i sa nu ziceti ca domnia voastra n'ave tI. lege ca
sa se canto datoria dupa 10 ani, i ca deaci inainte
acele dobitoace sint perdute ; caci daca ar fi vorba de
oamen1 din tinutul domniei voastre, ati avea i aceasta
lege, cum iI cauta i oamenif din tam domniei voastre
averea i dupa doua zeal de ani. i iarasi, aI spus dom-
niile voastre ca nu puteti sa le cautati de rindul lor
si sa-I judecatl, pana ce nu se va aduna tara ; dar sl-
radii domniei mele nu pot sa astepte pana atunci. i sa
stiti bine domniile voastre, ca daca rIll yeti voi acum
sa le cautati de rindul lor i sá le intoarcetl averea,
domnia mea va lua dela oamenii domniilor voastre,
pentruca domnia mea vreaü sa platese toata paguba
oamenilor domniei mole. Aceasta cu adevarat sa stiti si
v'o daU in stire domniilor voastre. Si tot ce va spune
boerul domniei mele jupin lanas pitarul, din partea dom.-
nief mole catra domniile voastre, sa-1 credeti in totul
domniile voastre, cacl sint cuvintele adevarate ale dorn-
niei mele. Si Dumnezet sä v bucure pe domniile
voastre. Scris in Iulie 15.
t nelar IW MUCH HOHIWA4
Monogram; pecete mijlocie, ea legenda: H

; aclresa obithmita.
MTh IMMicu Arh. No. 330.
1629-1530, mai probabil 1529.

CLXXII.

I o Moisi voevod, diii mila lui Dumnezeti domn

al intregei tail a Ungrovlahiei. Scriem cinstitilor i bu-
nilor nostri vecini, judetului i celor 12 pirgarl din

www.dacoromanica.ro
 177

Brasov, i cu multa sanatate ne inchinam domniei

voastre. Si dupa aceasta, va graeste domnia mea de
lucrul acestor saraci al domniel mele, anume Balea
si Oancea din Tirgsor si Mariana, care ag niste datoril :
la Ana florini 44, si la mina Jul Beene§ sabii 100 ; Pam
le e dator 19 florini pentru un vig de bruches 1): la
Jacob un covor, la Errs Hands un brIll de 117 florin'.
Si sa se mai stie, ca se afla in minile lui Becnes o tuha,
de supruman2) cu 9 nasturi marl i o camase de 25
florini i un cavat ) de 40 fiorini, pe care le-a luat
Beene§ din minile popil din Brasov. Deci va graesc
va rog, sa li se plateasca tot pana la un fir de par, si sa
alba judecata dreapta dela domnia voastra ; lar daca nu
li se va plati, domnia mea va lua si mai mult dela oamenii
si negutatoriivostri; dar e mai bine sa fie cu pace si cu
invoeala. Asa sa stiV. Si Dumnezea sä v bueure. Scris
Ianuarie in 20.
Monogram; pecete nizjlocie, cu legenda : t !HUT IW MOHCH ROHR0,1,4

11 MIK 11411[111K11]. - Arh. No. 329.

1530.

27. Vlad V.
(c. Fevr. 1530Oct. 1532)

CLXXII1.
Din mila lui Dumnezeti Io Vla ci, voevod i domn
al intregil tari a Ungrovlahiei. Da domnia mea aceasta
carte a domniel mele judetului si color 12 pirgari din
Brasov si tuturor oamenilor i batrinilor 4) si intregil

1) Orig. apSKetu; sAsescul Bruckes, Brickes postav de Brfigge".

3).Orig. wia aSKS vrr cSnAltaii; gSxa=4Sxa, asupra careia cf.nota
la No. arh. 490 (=--coxvii); aupSmau rul-e necunoscut.
3) Orig. liMitIT ; bulg. Icanaw, serb. kavad weibliches Ober-
kleitl" ; ef. ung. kabát Rock", grec. mtpat.
4) Orig. crdpaint=senatorilor.
67332 12

www.dacoromanica.ro
178

OH a Birsel i tuturor sAracilor ce sint in tinutul ce-

tatii Brasovului. Trimes-a domnia mea pe cinstitul boer
al domniei mele, pe jupin Dragomir marele spatar 1),
cu vorbele i credinta domniei mele, ea sa se incline
Brasovul, cu tot tinutal, inaltimei sale craiului Ianos si
sfintei coroane i cMstitului imparat i domniei mele.
Si-am pus domnia mea juramint i credinta : ei ce vor
fi gresit inaltimei sale cralulul, fie cu voea lor, fie cu
indemnul altora care ati fost mai marl intre dinsii, dom-
nia mea i-am luat pe capul i pe credinta domniel mele
si pe credinta tuturor cinstitilor boeri ai domniel mele
§i a sfatului domniel mele, ca sa le faca dornnia mea
pnce dinaintea inaltimel sale cralulul, oH de made ar
avea el greutati; i vor avea pace si slobozie, cum ail
avut si mai nainte, in zilele batrine, dela craii ce-ati
fost mai nainte in tara ungureasca, i dupa, cartile
asezamintul ce 1-aft avut dela alti cral : tot asa vor
aVea Si deaci nainte. Asa m'am jurat domnia mea in
cetatea Brasovului, si am pus credinta, impreuna cu
toti boerii domniei mele, pentru cele mai sus zise.
Altfeliü n'are sä fie, ci dupa vorba domniei mele. Zis-a
Vilsan, marele logofat. Scrisu-s'a Septemvrie in 16,
anul 7039 (=1530).
to Vlad voevod, din mila lui Dumnezeit Domn.
Pecete mijlocie, cu legenda : cI WW1' 1W RAd 110EROM (restul ,sters).
Arh. No. 148.

CLXXIV.

Celui de sus cu sfintã coroana incoronat si de

Dumnezeti harazit i cu sfintul scliiptru de mini Inge-
resti daruit minilor inältimei tale craesti, sthlp i in-
tarire celor de subt dinsul, adapost noua crestinilor,
luminatului i prea puternicului marelui craiü tano§ al

') Cf. nota dela No. cLxv (No. arh. 31), la care adaog5, Quellen
TI, p. 350 (socotelete an. 1534).

www.dacoromanica.ro
 179

intregii tari unguresti i cehesti si al tarii lidifene 1)

si al altor multor taxi si parti, adinca inchinaciune
ti-aduce inaintea sfintel tale crail sluga i fiul inaltimeI
tale craesti I o 17-1 a d voevod, cu mila lul Dumnezet
si cu ajutorul craiei tale domn al tarii ruminesti. Si
clupa aceasta, dail de stire craieI tale, ca unui stapin
pi parinte al met, e i inainte de vremea aceasta mi-a
venit la auzul met porunca adevarata dela inaltimea
ta craeasca, ea sa, mt silesc, cu voea lui Dumnezet
cu ajutorul inaltimei tale craesti pi cu ajutorul nostru,
sa indeplinese slujba inaltimeI tale craestl asupra ceta-
tilor i tarilor co erail nesupuse inaltimel tale craesti.
Deci, ridicat-am toate ostile mele i ara i ne-am dus
asupra Brasovenilor ; *far acestia, de indata ce aii vazut
ostile noastre puternice si le-am aratat i ineredintarea
inaltimei tale craesti, ei cu dreptate i cu credinta salt
inchinat inaltimei tale craesti ; si-asa le-am jurat, pe
credinta inaltimei tale craesti si a noastra, Ca din legea
cea veche ce ati avut dela alp luminati ore, raposati
de mai nainte, i pe care o aveatila mina, nimic inal-
timea ta craeasca nu le vei lua. Tar acum, in vrem ea
aceasta, ne-a venit veste despre cetatea ce se chiama
Bran, cä voesti craia ta s'o iaI dela Brasoveni si s'o
daT unor nemes1 unguresti. De aceea ma rog i cer de-
la craia ta, ca dela un stapin i parinte al met, Dum-
nezeil sa te povatueasca i, pentru marea credinta a
irialtimei tale craesti i pentru slujba noastra i pentru
credinta ce am jurat impreuna cu craia ta i cu el,
nu te depArta dela aceasta si n'o calca si nu le lua ce-
tatea din minile lor ; Si sa nu-1 scoti inaltimea ta era-
easca din asezlmintul eel vechii, fiindca i nol ne putem
itnpaca bine cu ei, i saracii nostri se hranesc impreuna.
') ()rig AHAHUIIICKOH apcarti = tara Silesiel ; Zapolya purta, intre
altele, i titlul de dux Silesiae". Cf. Iorga, Studil i documente V,
p. : o AJAIMICKOH atMAH, pe uncle Millman, marele ceasnic, cAuta pe
Ieremia Movi1 (fugit dinaintea lui Mihal viteazul), trecind peste cIwpii
Dasovulul

www.dacoromanica.ro
180

Aceasta o cer i pentru. aceasta }la rog de ingtimea

ta eraeasca, ca de un stapin i parinte al melt Si Dum-
nezeti sa-ti inmultasca anii eräiei tale. Solis in Bucu-
reV, luna lui Iunie 25.
Monogram ; pecete mijlocie, cu legencla : t C1H 116.1/311, IW eAdAa
ruk; adresa prea luminatuha i prea puternicului i lu-
ROHROM tHAdAls1 H
bitulul meg domn i pdrinte, indlpimel sale cralului Ianof al intregil dr
ungurefti. Arh. No. 212.
1531. Sasil din Brasov se supun liii Zápolya in 1531, cind
acesta le Inthreste privilegiile primite dela Ludovic I si dela Vla-
dislav H. G. D. Teutsch, Geschichte der siebenbärger Sachsen, 1899.
p. 206. Branul, cu satele apartinAtoare de el, 11 aruise apolya ceva
mal nainte fratilor Forro de Haporton, ibid. p. 198.

CLX XV.
Din mila lui Dumnezett I o Vla d, voevod i domn.
Serie domnia mea cinstitilor §i bunilor no§tri prieteni
§i de aproape vecini, judetului si color 12 pirgari din
Brasov, §i multa sanatate cu dragoste poftese dom-
niei voastre. Si dupa aceasta, va daü tire domniei
voastre despre cartea ee mi-ati trimes i despre vor-
bele ce mi-ati incredintat, Ca domnia mea v'am inte-
les bine. imi spuneti domnia voastrà ca. in vremea end
a trecut Mehmet-beg cu Turcii, multe rele aü facut in
tinutul Bra§ovului, §i. mai ziceti ea domnia mea m'am
invoit sa vg &Al domniei voastre 100,000 de aspri1), ea
sä platesc acea paguba. Dar domnia mea n'am spus
nici decum a§a ceva. Cit pentru asta, am dat §tire mai
de mult indltimei sale craiului Jana§ §i m'am desvino-
vatit ; voiti da aeum din noti stire inaltimel sale craiului.
Domnia voasträ va bateti joc §i zieeti Ca vreti Sa va. in-
toarceti paguba dela oamenil no§tri. Dar nu cumva sa
faceti domnia voastra aceasta, cad daca domnia voastra
yeti prada eitusi de putin pe oamenii nostri, noi vom
prada §i mai mult pe oamenii domniei voastre. i mice
va spune sluga voasträ Stoica, credeti, cad slut vor-
') Orig. .p., evident o gresalk in loc de o p.

www.dacoromanica.ro
 181

bele mele adevarate. Durnnezeti sa va bucure. Saris 'in

24 lunie.
Monogram ; pecetea stricatd ; adresa obicinuitd Arh. No. 157.
1530-1532. Scrisoarea este de sigur dela Vlad V. Mehmet
este Mehemed Alibegovici, iar prklAciunile despre care se vorbeste
se vor fi Meat in timpul luptelor cu Unguril, earl sptijineail pe Rada
dela Afumatl.

CLXXVI.
Din mila lui Dumnezeti lo Vla d, voevod i down.
Serie domnia mea cinstitilor i bunilor nostri prietenI,
judetulul i celor 12 ptrgari din Brasov, si multa sana-
tate pofteste domnia mea domniel voastre. i dupa,
.aceasta, va graeste i v cla de §tire domnia mea des-
pre cartea i vorbele ce mi-atl trimes domniei mele
domniile voastre. Astfel, atl avut Ord cu cinstitul boer
al domniel mele, cu jupin Dragomir spatarul1), pentru
un om care 1-a jefuit cind a venit Moisi voevod la
domniile voastre, lar acel om era vrajmas domniel mele
pi taIase pe multi boerf al domniel mele, si era vrj-
ma i arn' runiinesti; a fost i toporas 2) la Moisi voe-
vocl, clad era aci. Iar domnia voastra atl prins pe dol
oamenl din tara domniei mele, i 1-at1 aruncat in tern-
ni0. Dar domnia voastra stiti bine, ea, mi-a venit dom-
niel mole carte dela marele crait, ca pe orIce oamenl
din taxa domniel mele, ce se vor face vinovati, domnia
voastra sa-I judecatl dupa lege ; tot asa i pe oameniT
vostri, sa-i judecam drept Iii tara domniel mele. Decl va
graesc domnia mea idomnieI voastre, ca dacä vreti sa
fiti prieteni al domniei mele, domnia voastra sa scoa-
tetI pe ace oamenl din temnita pi sa4 lasati sa vie in
pace la domnia mea ; lar daca nu-I vetl läsa domniile
voastre, atunci bine sa §titl cä voill princle domnia mea
pentru un om al oclomnieI mele zece de-al vo§tri, i voiti
1) Vezi nota dela No. Clay.
2) Orig. Tonopaw.

www.dacoromanica.ro
382

'inchide apoi domnia mea toate drumurile plaTurilor.

Deci socotiti-va mai bine si dati-le drumul si sa ne im-
pacam. Acestea le graesc domniilor voastre. i Dum-
nezett sa Ira bucure, amin. Scris in Septemvrie 17.
Monogram; pecetea perdutd ; adresa obicinuita. Arh. No. 33.
1530-1632.

CLXXVII.
Cu mila lui Dumnezet Io Vla d, voevod §i domn.
Serie domnia mea voila schilerilor din Dragoslavele
si va grae§te domnia mea de acel om, caruia 1-41
luat un covori) ce era sa-1 duca cinste judetului din
Brasov. Deci, in ceasul in care yeti vedea aceasta carte
a domniei mele, in acela§ ceas sa-1 dati indarat covo-
rul ce 1-41 luat, ca §i cind acel covor ar fi al domniei
mele i ca §i cum 1-a§ fi trimes domnia mea, pentru
prietenia i pentru voea judetului. A§a, sa i-1 dati. Alt-
fel sa nu faceti, ci dupá vorba domniei mele.
Monogram ; pecetea ruptd ; adresa Upse§te. Arh. No. 198.
1530 1532.

CLXXVIII.

Cu mila lui Dumnezeil Io Vlad, voevod §i domn

al 'WU: rumIne§ti2). Scriem cinstitilor no§tri frati si
buni prieteni §i deaproape vecini, judetului §i celor
12 pirgari i tuturor sfetnicilor 3) din Brasov §i multa
sanatate cu dragoste poftim dpmniel voastre. i dupa
aceasta del §tire domniei voastre despre ace§ti oameni
ai no§tri, anume Neac§ul dela Cimpulung 4) si Stoica

') Orig. cdr; mai jos !mop.

') Orig. re% KAMM
3) Orig. Clali*THHKOM,senatorilor.
4) Autorul scrisoril in liroba romina din 1621, publican de
D-I N. Iorga, Hurmuzaki XI, p. 843 (arh. No. 172).

www.dacoromanica.ro
 18o 3

dela Tirgoviste '), Ca aft acolo in Brasov niste datorii,

Inca de mai nainte vreme, anume la Lucaci si la Hanas
Chilhav; acum oamenii nostri 1sT cer clatoriile dela
oamenii domniei voastre, lar aceia nu vor 0, le pla-
teasea, ci se fail la cearta. Deci, ginditi-va domnia
voastra, ca oamenilor domniel voastre domnia mea le
face judecata dreapta, si mai ales domniei tale, jupine
Lucacift judetule 2), td-am facut judecata clreapta, i ti-al
luat tot [ce-ai avut sa iai] dela oamenil nostri. Deel si
oamenilor nostri sa le faceti judeeata dreapta. ea sa Ii
se plateasca datoriile, eaci àü hogeate i rnarturin
foarte bune, Ca oamenil mai sus zi$1, Lucaciii Hanas
Chilhav, erafi atunci tovarasi. Deci, povatueasca-va Dum-
nezeil i sa n'alba oamenii nostri paguba, ci sa li se
plateasca pe dreptate. Aceasta v'o dail in stirea dom-
niei voastre. Si Dumnezeil sa va bucure. Saris in Mar-
tie 13.
Monogram; pecete mijlocie, ftearsci ; adresa: cinstiilor i bunilor
noqtri prieteni, judetului fi celor 12 pirgall i tuturor sfetnicilor din
Brapv. Arh. No. 201.
1530-1632. Toate scrisorile lui Vlad V all scrierea caracteri-
hlic5 secolului al 16.

28. Vlad VI.

(c. Oct. 1532 vara an. 1635) 4)

CLXXIX.
Din mila lui Dumnezei1 Io Vla d, voeval i domn.
Serie domnia mea cinstitilor Si bunilor nostri prie-
teni si de aproape vecini, judetului si celor 12 pir-
1) Un Stoyka de Thargovistia" e pomenit in socotelele Bra§o-
vului la 1643 i 1545. Quellen Ill, p. '244, 292, 304.
2) Lucas Hirscher era la 1530-1b32 judet al Bra§ovulni.
3) Orig. XOATE H MapTSPHE ; hogeat = dovadk turc. hocF2*(I; et,
neogrec. xotycCirtov. Nliklosich, Turk. Elein., Nachtrag I, p. 43.
4) Vezi Iorga, in Hurmuzaki XI, p. 854-855, nota.

www.dacoromanica.ro
 184

garl din Brapv, i multa sanatate poftese domniei voas-

tre. Si dupa aceasta, dail de ,tire domniei voastre de
cartea i vorbele ce mi-ati trimes §i mi-atl incredintat
domniel mele prin omul domniei voastre Boarte 1) ;
domnia mei toate pe rind §i bine le-am inteles. Deel va
graete domnia mea ca trimete domnia mea acolo la
clomnia voastra pe cinstitul si credinciosul boer al dom-
niei mele, pe lupin Tatul logofatul. Decl eele ce va spune
dela domnia mea catra domnia voastra, domnia voastra
in toate sa-1 credeti, caci sint vorbele adevarate ale
domnief mele. Asta va dan de §tire domniei voastre.
Si Dumnezeii sa va bucure. Scris in Septernvrie 9.
Io Vlad voevod, din mila lul Dumnezeti domn.
Pecetea ruptd ; adresa obicinuitd. Arh. No. 140.
1533-1534. Tatul este la 6 Sept. 1531, la 1 si 10 Aprilie
si la 7 Mai 1335 logoratul lui Vlad VI Vintira (arh. stat., Tismana
LXVI, 3: Brizhol LXXII, 1; epp. Rimnicului LXV, 1; Argesului XLIV,
7). La 1536, Ian. 4, el cap5AA o confirmare do mosii dela Radu
Paisie (arh. stat., Govora X, 2), iar intro anii 1536-44 II gasim figu-
rind reguiat In doc. lui Radu Paisie ca logofat ; astfel la 7 lanuarie
1336 e numit siinplu logon,t" (arh. stat., Glavaciocul XXIV, 1); la 17
Oct. 1333 logorat al doilea" (arh. stat., Govora VII, 5); la 9 Dech.
1540 mare logofat" (arh. stat., Calim'anestii; epp. Argesului XXII, 3)
Acelas. lucru in documente dela 10 Ian. 1542 si 18 Mai 1548
(arh. stat.). La 1545, prin Iulie, are o solie la Brasov (Quellen III,
p. 272-2./5) Fusese pArcalab (de Poenari) la Vlad V In 1533 ; el
anunta. Brasovenilor, prin Fevruarie, instalarea in domuie a acestuia
(Quellen II, p. 298); la 1587-88 e numit vornic in socotelele Braso-
vului (ibid., p. 523 si 581).

CLXXX.
Din mila lui Dumnezeii ro Vla d, voevod si domn.
Serie doinnia mea multa sanatate bunilor notri prie-
teni §i vecind, judeu1u i celor 12 pirgari din Braov,
§i dam de tire domnief voastre despre sluga domniel

1) E Bartus Fwx", chat la 1531 In socotelele Brasovului

(Qnellen II, p. 348).

www.dacoromanica.ro
 185

mele Birca, care a umblat sa cumpere lope in tara

domnulul meil luminatului craiü i n'a putut gsi Iepe
sa cumpere ; i voind sä se intoarca indarat sa se duca
la casa lui a ajuns la arla i stina luT Petit"), si a
venit Iaacati cu sluga spanului din Bran si aü luat
dela sluga domniel mele Birca si dela baetil ce avea
cu el, ail luat dela el aspri 3670. Deci ma, rog de dom-
nia voastra, : sa n'aibA pagnba, slugile domniei mele, ci
sa, li se intoarca toti ducatil, citY ii s'aU luat. Altfeliü
sa nu faeeti, cadf nu e bine ca oamenii bunl, eel ce umblA
sa-sl tirgueasca pe calea dreapta, sA se plingA i sa. li
se facA paguba ; ceeace este nedrept. Si paguba slugil
domniel mole n'o void lAsa sa, se plarza, ci 1-0 voiU
intoarce dela oamenii vostri. DacA i-att luat acei aspri lul
ifirca, fiindca IancAti a avut paguba, apoi acea paguba
n'ad avut-o Iancati dela domnia mea, nici dela oamenii
domniei mele, ci el a slujit lul Petru voevod, i ce pa-
gubA o fi avind, Petru voevoci stie de acea paguba,
Niel' I-a fost slugA ; sA se socoteasca deci cu Petru voe-
vocl cnin stie, Tar sluga domniel mele de ce sA alba
paguba ? Domnia voastrA cAutati cum e drept, caci e
si dela Durnnezeü pAcat dacA facetl strirnbAtate. Si Dum-
nezeil sa. vA bucure, amin.
Monogram; pecetea plerdutd ; adresa obicinuitd. Arh. .No. 137.
1532-1535.Petru vv. este Petru dela Arge saü Radu Paisie.
Asupra identithtii acestor dunk mime vezi Iorga, Ilurmuzaki XI,
p 854-855, nota.

CLXXXI.
Din mila lui Dumnezeil. Io Vla d, voevod i dorrin.
Serie domnia mea cinstitilor si bunilor nostri prietenl,
judetului i pirgarilor din Brasov si din Rijnov, i multA
sanAtate vA poftim domniei voastre. Si' dupa, aceasta va
da de stire domnia mea de lucrul slugilor domniei mele,

I) Orig. S 3drOH $ HtS IIETHIIL

www.dacoromanica.ro
186

anume Roman si Dan ciul, c. aü vindut doi cal acolo in

Rijnov, unul lui Stroe pe 900 aspri, lar celalalt lul Al-
dea pe opt Iepe. Dar din pretul cu care s'aü tocmit
pana acumnimica n'ati tit ; i ati pus soroc zi dupa zi, si
tot nu vor sa plateasca. Deci v rog pe domnia voast ra
sa le faceti judecata dreapta, ca slugile domniel mele
sa nu ramie in paguba si bine sa stiti ca vorn lua
acel pret dela oamenii vostri, tot pana la un aspru.
Iar altfel n'are sa fie, ci dupa vorba domniel mele. Si
Dumnezeti sa va bucure pe domnia voastra. i insu,si
domnia mea a zis'). Scris in Mai 6.
Io Vlad2) voevod, din mila lui Dumnezett domn.
Pecete inijiocie, cu legenda: f niihrr 1W paASA RIHROAt1 H tlk 1111111111i11;

adresa: cinstiglor i bunilor nogri prieteni, judeulu i pirgarilor din

Bra,sov 0 din Minos. Arh. No. 150.
1535. Pecetea e original5 si autentick. Avem decio scrisoare a
lul Vlad VI cu pecetea urmasului sbi Hadu Paisie ; e probabil
ca scrisoarea s'a fi fost scris5, in ultimele zile ale lui Vlad, care
fu omorit, cum se stie, de boeri in vara anului 1535 ; aminind dela
Vlad VI lära, pecete, Radu i-o aplic pe a sa; cas ce se mai con-
statl. de citeva on. Scrisoarea e prin urmare din 1535.

29. Radul VI Paisie, saü Radul-cel-NoU, si

fiul s'ail Marco.
(lunie sa lulie 1535 c. Fevruarie 1545)

CLXXXII.
Din mita lui Dumnezeil Io Ra du 1, voevocl si domu
al taril rumin esti 3). Serie domnia mea cinstitilor i bu-
nilor nostri prieteni si de aproape vecini, judetulul si
color 12 pirgari din Brasov, si multa sanatate poftese
domniei voastre. Si dupa ageasta, Ira da de stire dom-
nia mea, pentru vorbele ce incredintat i pentru

') Orig. H cam pe.11 rocnoAcTaa NH.

.2) Orig. &WM.

3) Orig. rim IINSH11111.

www.dacoromanica.ro
 187

cartile ce mf-ap trimes una dup. alta, ea oamenif vos-

tri sä alba, dela domnia mea cercetare i judeeata dupa
dreptate i dupa asezamintul cel vechiii; domnia mea
la aceasta foarte m'am nevoit cu oamenif vostri, ea sa
nu alba paguba i suparare si scandal, si-1 judee dom-
nia mea singur en gura mea, si nu las nici pe marele
vornic, nici pe marele logofat sa-i judece, ci insusf
domnia mea [if judee]. Domnia voastra insa nu still ce
facetf i ee dregeti, ca prindeti: i aruncatl in temnita
[pe oarnenif nostri] '). Deci, cer dela domnia voastra §i
vt rog, ca precum oamenii vostri aü cercetare i ju-
cata in ,ara domniel mele, asisderea sa alba, i oa-
menii saraei al domniel mele eereetare i judecata: 'far
d.aca nu, sa stitf bine, ca, voiti lua dela oamenif vostri
mai mult i voiti face si eii cum facetd vol saracilor
clomniel mele. Deel dati in stirea domnief voastre, ca
sa fie pace intre noT. i apol sa stip ca un sarac din-
tre saracil domniel mele a gasit o sareca pe drum si
o marturiseste; vol insa 1-ap prins i ai zis ea a fu-
rat-o; el si-a adus marturie care a marturisit, far vof
1-41 prins i pe el si pe martorul lul i f-ati aruncat in
temnita. Decf cer dela domnia voastra i va rog sa-f
lasati in pace, i sa alba cereetare si judecata dupa
dreptate si dupa asezamintul cel vechiu; i sa-i jude-
caVi domnia voastra, sa nu-i judece a1i oameni. A-
ceasta Ira dati in stirea domniel voastre. Si Dumnezeti
sa va bucure. Sods in Julie 28.
lo Radul voevod, din mila TnT Dumnezea domn.
Pecete mijiocie, cu legenda : t Ku pSA ROHROA4 HOFt4r0 H 1111, Udall-
Kkl scrierea : sec. 16. AM. No. 298.
1535-1545. Atribuia aceasta scrisoare lui Radul Paisie, de-
oarece se dovede$te din altele c pecetea este a lul ; vezi Regestele,
mai ales No. arh. 269. Duph scriere ea ar putea fi atribuita, $i lui
Radul dela Afumat1, ba chiar 1111 Radul cel Mare, Caei deosebirile
intro epoci ap de apropiate sint foarte greil de fAcut ; eel mal expe-

') in orig. sint §terse de tot vre-o treI euvinte din ultima frasA :
mid eIGHHT 111110{111'f 11% TEAIHHU,S.

www.dacoromanica.ro
188

rimentat paleograf poate s gre§asclt cind e vorba de a distinge un

document al ml Radu Paisie de unul al lul Radul dela Afumap.

CLXXXIII.
Cu mila lui Dumnezet I o Radul, voevodi domn.
Scriem cinstitilor i bunilor nostri prieten1 si vecini
de aproape, judetului si color 12 pirgarI din Brasov,
multa san Mate. Si dupa, aceasta, cu vointa JUT. Dum-
nezet i a preacuratei maicif domnulul", m'a miluit Dum-
nezeii i mi-a daruit sa .am in aceste zile o bucurie in
aclincul inimei mele') i sa fit socru. Papa acum In viata
m ea n'arn avut nunta2) Si n'am fost socru. Cum Insa as-
Uzi mi-a daruit Dumnezet dar dela prea lubita BIM a
domniei mele, CAM dela prea iubitul met fit Dumne-
zet stie and Imi va darui o asa veselie ca cea de acum
dela prea lubita fiica a domniei mele. Deci v rog pe
domnia voastra ca pe niste prietenT aT nostri, sa veniti
si domnia voastra, caci va chemam sa fiti i domnia voa-
stra impreuna cu noT la aceast, veselie ce ni s'a da-
ruit de Dumnezet. Si de va vrea Dumnezet, ziva in care
va fi sa stip' domnia voastra ea e sa fie la nasterea luT
Christos. Pentru asta vä rug,ram pe domnia voastra. Si
Dumnezeu sa va bucure. Scris In Dechemvrie 17.
Monogram; pecetea ruptd ; adresa obiptuitd ; scrierea :sec. 16.Arh.
No. 249.
1635-1545.

CLXXXIV.
I o Rad u 1, voevocl si domn. Scrie domnia mea
voua Bulgarilor din Brasov') care v'all amagit si ai

I) Orig. EA,H0 RECEAlif WT CpEAT comi,d MOEN),

2) Orig. RECM111; bulg. secene.
3) Orig. Env,rainnt WT gpatacn{ ; lectura, asupra arela JireCek a expri-
mat oarecarl indoeli (Arch. f. slay. Phil. xix, p, 600) e absolut sigurá.
Este vorba de Bulgaril din clael, pe atunci incb, nu deplin rominizap.

www.dacoromanica.ro
 189

iesit i ati umblat cu Zagoreanu. Dar mi-a vorbit dom-

niei mele pentru voi jupin Semca sulgearul i va dai
pace, sa veniti in voe buna si sa va hraniti in tara
clomniei mele. Astfel, v'am dat clomnia mea pace ;
dar st va puneti chezasi inaintea jupiuului Semca,
ea deaci nainte nu vá yeti indupleca sa mai slujiti nici
Zagoreanului nici altui diavol, ci va yeti hrani eu drep-
tate si yeti umbla cu dreptate. Daca vreti sa Va purtati
asa, atunci veniti i umblati in tara mea, i Ira hraniti
in pace, pe credinta si pe sufletul dornniel mele i pe
credin i sufletul boerilor domniei mele.
Monogram ; peeete mijiocie, cu legenda : 1- I W NIASA R0ER0,1,4 MAC

(restul e rupt) ; adresa lipsefte. drh. IVo. .248 ; Mil. No. 78.
1535-1545. Aceasta, scrisoare, care dup6, caracterele el paleu-
grafice s'ar pArea sa, fie din a doua junaMate a sec. 15-lea, Mileati,
1, c., p. 79, o atribue lui Radu eel Frumos -- este de bun'a samá dela Radu
Paisie : o dovadeste IntIiü de toate pecetea. Un ,,Zagoran Bulgarus"
i. a. Romin din cheid, e trimes in tara, rumineascä la 1540 de sfatul
orasu1u1 pentru o daravere do cal ; la 152,9 si 1530 el figureaz'a ca
importator in socotelete Brasovului (Zagoran, Zogoran ; Quellen [I, p.
174, 216, 685). Era, se vede, un temut hot de cal si ajul'ator de pri-
begl. Of. Mileiié, Novi gramoti, p. 27.

CLXXXV.
Io Marco voevod, din mila JuT Dumnezeti domn
al tärii ruminesti 9. Scriem multa sanatate cinstitului si
bunului prieten a nostru precurn i vecinilor nostri de
aproape, judetului si calor 12 pirgari din Brasov, si cu
dragoste ne inchinam domniei voastre. Si dupa aceasta
dail de stire domniei voastre, Ca va veni acolo sluga
noastra credincioasa Roman diaeul, ea sa mearga la.
Sacui in treburile domniei mele. Deci va rog pe dom-
nia voastra : sa alba drum slobod ea si cum ar fi un
om al domniei voastre. De asta va rog pe domnia
voastra, i Dumnezet sa vit bucure. Scris in Mai 16.
Jo Marco voevod, din mila lui Dumnezet1 domn.
1) Orig. rlik RA4WICH.

www.dacoromanica.ro
190

Pecete rnjlocie, cu legenda : -f- CHH HE44TI, I W matnio KOEKOM H roc-

II,111.011; adresci: cinstitulut i bunuluinostru prieten si vecinilor de
110,10111K

aproape, judeulu i pirgarilor din Brasov. Arh. No. 315 ; Mil. Aro. 120.
1535-1543. Marco e flul lul Radul Paisie. Dela acesta avern
o scrisoare etr oc x, judetul Brasovulul (1511-41), prin care
se roaga, sa-1 trimeata pe Gherghe Vraciul en Ierburl pentrn toate
boalele", pentruca fiul sail Marco a rail bolnav (Regestele'. Asupra
WI Marco vezl Iorga, Pretendentl domnesti In sec. 10-lea, p. 74.

30. Mircea II Ciobanul

(Mattie 1545-1552. Ian. 1558Sept. 1559)

CLXXXVI.
Cu mila lui Dumnezet1 lo Mir ce a, voevod
domn. Scrie domnia mea cinstiOlor i bunilor nostri
prieten i frati, judetului i celor 12 pirgari din Bra-
sov, si cu multa sgnatate si cu dragoste ma inchin dom-
niei voastre. Si dupa aceasta, va datt stire despre pri-
begii i slugile Marginenilor ') ce mi 1-41. trimes prin
omul vostru Costea : domnia mea foarte va multarnese.
Am vsit cä domnia voastra imi sinteti buni prieteni
clomniel mele si am facut pe voea voastra i 1-am ier-
tat si pe acestia. Va rog sa trimeteti i pe cellalti ce
vor mai c,`Idea in mina voastra, cad: domnia mea vreati
sa-1 iert pe toti, pe sufletul domniei mele. Si larasi ma
rog: de voi, sOmal dati pe femeea lui Dumitru Greeu12),
cici nu putem noi desparti pe oameni, niei lege nu i

este. Si cite va spune omul vostru Costea, sii-1 crecleti.

Si Dumnezett sä va bucure. Scris in Dechemvrie 30.
Io Mircea voevod, din mila lui Dumnezeil domn.
Pecete majlocie, stearsi adresa obicinuitci. Arh. No. 24

') Neamul 1111 Udriste. eel mort la 1548 In lupta en Mircea

Ciobanul dela Peri§ (Constantin Capitanul, ed. IorLta, p 01)
2) Iniportator din tam rnmineasea la Brasov in 1343, de loc din
Gherghita (Quellen III, p. 295): se mai vorbeste de el la 1341 (ibid.,
p. 115) si 1547 (ibid., p. 387, 390). La aceasta din urma data el vine
la Brasov cn o shwa a lul Mircea Ciobanul, pentru niste datoril.

www.dacoromanica.ro
 191

1545. Mircea nu se tine de tagrAduealA si la 24 Aug. 1546 tae

u mare parte din pribegil intorsi. Iorga, Hurmuzaki XI, p. ii si
notele.

CLXXXVII.
Cu mila 1u Dumnezeti lo Mircea, voevod si
domn. Serie domnia mea prea iubitilor frati si bunilor
prieteni si deaproape vecini, judetului si color 12 pir-
gari din Brasov, si cu multa sanatate i cu dragoste ma
inchin domniel voastre. i dupl. aceasta daü de stire
domniel voastre despre cartile si vorbele ce
trimes domnia voastra prin omul domniel voastre An-
drilas ; domnia mea din toate bine am inteles vorbele
elomniel voastre despre vestile ce ne dati. Asa trebue
sa ne pazii domnia voastra i de-aci inainte, sa va po-
vatueasca Dumnezell sa ne pazitY: si ce yeti afla de-aci
inainte domnia voastra, sa ne dati de stire. §1i am mai
inteles domnia mea ca s'ag apropiat pribegil de tinutul
domniei voastre i umbla la tirg in Brasov. Domnia
voastra trebue sa stip, de vreme ce el se apropie de
pa rtile voastre. El zic ca yin cu putere dela Baratul 1),
ca sa treaea. In tara domniel mele, si multe vorbe min-
cinoase i netrebnice fac, i tree i fura, i mult rü
fac in tara domniel mele. Domnia voastra stitl bine ca
cita vreme atil fost el prin alte tinuturi, theY un rag
n'at facut in tara domniei mele si n'au navalit in ea :
dar de cind s'aü apropiat de tinutul domniel voastre, el
s'atl pornit cu oaste asupra capulul domniei mele
asupra tarii domnului nostru cinstitului Imparat, cum
stiti i domnia voastra prea bine. Cntre acestea, domnia
mea a fi putut sä va fac rü, dar n'am vrut, elei pe
aceste cloud tari domnia mea le tin pe una ca i pe cea-
lalta, i Dumnezet stie cit Ira apara domnia mea de
Turci, din spre partea aceasta do margine. Cad precum
voese binele tarii mole, tot asa Ii voesc si tarii domniel
Martinuzzi.

www.dacoromanica.ro
192

voastre. De aceea, daca sintem vecinf de aproape

bunl prieteni si eu toata creclinta catra domnia voas-
tra, atunel domniile voastre n'avet1 niei o Devoe de
pribegi In finutul clomnief voastre, ci alungati-1 din ti-
nutul domniei voastre, ca sa petrecem i sa traim ea
niste buni prieteni, pentruca stitf domnia voastra de
cite orf ne-am jurat lor impreuna cu boeril, ca sa vie
la domnia mea pe credinta, i n'au vrut sa vie. Si sa
mal titi domnia voastra ca decind s'ag apropiat eT
acolo i fura si fac rAti, iml striga tara 1) si-mi zic sa-1
las sa treaca impotriva lor, ea sa. se ispraveasca odata
cu el; dar efl nu-I las, ca sa nu se faca rail in taxa
domniel voastre. Decl sa ne paziti domnia voastra si
cle-aci inainte on vestile ce vet1 afla. Asta va dat in
stire dornniei voastre, i Dumnezeti sa va bucure,
amin. Scrisa. in luna lui Martie 5.
Monogram ; pecete mzjlocie din care nu se cunoafte decit la stir-
qit : ... OH 3.= [11414111K]0/1 3[EMAH] j adresa obicffiuit&. Arh. No. 19.
.1546. Punem aceastä scrisoare in 1540, anul in care An-
dreas Buchels sail Buchelchis din Brasov (eques civitatis) insoteste
un sol polon p'an5, la DunAre trecind prin tara rumineasc6, Cu ocasia
aceasta va fi implinit i solia la Mircea ; pri.i .Aprilie, la intoarcere,
i se plAteste o parte din cheltuelele de drum (Quellen lIT, p 842).
El mai fusese in tara rumineasch prin Martie 1545, inainte de in-
stalarea liii Mircea (ibid., p. 261). E Intrebuintat de Brasoveni la fel
de fel de misiuni prin anii acestia.

CLXXXVIII.
Cu mila luf Dumnezeti Io Mire ea, voevocl
domn. Serie domnia mea cinstituluf i prea lubitulul
nostru frate si bun prieten si de aproape vecin, jude-
tuluI i celor 12 pirgari din Brasov. Cu multa &Ina-
tate i cu dragoste ma inchin domniei voastre. Si dupa
aceasta, dati de stire domniel voastre de cartea sivor-
bele') ce ml-ati trimes, pentru care domnia mea mul-
1) Orig. filf MO KAHS4T 3tMdi.
2) Orig. IIJAH KHHI'S H OM.

www.dacoromanica.ro
 193

tameste domthei voastre. Din toate pe rind am priceput

clomnia mea de ce mi-ati trimes pe Glherghe Vraciul
si Va multamesc domniei voastre ; si deaci inainte
tot asa, ce yeti: afla clespre vrajmasif domniel mele,
sa ma feriti cu stiff, Tar domnia mea am sa va arat
multa multamire, cad trebue sa avem pace si prietenie.
Domnia mea asa tiU si la aceasta ramln. Domnia voastra
tineti acolo pe Danciul Sifarul') ; dar domnia mea am
lertat pe fiece om, i dna vrea sa vie la domnia mea,
domnia mea II voiu ierta i pe Danciul si-1 voift da
toate mosiile Jut Aceasta va da1 In tire domniei
voastre. Si Dumnezed sa va bucure. Scris in luna hil
Dechemvrie 20.
Monogram; pecetea rupta; adresa: cintqilor i prea iubitilor mei
frati fi buni prieteni, vccinilor de aproape Tenti judepa i celor 12 pir-
gari din Brasov. Arh. No. 15 ; MU. No. 113.
1545-1516.Judet al Brasovului era Vincentius Sartor, pome-
nit foarte des ca simplut cetatean i ca judet in socotelele Brasovu-
lul (Quellen III, p. 127 si urm., p. 60 si urm.); OHO, care se citeste
foarte ramurit in scrisoare, este diminutivul lui Vincentius, In actele
contimporane dela Brasov Czeucz, Czeneze, Zcencz , Zcyncz etc.
Quellen I-1II, passim.

CLXXXIX.
Din mila lust' Dumnezeu I o Mir c ea, voevcd si
domn. Serie domnia mea cinstitulul i bunului nostru
prieten si de aproape vecin, jucletului din Brasov, si multa
sanatate cu dragoste Ii poftesc domniel tale. Si clupa
aceasta, det de stire domniel tale, pentru cartea si
vorbele 3) ce mi-ai trimes i mi-a incredintat prin omul

') Vezi nota dela No. arh. 315 = =XXI/.

2) Orig. AfrAWHTI AIIHW011 wa440 TSre ; lviii. gre§. AWIWOA WH

4.0,rrS14. Pentru Sifarul saü Sufarul v. Manolache ifarlul, Sava $ufa-

rul, in cronica 1111 Const. Cipitanul, ed. Iorga, Bucuresti 1902, p.105
si 133.
3) Orig. 3.1 003 KuurS H 01:4 ; Mit. gres. afteq(E-rox?).
67332 13

www.dacoromanica.ro
191

domniei tale Fatul '): din toate pe rind te-am priceput

bine pe domnia ta, ea mi-ai dat de stire despre Bara-
tul 2), marele vistier, ca a intrat in Belgrad in Ardeal,
multImese domniel tale ca mit pazesti cu vesti.
Tot asa ii deaci inainte, ce vei sti si vel auzi, sa-mi
dal de stire, claca-mi esti prieten ; domnia mea de ase-
menea, din ce voiti sti si voiti auzi, II voiti da de stire
domniei tale. Acestea le adue la cunostinta domniei
tale. Si Dumnezen sa te bucure pe domnia ta. Scris in
Aprilie 3) 23.
Monogram ; pecete mijlocie, cu legena'a f 1104Tts IW AiIlprk Hof FW,I,a
H COCROAHHIs RALIIIIKOH HEMAH ; adresa : cinstitului §i bunuhd nostru prieten
fi de aproape vecin, judetului din Brapv. .Arh. No. 21; 111R. No. 118.
c. 1545-1550. E vorba de o intrare a luI Martinuzzi in Bel-
grad inainte de cea din Sept. 1550. Fessler, Geschichte von Ungani
111, P. 541. Fatul l.nsotise pe Andreas Buchels in solia din 1513
(Quellen III, p. 201); era Ronda din Scheiti (Bulgarus).

CXC.

Cu mila lui Dumnezett Io Mirce a, voevod si domn.

Serie domnia mea cinstitilor i prea iubiiIor i bunilor
mei prieteni si de aproape vecini, lui Hanas Begner ju-
detului ai celor 12 pirgari din Brasov, si cu multa sil-
natate i dragoste mit inchin domniel voastre. i dupa
aceasta, vit &Al de stire despre acest sarac, cu nu-
mele Dumitru din Maw, ca a venit i s'a jeluit inaintea
domniei mele, ca a pascut ol acolo la Brasov la mai
multi stäpini, Inca din zilele lui Radul voevod, dud era
el pribeag acolo in Brasov. Si astfel 01-a facut marfa
450 de oi si a plecat cu marfa sa vie in tara domniei
mele. Dar judetul care era atunci, Begner, a trimes dupa

I) Orig. 41.1..r$A; Mil. *o.r$A.

2) Orig. scum-rd; ung. bardt frate, calugar; cf. baratie; Mil. gre.
&per& B vorba de Martinuzzi.
3) Mil. grq. con.

www.dacoromanica.ro
 195

el si i-a luat toatd marfa si 1-a pus si internnitd, pe

build dreptate, si a mai plait si 41 florinil Deei vd rog
pe domnia voastrd, sa alba acest sdrac judecatd dreapta
dela domnia voastrd i s i se pldteascd toata marfa,
dela cine are sä ia ; caci sd stiti bine ea, domnia mea
nu voili Itisa pe acest sdrac sd ramie de pagubd, ci
voiti plati domnia mea. Asta va dad de sure domniei
voastre. Si Dumnezeti sa vä bucure. Seris Noemvrie
in 14.
Monogram; pecete nqjlocie, ftearth; adresa: cinstitilor i prea iu-
bitilor mei frau 0: de aproaperecini, lui Hancif Begner juc?etnlu i celor
12 pirgari din Brapv..Arh. _No. 23,
1658-1569. Scrisoarea poate sb, fie din intila sail din a dona
domnie a int Mircea Ciobanul (1646-62, 1558-59), ac1Benkner e judet
intro anil 1547-48, 1550-52, 1556-59 ; mal cnrind e dintea doua
domnie, vorbindu-se de domnia, lul Radul voevod (Paisie) ca de ceva
mai lndepArtat.

31. PAtra§cu.
(Aprilie 1554Dechemvrie 1557)

CXCI.
Cu mila lui Dumnezeti I 'o Petr as c o, voevod ni
donm al drii ruminest12). Serie domnia mea ciustitului
ni bunului nostril prieten si de aproape vecin, jude-
tului din cetatea Brasovulni, §i cu rnulta sanatate i dra-
goste Ind inchin domniel tale. Si dupd aceasta (Jail de stire
domniei tale pentru cartea si vorbele ce mi-ai trimes ni
mi-ai in credintat clomnia ta, ea din toate pe rind bine
te-am inteles pe domnia ta. mulcamesc domniei tale
si pentru darul ce mi-ai trimes clomniei mele. i mi-ai
vorbit domnia ta de vamesul care pazeste la scald, ca nu
ía vamd dreapta, cum a fost mai nainte dupd vechiul

1) Marfa. In intelesul primitiv al cuvIntului ; ung. marha Insamn5

ci vite si ofice avere.
5) (Nig. POCIIOAHHIL HAMUKH.

www.dacoromanica.ro
196

asezamint, ci asupreste pe saraci. Deci, in ceasul in care

mi-a sosit cartea domniel tale, trimes-am cartile dom-
niei mele la scala i peste tot pe unde se tin vamesii, [zi-
cindu-le] sa fa vama dup. vechiul asezamint. Si daca
se vor mai plinge i a1i saraci la domnia ta, *lute sa-mi
dal de $tire domniei mole, cad irnI voiü da silinta, cit
voiti fi in viatit domnia mea, ca sa se hraneasca saracii
domniei voastre in pace si in buna voe in tara domniei
mele. Tot asa [te rog] i pe domnia ta, sa alba saracii dom-
niei mele in tara domniei voastre cautare i dreptate
ai sa fie o. tara ca $i cealalta. Si te mai rog pe dom-
nia ta, vestile ce vei primi sa mi le dal in stire. i cite
vor spune MatiIa i Ianas1) din partea domniei mele
catre clomnia ta, in toate sa-I credeti, cad sint adeva-
ratele $i trebuincioasele cuvinte ale domniei mele. A-
ceasta iti dati in stire domniel tale. Si Dumnezet sä te
bucure pe domnia ta. Scris in luna lui Septemvrie 30.
Io Petrasco voevod, din mila lui Dumnezeti domn.
Pecete mijiocie, cu legenda: t clii J1EidT IW fIrrptIWKO ROIIROA H rlIi
Fmatud. Arh. _Yo. 318.
1354.

Din mila lui Durnnezeil lo Petr asco, voevod

ai domn. Serie domnia mea cinstitilor si bunilor nostri
prieteni si de aproape vecini i frati, lui Hanas Begner
judetului i celor 12 pirgari din Brasov, si multa sana-
tate cu dragoste poftim domniei voastre. Si dupa
aceasta, dal de stire domniei voastre, pentru cartile ai
pentru vorbele ce minti trimes domnia voastra prin
omul domniel voastre Dobre, ca toate pe rind si bine
le-am inteles domnia mea : Iutiiü ca sa clam de stire ci
Sibienilor de lucrurile cinstitei Portf, cum am dat i dom-

').Tjn Mathias si un Iohannes Mori, sint notati In socotelele

Brasovului, la an. 1554, ca fácincl servicil de soli la domnul riI ru-
minesti si al Moldovel. Hurmuzaki XI; p. 790.

www.dacoromanica.ro
 197

niel voastre. SA §titi domnia voastrA cä le-am dat §i lor

de §tire, ea §i domniei voastre. Apoi m'atI in§tiintat pe
domnia mea cä ati trimes domnia voastrA §i la inalti-
mea sa craiul sä vä dea raspuns; cind vä va veni dom-
niei voastre raspunsul dela inaltimea sa craiul, domnia
voastrA sä va adunati. si sA faceti sfat ; domnia voastra
sinteti doar oameni IneIept,i i cumintI, §i sA intoc-
miti cum va fi bine §i domniel voastre §i noua.; cad !
domnia voastrA bine stip: cit de mare e puterea impa-
ratului si eine poate sta impotrivalui. CAci dacA va va
birui pe voI §i tara domniel voastre, nici un domn §i
niel un cram nu va mat fi acolo Irf tara de sine stapi-
nitoare a domniel voastre, ci vor fi prin toate cetatile
Turci. §i vom peri amtndoua aceste ari cre§tine. Si
sA §titi domnia voastrA adevArul, ca, credinta i fratia ce
am legat cu domnia voastra nu vreat s'o rup cu nici
un chip, ci vreat s'o iii pana la moartea domniel mele.
Si ma void nevoi sa slujesc cn dreptate domniei voas-
tre, pe cIt ImI va sta in putintA domniei mele. Si nu
veti avea domnia voastr ixici o greutate din partea
domniei mete, afarA doar de ar veni asupra domniei
mele vre-o mare nevoe §i siluire dela PoartA, ca sa
via doamne fere§te domnia mea cu oaste asupra
capului domniel voastre, si atunci nu voia sari nici de
cum, pana ce nu voia vedea domnia mea mare foc pe
umeril domniel mele; iar dacA vom vedea mare greu-
tate §i foe din partea Turcilor, ce va fi sa facem atunci,
sa stiti cA n'am putut face altfel. Domnia voastrA tiI
cA sintem sub minile Turcilor, dar vom da §i. atunci de
§tire domniei voastre. Si iarAsi, dat do tire domniei
voastre, CA a§ fi dat drumul domnia mea Jul Muhup
ceau§ul sA vie la domnia voastra, dar domnia mea a§-
teapta raspunsul ce trebue sä vie dela inAltimea sa
craful; sa-mi dati de veste domnia voastra, sa §tia §i
domnia mea. Si apoi sa tii domnia voastra ca va veni
acum in curind un mare ceau,s dela impAratul §i CA
raspunsul ce-1 va aduce, domnia mea despre toate vor-

www.dacoromanica.ro
198

bele cite le voiti intelege voia da si domniei voastre

de §tire. Aceasta vA dall in §tire domniei voastre, §i
toate cite va spune omul domniet voastre Dobre '),
dela not care domnia voastrA, toate sA i le credeti,
cci sint vorbele noastre adevArate. Si Dumnezeti sa
InmultascA zilele i anit domniei voastre, amin. Scris in
aiti 23.
Monogram; pecete mijlode, cu legendu: cTh MAT 1W HET(IdtHKO ROH-

ROX H Ukmama; adresa: lid Hand§ Begner judekului i celor 12 ptrgari

din Brapv. Arh. No. 319.
1555. Benkner era judet la 1555-1557.

Un Dobro" este trimes In solib la PAtra§eu la 8 Fevk. 1555.

Ilormuzaki XI, p. 71:12

www.dacoromanica.ro
 II. &NMi dela burl',
mitropoliti, judeti, pirgari i partieulari,

1. Coico, logoatul lui Dan II.

(1431)

eXCI11.
Fratilor mei mai marl% judetului din Braov Suli
Gherghe') si tuturor,
pirgarilor, inchinaciune cu dragoste
dela fratele vostru mai mic 2), logofatul Coico. Si a.a sa
stiti, ca in mare grija m'ati adus, dar en ajutorul lui
Dumnezeit v'am ispravit treaba pe placul vostru. imi
pare insa rail de vei, caci §i mai nainte am. crezut pe
Hana §i pe cantilari§ul vostru Linarda §i le-am dat
carte, §i mi-au spus ca-mi vor aduce tot oe este al meA
si ca-mi vor aduce §i un dar ) ; aft venit, dar nu mi-ati
adus nimic. Si iara§i aü venit §i le-am Mcut alta carte,
cum a fost voea voastra, §i m'am lasat la omenia voastra
§i i-am spus lui Hana §i cantilari§ului. Ei Ira vor spune,
iar voi faceti cum trebue. Si Dumnezett sa va bucure.
Fara loc §i data ; pecete de ceara alba, ilisibila , se vad insa urme
de litere chirilice §i in mWoc iniiala K [= HOMO] ; fara adresa.Arh.
No. 526 ; Mil. No. 59.

') Xu-1 easese In lista judepor Brasovulut.

.1) Orig. Raw' MEHUM Spat ; I1il. &MEM.
3) Orig. H IXCT% M MH ripnrucS ; Mil. gres. ntIN.K T'h".

www.dacoromanica.ro
200

Dupg, 1431, lanuarie 30. Co leo sail Co Ica e logofatul luI Dan
II din 1122 (No. vm), 1421 (No. xi) §1 1131 (No. xvi); In 1432, lanu-
arie 20, e vistier al lul Vlad Dracut (Hurmuzaki I, 2, p. 674), la 13
Aug. 1437 e protovistier" la acelm (Miletié, DR., p. 333). Scrisoarea
catre Braoveni e trimeas g. curind dupg incheerea Invoelil dela 80
Ian. 1431. Asupra ml Linard6".numit In altA parte Linart" (Leon-
hardus) i asupra liii Harm" (Johannes) cf. notele dela documentele
lui Dan IL

2. Voico, vornicul lui Vlad I Dracul.

(1431)

CXC1V.
Dela jupin Voico multa sanatate si inchinaciune iu-
bitilor mei frag, pirgarilor din Braov. Stiti bine, fratii
mei, cum v'am fost prieten in vremea domnului met
Dan voevod, si am fost fratele vostru, Si vreat sa. mai
flu Inca. Dar stip.' bine ca mi-a sosit vremea; deei va
rog, povatueasca-va Dumnezet sa ma ajutati cu o
suba de postav, daca Dumnezeü va ajuta stapinului
met. Vlad voevod, pentru una vom plati doua sat trei.
Pecete pe ceard verde, cu legendd ilisibild; adresa: fralilor and,
ptrgarilor din Brapv. Arh. Ho. 530 ; Ma. Ho. GO.
Voico este vornicul lul Vlad Dracut ; scriso area NI e din tim-
pul cind In lara rumineascft domnea Alexandru-Aldea. Fusese boer
influent al lul Dan II la 1422, 1424, 1431 (No. viii, xi, xvi); e
vornicul lui Vlad la 1432 (Hurmuzaki I, 2, p. 674), 1437 (Miletié,DR.,
p. 333) §i 1439 (Arh. ist. I, 1, p. 85). El este mare§alul mareschalcus"
care luso-tea pe Vlad Dracut la Nurnberg (Hurm. I, 2, p. 750): §uba
o cerea poate in ajunul de a pleca in Germania.

3. Albul, vornicul lui Alexandru-Aldea.

(1431-1433)

CXCV.
Dela jupin Al bul pirgarilor din Brasov inchina-
ciuni de dragoste. i astfel va graesc : ce fel de om
as fi et, daca dupa ce m'am inteles cu vol i m'am legat

www.dacoromanica.ro
 201

cu juramInt, m'as gindi din nog sa v prad ? Am si eü

un Dumnezeil i un suflet i [m a. jur] pe trupul i shi-
gele lui Christos i pe sufletul meg, i [sa deaDumnezet]
a, nu mar in legea crestineasca cea dreptcredincioasa,
-daca am vre-un gind rag asuPra voastra. Ci veniti in
voe bun i nicl o grije sä nu aveti, Mei ne place sa
fiti fratil nostri, cum ati lost si mai nainte. Si Dumne-
zed sa va bucure.
S'a saris in Aprilie 2.
.Peeete mica de ceara alba, cu legenda t An!, TOKCIiRfe ; adresa:
pirgarilor din Brasov. Arh. No. 510 ; Mu. No. 56.

CXCVI.
Dela jupin A lbul fratilor mei, pirgarilor din Bra-
sov, multa sanatate i Inchinaciune. Si astfel va graesc:
ett sint fratele vostru pentru totdeauna si la orice-mi
yeti cere. Si faceti asa ca sa vie -Vlad totdeauna In buna
voe la mine 1), ca sa fie omul vostru la orice vreme
pe lInga mine si sa nu lipseasea de aci, i sa va spuit
[tot] ce stig. Si Dumnezeg sa v. bucure.
Achesa: fraplor rne Brasovenilor. Arh. No. 468 ; Mil. No. t 5.

CXCVII.

Dela jupin Alb ul multa sanatate i inchinaaiune

fratilor mei, pirgarilor din Brasov tuturor, marl si midi.
Si va, dati de stire despre voevodul pe care 1-ati pus
aci, despre Draculea. (JW este drag dintre vol, sa-1 sarute,
caci n'o sa-1 mai vedeti ; am nadejde in Dumnezeg
ca do unde va merge nu se va mai intoarce 2). Iar vol,
pentru tot binele ce v'am facut, nu-mi aratati nici o
multamire. Dar Dumnezeg stie i crede. Deci, cum ati
9 La mine" (K Amu) lipse§te in ed. lul Mil.
2) Alusiune la o mergere a lui Vlad Dracul la Turcl, pe la
1432-1433, despre care Ins& n'avem nicl o §tire positiv5,

www.dacoromanica.ro
202

pus vorbd si aT intocmit odatd, la aceasta sA rdmineti ;

ldsati drumurile sa fie slobode. SA aducd cine ce
vrea : i fier i aram i orice marfd ; si cine are vre-o
datorie, sa Ai-o scoath in bund, voe. Dar oamenilor sd-
raci, care se gatesc sd, vie, fiecare cu ce poate, pe Pra-
'lova off pe Teleajdns voi le pradati casele bintuifi,
ca sd nu vie. Deci, dacA vd, este voea i pofta sU vt
tineti de vorbd, atund sdrstiil si ei : Tar daed v'ati schim-
bat gindul, sä stim i noi co avem de neut. i Dumne-
zeil sa vä bucure.
Pecete midi in cearit alba, un cal in mijloc 0: cu legenda:.t dank
adresa:auturor pirgarilor din Brapv. .Arh. To. 463 ; .21111,
TO[KCe/KEC] ;

No. 54.
Jupin Albul, care joac5, un rol preponderant In timpul lul
Alexandru-Aldea, fusese boerul lui Ivlitcea la 1415 (IVlartie 28; arh.
statulul, manAstirea Cozia). Pe la 1421 e citat ca vornic si in fruntea
boerilor hil Dan II, Impreun5, cu mSnasz [TO]:MAI, ma, a sa (Arges, 10
Sept. 6930, indiction 7; arh. stat.); cf. doc. din 1422 si 1424 din co-
lectia noasta, No. *am si xi. in privilegiul comercial al lul Dan II
dela 1431 el nri e citat ; era atunci partisan al lui Alexandru, al eftruI
locotenent i tovarás earnIne in tot tirnpul domniel lui (1431-1433). Sub
Vlad Dracul nu figureaz5. In documente, desi, dup6, presnpunerea
D-1111 Iorga, la 1437 era imphcat en dinsul. Nnruele pare a fi de ori-
gine greach: TOKC4RECI care se eiteste foarte clar pe pecetea dela
No. CXCV =-- No. arh. 510, ar fi grec. ToV4eric.

4. Antonie, camära§u1 lui Vlad I Dracul.

(c. 1431-1483)

CXCVIII.
Multä sanutate i inchindciune fratilor mei mai
mart pirgarilor din Brasov, Antoni e. Cele ce mi-ati
scris i tni-at1 Incredintat prin jupin Lucaciü, Intru toate
bine v'am inteles. Deci, cele ce v'am scris eü domniel
voastre, voi nu mi tagaduit. Deaceea vu rog, ca
precum v'am faout eil vo ea la do mnul meil voevodul p en-
tru cele ce m'atI rugat, i sint toate gata, tot asa i voi sa-mi
dati de stiro daca voiti sail nu sã-mi faceti treaba pen-

www.dacoromanica.ro
 203

tru care v'am rugat. Eu sint prietenul vostru i vrea.

cinstea voastra; sa fie mai curind Ia voi aceasta, decit
in alt loc. Deci, a priceput pirgarii din Seghisoara, ea
vreail sa, asez hereghia la voi i aü venit la mine si
mI-at zis asa: Cum sa muti hereghia la Brasov si sa
lal cinstea aceasta dela noi i s'o daT Brasovenilor ?
Cind voevodul avea nevoe, Brasovenii nu 1-aU ingaduit,
Tar nol am luat aceasta asupra capetelor noastre, i acum
sa te duel acolo? Aceasta rusine n'o vom suferi noi, ma-
ear sa murim. Iar ce-ti va fi voea, sa-ci facem". Ettle-am
spus asa: Ce mi-a zis voevodul, aceea voit face". El.
aU zis : dar noi ni vom lasa fierul din, camara". Ea
le-am zis: vol nu sinteti volniel sa-mi opriti nimica".
Iar ei mi-au raspuus : asteapta-ne de Simbata in cinel
zile, sa trimetem un om al nostru Ia voevod". En i-am
lasat. Socotiti acum Si vol, fratii mei, clespre acestea
si faceti cum vi se va 'Area mai bine. Eft a fi vrut
si mi-ar fi. placut sä ies cu cinste. i pentru ce v'am
rugat in cartea dintiiU, faceti-mi voea pentru aceea, ea
sa am si eü i voi cinste dela domnul voevod. Dati-
mi in graba de stire prin sluga mea. Scrieti o carte si
pecetluiti-o, ca sa (red; si ma voift osteni i eil, im-
preuna cu voi, pentru cinstea voastra, si voi spune si
eti domnului mert cit *tor are sa Alba dela voi, ea sit
fie cu bucuroasa inima S cu toata voea pentru voi si
pentru cinstea voastra. Voiti astepta 15 zile pe acesti
pirgari: voiü vedea ce-mi vor raspunde i voirt trimete
apoi iarasi pte un ducatar 1). Dar acestia s'aii cluS la el si
nu stit ce-I vor fi spus, ca se da Indarat si nu vrea
sa vie. Si Dumnezeu sa vit alba in paza.
Peeete de inel, in ceara neagra, stearsa de tot ; adresa : tuturor pir-
garilor brapveni. Arh. No. 548.
Antonia este Anton cAnfarasn1", de caye vorl:este Vlad Dra-
cul in scrisoarea sa din 1431 (arh. No. 169 = No. xxx). Scrisoarea lul

I) Orig. Hain WTI. Ad ,1,01ISCTIM11 .a. ro A,Stwrafrk; Akarallk =reel ce

hate ducati, fusor monetarurn, din A;Kam: cf. Axicaint din MIZi.

www.dacoromanica.ro
204.

Antonio are un caracter foarte vechiil. ; ea sanaAna mult cu chrisovul

din 10 Noomvrie 1424 (arh. No. 730 = No. xi).

5. Gherghe Lascar, cämAra§u1 lui Vlad I Dracul.

(c. 1433-1446)

CXCIX.
/uchinaciuni plecate 1 cu dragoste iubitilor mei
frati i prieteni, pirgarilor brayovenT, dela Gherghe
Lasear. Fratilor, stip: bine, cum am vorbit i ne-am
intocmit inaintea jupinului Albul ; dar n'am vazut 'Inca
nimica dela vol. ram scris yi carte si v'am poruncit,
dar dela vof nu vedem nicf o vorba. Iar acum a venit
Hanes 1) la mine yi-mi spune eh are arama 2) i postav
di ceara ; cleci va rog ceara, ca sit mi-o
vinza i sa-ml cumpere i sa-mi aduca ce-mi trebue;
di va mai rog sa trimeteti pe oamenif voytrl sa-mi aduca
marfa, precum am vorbit cu vof i inaintea jupinului
Albul. Iar daca nu vretf sa v tineti de vorbele acelea,
atunci are sa vie Haney yi are sit-mi naimeasca oameni
care sA-mi aduca marfa pe socoteala mea. Si mai este
acolo arama la .Ivan, cel care e dator feciorului lui
Martin. S'o dea sa mi-o aduca yi pe aceea. Staruiti sit
mi-o dea. Si se afla acolo sluga mea Martin yi are la el
7000 florini yi 500 ; si1iti-1 sa-raf aduca marfa; far daca
nu vrea sa vie, trimeteti-1 la mine yi f4ra voea
Altfel sa flu faceti. Tar daca nu-mi vet1 trimete nici
marfa nici omul, sa stip: ca marfa mea n'o voiti lasa
In paguba. Asta s'o tiçT. Si Durnnezeil sit vit bucure.
Adresa: pirgarilor din Brapv. Arli. .Z1To. 545.

1) Prob. acelas cu Harms" pe care Vlad. Dracul 11 trimete in

misiune la Brasoveni in 4 Sept. 1136 din tabara dela Roya" (seri-
soare latinA; copie la Acad. Rom.).
2) Orig. nuAis = ArkAk.

www.dacoromanica.ro
 205

CC.
Fratilor mei iubitl, pirgarilor din Brasov tuturor,
si judetului, jupirmlui Iacov'). Fratii mr4, stitl bine cum
ne-am vorbit cu voi in Tirgoviste inaintea jupinului2):
aT luat asupra capului vostru sd vie sluga ml Gherghe
sa-1 dam tot. Si v'am dat pe sluga mea Martin cu voi,
F,d i-am dat slugei mele Martin o mie de florini sit pla-
teasca arvuna; el a plecat cu vol si mi-a trimes numal
14 moil o i jumatate de aramd, 2 poveri de fier oi una
de otel si ceva ovas. Si i-am intrebat pe cei ce ai
toemit de Martin si de Hanes: uncle este Martin? El*
mi-at raspuns : a ramas Martin sa vie en alta povars.
Si mi-a poruncit prin Hanes : daca vreai, trimete-mi
prin Hanes alti ducati, Ca mai este aci anima, s'o cum-
par. Si am trimes prin Hanes 10,000 florini si 9 maji
de ceard, i I-am spus mut' Hanes : Iti clan acesti bani in
mina ta, fa ce tii, iar Martin sa se intoarca de graba
cu ce are gata. Si I-am dat lui Hanes o sluga a mea,
sa vie la Brasov si sa-mi cumpere pinzd, fier, otel, si
una alta ce-mi trebue, cu a1i ducati. i s'a dus sluga
mea si mi-a cumparat toate cite I-am spus, i stit in
casa lui Hanes Cenusarul. Si venira sa m socotese; si
veni Dabija feciorul, sluga jupinului Radul, veni la mine
spus] ea tot ce a cumparat i el') insusi se afia .

in casa lui Hanes, acum cenusar la Racator Os.% $i-T este

1) Un Jacobus" era la Bra.ov In 1137 subjude, villicus" (lista
D-lui Fr, Stenner).
2) Albul.
3) Orig. wu, nu wile.
4) Orig. pxKlaTOP WC (suds ; Mu. gres. p,wh.rop Nu cumva
e vorba de un Rector Os (sc. Rector scholae) P Numele propriti Os se
gasete, desi rar, la Smil din Brapv. As,a Intro 1527-1.0 un Blasius
Os (Quellen If, p. 703) ; la 1503 un Ces Mathe (Quellen I, p. 1, 18,
32, 35, 36), identic cu Os (Oes, Oesz, Osz, bz) dela 1483, 148(3187,
1488, 1490, 1192, 1500 (Quellen III, p. 611, 616, 631, 663, 667, 683; cf.
p. 752, an. 1486). 0 v4duv'a a luI Oes, Oz Mihaly lutre 1475-83, ibid. 13.
625. Din acest neam de cel'ateni era probabil si Os cel dela 1437. Un
rector scholae" sad scholarum" la 1437 e foarte cu pntintsa la Brapv.

www.dacoromanica.ro
200

i cele 9
acum i stupar'). Stail si cele 10,000 florinI
majl de (Tara ce Iam dat Jul din mThile mele, ea si
slugei mele Martin. care a zis c I-a fost dator en 7000
si 500; altfel nu este. Va rog deel, daca-mi sintetI frati.
si n'avem prea multe vorbe. Si de nu-mi va veni sluga
mea i nu-ml va aduna marfa, sit va povatueasca Dum-
nezeil. i sa mi-1 legati i sa mi-1 trimetetl. lar pe Hanes
sa-1 stringet1 sä-rni dea marfa, sa-mi trimeteti Incar
atit, fie mult fie putin. Si sa n'am mal multe vorbe.
Si v'am scris ca sa nu zieeti Mine poimine : nu ne-al
soils si 1311 Sam nimic despre. asta. CacI marfa voevoclulul
n'are sa se plarza, are numal intarziere, pana ce va veni
insusi voevodul sn-si eatlte ce este al sail si sa-si :
atunel sa nu va suparati, cad rLlü IIl doare inima. Si
Dumnezet sa fie cu vol.
Dela jupinul Gherghe Lascar 3).
Adresa : tuturor pirgarilor din Brapv. Ark. No. 486 ; Mil. No. 57.
c. 1437. Din cuprinsul acestel scrisorl i ai celei precedente
se vede 15.murit ea, Cheiglie Lascar era c'amaraul. ml Vlad Dracut ;
deaceea nici nu-1 gsim citat in documente. Albul. pe care in scrisoa-
rea a doua ii numete simplu jupinul", era ImpAcat cu Vlad Dracul.
AmIndouh scrisorile ail caracterele primel jumang a sec. ; cea
dintliti e remarcabil pun frumusetea §i regularitatea setniuncialci.

6. Nanul i tefan logofätul, boerii lui

Vlad I Dracul.
(1412)

CCL
Cinstitilor F,;i inteleptilor i barbatilor de nearn bun,
pirgarilor din Brasov tuturor, mid si marl, inchina:
I) Orig. Attpum; prob. ling. mdhes stapar, Zeidler. in jurul Bra-
§ovulul erail §i pe vremea ml Vlad Dracul, ca*i astazi, mulle stupini.
2) Orig. Aona HOKII d5h Roftiod,d, 4EH CH HU HCK41 caci j pant' aci lecturi
lui Mil, e greith ; restut e bine cetit. In orig. Gherghe pune pe
voevod s vorbeasch direct cdtrá Brmovenl.
a) Orig. reprk 4 Mil. rortmcd.

www.dacoromanica.ro
 207

ciune papa la pamint ca unor domni al nostri i buni

prietenT. Si a venit aci la noT In Sibiti Bertolomei
si Utus') Gaspar si ne-ati intrebat in numele vostru:
eä venit-a cineva dintre Brasoveni in solie la voe-
vod sat nu, citil vreme am fost noi pe Maga voevod?
Si daca a venit cineva, ce fel de vorbe a adus? Noi
raspundem clomniei voastre: cita vreme am fost pe
iIng clomnul nostru voevodul, nol pe solul vostru
nu 1-am vazut nici cu ochil, nici n'am auzit de el cu.
urechile. De va fi umblat In trebile sale, llumnezeil
§tie. Clt pentru aceea c. domnul nostru ne-ar fi trimes
vre-o veste sail vre-o solie despre voi, Dumnezeil cel
ce a Mout cerul i pamIntul o fi tiind, c noi nu tirn
nimic despre aceasta. Scris Lunia .inainte de sfintul
Gheorghe.
Prietenii vqtri mai mid i credincioffi, jupin. Na-
nul 0 Stefan logofatul.
Doud peceg in ceard neagrd; pe una se citege: CT44H AO[re4S(T],
pe cealaltd se vede o figurd, dar nici a legendd. .Arh. No. 534.
1442, Aprilie 23. lupin Nanul si Stefan logofatul stilt boeri al
lui Vlad Dracul in 1439, Sept. 8 (Arh. ist. I, I, P. 85); ii .mal ghsim
linpreunk intenn doc. din 1441, Mal 11 (arh. stat.) i Inteunul dela
1416, pAstrat inteo traducere din sec. XVIII (colectia D-lul C. Basaraba-
Brincoveanu ; Iorga, Studil si documente V, p. 169). Nan e martor in
chrisovul din 1432 (llurmuzaki I, 2, p. 574 Nan ur"), lar Stefan In
chrisovul din 80 Lunie 1441 (arh. stat.). El se aflad la Sibid in timpul
campaniel turcestl dela 1442; Brasovenii voead s afle dela dinsil
intentiile Turcil or earl, clupá lupta dela Szent-Imre (18 Martie) ase-
diaserk Sibiul. Asediul acestul ora. i luptele lul Runyady en Turcil
in fata lul se petrecead tocmai pe vremea dud e datatk scrisoarea
boerilor lui Vlad Dracul. C acesta se afla atunci in Transilvania,
resultk din Seadeddin. Cf. lorga, Studil si documente III, p. xv.
Sf. Gheorghe cade in an. 1442 Inteo Marti, dach Ii punem la 24 A-
prilie, cum se serba de obiceid in Ungaria (diecesa Granulul).

') Otos Gaspar. Este poate unul din cel dal Gasparl, unul auri-
faber", altul carnifex magnus", inaintea ckrora Vlad Tepes jurk
credinth regelui unguresc la 6 Sept. 1456, In Tirgoviste. Mai era
cu el un Gheorghe fost judet" oi Thes, judetul din Rijnov (copie
dupk scrisoarea lul Tepes, la Acad. Rom.).

www.dacoromanica.ro
208

7. Dragomir al lui Manea, Neagoe al lui Radul, Sta.-

rind si Balea, boerii lui Basaraba II cel Baffin.
(Fevruarie 1477)

CCII.
Bunilor nostri vecini i prietenT, judetului Braso-
vulul si celor 12 pIrgarT, multa sanatate i Inchinaciune
clomnief voastre dela vecinif i prietenif vostri, dela
jupin Dr ago mir al lui Manea si dela jupin N e a -
g oe al luf Radul si dela jupin Stani Ut vor-
nicul si dela jupin B a l ea paharnicul.. Si va dam de
stire domnief voastre ca domnul nostru voevodul nu
este vinovat, ci i s'a facut mare siluire, cum stip
domnia voastrit. Deci, sa va. nevoiti domnia voastra
din partea aceea i sa, facetl pace domnului nostru,
pank ce-sf va intoarce fata domnul nostru craTul spre
noi. lar noT ptina atunci vom sta in pace si In liniste;
si ne vom sili din not, impreunil cu domnul nostru
voevoclul, din partea aceasta, sa facem cum va E. mai
bine. Degl sit vie tirgovetif vostri, pe credint I i su-
fletul nostru, sIt tirgueasca pina la Dunare si sa, nu se
teama de nimica; far clomnia voastra sa trimetetT carte
adevitrata la domnul nostru voevodul, ca sa, se incu-
mete si argovet,iI nostri sit vie la vof. i Dumnezett sa
inmultasca aiñl domniei voastre, amin.
0 pecete verde perdutd ; adrem. obicinuitd. Arh. No. 568.
1477. Cel patru boeri ce trimet Brasovenilor scrisoarea de
sub No. arh. 568 sint al lui Basaraba eel Rittrin. Pe trei dinteinsii
ii gasim la un loc in doc. dela 1 lunie 1475 jup. Dragomir al lui
:

Manes, jup. Neagoe si jup. Balea paharnieul; era poate i St'anila

vornicul, awl doc. e stars in mai multe locurl, in partea sa final&
(arh. stat., G-lavaciocul XVI, 1 ; II ghsina mai tirzitl, la 6 August
1481, pe ling& Basaraba Tin'arul : StAnill al lui VAsil Stanilo Vasiev" ;
Miletie, DR., p. 340). Pe Neagoe i pe Balea paharnicul ii cunoastem
din documentele lui Vladislav II, intro 1451 56 ; Neagoe este si ma-
rale vornic al lui Radu cel Frumos la 1467 (Miletie, DR., p. 335). La
ce se poate raporta aceastA desvinovbitire a lui Basaraba ? Mi se pare

www.dacoromanica.ro
 209

c5. la detronarea i omorirea lui Vlad-Tepes, pe la incepntul an.

1477 ; se stie c aceasta s'a facut cu ajutor turcese, nici trei luni
dup5, instalarea lui Tepe prin trupele lui Matel Corvin si ale lui
,$tefan eel Mare. Scrisoarea lul Dragomir si a celorlaiti boer1 este
deci prob. din Fevrnarie.

8. Neagu vornicul, Vladul vornicul §i Cazan vistierul,

boerii lui Basaraba III cel Tindr.
(1479)

CCM.
Prea cinstitilor si de Dumnezeti daruitilor si prea
iubitilor si dulcilor si bunilor mei prieteni, judetului §i.
celor 12 pirgari din Brasov, multa sanatate i inchina-
ciune cu dragoste aduce prieteniei voastre prietenul
vostru, jupin N e ag u, fost vornic. Si va del de stire
domniei voastre despre acestea: 'Tata cum s'ail intim-
plat lucrurile taxa de veste si cum se face rat peste
ratt; Iata cum si-a trimes, pe credinta voastra, domnul
nostru solii la Bata" Stefan pentru pace ; i fiind
solif acolo, veni Laluta ') i puse mina pe visteria ta-
nil ruminesti i pe acele femei 2). Still. bine ca sintetl
oamenf cuminti ; dar asa sa stiti, ca pana ce nu -yeti
intoarce acea visterie ce este a tarii ruminesti si se
afla in casele voastre, pace nu yeti. avea cit va fi tara
rumineasca. Iar cit pentru acele femei ce sint tot in mi-
nile voastre i in casele voasIre, nu puteti face sa le scoa-
teti din robie si sä le trimeteti indarat in tara ? Stiü
bine Ca nu este nici o cinste pentru voi ca le tineti,
daca nu-i chiar rusine. §tia bine ea in Brasov n'a fost
asa obieeiü, ci cum a fost voea Brasovenilor, asa a
fost; cad eel ce aü carat piatra si aü inceput sa zi-
cleasca Brasovul, aceia alt pus temeit, ca nici cralul sa
nu va poata scoate din obiceiul vostru. Socotit'i deci,
caci sinteti cuminti, ca va trimete Dumnezeu pe dom-
nul nostru voevodul, §i-I va da zile lungi i multe, §i
1) Orig. AMOTEI.

L') Orig. TE3H ASwe; erati mama, sotia i sora vitrega a domnulul.
67832 14

www.dacoromanica.ro
210

ginditi-va ce viata i ce binefaceri yeti avea apoi [dela

dinsul]. Si Dumnezeti sa v inmultasca anii.
Jupin Neag u. vornic i jupin Vladul vornic
jupin Cazan vistier.
.Pecetea perdutd; adresa: bunilor i dulcilor i prea iubiilor mel
prieteni,judetului i celor 12 pirgari din Bravo. Arh. No. 570.
1479, Octomvrie.Basaraba era dus cu Turcii in Transilvania,
dup'a ce fusese instalat de acestia in trecerea lor spre Cimpul Pinei.
Vladul e marele vornic din 6 Aug. 1181 (Miletie, DR., p. 340).
Asupra lui Cazan vez1 nota dela No. arh. 401, Neagu (wkr) e fos-
tul mare vornic al lui Radu cel Frumos (doc. din 15 lan. 1407 i 22
Ian. 1471 ; Mil., p. 335; Venelin, p. 95). Din 1469 existl o !-crisoare
a Jul ehlre Sibieni (Nagh, palatinus principis Radul vaivodae trans-
alpinensis"), in care e pomenit si Paulus Kelver, juratus Brassovien-
sis", eel despre care se vorbeste in No. arh. 190; cf. nota dela No.
imu (copie la Acad. Rom.).

g. Neagu, vornicul lui Basaraba III cel Tinár.

(1480)

CCIV.
Bunilor i dulcilor i prea iubitilor mei prieteni,
pirgarilor i judetului din Brasov. Multa sanatate ii
inchinaciune cu dragoste aduce prieteniei voastre prie-
tenul domniei voastre jupin Neagu, fost vornic, ii va
dat in stirea domniei voastre acestea insisi. bine si prea
bine stiti cum am stat intre voi si-am mincat pine si
sare si-am baut impreuna 0 am avut credinta intre
nol, cum Dumnezeil stie i domnia voastra 1) ; c decind
a dat Dumnezeti de ne-am cunoscut, n'at1 auzit, nief
din gura mea n'a iesit vre-o vorba rea i strimba pen-
tru voi, decit numai vorbe drepte i bune i toate
pentru binele vostru. Si sa ma credeti i acum, caci
sint batrin i caut la batrinetele mele i dorese Ca, cu
voea lui Dumnezeti, sufletul meü cel pacatos sa fie cu
crestinii i sä nu fie cu paginii. De voiti sa ascultati
si de batrinetele mele, tot pentru binele vostru, unul
Dumneze 6. cel de sus mi-e martor pentru aceasta
1) titre anil 1171-1479; cf. serisorile lul Tepelus.

www.dacoromanica.ro
 211

sA fie si spre stiinta voastrA cA cele ce s'au petrecut pAna

acum si ce au fost, nimic nu s'a facut cu voea dom-
nului nostru voevodului, ei toate fat% voea lui i farA
porta la Si destul rat s'a facut pAna acum intre cres-
tini, cum stiti foarte bine si voi. insa domnul nostru
si-a trimes totdeauna in tain5 vorbele sale cAtra voi
i-ati stiut; i capul i 1-a pus si destul a cheltuit, ca
sA nu se filed rtü orasului Si cetatil voastre. Si dacA
s'a facut ceva, a fost IaräT farà voea lui, asta s'o stiti
domnia voastra. Si sa stiti a eü sint Neagu vorniCul i cA
mi-am trudit bAtrin &tele la Poarta domnului marelui impa-
rat numal pentru binele vostru; i l-a cheltuit domnul
nostru visteria sa Ora ce marele imparat s'a inclurat si
I-a da t voe i porunca sa-sl fad, pace cu vol., cum ati vazut
si voi porunca imparateasca i ati auzit cA nu este altfel.
Si pentru aceasta, pe credinta voastr i pe credinta lui Ba-
tar Istvan, domnul nostru trimes sal sal la BatAr Ist-
van si la vol., iarAsi pentru binele vostru; dar vol. in-
data ce v'at intrat solii in minA, v'atl uitat de credinta
voastrA. Si cita vretne este acum de chici if tineti pe
ei ? Nu s'a facut nici la eraiul i in nici o tara ce ati
facut voi i voevodul Ardealului. Si s tiT, dud. si-a
trimes domnul nostru solii, el mi-a zis i mie sA ma
gatesc t i sA plec in solie la domuul cralul. liar acum,
dupa ce am vAzut CA voi faceti asa si ca v'ati Tutors
eredinta, cine II va mai pune capul pentru voi sat
eine va merge la craiü ? Nimenea nu va merge, daca
voi faceti asa. Cad i. slut batrin I i nici odatA n'ana vazut,
nici n'am auzit ca voi sA fi inceput a opri soul Aceasta
nu e bine. Si mai apoi, dupa vorba voastra, a venit
acel vrajmas J) si i-a facut ceea ce aT vAzut si voi, cad !
a pus mina pe visteria i pe doamna lui. Dar aceasta
visterie era i ea gAtitA pentru Turd, spre binele vos-
tru, far doamna se afla in minile voastre, si voi n'ati
putut sa va faceti cinste, ca mai nainte, i s'o luati si
') CMugArul.

www.dacoromanica.ro
212

sa i-o trimetetl cu cinste, ea sa vada §i el ca-i sintetl

prieteni i sa-§I dreaga inima. Acum Insa poate sa se
Inchine craiului i doamnei cralului, cacl a auzit dom-
nul nostru ea din partea aceea 1-at dat drurnul §i. aü
luat-o din minile vrajma§ului 1). Si iar, pentru acea
fata ce este sora domnului met, nu puteti voi s'd luati
din patul vrajmaului domnului met i sa-i dap' dru-
mul mai lute? Deci ell, care va poftesc binele vostru,
va zic: nu va mai sfatuiti' cu vrajma§ii domnului meti
§i nu-I .mal tineti prin loeuriie voastre i prin tinutul
vostru, i nu le mai datl sala§, ci alungati-1 de graba
din tinutul vostru. Aduceti-va numal aminte, cine a in-
ceput sa pue oameni in tapa. Tar voi, pribegilor, care
ati ridicat pe Danul 2) intre vol, apOi Vlad voevod pen-
tru asta s'a miniat pe voi i v'a facut atita rat §i a
inceput sa pue pe oameni in tap), §i a venit cu foe
asupra voastra. Astfeliti, ginditi-va la cele ce va zie,
cad vorbele mele niei odata n'att fost mineinoase§i nici
acum nu vor fi, ei va vorbesc numal axlevarul. Socotiti-va
dar, vorbe multe nu va trebue, cad. sinteti cuminti
Si prea cuminti, si faceti lute ce veti face §i trimeteti
de graba solii, §i ce vreti s jump', jurati inaintea lor,
Iar ei inaintea voastra, §i sa se faca pace; cad'. Turcii
and cu ureehile: are domnul nostru cu voi pace sail
n'are ? Si sa ttT ea. Turcii sint multi ea nisipul marii

1) Orig. fflf WT TddiO CS FISCTH[Mil, Td K, CS S3fAH H. fISKS Rp4mntawS MS.

2) Orig. A40,14. E vorba de Dan pretendentul dela 1456-1460;
cf. No. LXIXLXXI. Numele pribegilor ni le-a pAstrat, in mod foarte
complect, scrisoarea din 2 Marti e 1460 a lui Dan. Le reproclucem aci dup5,
Convorbirl Literare 1901, p. 149, cu citeva indreptarl : Bogdan Doboca
vornicul, Albul vistierul, Radu logofátul, Birnog sail Berivoid (orig.
Bei inogh), Constantin Serban curteanul (viteazul), Coman Gurk (orig.
Cure),Dragomir din Brânest1 (orig. Brostus), Ivan spatarul, Dragomir
paharnicul, Barlabas comisul, Micul paharnicul, Radul. Suple, Apostol
postelnicul, Bejan Rosul, Pahulea (orig. Pugul), Bran, Stan Aldes
sad A1eus (orig. Eldisch) si Nan Totca. indreptkrile propuse aci sint
bazate pe documentele din 28 Martie si 1 Aug. 1451, din 2 Aug. 1453
si din 15 Aprilie 1458 (toate patru in arh. stat.).

www.dacoromanica.ro
 213

si nimenea flu poate sd le. stea impotriva. Astfeliu sa

stingem mai bine focul in graba, pAnA ce nu se face
mai mare, caei clnd va i'neepe sä se incinga, nu vom
mai putea sä-1 stingem. i Turcii sint a§a, : c'ind vor
incepe sä se indrepte impotriva voastrA, noi nu vom
putea sta inaintea lor sä-1 oprim, i atunci nici eT, nici
domnul nostru flu vor avea pacat, cä destul v'a asteptat.
Dar vol., zat, nu still ce ateptati. Si domnul nostru se
mihne§te pentru aceasta. A§a dar socotiti, ca mai bun
e binele. Si Dumnezeti sa vä Inmultasca anii. Scris-am
in cetatea Bucure§tilor.
Pecete de Mel, cu u buzdugan In mijloc ; adresa bunilor mei
vecini i prieteni, judetului din Brafov i celor 12 pirgari. Arh. No. 576.
1180. La 24 Fevr. 1180 Matel Corvin scriea Bra§ovenilor
pAzeascil In cinste pe sotia lui Basaraba cel TIn.r, pe care senior
ilia Bazarab" o adusese en sine din Transalpina. Scrisoarea lul Neagu
este prin urmare de prin a doua junikate a an. 1480, dupb% ce Ma-
tel Corvin dkluse ordin Bra§ovenilor s'o scoat& din mlnile lui Ba-
saraba. So pare cb. spre slir§itul anului el aü eliberat-o, cAci In 1431
gkim pe Bra§ovenI In bune relatil cu Tepelu§.
Pela inceputul acestui an Tepelu§ fusese la Turd §i primise
conflrmarea dela sultan ; el chema, prin Martie, pe Bra§ovenl. ca sA, se
tnteleaga cu din§il. Consultind Bra§ovenil pe voevodul Stefan Báthory,
acesta le Aspunde, la 14 Martie, ck nu le a voe sa trateze direct
cu Tepelu§, ci sii spue acestula sh-§1 trimeata, solil s trateze cu
dinsul, iar el va relata apol regelul (Segeswar, feria quarta proxima
post festum beati Gregorii papae" 1481; copie la Acad. Rom.). Bra-
§ovenil se achit . de aceast5, inskcinare i Tepelu§ le faspunde,
printr'o scrisoare din Arges, Dominica die 1481", multAmindu-le
pentru serviciile ce vor st-I adua (laborastis propter nos et pro-
pter pacis et unionis") scuzindu-se c n'a putut sft trimeat4 pkall
atuncl pe Tudor la Báthory §i rugindu-se s5, mai trirneath, §i el, din
partea lor, dol juratl carl sl explice acestuia causa IntrzieriI. Báthory
nu se Impac5, cu Tepelu. Printr'o scrisoare din 1481 (fár 5. lun) el
(IL ordin Sibienilor s primeasc5, pe Thodor logofatul" ce voea sb,
vie din Transalpina la Slbiü, dar s nu-1 lase sl se intoara Inapol;
Báthory se a§tepta la atacul lul Ali-beg, care se afla atuncl In tara
rumineascA (Copia la Acad. Rom.). La 27 Aprilie el porunce§te Bra-
§ovenilor sfi tie legat pe acel Romin, familiaris Czypelles vaivodae",
care a Incercat s6, omoare, la porunca acestula, pe Cklugarul (Kala-
ger) In ora§ul lor; interzice In acela§ timp orlce export de arme In

www.dacoromanica.ro
214

tara ruminescA: sagittas seu tella nec non ferr[e]a arma et alias
res bellicas ac pilios" (copie la Acad. Rom.).

10. Cazan vistierul i Staico comisul, boerii lui

Basaraba III cel 'rink%
(1480-1481)

CCV.

Doatnnei noastre, doamnei Maria 1), multä sand-

tate §i adinca Tnchinaciune aducem domniei tale, noi ro-
bii domniei tale, i II dam de §tire domniei tale, cl am
auzit de domnia ta c te-a scos Dumneze il. din minile
vraimaului §i cä e§ti in minile oamenilor domnului
nostru voevodului. Deci multamim lui Dumnezeil §i-1
prea maxim, pentim domnia ta, ca te-a scos Dumnezeil
ca sa vii sa ne RI iara§i doamna 2), cum ne-ai fost §i mai
nainte. i sa §tii domnia ta e dednd ai e§it din tarii,
am staruit, ziva i noaptea, pe linga domnul nostru
voevodul, pentru lucrul domniei tale, ca sa te scoatem,
§i avem nadeide In Dumnezeil, ea in curInd Dumne-
zeil te va scapa §i vei veni i ne veT fi doamna, 2), im-
preuna cu domnul nostru voevodul. i Dumnezeil sa-v
inmu4asca anii.
Robii domniei tale jupin Cazan vistier i jupin
S talc o comis. i

Adresa doamnel doinnulu1 me* Io Basarctha eel Tindr voevod

Arh. No. 461.
1480. in acest an gasim.p Cazan vistierul" i pe Stane co-
misul" : documentul din 3 Aprilie 1480 sail 1481 (Venelin, p.111-112,
cu data gresiat uin, pentru osana sail ssang;. Stane e o gresala
de editie). Stalco comisul rAmine lIng Tepelu i dup5, infrIn-
gerea lul din 8 Iulie 1481 (Mil., p. 840). Cazan vistierul este juip.
Cazan Sahacov" al WI Basaraba cel Batrin din 4 Julie 1170 (Vene-
lin; p. 118) i al 1u Radu cel Frumos din 22 lan, 1471 (Venelin, p.

1) Orig. rOCNOAFINS NH !WHOP* MAIM.

2) Orig. rocnomm.

www.dacoromanica.ro
 215

95); la 15 Ian. 1467 era logorat al acestui domn (Mil., p. 335), Tar la
5 Aug. 1451 era boer in sfatul lui Vladislav II (ibid., p. 834). E poate
aceias en Cazan stolnicul lui Dan II din 30 Ian. 1431 (=-.No. xvi),
ceea ce ne-ar explica faptul c nu-1 mai intilnim dup. Tepelus ; el
era in timpul acestula foarte bAtrin. n cursul anului 1480 a fost fa":
cut mare vornic, si anume inainte de 6 August, dud Pirvul e citat
ca fost mare v ornic" (Mil., p. 340). Comp. No. arh. 570
numerele urnAtoare.
k
ccur) si

r. Cazan, marele vornic al lui Basaraba III

cel Tinar.
(1480-1481)

CCVI.
Dela jupin Caz a n, mare vornic, multa sanatate
bunilor nostri prieteni, judetuluf i tuturor celor 12
pirgari din Brasov. Va dail de stire domniel voastre,
ca am deschis toate drumurile. Cum vedetl. not' le des-
chidern, Tar vol le inchideti. Asa nu poate sa ramie tam,
noastra, ci deschideti cele doua cal ce sint Prahova
si Teleajenul, cad.' poi. nu oprim pe oamenii vostri dela
nici o cale, ci [pot sa cumpere] din tara noastra Si yin
si tot ce le este voea. Asa si domniile voastre, lasap
pe oamenil nostri sa umble slobozi" pe orice cale, pe
uncle le va fi voea. i ce va ZiCe omul nostru Stolca,
domniile voastre sa credeti, cadi acelea sint vorbele
noastre. i Dumnezeil sa va bucure, amin.
Adresa: bunilor mel prieteni, judepdui i pirgarilor din B.rapv;
pecetea perdutc1. Ark No. 484.
1480-1481.

CCVII.
Serie jupin Caza n, mare vornic, voua, Mihaile si
Birca i Opreo, i astfel Va graesc : in ceasul in care
yeti vedea aceasta carte a mea, s lasati pe Sasil" din
Brasov sa se duca la casele lor, fie pe Prahova, fie pe
Teleajin ; i sa umble toti oamenii, si de acolo incoace

www.dacoromanica.ro
216

6i deaci intr'acolo ; sa nu fie pazitori nicairi si sa nu se

tie calea ; Tar voi sa veniV la cetatea Craciunei, cit puteti
mai de graba. Iar de Sasi sä nu va atingep ; sa nu le
lipsasca nici un fir de par.
Fcird adresci gi Pixel; pecete. Arh. No. 503.
1480-1481. Scrisoarea e scrisA de acelas diac care a scris si
No. 4131. Tepelus se astepta poate la atacul lui Stefan cel Mare si
supraveghea in persoank intaxirea Craciunel. Vezi nota dela No. CVII.

12. Vintilá, logofátul lui Dasaraba III cel Tina' r.

(1480)

Doamnel mele, doamnei Maria ), multä sanMate

Si adlnca luchinaciune aduce domniei tale robul dorn-
niei tale, §i-ti dati in tirea domniei tale despre cele ce
mi-ai poruncit domnia ta prin Petru ; ell bine te-am
Inteles, i sa §tii domnia ta, ca decind ai esit domnia
ta, ne este inima cernita §i rea, cum numal D amnezeti
stie. Si de atunci e staruesc pe linga domnul men
voevodul zi Si noapte de lucrul domniei tale, ca sa
te scoatem i sa ne fiT iarasi doamua 2), cum ne este
si domnul voevodul si cum ne-ai fost si mai nainte
doamnn. Si sä tiT acum domnia ta ca avem mare nadejde
in Dumnezeil ca te vom scoate Si ca vel veni in curind
si ne vei fi doamna, ca mai nainte ; cad am trimes un
dar bun lui Batas'. 1§tvan, tot pentru lucrul domniei
tale, ca sa te scoatem; avem nadejde in Dumnezett ca
in curind are sa fie ce are sa fie. Si Dumnezeti sal' In-
multasca anii.
Robul domniel tale, jupin Vintil A logofatul.
Pecete de inel in cearci anc ; adrcsa doconnel Maria. Arh.
No. 535.

1) Orig. rocnomea MH rOCHOArk magi.

2) Orig. rOCHOAHHA.

www.dacoromanica.ro
 217

1480. Vintira logoratul e pomenit in doe. din 6 Aug. 14'31

(Miletiá, DR . p. 840). Cf. Regestele No. V (arh. No. 122'.

13. Dragomir al lui Manea, vornicul

lui Vlad III Calugárul.
(1481-1482)
ccIX.
Dela jupin Drag omir al lui Man ea multa sa-
natate judetului din Brasov si. tuturor pirgarilor. Tr--
metetl un om al vostru la domnul voevod si la no'', c.i
sa vada Turcil ea oamenii vostri umbla printre nol $i
oamenil nostri printre vol. Cad vedetl cum o sd perim si
nol si vol. Si nu cumva putetl sa vedetl pe Stefan voevo-
dul 1) sail sa aflatl ceva dela el ? Si trimetetI eitiva oamenl
buni ca sa fie aicl ; i sd vie cu ei i popa din Scheiti, care
va este bun prieten; nimenea dintre a vostri n'ar fi a$a
de bun pentru voi, cum va este el. Altfel nu este, pe su-
fletul meU. Si %MO', eine ar vrea sa vie, sd vie slobod
slobod sa se intoarcd, pe credinta i pe sufletul mett.
Oastea turceasca este acum gata. Altfel nu este. Si
Durnnezed sa vä inmultasca anil, amin.
Pecete verde, cu legenda: t >ISSIldH Apdromp AROPIHKI, adresa: ju-
detului din Brasov si tuturor pErgarilor brasovenl. Ark No. 513.
1481. Scrisoarea aceasta pare a fl datA din timpul luptelor
lui Stefan cel Mare cu Tepelus si anume dupA infrIngerea acestula
dela Rimnic. Stefan voea s6, pue down pe pretendentul Mircea, de-
votatul shii; Vlad Galughxul se coborise din Brasov ea pribegil si
poate cu ceva ajutor ungurese ; Tepelu§ r&tAcea prin Oltenia (in
toamnA si la tnceputul lernel), Insotit de putin1 credinciosi si de
Turcil chemati In ajutor. La acestia face alusie Dragomir zicind ch
oastea turceascft e gata", sc. s5, restabileascA pe Tepelus. Acesta e omo-
nit Ins'a, In iarnk de Mehedinteni la Glogova (arh. No. 158 = mu).
Dragomir Manev, cum se numeste totdeauna In documente, era
la 4 Julie 1476 boerul eel mai de frunte al 1111 Basaraba cel Bâtrin
(Venelin, p. 118); aceeasi situatie o avea cu un an mal nainte, la
1475. Iunie 1 (arh. stat., Glavaciocul XVI, 1). Fusese vornic pe vremea

1) Stefan cel Mare.

www.dacoromanica.ro
218

lui Radii eel Frumos (documente din 30 Mai i 28 Octomvrie 1404

si '22 Ianuarie 1171; arh. slat., Cozia XIV, 1; Znagov I, 2 ; Venelin.
p. 93\ Pe lIog Basaraba cel Tinar 11 gasim la 3 Aprilie 1480 sail
1481 (Venelin, p. 111). La 1481 se refugiaza in Ardeal la Vlad
Calugarul (cf. regestele, arh. No. 524), se intoarce cu el in taxa, sta.-
rueste pe ling% Brasoveni sa fie recunoscut si este, intro 1482-1490,
eel mai puternic boer al lui. Coplesit de britrinete, el cedeaza pe la
1490 locul lul Dragomir Udriste, care pare a fi fost din acelas neani
ea clinsul : la 7 Ianuarie 1190 intilul sfetnic este Dragomir Manev, la
26 lithe Dragomir Udriste (Arh. ist. I, 1, P. 37; 1, 1, p. 5). Cred ca.
Dragomir Manev e fiul jupinulul Manea Udriste", boer al lui Vlad
Dracul la 1439, Sept. 8 (Arh. ist. I, 1, p. 83), identic cu paharnicul
dela 1432 (Manyok poharnok; Hurm. I, '2, p. 574) si en vornicul
Manea din 2 Aug. 1439 (arh. slat.), 11 Mal i 30 Iunie 1411 (arh.
slat.). in documentele ml Vladislav II din 28 Mat tie si 1 Aug. 1451 si 2
August 1453 el figureaza, in fruntea listel de boeri sub nuniele Manea
Udriste saü Udriste ; in doe. din 15 Aprilie 1450 e inlocuit de Dra-
gomir Uclriste (arh. stat.).

CCX.

Dela jupin Dragomir al lui Manea multa sa-

natate bunilor nostri prieteni, judetului din Brasov si
celor 12 pirgari. Cele ee poruncit si scris in
carte, en bine v'am inteles. Si pentruca va sint prieten,
sa stie domnia voastra, cä precum v'am fost 'Ana acuma
prieten, tot ap, voin fi i de-aci nainte i voua i prie-
tenilor vostri. Si larasi, mi-atf. porun3it sa rna trudesc
pentru Batar Istfan i pentru domnia voastra ; sa stip
domnia voastra, ea n'am putut sa, ma trudesc; bueuros
as fi fost, dar am imbatrinit, si ma yeti ierta deel dorn-
nia voastra. Si trimeteti domnia voastra en vorbe bune
la domnul nostru voevodul, ca sa faceti pace si invo-
eala, cael vedetI ce rail se face si pana astazi din pri-
eina lui Stefan voevodul '). Ca mai' bine este sa fie bine
decit ran. Si Dumnezen stt inmultasea anii domniel
voastre, amin.
Fcird pecete ; adresa obicInuitd. Ark No. 479.

') tefan eel Mare.

www.dacoromanica.ro
 219

1481-1482. Scrisoarea pare a fi datA sail din iimpul stArniu-

telor lul Stefan de a face domn in ara rumineasek pe preteudentul
Mircea, lulie-A.ugust 1481, sall din timpul pregAtirilor luI pentru
luarea CrAciune1, prin Fevruarie-Martie 1482. Cf. No. cvri si

14. Dragomir Udri§te, vornicul lui Vlad III CAlugárul.

(1492. c. 1488-1100/1495)

CCXI.
ScriejupinDragomir UdriOemulta sanatate,
si ma Incl.iin cu dragoste bunilor mei prieteni, jucleVt-
lui Bra§ovului §i celor 12 pirgari. i del de tire dom-
niei voastre de lucrul lui Sinadin i marturisesc inain-
tea clomniei voastre cumca Sinadin n'a fost la Turel in
zilele lui Basaraba '), ci a fost inteo mAnAstire, de frica
lui Basaraba, care i se falise ert o sa-i faca rAti; (led",
pe sufletul meü i pe credinca mea, aa sa tii, ca n'a
lost atunci la Turci, ci a fost uncle va spun et. Si
Dumnezeil sä va inmu4asca anii.
Pecete verde, cu legenchi, din care nu se poate ceti decit mops ;
a fost probabil : [Aparomio] AROKHK] ; adresa judecului i celor 12 pirgari
din Brayov. Arh. No. 470.
c. 1482. Dragomir Udriste sa6 Udristev (= fiul lul Udriste)
e boer de frunte Inca de pe vretuea Jul Vladislav 11, 15 Aprilie
1456 ; la 1464, Mai 30 si Octomvrie 28, el figureaz.5. In documente de-ale
lui Radu col Frumos ca Dragomir vornicul" si e IntIiul boer In iistA ;
la 15 Ianuarie 1165 si 1467 e citat ca Aparomp SAN-lava" ; la 4 Fe-
vruarie 1488 si 26 Julie 1490 ca Dragomir Udristev i Udriste
(Miletió, DR., p. 335; Arh. ist. 1, 1. p. 5 ; arh. stat.). Dela 1190 Incolo
nu I-am mal intilnit in documente. El este poate Rut lul Udriste, tova-
rAsul nedespArtit al lui Laiot, clespre care ne vorbesc scrisorile lul
Basaraba eel TinAr i proclamatia lul cAtrA tara Birsel. Udriste, Udris-
chya", moare la 1483 In districtul Fighrasulni, pe care II tinea din
vointa regelui de pe la 1481 a certo tern pore" (Scrisoarea Jul Matel
Corvin cAtrA Sibieni din 16 Noemvrie 1183, prin care cedeazA celor
Sapte scanne teritoriul tinut pAnA atunci de Udriste; copie la Acad.
Rom). Asupra lui Sinadin vezi. Regestele, No. arh 497.

') Cel TinAr.

www.dacoromanica.ro
220

CCXII.

Bunilor si cinstitilor [prieteni], judetului din Bra-

§ov i tuturor pirgarilor, multa sanatate dela jupin
Dr ago mir Uclrite. VA dat de §tire domniei voa-
stre, i va rog sa faceti dreptate acestor oameni al' mei,
anume Bobul, Tar celalalt este acasa la dinsul. El aU
fost praclati de Capota in zilele lui Tapalus, Tar dnd am
venit noT in tara, I-am spus sa-i despagubeasca. El a
zis ea le va plati, dar apol s'a sculat si a fugit la Bra-
§ov. VA rog deci sa le faceti judecatä, ca sa le intoarct
tot ce le-a luat. Cacl mult rat ne-a facut acest om noua
§i oamenilor no§tri ; i pe voi destul v'a suparat. El a
calauzit pe Turd in taxa voastra '); aa om este el. Si
Dumnezet sä va inmultasca anii domniilor voastre.
Pecete de Mel in cearet verde, cm legenda:Apdronuip SAfumi,E; odresa :
bunilor i cinstilitor [prieteni], judejulut Brafovului i tuturor pirgari-
bor. .Arh. No. 458 ; Mu. 3,To. 106.
c. 1488 c. 1490/1495. Pun aceasik scrisoarea in mail din
urma al lul Vlad Calugarul, deoarece la Inceputul domniei Capoth
11 este credincios (vezI arh. No. 149 = clu), Jar intervenirea pe linga
Brasoveni ay ft facut-o atuncl Dragornir al lul Manea, care functiona
ca mare vornic. Cf. Regestele.

15. Staico, logof6tul lui Vlad III CAlugArul.

(1492)

CCXIII.
Prea cinstitilor §i bunilor i Inbitilor notri prie-
teni, judetului §i pirgarilor din Brapv, multA i adinca
inchinaciune aducem domniei voastre. Dupa aceasta,
dat. de §tire domniel voastre ca Dumineca asta ni-a
sosit omul dela Nicopole §i ne spune ca i s'a dat Iara41
lui Ali-beg sangeacul Nicopolei si I-at iesit oamenil
inainte la Nicopole; dar el a ramas indarat i aduna
1) La 1479.

www.dacoromanica.ro
 221

oaste. tar mareleimparat e pe drum si s'a apropiat de

Sofia, lar basalaril t) s'au dus inainte cii ostile, pe Du-
nare in sus spre Smedorovo. Ali-beg cauta sa vt faca
ceva, i mg tern ca nu cumva sa treaca. peste nor, ca
sa va prade. M'am gInclit totusi cum sa slujese cu ctrep-
tate crestinilor; dar sa mi. spuneV nimarui ca. ell v'am
dat de stire, ci paziti-va cum stiti mai bine. Si trimeteti
un om sa. stea linga mine, ca orice veste ne-ar veni, sit
putem mai in grabg si mai lute sd v'o clam de stire.
Dumnezett sa va inmu4asca anii. Am scris in Tirgo-
viste, luna Lai Iunie 23.
Mai micul prieten al domniei voastre
Jupin S t at c o, logofat.
Pecete mica de inel, din a card legendd nu se poate ceti derit
norio*Em]; figura de pe ea tun cap de on, cu cdciuld inaltd ; adresa
prieteniior nte't celor bunT, judeplui ipi'rgarilor dirt Brcuov. Arh. No.
476 ; Mil. No. 10.2.
1492. Imprejurdrile deserise aci se potrivesc cu pregatirile
expeditiel lui Baiazed de la 1492; el pleacdin primdvard si se opreste
vara la Sofia; Ali-beg intrd, spre toamnd in. Transilvania, dar
e bdtut (Zinkeisen. II, p. 502-503). Staico, comisul din 6 August
1431 al lul Basaraba cel Tindr (arh. No.461; Miletie, DR., p. 340; cf.
Stan comis la 1480, ibid., p. 339) e facut logofat de Vlad Calugärul;
II gIsini In aceastd, calitate in documente dela 1 si 5 Iunie 1183 (Ve-
nelin, p. 126; Arh. ist. I, 1, P. 37; MiletiC, p. 340),4 Fevruarie 1138
(arh. stat.); 11 Sept. 1489 (MiletiC, p.341 : gre§. Stanco), 26 Iulie 1490
(Arh. ist. I, 1, P. 6), 3 Sept. 1491 (Venelin, p. 130), 15 lunie 1493
(Miletié, p. 343, unde e numit noleacovtarkTunts) si 22 Iulie 1494 (arh.
No. 5). ti gdsim tot logotat sub Radu IV cel Mare, la 1 August 1496
si la9 Ian.1497 (Miletie, p. 345, 347); e numit mare logofat" in acte
dela 149S, 1499, 1501 (Venelin, p. 134; Mileti, p. 313, 352; cf. si do-
cumentele din 25 Ianuarie 1499 si 13 Dechemvrie 1500 ; arh. stat.) si end
logofat, cind mare logofat in acte dela 1499 (MO. lund,; arh. stat.)
11 Ian. 1500 (arh. stat., app. Rinaniculul XIV,1), 15 Dech, 1501 (arh.
stat. ; aci e numit caogonoAoaarrm = ).o.foNvric), 9 Martie si 19 Innie 1502
(arh. stat.), Noenavrie 1504 (Miletié, P. 354) si 20 Italie 1507 (arh. stat.,
Glavaciocul).

I) Pasii,

www.dacoromanica.ro
222

16. Stan Cortofle§t §i Cruj, trime§ii lui Vlad III

Calugarul la Stefan Bathory.
(c. 1-190-1192)

CCXIV.

tY dati de stire, cloamne, ct ne-ai trimes clomnia

ta la Batar Stefan sa facem pace si bine. Batar Stefan
a trimes la crainl, Tar craTul a trimes pe Bant Eia Mi-
clOus 1) §i pe Chij Paul 2), ca sa ne Intilnim cu Batrir
Stefan; lar Bata" Stefan s'a dus la ei ca sa vorbeasn
de tine; si a adus pace si bine, cum n'a avut nici un
domn din tara rurnineasca afara de Radul voevod 3):
el sInt pe drum 4), i sa tii domnia ta Ca e fara stirea
lui Batar Stefan : asa sa tii iesa ne crezi clomnia ta
pe noT, robii tan. Si sa tiT domnia ta ca este pe voea
domniei tale. Si Dumnezeil sa inmultasca anii domniei
tale. Si ori ce-ti va spune Mogo i Micul 5), sa crezi
domnia ta, cad slut vorbele noastre adevarate.
Si aüisctlitrobiT domniei tale Stan C o r to fles t
§i. Cruj.
Fdrd pecete i fdrci adresci. Arh. No. 522.
c. 1490-1492. Stan Cortofle§t ne e cunoscut dintean do-
cument al luI Vlad Calug'arul dela 1 lnnie 1493, unde e numit CT4H-
41*A Koirro4smui (Venelin. p. 123). Cruj e un Cuts (=Kraus) oarecarv,
pe care Vlad 11 cunotea din timpul petreceril sale in Ardeal,
inainte de a fl domn. Nuruele Crus, Cruz, Crusz se intilneste
foarte des pe la 1478-79, 1185-86 (Rechnungen 1, p. 51, 50, 58 si
112, 117, 12 , 122) O. in primil anl al sec. 16 (ibid., p. 423, 125, 452,
650, 558). Trimeterea lor la Blithory, precum reese din .scrisoare,

I) Orig. R4HIVfHI MHKrhSw, Bánffy Miklos.

2) Orig. ISIOKC riaSA =Kis PM ; dacb, nu cumva KIntiC este o orto-
grafle rea a hal Kynizsy (Kinizsi), celebrul eroil de pe Cimpul Pinel
prietenul intim al lul Stefan Báthory.
3) Cel Frumos.
4) Orig. 34 TOH HST EHMOT.
3) intro §ice adaogat AlOAHM C( = ne rugb.m.
6) Orig. RMHKSA.

www.dacoromanica.ro
 228

avea scopul s6, asigure domnului rumin prietenia Ungurilor pentru

eventualitatea unel esiri din tarb.. Armistitiul Ungariel cu Turcii ex-
phase la 1490, Matel Corvin murise, Turcil se pregatead de fazboih,
iar in tart', Caluglrui nu se simtea sigur i prevedea apropiata sa
cadere, boeril nefiind multAmip de dinsul. Aceasth din uragi causii
explie 5. trimeterea unui strAin §i a unui ne-boer la Báthory ; misih-
nea nu s'a putut intimpla decil inainte de 1492, clod BCithory re-
nunt5. de bun& voe la voevodatul .Ardealului; un an mai tirzhi el
moare. Dup b. caracterele paleografice scrisoarea ar putea fi pusa
la sfir.,itul sec. 15-lea sailla Inceputul sec. 16-lea; este un interesant
model de cursivA veche.

17. Boeril lui Radul IV cel Mare, sub Mihnea I.

(1608-1609)

CCXV.
Cinstitilor nostri frai i bunl prieteni, judetuluf si
celor 12 pirgari din Brasov, cu multä sanatate i cu
dragoste ne inchinam domniei voastre, noi prietenii
domniei voastre: jupin Bad e a vornic i jupin Stroe
vornic i jupin Ivan Calinescul i jupin Cal o ta vis-
tier si jupin V I al cul portar si jupin Du mitru vor-
nic i jupin S toican si jupin Drghici i jupin
Stan 1ogofa i toti cellalti bout' rumini, si dam de
stire domniei voastre: stip: domnia voastra, cum ne-am
jurat cu domnia voastra, ca, daca vom avea cindva vre-o
nevoe si nu vom putea sa raminem in tara, sa avem
loc i hcas la domnia voastrA, i noi i oamenil nostri
ce vor fi cu nol. Deci, sa stie domnia voastra cä ne-a
sosit vremea acum, si am trimes la domnul nostril
Ioja sä ne dea credinta si carte de jurämint, ca sa ve-
nim in pace si slobozi la domnia voastra, cu toti ai
nostri ') i cu averea noastra; si nevo4i-va si domnia
voastra pe linga domnul nostru Ioja sa ne facia isprava ; §i
sä avem si dela domnia voastra credinta si carte
de juramint, c vom yeni in pace si slobozi i vorn
1) Orig. ca gfivkmoi.

www.dacoromanica.ro
224

avea sla i Rica§ la domnia voastrd, cit vom petreee

la domnia voastrã. Si ardsi, end vom voi sit ne in-
toareem in tara noastra saü vom voi S. esirn in altä
parte, sä ne fie slobode si deschise cetdtile i locurile
domniei voastre, ca. sa esim in bund voe, MrL perdere
si fdrä pagubd, orl incotro vom vrea. Iar nol toate cite
le-am jurat cu domnia voastra, le vom tine cit vom fi
in viatd. Si ce va spune omul nostru Ivan, domnia
voastrd sd credeti, cd sint vorbele noastre adevdrate.
Si Dumnezeil sd va bucure pe doinnia voastrã.
Pecetea 114 Ca Iota, cu legenda : t KaAOTN mum guicn<mpk] i ca
figura o.chee; adresa: cinstitilor nos,tri frati i prieteni, judetului i celor
12 pirgari din. Bram,. Ark. No. 532.

1508-1509. Pe cel mal mu1t1 dintre autoril acestel scrisorl II ga-

sim in documentele lui Radu IV cel Mare si ale urmasilor lul: Badea e
la 1501, 1504 si 1605 paharnic, la 1507 vornic ; la 1608 Innie 6, sub
Mihnea, fost vornic (arh. stat., Govora III, 2) ; Stroe e la 1496 si 1501
spatar, la 1498 mare spatar", la 1504 vornic, la 1505 mare vornic,
la 1507 provisor curiae (=mare vornic) ; Ivan Calinescul e citat Mra,
nicl un atribut la 1507 (Iwan Kalinaczki), apol ca stolnic inteun
doe. al lul Mihnea din 19 Iulie 1509 si inteunul dela Vlarluta din
1511 (arh. stat., Cozia II, 1 ; Tismana LV1II, 6) ; Calota e vistier la
1504,1505, 107 (thezaurarius); ramine vistier sub Vladuta 1511 si este
mare vornic gub Neagoe Intro anil 1512-1520 ; Dumitru vornicul e
paharnic la 1496, mare paharnic la 1498 ; Draghicl e citat färä atribut
la .507 ; Stan logofatul e de sigur Staico logofatul din 1490, mare
logofat la 1498, 1499, 1501, 1504 ; pe Stoican i pe Vlalcul portarul
nu.-1 gasesc in doe. lul Rada cel Mare, nici ale urmasilor sal inme-
diatl; nu still daca acest VIalcul e identic cu marele logolat VIalcul
din timpul lul Radu dela Afumatl (doc. din 8 Ian. 1526 ; arh. stat.,
Tismana, netrebnice). Pentru togte acestea, v. MiletiS, DR., p. 345 si urm.,
Engel, Geschichte der Walachey, p. 189, si arh. Brasovulul No. 742.
Boeril se pregateaal sa, fuga, de Mihnea, care in 1509 s'avirseste pri-
null mare macel boeresc, Iorga, Studil i documente III, p. 01.115.

www.dacoromanica.ro
 225

18. Ca loth, mare vornic al lui Basaraba IV Neagoe.

(c. 1512-1520)

CCXVL

Serie jupin Cabo t a, mare vornic, cinstitilor si

bunilor nostri prieteni i vecini de aproape 1), jupinuluf
Beenes Hanas judetuluf i voua color 12 pirgari din
Brasov, si multä sanatate poftesc domniel voastre ea
unor dragl: prietenf. i dupa aceasta, dati de stire dom-
fief voastre despre acest orn al nostru cu nurnele Gro-
zav, ea a venit inaintea noastra si se jelueste ca 1-ati
prins un fecior al lui en numele Coman i 1-ati pus in
temnita, din pricina unub alt fecior anume Stroe, ce
era railfacator. Deci, domnia voastra asa sä stiti, ea
Stroe sta spinzurat sus intr'o furea, i Ira graese dar
domniei voastre: sa nu munciti pe omul nostru in tem-
nita., cad nu ni se pare drept, ci sa-T dati drumul sa
vie la casa lui in tara domnului nostru Basaraba voe-
vod, cad cel pentru care 1-ati prins, acela sta de mult
sus inteun porn oarecare. Sa-1 lasati dar 1.11 pace. Iar
de nu-1 yeti lasa, ci-1 yeti tine, domniel voastre sä nu
va para rail clacd voiri gasi in tara noastra pe cineva
dintre oamenii vostri si-I voin prinde, pentru omul
nostru. Iar daca va fi avind altä treaba, atunci sa-1
trimeteti domnia voastra la nol cu un om al vostru,
si le voitt face judecata dreapta. i Dumnezeti sa va
bucure, amin.
Pecetea rupte ; adresa obicnuita. Arh. No. 483.
La 30 Iulie 1612 Caloth, era mare vornic (arh. Stat., Bistrita
XLVI, 1) ; in aceasa demnitate el e citat aproape in toate documen-
tele emanate dela Neagoe Basaraba intro 1612-20 ; in patru docu-
ments insit din 1521 (3 §i 11 Aprilie, 4 si 14 Julie; arh. stat.) el nu e
pomenit ; in cele dela 4 si 14 lulie mare vOrnic o Udrea (arh. stat.,
Znagov XXXI). Am vazut in alt loc ca el fusese vistierul lui V1adu0,
Mihnea I §i Radu IV cel Mare.

I) Orig. aceA7 CI KAH3H11101.

67832 15

www.dacoromanica.ro
226

19. Lazar, spatar al doilea al lui Basaraba IV

Neagoe.
(1520)

CCX1T11.

Scris-am ea Lazar spatarul cinstitilor i marilor

si bunilor prieteni, judetului i celor 12 pirgari din
Brasov. Daii de stire domniei voastre ea ail venit la
mine Dragoslav i Mihaila din Banestl si mi-ail adus
carte dela Basaraba 1) voevod, ca sa Taal dela oamenii
vostri 1100 aspri pentru dinsii ; atita am si luat, eu cartea
domnuluT nostru, dela oamenii vostri. Apol dam de stire
domnieT voastre pentru pira lor, ca s'aal pirit in Pi-
testi cu Balma§ Hands inaintea domnuluT §i s'aa. apucat
sa mearga la Brasov, sa le faca judecath, ea sä li se pla-
teased,. Dar e12) nu s'a tinut de judecata. Deci el at pus
mina pe un fecior al lui, pe care 1-ati tinut la Banesti. Ye-
nit-a apol Crele 3) Hanas inaintea luT Calota vornicul, Tar
acel fecior a spus inaintea lui Hand§ s, i inaintea vorniculuT,
ca. a avut 120 de oi la oile liii Ghelea, §i a mai avut
2 sumane 3) §i un brill de argint si o ceased.. i stinile5)
le sint la un loc. Si le-atT facut domnia voastra TaräI
judecata si le-ati hotarit sa-si vinza stinile in 6 sapta-
mini ; dar atT intors apoi aitfelill judecata, asa ca dom-
nul nostru s'a miniat. Si DumnezeU sa va bucure.
Fdr4 pecete; adresa: judetuluf i celor 12 pirgari din Brafov.
Arh. No. 490.
1620. in acest an Iohannes Krell, cetatean fruntas din Bra-
sov, a asistat ad nuptias Galathae iudicis curiae domini waywodae
transalpinensis" i 1-a dus un dar 1:n numele orasu1u1 (Quellen I,
p. 280): Galatha e Calota. Lazar era spAtarul al doilea, deoarece mare

') Orig. saczpasA.

2) Balmits.
8) Krell, Krellen.
4) Orig. .R. 40XE ; neobulg. tioxa, turc. 6oh'a Oberkleid" ; cf.
ungur. csuha hainL Miklosich, Tiirk. Elem. I, 42.
5) Orig. pm ; neobulg. mum, MapCita xaa Djuvernua.

www.dacoromanica.ro
 227

spatar, In tot timpul domniel lul Neagoe Basaraba, este Radu.

BahnO,s e pomenit In socotelele Brasovulul la an. 1519: Iohannes
13almoz judex (Quellen 1, p. 20).

2o. Boerii lui Badica Radul.

(1523)

CCXVIII.
Cinstitilor si slavitilor si de Dumnezeu ddruitilor
si bunilor nostri prieteni, judetului si celor 12 pirgari
din Brasov, multd sändtate poftim domniei voastre noi,
top boeril, marl si mid, din tara rumlneasca. i sa vd,
fie stiut domniel voastre: domnia voastrd stiti bine
ce s'a IntImplat cu tara rumIneascd, si cu noT, pAnd ce
a venit dela Poarta Vladislav voevod sä ne fie domn.
Noi am vazut atunci bine ea era Inteles eu Turcii Ca
sd, ne piarzd eapetele i altfel n'am putut si ne min-
tuim de el, ci stiam mai de mult printre nol un ade-
vdrat fecior de domn, pe Radul voevod, i 1-am luat
pe el sä ne fie domn, dupd lege ; §i dela Turci ne de-
derd pace. Deci povatueascd-vd Dumnezeti pe domnia
voasträ, si desi cu domnul nostru voevodul n'ati avut
juramInt si credit*, dar cu nol top ati avut §i jurd-
mint si credintd, si asa ne-am legat si ne-am luat asu-
pra capetelor i sufletelor noastre, cd va fi i el, lin-
preund cu noi, drept si cu dreaptd slujba. sfintei co-
roane si Indltimei sale craiului si domnului nostru In-
bit lanos voevod j tuturor domnilor pin unguresti,
far domniel voastre [va fi] cu prietenie. Dar este acolo
intre voi Radul Yoevod, si pänd, acum, cIt a petrecut el
intre vol, cu stiinta noasträ a tuturor a petrecut, caci
intraseram In minile vrdjmasului Ile gindeam numai
cum avem sd, ne Mintuim de el; dar de clnd am SCA-
pat cu totii i teferi din mInile vrajmasului nostru
§i-am venit si ne-am adunat imprejurul domnului nostru,
care este aid intre noi, si ne-am %cut pace din par-

www.dacoromanica.ro
228

tea Turcilor, noi acum nu mai vrem nici de cum ea

Radul voevod sa petreaca intre voi ; ci scoateti-1 cum
puteti mai lute, Mei cItä vreme va Petrece el acolo, nu
poate fi nici o prietenie intro noi, nici pace intre saracii
din tara inaltimei sale craiului i eel din tara noastra ;
nici drumurile de peste plaiuri nu pot fi slobode, ea
sa se hraneasca saracii. Ci patina vreme vom astepta
asa, i daca vom vedea ca-1 mai tineti printre voi
nu-1 scoateti domnia voastra, s'o stip: ca dad, ati in-
cerca sa va desvinovatiti prin vre-o siretenie vrea
sä ziceti ea e fara §tirea iToastra, asta sa n'o grtil, caci
fara stirea voastra el nu poate face nimic. Daca voiti
insa, voi eel dintii, sa va desfaceti de juramint si de
invoeaM, atunci mice se va intimpla, pacatul sa fie
departe de noi si de Eli nostri. Dar noi vrem sa ne
tinern de juramIntul si de credinta ee am legat impre-
una cu domnia voastra, si nu vrem sa uitam nici odata
binele i osteneala ce ati pus domnia voastra pentru
capetele noastre. De vom vedea ca nu va tinetI de toe-
meala, de juramint si de credinta, nol vom face ce vom
putea. Aceasta sa Ira fie spre stiinta domniei voastre.
SI Dunmezet sa va bucure. Sods in Noemvrie 30.
0 pecete in ceard verde, din a cdrei legendd am putut distinge
cuvintele : clii rIMIT . A RIAHISH AHOPHHIS MINOR ; din numele vornicululpaf
a lipsi patru sait cinci litere, lar din cuvintul dela sfigit trei; lec
tura . . . rdsoe nu este sigurd; s'ar putea ceti nasoR; adresa obici-
nuitd. Arh. No. 567.
1523. Cf. scrisoarea lui Bädica, arh. No. 316 (c.t.x.vI).

CCXIX.
Cinstitilor i slavitilor si de Dumnezeti daruitilor
si bunilor nostri prieteni si frati, judetului
i celor 12
pIrgari din Brasov, multa sanatate poftim domniilor
voastre noi, toti boeril, marl si midi, din tara rumt-
neasca. i dupa aceasta sä va fie stiut domniei voastre:
stiti cum, inainte de vremea aceasta, ni s'a intimplat

www.dacoromanica.ro
 229

nou i arn' runiinestf, ca pentru pacatele noastre cele

grele all intrat intre nol afurisitif.Agareni Turcil cu prada
si robie i taere i risipire de biserici. Nol atunci, cI
eram boeri af tarif ruminesti, n'am voit nicl de cum sa
lásAm ca cinstita i pravoslavnica noastra credinta si
lege crestineasca sa fie calcata in picioare de afurisitil
Turci, ci cu totii ne-am ridicat pe capete i ne-am inchinat
sfintel coroane i inaltimel sale cralului i Tubituldf
nostru domn lanos voevod si domnief voastre ; i cu vointa
luI Dumnezeti i cu norocul domnului nostru Ianos
voevod si al domniilor voastre a dat Dumnezeti i prea-
curata malca a domnuluf si au esit din Ora rusinatf
afurisitii de Tura si ne-at dat domn in Ora rumineasca
pe Vladislav voevod. Nof ne-am Incbinat lui, ca sa ne
fie domn dupa lege. Dar putina vreme am petrecut linga
el si am cunoscut prea bine ca nu era vrednic sa fie
domn, pentruca nu era crestin, ci pagin i nebun i vraj-
mas capetelor noastre. i asa n'am putut sä ne Mintuim
cap etele de el altfelit, decit cä mai de mult cunosteam
pe un adevArat fit de domn, pe Badica Radul voevod,
fit al Jul' Radul voevod si crestin drept credincios,
si 1-am primit pe el sa ne fie dupa lege domn. Si din
ceasul acela 1-am inchinat sfintei coroane si mnàl-
timeT sale craTulul Si fubitului nostru domn Ianos
voevod i tuturor donmilor unguresti i domniel
voastre, ca s fim cu adevarata i credincioasa slujba
si scut din spre taxa pagina. Dar dupa aceea ne-ati
venit la ureche multe vorbe rele despre Radul voevod,
care este 'intre voi, cumea aveV de end sa intratl in
taxa runfineasea si sa facetf zarv i cearta Intre
nol i tam ruMineaSca 1) ; deaceea povatueasca-v
Dumnezetk i prea curata maica a Domnuluf pe dom-
niile voastre, dupa ce ne-ap %cut bine in nevoea noas-
tra, i pentru sufietele voastre, nu stricap aceasta p0-

1) Orig. Ad EWE CE HET1s,KMEHSS H HARPS ti'lliNFIT[H] MEMO HAMH H MEN*

HildWKOH BEMAH.

www.dacoromanica.ro
230

mang, '),ci cum ne-am inchinat dela inceput cu dom-

nul nostru Bildica Radul voevod sfintel coroane pi
inaltimel sale cralului i lui Ianos voevod, tot asa sa
fie si deaci inainte i sa fim cu slujba dreapta domniel
voastre, ca sa ne aparam, nof crestinif, cu totif impotriva
paginilor. Si n'am crezut, 'Ana acum, dar acum yin oam e-
nil nostri si ne spun cu adevarat, ca pe la Craciun va
intra Radul voevod, cu stirea i cu puterea voastra.
Nof de cele ce am intocmit si am jurat odata, de aceste
voim sa ne tinern pant la moarte, i daca yeti rupe
aceasta intoemire i acest juramint, vol stiti ce faceti.
Nol cu top ne vom inchina Tarcilor, i ce are sa fie
apof, departe sa fie de sufietele noastre. Asta s'o $titf.
Si cite va spune omul i fratele nostru, Pervechia 2),
sit credetl domnia voastra, cad sint vorbele noastre
adevarate. Si Dumnezetil sa va bucure. Scris in De-
chemvrie 19.
0 pecete de boer, i ceard verde, din care se distinge numal: t ite
mug.; adresa obidnuitd. Arh. No. 551.
1523.Mclica Radul se instalase in domnie pe la 31 Noem-
vrie 1523; Radul vine impotriva lui din Ardeal pe la sfirsitul lui
Dechemvrie §i-1 la locul la 1 Ianuarie 154. in aceeasl inn& Radica
e omorit de Turci. Iorga, Studii i documente UI, p. mina. Comp.
scrisoarea luiliklica de sub No. cLx.w.

21. Un boer al lui Radul V dela Afumati.

(c. 1521-1525)

CCXX.
Cinstitilor i prea inteleptilor si prea iubitilor mei
parinti mai marl si ce1orla1t1 fratl mai marl, sfetnicilor
pi tuturor boerilor, earl m'atf trimes pe mine la dom-
nul Mehmet-beg, multa sanatate sa aye* dela Dumnezeft,
Tar dela mine totdeauna credinta. Stiti cum m'ati trimes
') Orig. NE pd3RJAHT1 TON nanicr.
2) Orig. (10REK10.

www.dacoromanica.ro
 231

cu temerile voastre zadarnice i neadevarate 1), cad'.

stiti domnia voastn de cite ori m'am lapadat sa merg
cn vorbele voastre la Mehmet-beg i v'am spus, c. vol
vreti sä ma trimeteti, dar pe mine domnul Mehmet-beg are
sa ma opreasca ; IAA astazi asa este, si dela vol del*
un ajutor nu am. Deci va graes i va rog: daca aveti
un Dumnezett i un suflet, nu va mai sfatuiti atita, caci
sfatul in desert va este; ci veniti pana ce vi sint mosiile
intregi i nerisipite, iar rudele Inca nu v'att petit, si
ett cu ele ; cad sa til, pe sfinta Troita i pe sfinta
Vineri, ca moii1e toate vi sint la loc, ca mai nainte,
nimenea din rudele voastre n'a petit ; far daca vreti sa
mai zaboviti, sa titT, pe sfinta Troita, ca voia peri,
far rudele voastre i mosille voastre se vor risipi. Deci,
povatueasca-va Dumnezen, nu mai zaboviti, ci veniti in
graba, pe credinta i pe sufletul meff. Asa sa stiti.
tu, frate Boico i Pirvule i tu Tudore, ginditi-va Si
fie-va mila de copiii mei, si vedeti: de nu mai. tineti
atitia cal, ci alegeti doi din el, lar pe cefla1T vindeti-f
cum yeti putea. Si Dumnezell sa inmultasca anif domniei
voastre, amin. Si iarasi sa tiT, Ca mi-a spus Radulea 2)
banul ca a trimes din noll dupa oaste sa vie, dar sa
tii ca sint vorbe desarte.
Adreqa: cinstiilor i prea inyleptilor boeri, tuturor sfetnicilor
de dincolo de plait. ; pecete de inel, fdrd legendd i cu o figurd ce nu se
distinge lanturit. Ark. No. 620.
c. 1521-25. Autorul scrisoril fusese trimes la Mehemed de
boeril pribegl al lul Radul dela Afumati, carl se allat. la Brasov.
Pirvul si Tudor sint cunoscutil boerl, unul mare ban, altul mare lo-
gofát, carl prin lanuarie thel parAsesc pe Vladislav 111 si trec de
partea lul Raclul. lorga, Studil i documente UI, p. norm. Boico trebue
sft ft fost frate bun cu trimesul si un boer mai mic.

1) Orig. Ch Hd1110H HfHOTORHE H HElitHHE HEHEHH.

2) Orig. 4,013411H4 RAH; pare aft o gresara, in boo de P4Amoia, Radulea. tin
Radul ban de Meheding" cunoastem la 1511 intro sfetnicii lui Vlsidut-a
(arh. No. 7.12), un Radul ban" la 1529 (Hurmuzald XI, p. 853).

www.dacoromanica.ro
232

22, Pirvul, DrághicI §i Radul, boeril lui Radul V

dela Afumati.
(1525)

cxxI.
Cinstitilor i bunilor nostri prietenl si de aproape
vecini, judetului i celor 12 pirgari din Brasov, multa
sanatate poftim domniei voastre eü Pir vul banul
Dr agh Ic I vornicul i R a dul logofatul i ceilaltiboeri.
Si dupa aceasta dam de stire domniei voastre, pentru
cartea si vorbele ce ne-ati trirnes prin credinciosul
domniel: voastre Iuga: noi din toate pe rind am in-
teles de domnul nostru Radul voevod si de partea Tur-
cilor. Si sa stiti domnia voastra ca a dat in sfirsit Dum-
nezetl cum ail dorit si cum s'ail rugat la Dumnezeti
crestinil, Si ne-ati venit oamenii nostri dela domnulnostru
Radul voevod si ne-ati vestit ca, ne-a venit Radul voe-
vod. dela Poarta i e pe cale acum spre tara rumineasa,
foarte bucuros i vesel, ea totl eel ce Tubese credinta
crestineasca. Altfel nu este. Si cele ce va spune dela
noT credinciosul domniei voastre Iuga, domnia voastrb,
in toate sa-1 credeti, cad: gut cuvintele noastre adeva-
rate. Si Dumneze.il sa v bucure pe domnia voastra.
Pecetea lipsefte ; adresa obicinuit5. Arh. No. 561.
1525, Ianuarie sad Fevruarie. Cf. Iorga, Studil §i documente
III, p. .xLvm. La 1526, Ianuarie in 7 Mal in 19, Pirvul e ban,
Dr5ghicl fost vornic, Radul fost logorat (arh. stat., Glavaciocul IV, 3;
Bistrita XXIV, 5). La 1522, Fevruarie 3, Pirvul era ban, Radul vor-
nic si DrAghici paharnic (arh. stat., Argqul XLIV, 6). La 1528, Apri-
lie 21, Pirvul. e mare ban de Craiova, DrAghici fost vornic (arh.
stat.). Iuga e trimes de Bra§oveni in 1523 de mal multe orl in
solie la Vladislav (Quellen I, p. 517, 522-23, 526), la Radul noul voe-
vod" (ibid., p. 529) §i la Radica (p. 530). Asupra soliel din 1525 nu
gNsiro nici o insemnare In socotelele Bra§ovului.

www.dacoromanica.ro
 233

23. Vintilà, fost mare vornic al lui Radul VI Paisie.

(1544)

CCXXIl.
Jucletului din Brasov, jupinului simon, §i lubiplor
mei prieteni, celor 12 pirgari din Brasov, multa sana-
tate si inchinaciune Ira aduce fratele mai mic al dom-
niel voastre Viuti1., lost mare vornic. Si va rog si
cer dela domnia voastrA, ca dela niste frati prea iubiti,
sa faceti pentru mine si sa-mi lasati pe Petru zidarul,
cel care a zidit biserica lui Coressi ), pe cIi oameni
va voi sa Ta cu sine, cad vreati sa-mi fac doua bi-
serial ; si astfelitl mi-am pregatit tot ce-a fost de ne-
voe: si caramida i var i platra. Deci, pentru tot ce-mi
vor luera, eu le voit plati, i, pe deasupra, va voiti purta
multa multamita domniei voastre i voit fi al vostru,
in cele ce veti avea de trebuinta domnia voastra. Ma
voiti sili sa vi se faca voea i vt voiil sluji. i Dum-
nezet sä va inmultasca anii.
Adresa: judepaui din Brafov ci celor 12 pirgari ; scrierea : cursird.
Arh. No. 527.
1514. Vintilh, fost mare vornie" este marele vornic al lul
Radu Paisie din 1535 si 1536, citat ca fost vornic in acte dela 1538
si 1539 (arh. stat., Tismana XL, 1: 24 Aprilie 1538; Mitropolia Bueu-
resti XXXIV, 3: 28 August 1538 ; IvIn5st. Rineaciovul XIII, netreb-
nice: 2 Ian. 1539); el revine ca mare vornie la Mircea Ciobanul
(1545, Mai 30 ; arh. stat., Distrito. II, 2) si figureazA in fruntea listel
de boerl dela 20 Iunie 1517 a acestul domn (arh. stat., Ci1u1n1). Prin
Noemvrie 1547 e omorit de Mircea aorga, in Hurmuzaki XI, p. II.).
Simon, ca,rula se adreseazb. Vintill nu era pe vremea aceasta judet,
al Brasovului; Ii gAsim intilasdat4 la 1553 (Quellen III, p. 251) si apol
la 1563 si 1566 (lista D-lui Stenner); se constath, Irma. Ca la 1543 si 1544
era procurator" al eetatil (Schaffner), un fel de sef al contabilitAtii ora-
sului, cum era mai nainte trillions°, subjudele ; la 1532 era senator
(ibid., p. 282), lar la 1541 juratus" (ibid., p. 123). Din eroare Vin-
MA I-a luat drept judet, si scrisoarea lul e de pus, prin urmare,
in acest an (Quellen III, P. 227; II, p. 655, 656). In adevbz, pe la
1E44 Vintira era fost mare vornie.

') Orig. IVO ECT rpdAHA IMplcoRS 11,PkICHS.

www.dacoromanica.ro
 28/

24. St Anilá, mare vornic al lui Mircea II Ciobanul

(In a 2-a domnie)
(1558)

OCXIll
Dela jupin Stan il a, mare vornic, multa sanatate
judetului din Brasov i tuturor pirgarilor. i va del
de stire ca unor bunt prieteni : stiti bine ca sinteti
prietenii nostri, iar noi a vostri, i deci e mai bine sa
raminem i acum prietenl ; cad stiti bine ca farä Doi
voi nu puteci fi, i ara voastra, taxa Birsen, ftra
tara noastra nu poate. Si astfeliti, aduse Dumnezett
In tart pe acest domn crestin i pe noi pe toti care am
ratacit pe unde ne-a purtat Dumnezett, ca st facem
bine crestinilor i volt, pe care Ira stim crestini. So-
cotiti dar si voi, ca ne grit rudele2) printre voi i ca am
avut nadejde In vol.', fiindca am stiut ca le sinteti prie-
teni ; lasati de acum inainte pe boeri, pe toti 041 sint,
sa se intoarca in bunt voe. Iar noi ne vom sili sa va fim
prieteni cum v'a fost i Radul3) voevod, i Inca si mai
mult ; si trimeteti si vol citiva oameni buni dintre voi
sa vie la domnul nostru la Mircea voevod si la not*, si
yeti vedea singuri; far claca nu yeti avea nevoe de
vorbele noastre, Dumnezeti sa va plateasca4). Si Dum-
nezeil sa va bucure.
Pe,ete verde, eu legenda: f [acii]nai CT4Hlislk MOP [I-1 IHK ; adresa: ju-
delului din Brapv i tuturor plrgarilor. Arh. No. 574.
1558, Ianuarie-Fevruarie.Asupra lul St.ni1, nutnit §i Stänis-
lay, vezi Iorga, in Hurmuzaki XI, p. vii, nota 7. Scrisoarea este dela
inceputul, poate chiar din primele zile ale domniei lui Mircea de a
doua oarA, c4c1 curind dup-a aceea StAnira a fost Mat.

') Orig. spILCUH.

2) Orig. tuAtAtt.
2) Paisie.
4) Orig. m Hive WT Fide.

www.dacoromanica.ro
 235

25. Macarie, mitropolitul Ungrovlahiei.

(1480)

CCXXIV.
Prea sfintitul mitropolit al ,tdril Ungrovlahiei, chir
Macari e. Luminatului i prea puternicului, si chi pu-
lui clomnului met crafului '), i marelui judet de curte 2)
voevod al Ardealului si span al Sacuilor, si domnu-
luf nostru Bata" ,tefan, dela rugatorul lui. Dumnezet
pentru neamul crestinesc i mitropolitul intre crestini,
adinca inchinaciune aducem luminatei tale euviosii, si
aducem multamiri 1111 Dumnezet i milostiviref lumi-
natief sale domnului crafului, far domniel tale multe
laude pentru cuviosia domniel tale, care esti bticuros
de binele ce-1 a1t crestinif pe urma pacif sit nu esti bu-
curos de raul i de Thzmirita crestinilor. Venit-a la au-
zul vladiciel mele ca esti bucuros domnia ta i cu ini-
ma curata SI cu credinta curata Si adevarata catre dom-
nul nostru i fiul domnief tale, catre Basaraba cel Ti-
aIr voevodul ; deci foarte am multamit luf Dumnezet
pentru domnia ta, ca i te-al aratat cu bine, si aT inga-
duit sa alba pace intre sine aceste doua tarf crestine.
Si sa te bucuri domnia ta in pace de marele dar ce
tf-a dat Dumnezet asupra paginilor, cum insusl dom-
nia ta stif. Si apoi, multamim lui Dumnezet i domniei
tale ca te gindestf sa-1 intorcl i pe doamna lui, asis-
derea si pe soli. Decl rugam pe Dumnezet i pe dom-
nia ta cea mare, fa pentru mine aceasta mila i intoarce-f
pe doamna i pe soli, i sa tiT domnia ta ea in acelas
ceas rudele acelor boeri vor fi slobode, pe Dumnezeul
meg si. pe Mintuirea sufletului met. Durnnezet sä in-
multasca anil domnului crahuluf i af domniel tale.
Pecetea perdutd ; adresa: domnalul nostru Bateir Ftefan. A rh.
No. 544:

1) Orig. KanS rocno04a MH Kil gut

2) Orig. u.PARannHimS, ung. udvarbiró, judex curiae.

www.dacoromanica.ro
236

1480.Macarie e citat in sfatul donmese din acest an (Miletiá,

DR., p. 338). Cf. Scrisorile Rif Basaraba cel Tinr si ale boerilor s5.1
Cazan vistierul, Staico comisul i Vinti15, logofalul.

26. Sava, judetul din TIrgovi§te.

(1524)

CCXxv.
Prietenilor mei mai marl si mai batrini si mai
cinstiti, judetului i celor 12 pirgari ') din Brasov, cu
multa sanatate i cu dragoste vi se inchina priete-
nul mai mic al domniei voastre, Sava din Tirg o-
vist e. Si va dati de stire domniei voastre despre acel
eine de Mehemet, cum att taiat pe boerii ce aU fost la el,
anume pe boerul Badica comisul 1-ati taiat noaptea, cind
dormea ; i va dati de stire domniei voastre c mi-a tri-
mes domnul nostru voevodul carte, sa dam colac i sa
ne veselim. Cum mi-a scris mie voevoclul2), asa v'am
scris i eli domniei voastre. Iar ce va grai ornul vostru
Pgru, sa-1 credeti, cad sint vorbele noastre adevarate.
Si Dumnezett sa Ira bucure, amin.
Pecete micd de mci, ca figura' : un cap ; adresa: prietenilor szei rnal
marl ci ctinstip, jude(clui i celor 12 pirgarl din. Brapv. Arh.l\To. 537.
1524, Martie. Vladislav III fu confirmat atunci de Tura.
Sava trebue s fi trimes Brasovenilor si alte serisorl, care nu s'au
ptstrat. Asa, la 1522, Leonard Barlabaszy, voevodul Ardealului, po-
meneste intr'o scrisoare cat% BrasovenI despre stirile ce le aveati
acestia asupra ml Mehmed dela index de Thergowystya" (copie la
Acad. Rom.).

27. Judetul §i pirgarii din Bthila.

(sec. 15-16)

CCX.X.V1.
Prea cinstitilor si de Dumnezeti däruitilor si de
fiece cinste i lauda vrednicilor i fratilor nostri mai
') Orig. noprapom.
2) Vladislav III.

www.dacoromanica.ro
 237

marl, jupinului-judetulul i celor 12 pirgari din Bra-

sov, multa sanatate si inchinaciune aducem domnief
voastre poi, judetul i eel' 12 pIrgarl din Braila.
Si dupa, aceasta dam de stire domniei voastre de lucrul
omulul nostru anume Mihociü Latinetul caruia I-a
cazut, printre vol, o näpaste pe cap; si a auzit ca acele
vorbe le-a facut asupra eapului sat Ivanco CIrceiü. Deci
Mihociti a statut de fata inaintea noastra en Ivanco, iar
Ivanco a tagaduit 2) ca ar fi graft el acele vorbe. Deci
va rugam i cerern dela domnia voastra: Tata s'int patru
cinci ani decInd a venit Minocitt dela Dubrovnic 3) si
s'a dat om domnulul nostru voevodului, si este orasan
§i plateste bir la un loc cu eellalfi oraseni. Altfel nu
se va afla, pe sufletele i pe credinta noastra. Deaceea
va rugam pe domniile voastre sa facet( omulul nos-
tru judecata dreapta, cacl e om drept, i in treaba
aceea el nu vrea sa primeasca nici o invoeala 4). Sa can-
tap' domnia voastra ca sa alba judecata dreapta 5)
*intre vol, i sa se gaseasca omul care I-a pus pe cap
acea napaste, ca sa fie pedepsit 6) si sa nu mai vor-
beasca tot asa despre altii. Aceasta va rugam pe dom-
nia voastra, cacl asa este, pe sufletele i pe eredinta noas-
tra. Altfel nu este, ci cum zicem noi. Si Dumnezeti
sa inmultasea zilele i anif domniel voastre, amin.
Pecetea ruptd ; adresa : cinstitilor 0 de Dumnezeti diiruiilor 0, de
laudd vrednicilor i fratilor noftri mai marl, jupinului-judefidui i celor
12 pt,rgari din Brafov. Scrierea: sec. 15-16. Arh. No. 491.
Un Hans Kercz (CIrceid ?) din Rijnov e pomenit in socotelele
Brasovulul la 1526 (Quellen II, 24), la 1536 §i la 1544 (ibid. III, p. 20,

1) Italianul. in doe. ungur. din sec. 11 §i 15 Italienil sint nu-

miçi
3) Orig. pant Exsg, ItA lo"aligi" In doe. noastre yacht; 5.Bam,ax
61,X1 In bulg.=thgaduesc, 0TIMIgaI0 (Djuveinua, p. 2478).
3) Ragusa.
4) Orig. 6 TOFI pdEOTE WH HI XTIT SAOMHTH.
6) Orig. /WE SdKOH H cSA, ea si In frasa precedent&
6) Orig. A4 HM CI StIHHHT CKQHMAS.

www.dacoromanica.ro
238

75). Scrisoarea pirgarilor din Baila e de sigur dela.sfirsitul sec.

15 sail inceputul sec. 16-lea. Ea e foarte pretioas 5. prin arMarea mo-
dului cum se indigenail strAinil in tara rumineasch, din cele mai
vechl timpurI.

28. Scrisoarea unui Turc.

(1480-81)

CCXXV11.
Serie Tur cul,
Voila pirgarilor din Brasov. VA dag aci de stire
pentru luerul ce am avut cu omul vostru, anume Stem.
din FAgaras, and ne-am inteles amIndoI sA-1 adue fe-
meea dela Nicopol, Tar el mi-a dat 40 florini, si am pus
some de-o lunA, CA daca, nu-T void aduce femeea intr'o
lunA, el sa-sT. Ta ceT 40 florinI dela Talaba ; el stie bine
ea Talaba mi-e dator, cAcT si lul I-am scos capul i fe-
meea i eopiil dela Turci. Iar and ne-am tocmit, RA-
dila nu era acolo, si nu mi-e dator cu nimica, nici et
1111; pe sufletul meg i pe credinta mea i pe legea mea.
Daca ti se face strimbAtate, du-te la voevodul rumi-
nese.
Iar noi, Cimpulungenii, sintem martorT pentru RA-
dila ca n'are nici o treabA cu acestI oamenl. Si Dum-
nezeg sa vA bucure 1).
Rind pecete ci fdrd adresd. Scrierea : sfirgitul sec. 15 sail incepu-
tul sec. 16. Anh. 11To. 482 ; Mil, No. 107.
1480-1481. Raclin, este cel despre care vorbe§te Basaraba
cel TinAr in scrisoarea sa ata Brasoveni din 14 Aprilie 1480-81.
Cf. arh. No. 96 (Regestele) §i Rechnungen I, p. 280 : Radilla de Com-
polong, la 1500.

') Ed. acestei scrisori la Mil, are multe gresell; iat cele mai
insemnate, gar b. de cele ortografIce: ninumT, M. wx; CI TO 3HdE, M.
Kt TO 3HdE j d KIAd el Broom-1)0o, M. ,,d KH Ad" j ai pdAHA4 Ad HE HMA, M. 34
PdAH Ad HI HAM Dup.& ad EAHH Auc(e)u,k urmeaz a. in orig. cuviutele ce
lipsesc la Mil.: ago itS HE AOHECIM 5SEH4 34 Win diECEHIs.

www.dacoromanica.ro
 239

29. Un contract de cumparatura.,

(see. 16)

CGXKVIII.

Sa se stie cum s'aU tocmit Dumitru si. Volcul din

Rimnie cu Iacov si cu Tams si eu Miha, si s'at toc-
mit sa aduca Hun, 40 de map, si maja s'o plateasca, cu
8 florin]: si. jumatate, asa ca jumatate de marfa sa le-o
plateasca end vor aduce rim., iar jumatate de marfa
sa le-o plateasca, peste 6 saptaininf ; Tar daca vor avea
IAA el' 9 sa plateasca odata tot, daca le vor aduce
lin& I111-1 Rtp Ai nt; CE [op up-rk AE mourrS, rit risF M 4111"
(--= 40 florini).
Pecete mica de inel, cu cruce in mijloc. Scrierea: sec. 16. Arh.
No. 471; Mil. No. 109.

1) Orig. tuns, Mil. iTv NH. - Orig. mai are r10/108111-14 §1 XOKET, iiiu
FISAORHI-14 0. sopT.

www.dacoromanica.ro
 REGESTE

67332 16

www.dacoromanica.ro
 I. Sotisori dommti.

1. Basaraba II cel Bätrin (Laiot) *).

I.

Basaraba voevod i domn" scrie Brasovenilor

pentru niste saracl al sal, Neacsul i Ilie, earl trecind
prin Bran, porcalabif" de acolo le-au luat SOO de bo-
gash .c. soracni" ; sä li le dea indärät.
Fdrd loc ci datd; monogram ; pecete mijlocie, cu legenda : t iwiu
-- Arh. No. 53.
E4C4pilE4 R016ROAd MACTY10 EiK11610.

C. 1471-1476.

Trimete in misiune la Brasoveni pe credinciosul

sa-d. boer jupin Horga msna[Ha] Kopra".
Fdrd loc fi data' ; monogram; pecete mijlocie, cu legenda: t AVM
Arh. No. 56.
s4c4p4s4 HOI6HO4 MATIFO Ka5le10. Scrierea: sec. 15.
c. 1474-1476.

instiinteazat pe Brasoveni ca. trimete in misiune

la el pe jupin Tudor si pe jupin Negre vistierul ; ce
se va vorbi intre noi, sa, fie hotarit". Fevruarie 1.
*) Anil de domnie al fiecarui voevod s5. se caute la Documente.

www.dacoromanica.ro
244

Monogram ; pecete ?tearsd. Titlul : Zo Basaraba voevoci i domn al

Wit Ungrovlahiel". Scrierea sec. 15. Arh. No. 54.
c. 1476. Cf. Tudor logoratul" §i Manea Negrul" In doc. din 4
Iulie 1476 (Venelin, p. 118). Asupra lul Tudor vezi nota dela No.
cmv.

IV.

Serie Brasovenilor cã trimete in solie la dinsii

pe Badea vornicul i pe Draghici spritarul.
Ftlrei loc §i data ; monogram ; pecete mijlocie, foarte bine pastratd,
ci legenda : f IWHIs Eacapaga 8016KOM mAnIK> safirero. Arh. No. 123.
c. 1477. Cf. Badea vistierul" la 4 lulie 1476 (Venelin, p. 118) si
Ap4req] Intr'un doe. dela 1 Iunie 1175 (arh. stat.; foarte deteriorat ;
atributul dura, Apars9 este §ters de tot).

V.
Serie Brasovenilor ea a petrecut cu cinste pe
solul (nor<micapk) craiului si ca trimete la el in solie pe
boerul Vintilä stolnicul. Septemvrie 13.
Monogram ; pecetea tearsd. Arh. No. 122.
1477. Vintil stolnicul este prob. acela§ cn Vintira marele
logofft din 3 Aprilie 1480-1481 (Venelin, p. 111) §i din 6 August
1481 (Miletié, DR., p. 310). Prin lulie trimesesea si Brasovena o
solie la Basaraba.

2. Basaraba III cel Tinar (Tepelus).

VI.
Io Basaraba cel Tina& scrie Brasovenilor cä s'a
trudit pe linga Ali-beg, ca sä nu-1 mai jefueascä, dar
sa credep, ca [ce putem], nu putem cu vitejia, ci cu
daruri, din ce putem da dela noi". Le cere sa tr.--
mega citiva pirgari buni la dinsul, pe credinca lui; ne-
gustorii i oamenii pot veni In tarä in liniste i pe
toate drumurile. II roaga in sfirsit s creadA ceea ce
le va relata omul lor Leuca AESIth".

www.dacoromanica.ro
 245

Fara loc i datd ; monogram gird mnap1"; pecetea tearsd. Arh.

No. 100.
1479. Dup5, expeditiadin Ardeal. Ali-beg, care sclipase cu fuga,
petrecea, se vede, In primele zile du,p5, desastru, in tara rumineascli.
Cf. Fessler III, p. 134.

VII.

Io Tinarul Basaraba, voevod i domn al intregii

tail a Ungrovlahiei" scrie Brasovenilor ca. nu poate
trimete acum pe oameniI sal la Batar Istvan, avInd Inca
prea multT dusmani ; II roaga Insa, sa trimeata un om
al bor la clinsul i sa-I scoata salvconduct pentru oamenii
sal; sa mearga insä cu omul lor si Gaspar, care posecle
instruqiile sale.
Fdrd loc i datd ; monogram; pecetea §tearsd. Arh. No. 87.
1479. titre 1475-1500 se pomenesc o sunA, de Gaspar1
(Caspar, Casper) In registrele de contributil ale Bra§ovulul ; mai
aproape de Basaraba eel Tin'ar este eel dela 1486, 1487, 1489 si 1496
(Quellen 111, p. 647, 737, 710). Ar putea s fie i unul din eel dol
Ga§par1 pomenit1 In scrisoarea lul Vlad Tepe§ din 6 Sept. 1456 (copie
la Acad. Rom.).

VIII.

Serie Brasovenilor cä afacerea cu Turcii a

sfirsit-o (HilHOAHHil) ; se roaga deei sa nu-1 mal poarte cu
vorba i ui nu-I maI faca scandal" ; Imparatul" I-a dat voe
sa faca pace veclnica cu taxa crainhil säü i nu pentru
nasul lui LaIot am facut, ci pentru crestinl" (He HapaAv
HOC AcIHWTOli SLIFIIIHK, uS napaAl rpreimicTKo). I-a trimes i seri-
sorI Imparatul, din care pe una le-a trimes-o i lor mai
nainte, *far alta I-a sosit acum pentru lucrul acela".
De vor pace intre el i dInsul, atunel sa rusineze pe
vrajmasul saU, 'far lucrurile ce le are la dInsii sa nu i
se piarza. De Turd.' sa n'aIba nici o grije ; a asezat el
pace cu diniT. Cere raspuns, ca sa stie de ce sa opreasca
pe Turd. sa w,o ut actlipT14TH TSVI,14" ; va astepta ras-

www.dacoromanica.ro
246

punsul cincl sase zile. I roaga in sfirsit sa trimeata

un om cu solil sal la Bath. Istvan.
Fara loc 0 data ; monogram ; pecete mijlocie, stearsd. Seri-
erea : o cursivd interesantd.Arh. No. 795.
1179-1480.

IX.
Trimete in misiune la doamna sa Maria pe Iuga
pe Mos.

- FarArk. No.
loc §i data ; fard pecete ; monogram ; adresa :
92.
roctioaw M4-

1179-1480.

X.
Trimete In misiune la dpamna sa Maria pe
Dragomir.
Fara loc i data ; monogram fard AttuAT ; pecetea ruptd ; adresa :
rocnowo MpIH. Ttbul: Io rindrul Basaraba". Arh. No. 94.
1179-1480.

Xl.
Cere dela Brasoveni salvconduct pentru negus-
toril sal ; in schimb, le va da si el negustorilor lor.
Fara los fi data ; monogram fdra AmaAY. Titlul :
fhlga ROVIO4 H rHk". - Arh. No. 97. UV- Riled-

1479-1480.

XII.
Basaraba cel Tina& scrie doamnel Maria ca a
trirnes pe Petru in misiune la dinsa.
Fara Zoo si data ; monogram ; adresa : rocnomm mapTe.Arh. No. 58.
c. 1480. Cf. No. cm.

www.dacoromanica.ro
 247

XIII.
instiinteaza pe Brasoveni ca trimete in misiune
pe jupin Albu onsk. Scris in Poiana Jiului or 110131111t1
MA", Mai 14".
Monogram ; pecetea qtearsa. Arh. No. 91.
c. 1480. Albu spâtarul e citat inteun document din acest an
(Mil., DR., p. 339).

XIV.
Trimete in misiune la BrasovenI pe Neagu wkr"
[vornieul], creclinciosul i cinstitul i marele nostru
boer jupin Neagu".
Fara loc §i, data; monogram PIM' mAdAY; pecetea stricata. Arh.
No. 98.
1480. Cf. scrisorile lui Neagu, arh. No. 570 si 575 (=-- cum
si my).

XV.
Serie Brasovenilor cá daca voesc pace de-aci
inainte", sa-s1 trimeata oamenif lor sã trateze, dar sa
trimeata oamen1 bunl", nu ca eel. de pana atuncl.
Fara loc fi data ; monogram fara timaM"; pecetea ftearsa. Titlul :
lo Tinarul Basaraba voevod". Arh. No. 82.
1480.

XVI.
Cere Brasovenilor sa dea pace" popii Ivan si
fiilor luf i sa le intoarca tot ce le-at luat. Cu Braso-
venil" el vrea sä alba pace ; dar cu Zirnestil" i cu To-
harml nicI odata, us (IS 118CTHT IMCEPAA CltC 11,1011 IalCOCTH
1111X po,e," = ei voitt stirpi totdeauna cu puterile mele
neamul lor.
Fara loc i data ; monogram; pecetea tearsd. Arh. No. 83.
1480.

www.dacoromanica.ro
218

XVII.
Serie Brasovenilor ca parintele sag in sfintul
duh" Petritä a murit si a lasat cu limba de moarte ca
dinsul (domnul) si ginerele sag Andrea amp*" sa-I
plateasca datoriile ; trimete deci pe Andrea la Brasov
sä Ta In primire tot ce avea Petrita acolo : dela un Paul"
300 florinf, i niste scule lasate zalog la Mos Mechel"
(Clos Michel) ; sa le pretueasca ei, si le va rascumpara
dinsul.
Fard loc i data ; monogram fdrd Amor ; pecete mijlocie, ftearscl.
Arh. No. 85 ; Mileti6, Novi grqmoti, No. 95.
c. 1480-1481. Mechel Clos (Closz, Closch, Klosch) era cetlitean
in Brasov inainte de 1486; flul sIa Iorg e pomenit in registrele de
contributie ale orasulul intro anil 1486-97. Quellen UI, p. 749, 751,
756. Paul e pomenit in acelas timp; ibid., p. 719. Cf. arh. No. 74.

XVIII.
instiinteazA pe Brasoveni ca trimete la el' in
misiune pe boerul Staico.
Fara bc si data ; monogram ; pecete mijlocie, ftearsd. .Arh. No.
73 ; Mileti6, Novi gramoti, No. 90.
c. 1480-1181. Stalco e comis la 1481 (Miletié, DR., p. 340,
uncle e tiphrit gresit CT4NK0).

XIX.
Serie judetului domnului sag craiului" c ne-
gustorii Brasovenf pot veni cu marfa in tara sa §i
vice-versa, chiar daca ar fi razmiritä pasmtroc".
Fdrd loc i datd ; monogram fdrd Wad:0'; pecete mijlocie, ftearsd.
Titlul Io Tindrul Basaraba voevod i dome. Arh. No. 75.
1480, lama, dud Tepelus chiam'a in ajutor pe Turd, sail 1481.

XX.
Serie Brasovenilor pentru Radila pamink", Ca-
rufa i se confiscase niste marfa, roaga sa f-o dea

www.dacoromanica.ro
 249

indarat; omul ce se crede pAgubit de Rädi la sa vie sit

stea inaintea sa cu Turcul rh TSptamoal". Aprilie 14,
S rpaA nSKSpFtp".
Monogram; pecete mijlocie, ruptd in doud: se mai citesc cuvintele:
w [Rac]apas[a]
HOEHOM MATTA . ; adresa lipsefte. Arh. No. 96.
118J-1481. Cf. arh. No. 482, (=:ccxxvii).

XXL
maaAT NW sacapasa` scrie Bravvenilor despre omul
sãü FIETOHltH WT Tplirompe`, care avea ni§te marfa de-
pusa la un om de-al lor ; ,,ASaViTpS &Stymie a desfacut
insa pecetea dornneasca dela camard, a luat marfa §i
a zalogit-o la un altul. Daca rwr'prigH" II este dator, sa
vie sa stea amindoi de Ltd inaintea sa, dar marfa sit
nu i se risipeasca.
Fara loc ci data ; monogram; pecete mijlocie, ftearsd. Arh. No.
74 ; Miletie, Novi gramoti, No. 91, cu citeva grefeli ortografice, cu Ta in loc
de a (p. 86, fir 4), /MUMMA in loc de AS p43H441Ho1 fi AMIN dela sfirfit 16-
sat afar&
1479-1481. Cf. No. arh. 85, posterior acestnia.

XXII.
in§tiinterrza pe BrasovenI c1 trimete la el' i la
,R111411Z0H110A" pe Oprea gramaticul §i cere salvconduct
pentru dinsul.
Fara loc fi data ; monogram. Arh. No. 77.
1470-1481.

XX".
in§tii*aza pe Brasoveni ca trimete in misiune
la dinif pe sluga sa Ivan.
Fara loc fi data ; monogram ; pecetea itearsa. Arh. No. 78.
.1479-1481.

www.dacoromanica.ro
250

XXIV.
in;itiinteazd pe Braoveni ed. trimete Ia dinsii o
sluga a sa in misiune.
Fara. loc 0 data; monogram fara Aind,v; pecetea lipsefte ; cerneala
albastrue, ce bate in verde. Titlul: To Basaraba eel Tin& voevod
domn". Arh. No. 79.
1479-1481.

XXV.
intii*azd pe BraovenI c trimete in misiune
la din§il pe Dan §i pe Vilcea KAIttle
Fara loc 0 data; monogram ; pecetea rupta; adresa :
nfirarreAem
rocnoArra4 MH. - Arh. No. 80.
1479-1481.

XXVI.
Mu4arnete Brasovenilor ca I-ail prins ni§te
hog de cal.
Fara loc i data ; monogram ; pecetea stearsa. Judetul Braqovului
e numit in scrisoare cAmn-t. ewes. Arh. No. 81.
1479-1481.

XXVII.
Asigurd pe Brasovera ci negustoril lor pot veni
cu marfa fdrä nicl o grije, chiar daca, e rAzmiritd ; pe
el aceasta nu-i atinge. Dc i se va inampla cuiva vre-o
pagubd, o va plati el insu§1.
Fara loc i data ; monogram ; pecete mijlocie, ca la No. 80 0, 81.
Arh. No.- 104.
1470 sat 1481.

www.dacoromanica.ro
 251

3. Vlad III Calugárul.

lxvm.
Vlad vv. scrie Brasovenilor pentru un maistor"
al sat care va merge la Brasov sa-§I cumpere cele
trebuincioase pentru maistoria" sa.
Fars loc i datd ; monogram. Lapel scriere : a doua jumatate
a sec. 15. Arh. No. 151.

XXIX.
Serie Brasovenilor pentru un sarac al saft Stroe,
care §1."-a cumparat un cal, si-a platit vama si totusl nu
vor sa-I dea drumul; calul se alb, la Igi Ones din Sad-
cele Hl'H WHEW WT rh,NHEAE" ; amenintä cä de nu 1-1 vor
da, va lua cincl sail mai multi dela oamenif lor.
Fdrd loc fi datii; monogram foarte qters ; pecetea stricatd. Serie-
rea : sfirfitul sec. 15, cursivd. Arh. No. 182.

XXX.
Se roaga de Brasoveni sa lase pe popa Coman
si pe Radul sa vie la d'Insul, caci vrea sä le mu4a-
measca pentru binele ce a avut dela el'.
Fara' toe i datd ; monogram. Scrierea : sfiqitul sec. 15 sad
incep. sec. 16. Pecetea ca la No. arh. 138, 153, 155, 160, 203, toate
dela Vlad Calugdruk Arh. No. 194.

XXXI.
Roaga pe BravvenI sa intervina pe 1Ing Iancn
ea sa dea indarat tref cal si nista smile ale boerului
sail MInzea.
Fara loc 2i datd ; fart pecete ; monogram. Arh. No. 197.
Iancü (ung. Janko) era un &amid din S5,cele. La 1626 se po-
menesc un Zakalosch lanko in Turchq i un Ianko Iorg in Tatraug
(spre ost de Bra§ov). Quellen I, p. 681, 686.

www.dacoromanica.ro
252

XXXII.
Trimete in misiune 1 Brasoveni pe Hands, ju-
deVIal din Rijnov *A10101) WT P&MH011u.
Fdrd loc i datd monogram ; pecete identicd c cea dela No. arh.
153, 160, 199 (=cxx, cxxvif, cxxf).Arh. No. 203.

XXXIII.
Serie Brasovenilor pentru niste datorii ce are la
dinsii llumitru Volata si nu i se plateste nici un ban,
desi asteapta de 55 de ani .HE. ETAHHE".
Fdrd loc ci datd ; monogram ; pecetea ruptd. Scrierea : sfirgitul
sec. 15. Ark No. 213.
Nici una din scrisorile lui Vlad Ca1ugaru1, resumate aci, nu
poate fi datata, mai precis; ele trebnese puse toate intro 1482-1495.
Pentru cea din urma cf. arh. No. 139 (.= cxxiv).

4. Radul IV cel Mare.

XXXIV.
Rad ul vv. se roaga de Brasoveni sa-I fie prieteni, cum
aU fost si tatalui säü, ccI i el le este prieten: le cere
sa-I cumpere un cal sur npse , mare, frumos i cu
hamuri bune t;1-1111,1fil Aospe, macar sa coste 100 fi.; de
nu vor gasi unul sur, sa-i trimeatä i un altul, numal
bun sa fie: aceasta prin sluga sa, jupin Benalec, pe
care Brasovenii sa-1 creacla in toate cite le va spune.
Fdrd loc i datd ; monogram. Scrierea : sec. 15 16. .Arh.
No. 251.
c. 1496. Cf. No. arh. 267, pag. urmatoare.

XXXV.
Radul, voevod i domn al Intregil är1 rumi-
nesti."" (iCKCEH BEMAH HiltHIJKOH) asigura pe Brasoveni. ca le
va fi prieten, cum le-a fost i raposatul sau tata Io

www.dacoromanica.ro
 253

Vlad voevod", i ca doreste ca facatoril de rele sa fie

pedepsitl cum. se cuvine, i dintr'o parte si dintr'alta.
Fara boc i datd; monogram; pecete pehirtie (oftie, Oblatensiegel),
cu legenda: t 1W PdASAK BOIROAd MHAOC11/0 KOHMIO H rocnommk. Scrierea : sec.
15. Arh. .No. 257.
c. 1406.

XXXVL
Io Radult voevod si domn rumin" (r141x 1344U1KH)
cere dela Brasoveni sa dea drumul unor oameni pe
care-i prinsesera el la podurile dela Oratii Ha ASOCTOHE
8 wpaTe", pentruca ar fi stricat podurile; acei oameni
nu grit rat% ci grit slugile sale credincioase. $i eti sint
sluga sfintel coroane si a inaltimel sale cralulul i prie-
ten al vostru". Tirgoviste, lanuarie 31.
_Monogram ; pecetea lipsete. Scrierea : sfir§itul sec 15 safe in
ceputul sec. 16. Arh. No. 266.
c. 1406.

XXXVIL
instiinteaza pe Brasovenl CA a trimes pe Ma-
nea sa-i aduca tirI dela cralul si dela voevodul Ar-
dealulul si dela solif sal" (sa pAsoTS rtlaC0110A1 W'r !Witt
ar dori
H WT 11014HOM apAEACK0A18 H WT HALIJH noKmicapu);
sa stie daea cralul vrea sa lerneze in Ardeal sati ba ;
pe linga aceasta, Manea are sa cumpere si niste luerurf
pentru dInsul. li roaga sa creada cele ce le va spune
omul son.
Faa loc. 0 data ; monogram ; pecetea ruptd. Scrierea : sfir0tul
sec. 15, asemandtoare cu cea dela No. 251. Arh. No. 267.
1496. in acest an se afla la Sibiii un Benedictus nuntius
vayvodao transalpinensis" (Rechnungen I, p. 209). Manea fu trimes prob.
tot in 1496. in acelas an raspund i Unguril soliol lui Radu (Scri-
soarea lui Bartolomel Dragfy chtra Brasoveni din 21 Oct. 1496 ; co-
pie la Acad. Rom.). Benedictus-Benedec mai implinise o misiune la
Martie 1495, end socotelele Sibiului ne semualeaza in oral pe Bene-

www.dacoromanica.ro
054

dietus nuntius vaivodae transalpinensis ad majestatem regiam" (Rech-

nungen I, p. 184).

XXXVIII.
Trimete In misiune la Brasoveni pe sluga sa
At.
Fara loc i datei ; monogram ; pecete mjbocie, cu legenda : 4 la
soap este pecetea lul Vlad Calugarul,
HOEHOM MHAOCTIK> sasIao H rOCTIOAHHk :
tatal i predecesorul 124 Radul IV cel Mare. Arh. No. 268.
1496. Evident din primele zile ale domniel. Cf. un alt eas de
pecete str5Ank la No. arh. 43 =Regeste LIV. Radea poate fi Badea.
paharnicul din 1501 (Miletiá, DR., p. 330).

XXXIX.
Radul, voevod i domn al tarii ungrovlahe" cere
dela Brasoveni sa dea drumul unui sirornah" Drago-
mir, caruia i se confiscase un cal si tot ce avea la dIn-
sul.
Ford loc 0, data ; monogram; pecetea stricata. Scrierea: sfirOtul
sec. 15 scat inceputul sec. 16. .Arh. No. 224.
c. 1503. Dragomir e poate unul din eel trel en acest nume,
citatl in socotelele Brmovu1u1 la 1503 ea originarl din Buz'ail, Pite01 §i
Tirg§or. Quellen I, p. 11, 33, 36.

XL.
Serie Brasovenilor de un siromah" Stanis-
lav, care si-a fost luat o sluga. dela Brasov ca sa-1 in-
vete limba" (Aa ra HASql-IT faliK); acesta a fugit insa dela
stapinul sail, s'a turcit la Hirsova si nu vrea sa se mai
intoarca, cu toate staruh4ele sale si ale lui Stanislav
pe tinga subasa de Hirsova". Sa nu se pue deci vina
pe siromahul sati Stanislay.
Fara boc i data ; monogram. Scrierea: sec. 15-16. Arh.
No. 229.
e. 1503. Un Stanislav de Thorschor" e pomenit in socotelele
Bra§ovului la acest an. Quellen I, p. 55.

www.dacoromanica.ro
 255

XLI.
Serie Brasovenilor ca pilrcalabul din Bran a
confiscat lul Costea din Tirgoviste 20 de obez1 de fier
(.K. WREAE MEM*, dupl ee le platise de vama : daca vor
opri el flerul, dInsul va opri alte marfurl de-ale lor.
I s'aU plins si alT saracl, ea ail mare zabava" la Bran.
Fara loc i data ; monogram ; pecetea rupta. Scrierea sfirOtul sec.
15. Ark No. 283.
c. 1O3. Un Kosta Urla de Thargovistia" e pornenit ea ne-
gustor in socotelele Brasovulu1 la 1503. Quellen I, p. 72. C scrisoa-
rea cu No.