Sunteți pe pagina 1din 5

III.

Barem de evaluare a conținutului site-urilor privind cancerul colo-rectal


Capitolele Noţiuni de evaluat
Definitie si 1. 1.1 Cancerul colo-rectal este un tip de cancer care apare in colon sau
epidemiologie rect.

2. 1.2 Cancerul incepe atunci cand celulele corpului incep sa creasca


necontrolat.
3. 1.3 Cancerele colo-rectale reprezintă 15% din toate cancerele umane
(locul doi în lume, al treilea în România la ambele sexe), cu rate crescute de
morbiditate (aproximativ 3.5 milioane cazuri anual) şi mortalitate (circa
400000 pe an). Incidenţa cancerelor colo-rectale în Europa este 58/100000
locuitori/an, iar mortalitatea de 30/100000 locuitori/an.

4. 1.4 În România, frecvenţa cancerelor colo-rectale este în creştere rapidă


(dublarea incidenţei şi mortalităţii în ultimii 20 de ani), atingând în 2000 o
incidenţă de 17.74/100000 locuitori/an, care situează România printre ţările
cu frecvenţă medie a acestui cancer.
Simptomele 5. 2.1 Cancerul colo-rectal poate sa nu cauzeze simptome la început (poate
fi asimptomatic timp de cativa ani)

6. 2.2 Daca apar simptome acestea ar putea include:


O schimbare a tranzitului intestinal precum diareea, constipatia sau
modificări ale calibrului materiilor fecale, simptome care dureaza mai
multe zile;
Sangerare rectala cu sange rosu aprins;
Sange in scaun;
Crampe sau durere abdominala;
Slabiciune si oboseala;
Slabire in greutate nedorita.
7. 2.3 Cancerele colo-rectale pot uneori sangera in tractul digestiv.
Cateodata sangele poate fi observat in scaun sau il poate face mai inchis la
culoare dar de cele mai multe ori acesta arata normal.In timp, pierderea de
sange se acumuleaza si poate sa apara anemia. Cateodata primul semn al
unui cancer colo-rectal este un test de sange care arata un numar redus de
hematii(anemia).
8. 2.4 Multe dintre aceste simptome pot fi cauzate de alte boli in afara de
cancerul colo-rectal cum ar fi: infectii, hemoroizi sau sindrom de intestin
iritabil(afectiune a tractului digestiv).
9. 2.5 Diagnosticul se realizeaza pe baza:
Anamnezei (Discutie cu pacientul referitoare la boala), tuşeu rectal(la
femei: examen ginecologic),colon: colonoscopie(examen care permite
vizualizarea intestinului gros cu ajutorul unui instrument) - rect:
rectoscopie -confirmate prin biopsie(prelevare de mic tesut pentru a fi
examinat la microscop), Echografie abdomino-pelvină - Examen CT
abdomino-pelvin, Radiografie toracică, Markeri tumorali (markeri specifici
pentru cancer) Hemoleucograma completă(teste de sange), testele de
coagulare, Probe hepatice şi renale(analize pentru ficat si rinichi)
Cauzele si 10. 3.1 Factori de risc nemodificabili:
factori de risc a) varsta
b) fondul genetic
c) istoric familial
d) diabet tip 2
e) rasa
f) profilul etnic
11. 3.2 Factori de risc modificabili
a) obezitatea
b) sedentarismul
c) unele tipuri de diete(consumul de carne rosie si procesata)
d) fumatul
e) consumul cronic de alcool

12. 3.3 Factori de risc neclari


a) munca in ture de noapte
b) tratament anterior pentru alte tipuri de cancere
Evolutie , 13. 4.1 Cancerul colorectal are de obicei o evolutie lenta, deseori fiind
prognostic, necesari mai multi ani ca tumora sa fie suficient de mare pentru a produce
complicatii. simptome clinice. In cazul in care nu este diagnosticat si tratat, cancerul
colorectal poate invada tesuturile si organele invecinate si poate de asemenea
determina metastaze.
14. 4.2 Prognosticul (evolutia pe termen lung), al cancerului colorectal
depinde de localizarea si dimensiunea tumorii. Majoritatea expertilor oncologi
folosesc termenul de prognostic la 5 ani (cate procente din persoanele cu
cancer colorectal supravietuiesc peste 5 ani din momentul diagnosticului). Nu
trebuie totusi sa se uite ca aceste cifre pot fi in unele cazuri doar orientative si
nu se poate cunoaste cu exactitate evolutia fiecarui caz in parte.
15. 4.3 Rata supravietuirii la 5 ani in cazul persoanelor cu cancer colorectal,
este de:
- 90%, sau mai mult daca diagnosticul este precoce si este astfel tratat
inaintea aparitiei determinarilor secundare (tumora localizata strict la nivelul
intestinului)
- 67%, daca tumora s-a extins la nivelul ganglionilor limfatici adiacenti sau a
organelor invecinate
- 10%, daca tumora s-a raspandit la nivelul ficatului, plamanilor sau oaselor
(metastaze la distanta).
16. 4.4 Circa 50% din pacienţii cu cancer colo-rectal mor datorită acestei
neoplazii; boala este operabilă în 80% din cazuri, dar 35% dintre aceştia se
prezintă cu recidive la distanţă.
Preventie 17. 5.1 Nu există o metoda garantata de a preveni cancerul colo-rectal.
Totusi sunt anumite lucruri care pot ajuta la scaderea riscului cum ar fi
schimbarea factorilor de risc controlabili (prevenire primara).
18. 5.2 Screening pentru cancer colo-rectal:
Screening reprezinta cautarea cancerului sau a celulelor pre-canceroase in
oameni care nu prezinta simptomele bolii.
De la prima celula anormala care se transforma in polipi dureaza
aproximativ 15 ani pana la aparitia unui cancer. Cu un screening regulat in
acest interval polipii ar putea fi identificati si inlaturati.
Screeningul este recomandat persoanelor in varsta de peste 50 ani pentru
persoane care nu sunt la risc crescut pentru a dezvolta un cancer colo-
rectal. Persoanele cu risc crescut cum ar fi cele cu istoric familial de cancer
colo-rectal sunt sfatuite sa apeleze la screening inca din tinerete(prevenire
secundara).
19. 5.3 Dieta:
a) consumarea fructelor si legumelor
b) consumarea de alimente integrale (cereale nerafinate), cu fibre
alimentare
c) a se limita consumul de carne procesata si carne rosie
20. 5.4 Alcool: a se limita consumul de alcool
21. 5.5 Activitate fizica: Se recomanda evitarea sedentarismului si
practicarea unei activitati fizice moderate cu cresterea treptata a intensitatii
22. 5.6 Greutatea
a) Fiind supraponderal sau obez creste riscul de cancer colo-rectal atat la
femei cat si la barbati.
b) Se recomandă menținerea greutății normale sau normalizarea în cazul
persoanelor obeze sau supraponderale.
23. 5.7 Fumatul: Reununtarea la fumat ar putea scadea riscul de cancer
colo-rectal precum si a altor tipuri de cancere
24. 5.8 AINS: Multe studii au aratat faptul ca persoanele care consuma
aspirina sau alte tipuri de antiinflamatoare non-steroidiene precum
ibuprofen au un risc mai mic de polipi si cancer colo-rectal.
25. 5.9 Vitamina D, calciu: Unele studii au sugerat ca vitamina D sau
calciul ar micsora riscul de cancer colo-rectal.
Tratamenul 26. 6.1 Tratament Local: Unele tratemente sunt numite tratamente locale
insemnand ca ele trateaza tumora local fara a afecta restul corpului.
27. 6.1.1 Tratamentul chirurgical: depinde de tipul cancerului, daca este
cancer de colon sau cancer rectal.
28. 6.1.2 Terapia cu radiatii 6.1.2.1 Terapia cu radiatii este folosita pentru a
distruge celulele canceroase. Echipamente speciale trimit doze mari de
radiatii spre celulele canceroase sau tumora. Aceasta impiedica celulele sa
creasca si sa se multiplice.
29. 6.1.2 .2 Terapia cu radiatii poate afecta si celulele normale de langa
tumora. Dar celulele normale se pot repara singure pe cand cele canceroase
nu. Cateodata terapia cu radiatii este singurul tratament necesar.Alteori
reprezinta doar o parte din planul de tratament al cancerului.
30. 6.1.2.3 Ca orice alt tip de tratament al cancerului, terapia cu radiatii
poate cauza efecte secundare nedorite precum oboseala, iritatii ale
pielii(care pot merge de la o simpla roseata a pielii pana la bule si decojire a
pielii), greata, iritatia rectala(poate cauza diaree,tranzit intestinal dureros
sau chiar sange in scaun), incontinenta sfincteriana(scurgere de scaun),
probleme sexuale(probleme erectile la barbati si iritatie vaginala la femei).
31. 6.1.2.4 Fiecare persoana reactioneaza diferit la tratament. Orice reactii
adverse ati putea avea depind de tipul de cancer, localizare, doza de radiatii
si starea generala de sanatate.
32. 6.1.2.5 Unele persoane nu prezinta efecte secundare deloc, pe cand
altele pot prezenta multiple efecte secundare. Nu se poate sti cu exactitate
cine va prezenta efecte secundare.
6.1.2.6 Trebuie sa aveti grija de sanatate in timpul terapiei cu radiatii.
33. 6.1.2.7 Asigurativa ca dormiti suficient. In timpul terapiei se poate sa va
simtiti mai obositi ca de obicei.Oboseala severa poate dura multe saptamani
dupa terminarea tratamentului.
34 .6.1.2.8 Adoptati o dieta echilibrata, sanatoasa;
35. 6.1.2.9 Aveti grija de pielea din zona radiata.In urma tratamentului
poate aparea iritatia zonei respective. Intrebati medicul inainte de a folosi
orice sapun, deodorant, lotiune, parfum pentru a limita iritatia.

36. 6.1.3 Ablatia sau embolizarea - Ablatia face referire la tratamentul care
distruge tumorile fara a le inlatura.
37. 6.1.3.1Exista mai multe tipuri de ablatie: prin radiofrecventa(unde radio
de frecventa inalta), etanol-alcool(se injecteaza in tumora un alcool
special), crioablatia(cu ajutorul unei sonde se ingheata tumora)
38. 6.1.3.2 Embolizarea face referire la injectarea unei subtante care
blocheaza sau incetineste fluxul de sange spre tumora.
39. 6.2 Tratament Sistemic: Cancerul colorectal poate fi tratat utilizand
medicamente care pot fi pe gura sau direct in sange.Acestea se numesc
sistemice deoarece tintesc celulele canceroase oriunde in organism.
40. 6.2.1 In functie de tipul de cancer cateva medicamente pot fi folosite:
a) Chimioterapia reprezinta folosirea de medicante anticancer.
Medicamentele pot fi administrare in multiple moduri:
b) Chimioterapia sistemica unde medicamentele sunt injectate in vena sau
luate pe gura. Aceste medicamente intra in sange si ajung in toate zonele
corpului.
c) Chimioterapia regionala unde medicamentele sunt injectate intr-o
anumita zona a corpului vizand direct o tumora din vecinatate.Aceasta
reduce efectele adverse limitand doza de medicament care ajunge in restul
organismului.
In functie de tipul de cancer exista mai multe perioade de administrare a
chimioterapiei:
41. 6.2.1.1Chimioterapia adjuvanta se poate folosi dupa operatii. Tinta este
de a distruge orice celule canceroase ramase in urma operatiei.
42. 6.2.1.2Chimioterapia neoadjuvanta se foloseste de obicei impreuna cu
radioterapia pentru a incerca micsorarea tumorii si a usura operatia.
43. 6.2.1.3 Chimioterapia pentru cancer avansat se foloseste atunci cand
cancerul invadeaza si alte organe invecinate si este nevoie de micsorarea
unor tumori sau de a ameliora simptomatologia.
44. 6.2.1.4 Ca orice tip de tratament pentru cancer si chimioterapia prezinta
numeroase reactii adverse precum: pierderea parului, ulceratii la nivelul
gurii, pierderea apetitului, greata si varsaturi, diaree, sanse crescute de
infectii, vanatai frecvente sau pierdere de sange, oboseala.
45. 6.2.1.5 Pentru a atenua oboseala post chimioterapie asigurativa ca
dormiti suficient.
46. 6.2.1.6 Pierderea parului reprezinta un motiv de suparare pentru o parte
insemnata a populatiei dar puteti apela la o peruca pe perioada
tratamentului urmand ca la finalizarea acestuia parul sa inceapa sa creasca
natural.
47. 6.2.1.7 Prevenirea infectiilor se poate face avand grija sa va spalati pe
maini cu apa calda si sapun inainte si dupa mese, dupa ce folositi toaleta, va
suflati nasul, dupa atingerea animalelor, dupa vizitarea locurilor publice.
Este recomandat evitarea locurilor publice aglomerate, a persoanelor racite,
care au febra sau orice alta infectie.
48. 6.2.1.8 Ulceratiile la nivelul gurii pot fi prevenite prin igiena orala
riguroasa. Spalat pe dinti inainte si dupa fiecare masa precum si clatirea
gurii.
49. 6.2.1.9 Pentru greata si varsaturi se pot folosi medicamente speciale
anti-greata/varsaturi.
50. 6.2.2 Terapia target vizeaza schimbarile din celule care cauzeaza
cancerul. Medicamentele care vizeaza aceste schimbari functioneaza diferit
fata de chimioterapie.
Cateodata acestea functioneaza cand cele clasice(chimiterapia) nu
functioneaza.
Pot fi folosite ca terapie adjuvancta impreuna cu chimioterapia sau de sine
statatoare.
51. 6.2.3 Imunoterapia reprezinta folosirea medicamentelor pentru a ajuta
sistemul imun propriu al pesoanei in recunoasterea si distrugerea celulelor
canceroase intr-un mod mai eficient.
Imunoterapia poate fi folosita in tratarea persoanelor care prezinta cancer
colorectal avansat.
52. 6.3 Tratamente alternative: 6.3.1. Pe internet se promovează o
multitudine de terapii alternative anticancer, inclusiv pentru cancerul colo-
rectal;
53. 6.3.2. Majoritatea tratamentelor anticancer alternative sunt lipsite de
eficiență, sau eficiența este nedovedită
54. 6.3.3. decizia de a urma un tratament alternativ care deseori presupune
implicit amânarea tratamentelor convenționale cu eficiență dovedită, poate
avea urmări grave știut fiind faptul că supraviețuirea este mult influențată
de promptitudinea intervenției terapeutice.

Explicații evaluare conținut

Scorul de exhaustivitate (SE)


 Arată cât de completă este prezentarea bolii/subiectului.
 Evaluarea se face luând ca reper informațiile numerotate (ex. 1.1., 2.1.) din coloana II a tabelului-etalon
(Barem minim de informaţii).
 Se caută pe site informațiile numerotate din coloana II şi se acordă câte 1 punct pentru fiecare informație
găsită pe site (indiferent cât de corect sau incorect ar fi prezentată şi chiar dacă e prezentată mai sumar).
 Informațiile omise cu totul (nemenționate nici măcar sumar) se notează cu 0 puncte.
 Punctajul se trece în fișierul Excel, în celula corespunzătoare site-ului evaluat pe coloana scorului SE al
informației evaluate. (ex.: SE 1.1.)

Scorul de acuratețe (SA)


 Arată cât de corecte sunt informațiile prezentate pe site.
 Se verifică corectitudinea informaţiilor de pe site luând ca reper (tot) informațiile numerotate din coloana II a
tabelului.
 Se acordă 2 puncte dacă corectitudinea informației este totală (se pot accepta inexactități neglijabile).
 Se acordă 1 punct dacă corectitudinea informației este acceptabilă (satisfăcătoare).
 Se acordă 0 puncte dacă informația este eronată (sau este prezentată cu inexactități serioase, inacceptabile).
 Punctajul se trece în fișierul Excel, în celula corespunzătoare site-ului evaluat, pe coloana scorului SA al
informației evaluate. (ex.: SA 1.1.)
 Dacă o anumită informație numerotată nu a fost prezentată deloc pe site (la scorul SE s-a notat SE=0), în celula
SA corespunzătoare informației lipsă, se introduce N (cu semnificaţia „Nu e cazul”)

Informaţii cu risc potențial (prin prezența sau absența lor pe website)


Utilizatorii ar putea fi expuși la riscuri în ce priveşte starea de sănătate sau chiar viata, fie prin punerea în aplicare a
unor recomandări eronate găsite pe site, fie prin absența (omiterea) unor informaţii esențiale .
În cazul în care pe oricare dintre site-urile evaluate se identifică astfel de informaţii/recomandări, acestea trebuie
salvate într-un fișier separat, cu precizarea adresei URL a site-ului pe care a fost găsite informațiile (Se copiază în
fișier propoziția sau paragraful în care apare informația).

S-ar putea să vă placă și