Cuvint inainte la editia a doua Prima editie a acestei cirti, aparuti in 1986 la Editura Academie, s-a bucurat de o buna primire, coneretizatiatit in epuizarea rapid a eelor dou tiraje, eit si in recenziile si notele bibliografice care i-au fost consaerate in ara! si in strainatate?, Aprecierile celor care au citit-o si mumeroasele ‘cereri primite intre timp de la diverse persoane doritoare si si-o procure maui determinat sa ma gindese Ia reeditarea lucrarii. Prin bunavointa Edi- ‘uri Humanitas, cartea isi incepe acum al doilea drum spre cei interesati de sgramatica limbii romaine. Fara a fio lucrare serisa din nou, editia de fata este o versiume reficuta = si, sper, imbunatatita ~a celei din 1986. Deosebirile constau indeosebi in adaosuri de fapte si de explicati, dar si in reformulari ale unor pasaje, in seopul clarificarii lor Impotriva unor probabil asteptiri, legate de pareri relativ raspindite, nu ‘am avut de adaugat multe fapte de limba recente care si fi aparut in perioa- da dintre cele doua editi, eventual in dependenta de schimbarile de natura sociopolitica. Daca in voeabular ultimit ani au adus, intr-adevar, multe noutiti absolute si treceri reciproce intre fondul activ gi cel pasiv, in struc {ura gramaticala inovatiile sint practic inexistente, ceea ce nu ¢ de mirare: fata de cit de incet se schimba aceasta parte a limbii, o perioada de zece ani este prea scurta pentru a aduce elemente relevante. Unele fenomene care atrag atentia acum prin inmultirea lor si prin manifestarea in imprejurdri "Al. Grau in Romania liter” XVI 1988. ne. 49. p. 8: fon Toma. in Forum XXVIT. 1986. oe. TT,p. 86-89: Stefan Bada. in omnia literars” XX. 1987. a8. 9p 7 Maria Gherghina. in 1 nha i ieestura oming XVL 1987, nf 1. p. 60-61: Sabina Teas. in sCercetai de ling isc” XXXL 1987. ar. 2.p. 184 ~ 156: Lucia-Gabriela Muna fn Collegium (Iasi IL 1987. p. 192193: No Mihaeseu. in Saptamina”. 1987. ur. 24 (B61) p. 2s ne. 260863) p. 2: Nicolae Andei in. Vemuri noi” (Citas). 20 iunie 1987: M. Andie in .Ateneu” XXIV. 1987. nr. 10; Clomnelia] Glieacesl in Jisbuma sco YXVIL1987-ne 297. p-2: Flora Suteu. XXXVI 1988. ne. p 88-91 2 Jacques Goudet. in .Revve de in p. 219-2 Sschungen CH, 1990. Lp. 74-778/CUVINT INAINTE LA EDITIA A DOUA publice au o existent mai veche si au fost notate in prima editie a cartii (de exemplu: problemele puse de substantivele blugi si mass-media, folosirea invariabil& a numeralului doisprezece, abuzul de vizavi de, afrmatia prin corect sau O.K.). Un fenomen apirut in ultimii ani este proliferarea lui deci féra sens conclusiv, la inceput de text, iar unul reactivat, dupa mode- lul presei interbelice, consti in moda efemeri de a scrie cu initial minus- cul numele proprii de persoane sau institufii detestate. Pornind de la aces- te precizari, mi se par necesare inca dou’, referitoare Ia limba romani actuala, descrisi sub aspect gramatical in cartea de fat’. Mai intii, ce inte- leg prin imbinarea terminologica limba romdnd actuald: nu numai limba din anul curent, nici numai cea din asa-numita perioada de tranzitie de dupa 1989, ci, in linii mari, cel putin limba din ultimele cinci decenii, daca nu chiar din intreg secolul nostru; cind este vorba in mod expres de fapte din ultimii ani, din zilele noastre, se face specificarea de rigoare. In al doi- lea rind, cum evaluez limba din ultimii (sapte) ani: spre deosebire de pire- rea evasigenerald, dupa care starea limbii romane din zilele noastre ar fi catastrofali, nu cred ca avem motive si fim astizi mai alarmati decit odini- ara. Este o realitate incontestabila ca numerosi contemporani, chiar dintre cei cu pozitii inalte (lideri politici, fosti si actuali parlamentari si demnitari, publicisti), vorbesc si scriu cu greseli de limb surprinzatoare, dar reactia de ingrijorare exagerata s-ar putea si derive doar din imprejurarea c& ii ascultim gi ti citim mai mult decit pe omologii lor din trecutul apropiat sau din aceea cA avem exigente mai mari fata de oamenii politici si de profe- sionistii presei de astizi, Dac nu am uitat cum vorbeau activistii de partid side stat din epoca totalitara —cind se spunea, pe drept cuvint, c& ,limba se stricd la sedinfe™ — si cum vorbea insusi seful statului, obiect al atitor ban- curi pe seama exprimarii', sau o colaboratoare a sa, fost’, pe rind, ministru al invatamintului si al culturii, poreclita, nu intimplator, ,.Madam Ana- colut*, mi se pare ci, la o comparatie obiectiva, nu se poate declara supe- rioara starea limbii din acea perioada (chiar daca in aspectul seris al tex- telor facute publice se exercitau cenzuri succesive care mai corectau si exprimarea). Limba rom4nd in sine nu este astizi intr-un pericol mai mare decit a cunoscut in alte perioade de fraimintiri sociale sau de efecte ale unor evenimente politice anterioare. Ca dovada — $i totodat spre conso- lare $i incurajare — amintese faptul c& in toati istoria statului romn mo- } Fiinded a venit vorba de N, Ceausescu, mentionez cd divers cititori a editiei din 1986 mi-au comunicat atunci satisfactia ~ gi totodata uimirea ~ lor in legatura eu faptul ci ea cuprindea condamnarea unora dintre cele mai stridente gi cele mai ridiculizate particulari- titi de limbaj ale acestui personaj: fdrli si natiunele. al doudsprezecelea, tutulor, prevéde~ re, Pentru aceste detalii critice si pentru dictonul citat la sfirstul § 7 ,Cezar (= impératul!) nu este mai presus de gramatici”— pe care in acelasi an redactorul-sef al unei reviste filo- logice mi-ltaiese dintr-un articol cu contimut similar ~am primit mai multe felicitari decit pentru tot restul citi.CUVINT INAINTE LA EDITIA A DOUAs9 dem oamenii de cultura s-au plins de degradarea limbii: perioada interbe- fick ~renumita pentru inflorirea culturii ~ne ofera nenumarate marturii ale ingrijoririlor contemporane cu privire la ,deteriorarea” limbii dup’ Unirea gen Mare din 1918; si totusi in acea perioad’ s-a produs miracolul uinificdrii rapide a limbii literare! Cred c& putem avea incredere in capaci- tatea limbii de a alege mereu griul de neghina in toate compartimentele ei, deci de anu ajunge, in ce priveste gramatica, s4-si faci norme din dezacor- duri gi anacoluturi. in exprimarea neingrijiti asemenea fenomene au exis- {at §i vor exista totdeauna, dar important este ca ele si nu fie preluate in limba literara. Cunoasterea normelor limbii literare poate fi asigurata prin- {0 mai bund formatie scolara i prin informatia ulterioara, pe care 0 va ‘ehuta gi 0 va asimila numai cineva educat in aceasta Daca exist astazi un motiv real de ingrijorare in privinta limbii, mi se pare cA acesta este atitudinea fati de norma: anume, se constati tendinta ‘Nejustificata de a asocia norma unica si actiunea institutionalizata de nor- mare a limbii cu regimurile totalitare, dictatoriale — pe care le-ar evoca prin trasaturi ca rigiditatea, impunerea obligatorie si nivelarea social’ pre- supusa —, si, in consecinti, de a le respinge in numele ideilor de liberalism (libertate a expresiei), de pluralism si de individualism (manifestare a per- i jativa particulara); in masur numele unei descentralizari, al unui ,patriotism ~ fie teritorial, fie functional/sociocultural — opus unui fost mono- litism, se ajunge la ideea aberanta c& n-ar exista o singura limba literara, aceeasi pentru toti romani. Sfidarea intentionati a normei (unice) este incomparabil mai grava decit incdlcarea ei din ignorant, din inertie sau din neatentie. Adaugirile operate in editia de fata — unele sugerate de recenzenti— au fost ficute cu respectarea si chiar sublinierea specificului general al cartii, care a fost orientata de la inceput spre aspectele de cultivare a limbii. Nu am introdus referiri speciale la abateri caracteristice vorbitorilor din Re- publica Moldova, intrucit consider ca prelucrarea pentru acesti destinatari a normei unice este mai bine si fie fcut’ de specialisti locali, Pentru a nu deranja sistemul de trimiteri de la un paragraf la altul si de la glosarul-in- dice la paragrafe, adaosurile au fost inglobate in vechile paragrafe. Unicul paragraf complet nou al acestei editii a fost plasat la sfirsit (§ 431) si este consacrat unei caracterizari de ansamblu a gramaticii limbii romane actuale. Indicele de cuvinte (forme), afixe si imbinari discutate in carte a fost adau- gat pentru a ajuta gisirea rapida a unor informatii de amanunt. In legituri cu continutul carfii si cu nivelul ei, parerile exprimate pu- blic sau comunicate personal au mers in doua direetii opuse: unii cititori ar fidorit-o mai mica si mai simpla, iar altii, dimpotriva, mai ampla si mai sa- vant; de aceea si unii, si altii au putut socoti discutabili destinatia pentru tofi afirmata in titlu, fie pentru cA li se parea cA lucrarea nu este accesibili