MONITORUL

Are rolul de a afisa imagini texte etc. Prin intermediul sau calculatorul
transmite mesaje si rezulate utilizatorului .Monitoarele sunt de doua feluri:

A.Monitoare CRT,folosesc o tehnologie mai veche, dar care se utilizeaza si

astazi. Imaginile se obtin prin dirijarea unui fascicol de electroni intr-un tub, care
contine gaz inert aflat la o presiune foarte scazuta, catre un dispozitiv cu sarcina
pozitiva.In drumul lor acestia se lovesc de o placa fosforescenta care produce
imaginea.

B.Monitoare LCD au la baza o tehnologie bazata pe cristale lichide.Ele

echipeaza laptop-urile.Laptop-ul este un calculator portabil, extrem de util pentru
persoanele care se deplaseaza.

Ecranul este un suport de iesire pe care calculatorul scrie rezultatele prelucrarilor,

mesajele pentru utilizator si informatiile despre starea sistemului. Acesta face parte
dintr-un dispozitiv numit display sau monitor care este format si din circuite
necesare obtinerii imaginii pe ecran. Monitorul este conectat la o placa video
(adaptorul video) din calculator care prelucreaza semnalele primite de la procesor
pentru a le transforma in imagini grafice. Ĩn sistemele de calcul disponibile astazi,
exista trei tipuri de terminale grafice care par a fi mai importante:

· tub cu reimprospatare prin fascicul direct;

· tub cu stocare directa a imaginii (DVST);

· tub cu stocare raster (TV digital).

Tubul cu reimprospatare prin fascicul direct foloseste metoda vectoriala pentru
generarea imaginii pe ecran. Termenul de reimprospatare se refera la faptul ca
imaginea trebuie regenerata de mai multe ori pe secunda, deoarece pixelii isi
mentin stralucirea un timp foarte scurt, de ordinul microsecundelor. O imagine
continua se obtine prin reimprospatarea repetata a ecranului de catre fasciculul
direct. Admite proceduri de stergere partiala si animatie.

Tubul cu stocare directa a imaginii genereaza o imagine care ramane stabila o

perioada de timp nelimitata, pana cand ecranul este sters. Nu suporta operatii de
stergere selectiva.

La tuburile cu scanare roster, un fascicul de electroni traseaza in zig-zag o

imagine pe ecran. Acest mod de lucru este asemanator cu acela al televizoarelor
comerciale. Diferenta este ca sistemul TV primeste semnale analoge originale,
generate de o video camera, in timp ce terminalele raster primesc semnale digitale
generate de calculator. Aceste monitoare au o imagine de calitate si suporta
animatia.

Ecranul cu plasma. Tehnologia ecronelor cu plasma este relativ noua. Display-

urile cu plasma utilizeaza lampi cu neon minuscule, aranjate intr-o retea plana, care
asigura o rezolutie medie.

Display-uri cu cristale lichide (LCD) – sunt terminale cu ecrane din cristale

lichide pe care imaginea este generata cu ajutorul diodelor luminiscente (LED). Ĩn
afara de ecranele enumerate pana acum, mai exista display-uri care utilizeaza
fascicule laser, in locul fasciculelor de electroni.

Legatura intre magistrala si monitor este facuta de placa video, care contine
doua componente de baza:
 · controlerul video care regleaza imaginea de pe ecran;

· memoria de regenerare a imaginii (display memory) care contine codul

imaginii afisate pe ecran.

Exista doua tipuri de placi adaptoare:

· placi monocrome care pot genera numai texte monocrome;

· adaptoare grafice color care pot genera atat texte cat si imagini
grafice, in mai multe culori.

Monitoarele au urmatoarele caracteristici:

· lungimea diagonalei;

· radiatia ecranului – efectul produs de aceste radiatii asupra intregului

organism uman si nu numai asupra ochilor, deci se recomanda monitoare
“Low-radiation” sau chiar fara radiatii;

· tipul semnalului folosit – monitoarele pot fi:

· cu semnale analogice (semnale pentru transmiterea informatiei, care

pot prezenta orice valoare intre o valoare maxima si o valoare
minima);

· cu semnale digitale (semnale care codifica informatia in binar si care

pot prezenta doar doua valori, corespunzatoare cifrelor binare).

· numarul de dimensiuni pentru afisare – monitoarele pot fi:

· cu doua dimensiuni;
 · cu trei dimensiuni.

Monitoarele pot lucra in doua moduri:

- modul text;

- modul grafic.

1. Ĩn modul text ecranul este impartit in linii si coloane (24 de linii si 80 de

coloane). La intersectia unei linii cu o coloana se genereaza un caracter text
printr-o matrice de puncte luminoase (pixeli).Pentru fiecare pozitie de afisare
de pe ecran, in memoria de regenerare a imaginii trebuie sa se pastreze
urmatoarele informatii:

codul ASCII al caracterului;

atributul caracterului prin care se controleaza aspectul caracterului

afisat.

Pentru codul caracterului sunt necesari 8 biti, iar pentru atribut alti 8 biti.
Atributul caracterului este diferit, in functie de adaptorul folosit.

Atributul pentru afisarea color este format din trei elemente:

· elementul de control pentru culoarea caracterului (foreground ) sau

culoarea cernelei;

· elementul de control pentru culoarea fundalului (background ) sau

culoarea hartiei;
 · elementul de tip comutator pentru controlul clipirii (blink) caracterului.

Exista trei culori de baza: rosu, verde si albastru (RGB-red-green-blue). Aceste

culori se pot combina obtinandu-se inca cinci culori. Cele opt pot avea stralucire
normala sau marita (bright) si in acest mod se mai pot obtine opt culori. Ĩn total
vor fi 16 culori. Fiecare culoare are un cod de la 0 la 15. Pentru culoarea
caracterului se pot folosi toate cele 16 culori. Pentru culoarea fundalului se
pot folosi numai culorile care nu sunt stralucitoare, deci numai 8 culori. Pentru
clipire se vor codifica doua stari. Rezulta ca pentru atribut se folosesc 4 biti pentru
culoarea caracterului, 3 biti pentru culoarea fundalului si 1 bit pentru clipire, in
total 8 biti.

2. Ĩn modul grafic ecranul reprezinta o suprafata de puncte luminoase

numite pixeli. Cu ajutorul acestor pixeli se realizeaza diferite imagini pe
ecran. Fiecare pixel este caracterizat printr-un atribut care este codul de
culoare. Ĩn modul grafic monitorul este caracterizat de urmatoarele elemente:

· rezolutia care reprezinta numarul de puncte pe ecran (nxm).

claritatea imaginii creste odata cu rezolutia.

· definitia este distanta dintre doua puncte pe ecran (exemplu 0,28

mm). Acuratetea imaginii creste odata cu micsorarea definitiei.

· numarul de culori folosite pentru obtinerea imaginii. Fiecare

culoare este codificata. Fiecare pixel are un cod de culoare. Exista
monitoare cu 2, 4, 16, sau 256 culori. De exemplu monitoarele
SVGA (Super Video Graphics Array) au rezolutia de 800x600 pe
256 culori sau 1024x768 pe 16 culori.
 Memoria ecran necesara se poate calcula. De exemplu, pentru regenerarea
imaginii unui monitor este necesara o memorie de 4 Kb pentru modul text si 469
Kb in modul grafic. Mediile grafice avansate cum este WINDOWS, solicita foarte
mult procesorul care trebuie sa execute un volum enorm de operatii pentru
gestionarea imaginilor. Pentru a descarca procesorul de o parte din activitatea de
gestiune grafica se folosesc placile acceleratoare care au un coprocesor grafic
pentru executarea functiilor grafice: trasarea de linii, umplerea contururilor,
desenarea umbrelor, defilarea textului, deplasarea blocurilor, a pictogramelor sau a
desenelor.

Primele generatii de monitoare au fost de tip digital , primind de la

calculator toata informatia necesara afisarii sub forma de semnale TTL aparand
apoi monitoarele analogice din ce in ce mai constructive . S-a diversificat oferta ,
perfectionandu-se tehnologiile cristalelor lichide,plasma sa altele .

O clasificare sumara a monitoarelor ar putea fi facuta dupa unul din criteriile :

a)dupa culorile de afisare -monitoare monocrome (afiseaza doar doua culori -

negru si alb/verde/galben) ; cu niveluri de gri - pot afisa o serie de intensitati intre
alb si negru ; monitoarele color

b)dupa tipul semnalelor video

*Monitoare digitale : accepta semnale video digitale (TTL) sunt conforme

cu standardele mai vechi IBM CGA si EGA . Sunt limitate la afisarea unui numar
fix de culori .

*Monitoarele analogice : pot afisa un numar nelimitat de culori .

c)dupa tipul grilei de ghidare a electronilor in tub

 *Cu masca de umbrire : ghidarea fluxurilor de electroni spre punctele de
fosfor corespunzatoare de pe ecran este realizata de o masca metalica subtire
prevazuta cu orificii fine

*Cu grila de apertura : in locul mastii de umbrire se afla o grila formata din
fibre metalice fine , verticale , paralele , bine intinse si foarte apropiate intre
ele.Calitatea acestor monitoare este superioara .

d)dupa tipul constructiv al ecranului

*Monitoare cu tuburi catodice coneventionale (CRT) , sunt cele mai ieftine

si mai performante de pe piata . Prezinta diferite variante , cele mai intalnite fiind
shadowmask CRT si tuburile Trinitron , cu grila de apertura

*Dispozitive de afisare cu ecran plat (FPD-Flat Panel Display), LCD

(cristale lichide) si PDP(Plasma Display Panel) . Sunt utilizate la laptopuri , fiind
net inferioare monitoarelor clasice.

*Ecrane tactile - adauga posibilitatea de selectare si manipulare a informatiei

de pe ecran cu mana; dimensiunile monitoarelor pot varia intre 14 si 21 inch.

¨ Tehnologiile tuburilor catodice

Pana de curand existau doua directii principale de realizare, numite Dot

Trio si Aperture Grille. De curand firma nipona NEC a lansat pe piata un nou tip
de tuburi ingloband o noua tehnologie, CromaClear. Toate acestea au ceva in
comun - realizarea intregii palete coloristice prin aditia cromatica a celor trei
culori primare: rosu, verde si albastru. La baza acestei tehnologii sta folosirea unor
suprafete de fosfor care emit aceste culori primare, care sa fie suficient de mici si
apropiate unele de altele pentru a nu permite ochiului sa le distinga separat. Fiecare
din aceste tehnologii folosesc trei tunuri de electroni pentru a produce fluxurile de
electroni ce dau stralucire fosforului.

Tuburile catodice sunt cele mai importante elemente ce limiteaza

performantele unui monitor, dar si calitatea bobinelor de deflexie si a
amplificatoarelor video au un rol important. Este gresit sa afirmam ca doua
monitoare ce folosesc acelasi tub vor avea performante asemanatoare.

¨ Tuburile Dot Trio

Cea mai raspandita tehnologie are la baza o masca metalica perforata ce

este asezata exact inaintea stratului de sticla. Aceasta separa cele trei tunuri de
electroni de suprafata fosforescenta, avand menirea de a asigura pozitionarea
fluxului peste pastila de fosfor de culoarea respectiva, fara a permite atingerea
pastilelor vecine. Atat fosforul cat si sectiunea fluxului de electroni sunt circulare
si sunt dispuse sub forma unui triunghi.

Printre avantajele acestei tehnologii putem mentiona:

· Caractere suficient clare, chiar si cele de dimensiune redusa

· Reprezentarea mai realista si o buna uniformitate a culorii

· Prezinta o buna robustete mecanica

Distanta intre pixeli - mai mare de 0,28mm - nu permite sporirea calitatii ca

in cazul celorlalte doua tehnologii.
¨ Tuburile Aperture Grille

In 1968 Sony introduce o noua tehnologie pentru tuburile catodice, numita

Trinitron. Diferenta majora fata de tehnologia precedenta consta in inlocuirea
mastii de metal cu o retea de fire verticale - “aperture grille”- avand un potential
ridicat. Suprafata fosforescenta nu mai este organizata in puncte ci in benzi
verticale.

Prin folosirea acestei tehnici se obtin urmatoarele caracteristici:

· Se foloseste mai putin metal pentru realizarea “mastii”, ceea ce implica

o cantitate mai mica de energie absorbita de aceasta si deci, implicit,
reducerea caldurii disipate.

· Folosirea unei suprafete marite de fosfor, generand o cantitate de

lumina mai mare.
· Poate fi folosit un strat de sticla de culoare inchisa pentru a imbunatati
contrastul

· Suprafata ecranului este cilindrica si nu sferica, reducand reflexia

luminii

· Existenta retelei de fire scade rezistenta la solicitari mecanice -

transport, manipulari

· In acelasi timp se impune folosirea unui fir orizontal pentru stabilizarea

retelei verticale, fir care obtureaza baleierea, materializandu-se intr-o
dunga orizontala pe mijlocul ecranului - care uneori este deranjanta. In
cazul tuburilor de 17” si 20” se remarca doua astfel de fire ce impart
ecranul in trei zone egale.

Tuburile Triniton

Folosesc un singur tun de electroni cu trei raze. In 1993 Mitsubishi introduce

o varianta folosind trei tunuri, sistem numit Diamondtron.
¨ Tuburile CromaClear

Dupa ce vreme de atatia ani nu s-a mai inregistrat nici o schimbarea

radicala in conceptia tuburilor, in 1996 firma nipona NEC introduce o noua
tehnologie numita CromaClear, care imbina avantajele celor doua tehnologii
prezentate anterior. Aceasta se caracterizeaza printr-o masca din aliaj INVAR -
aliaj folosit la toate tuburile NEC - care prezinta un coeficient de dilatare
neglijabil, dar, de aceasta data orificiile mastii nu mai au forma circulara, ci
eliptica. Tunul de electroni are de asemenea o forma eliptica, pentru a se asigura un
transfer maxim de energie de la aceasta spre suprafata fosforescenta fara pierderi
de energie spre masca. Asemeni tuburilor Aperture Grille, tunurile - ca si fosforii
ce compun un pixel - sunt asezati in linie orizontala.

Principalele caracteristici ale acestei tehnologii sunt:

· O mai buna acoperire a unui pixel cu fosfor decat in cazul Dot Trio

· Combina avantajele tehnologiei Dot Trio - buna convergenta, imagine

stabila si clara - cu cele Aperture Grille - contrast ridicat, claritate
excelenta si o foarte buna fidelitate a culorii

· Nu necesita fire orizontale de sustinere - spatiul de afisare nu este

afectat

· Masca de aliaj INVAR

· Prezinta o buna robustete mecanica la vibratii sau pe durate
transportului

Organizarea suprafetei fosforescente

 Suprafata fosforescenta este organizata in cate trei pastile - aranjate in
triunghi - care formeaza un pixel.

Suprafata fosforescenta este organizata in dungi verticale,

dimensiunea verticala a pixelului fiind determinata de fluxul de baleiere.
Aceste dungi se pot desparti prin dungi negre foarte subtiri.

De aceasta data suprafata este organizata tot in puncte - ca la Dot Trio

- dar liniar dispuse - ca la Aperture Grille.
¨ Caracteristicile tuburilor

Dimensiunea pixelului - Dot Pitch

Dimensiunea pixelului este distanta dintre doua grupuri(triplete) RGB de

fosfor adiacente; in principiu, cu cat aceasta este mai mica, cu atat densitatea de
puncte pe unitatea de suprafata este mai mare, deci si posibilitatea obtinerii unor
rezolutii mai mari. Pe de alta parte, reducerea dimensiunii unui pixel implica
scaderea stralucirii.

Banda de frecventa

Un alt factor care afecteaza rezolutia maxima este banda de frecventa.

Aceasta reprezinta capacitatea circuitelor video de a reprezenta un singur pixel
aprins - sau, eventual, stins. Semnalul trebuie sa ajunga la cele trei tunuri de
electroni prin intermediul amplificatorului video. Daca amplificatoarele nu sunt
suficient de bune, atunci semnalul este degradat vizibil.

Banda de frecventa este direct proportionala cu numarul de pixeli afisati pe

secunda, desi cu cat se doreste o rezolutie mai mare, cu atat este necesara o banda
mai inalta.

Focalizarea

Acest parametru poate fi studiat doar dupa o functionare a monitorului de

20-30 de minute. In schemele de functionare ce au fost prezentate pana acum
fluxurile de electroni aveau aceeasi sectiune ca si orificiile mastii. In realitate
fluxul nu are o forma cilindrica, ci mai degraba conica si este ceva mai mare decat
orificiul mastii. Acest lucru permite ca cele trei fluxuri(rosu, verde, albastru) sa se
suprapuna cu usurinta peste orificii - cazul tuburilor uzuale - dar implica si un
numar crescut de electroni ce se ciocnesc de masca, rezultatul fiind cresterea
temperaturii acesteia si ca urmare dilatarea mastii urmata de deprecierea imaginii -
orificiile isi vor deplasa centrele, ducand la scaderea focalizarii.

Convergenta

Calitatea imaginii este afectata serios si datorita convergentei. Prin aceasta

se intelege capacitatea celor trei raze RGB de a sosi in acelasi moment in acelasi
punct de pe masca. Alinierea perfecta a acestor raze nu se obtine niciodata datorita
dificultatilor intampinate in deflexia sub unghiuri foarte precise a celor trei
fascicole folosind aceleasi bobine. Corectarea erorilor de acest fel se poate face
prin folosirea unor magneti situati pe gatul tubului catodic sau a tehnologiilor
avansate de control digital.

Emisia

Monitoarele sunt o sursa pentru diverse tipuri de emisii. In ceea ce priveste

emisia de raze X - generate de tubul catodic -, nivelul acesteia nu pune
deocamdata probleme deoarece razele X sunt retinute de stratul de sticla al
ecranului. Insa, monitoarele trebuie prevazute cu circuite de protectie in caz de
defectiune. Daca tensiunea de anod devine prea mare, nivelul de radiatie creste.
De aceea trebuie prevazut un dispozitiv care sa preia excesul de energie si sa-l
directioneze catre masa sistemului. In unele conditii - de umiditate de exemplu -
aceste circuite intra in functiune, generand un sunet aparte.