Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE ŞI INGINERIA MEDIULUI

PROIECT DE AN
IMBUNATATIRI FUNCIARE

INDRUMATOR, STUDENT,
S.L. dr.Lazar Cornel Ispas Marius Adrian
Grupa: 7301 IM
CUPRINS

I. TEMA PROIECT
II. PREZENTAREA CADRULUI NATURAL, ECONOMIC SI
SOCIAL
II.1 ASEZARE
II.2 DEMOGRAFIE
II.3 POLITICA SI ADMINISTRATIE
II.4 ISTORIE
III. CALCULELE PRELIMINARE
3.1. PRECIPITATIILE MEDII LUNARE
3.2. CONSUMUL DE APA MEDIU LUNAR-ETRO
IV. CALCULUL NECESARULUI DE APA DE IRIGATIE
V. CALCULUL ELEMENTELOR HIDROTEHNICE
CENTRALIZAROR AL REZULTATELOR
VI. PLANUL SCHEMEI DE FUNCIONARE A ARIPILOR DE
UDARE PE SECTORUL DE UDARE
II. PREZENTAREA CADRULUI NATURAL, ECONOMIC SI
SOCIAL
Podu Iloaiei este un oraș în județul Iași, Moldova, România, format din localitățile
componente Budăi și Podu Iloaiei (reședința), și din satele Cosițeni, Holm și Scobâlțeni.
2.1. ASEZARE

Orașul se află în centrul județului, pe malurile Bahluiului, la vărsarea Bahluiețului în


acesta. Este străbătut de șoseaua națională DN28, care leagă Iașul de Roman. La Podu Iloaiei,
din acest drum se ramifică șoselele județene DJ281 și DJ282D. Prima duce spre nord
la Erbiceni, Belcești, Cotnari, Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Al
doilea duce spre sud la Popești și Mădârjac.[5] Orașul este un mic nod feroviar, având gară pe
calea ferată Pașcani-Iași, de la această gară ramificându-se o linie secundară ce duce la Hârlău

Podul Iloaiei(Romania)
Pozitia geografica
Coordonate: 47°12′57″N 27°15′59″E47°12′57″N 27°15′59″E
2.2,DEMOGRAFIE
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Podu Iloaiei se ridică la
9.573 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
9.739 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,82%), cu o minoritate
de romi (9,11%). Pentru 8,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși(86,43%), cu o minoritate
de romano-catolici (1,64%). Pentru 8,97% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.

.
2.3.POLITICA SI ADMINISTRATIE
Orașul Podu Iloaiei este administrat de un primar și un consiliu local compus din
17 consilieri. Primarul, Gabi Constantin Istrate[*], de la Partidul Social Democrat, a fost
ales în 2012. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea
componență pe partide politice:[8]

2.4.ISTORIE

Târgușorul Podu Iloaiei s-a format în 1818, când mai mulți negustori evrei au obținut
permisiunea domnitorului Scarlat Callimachisă înființeze un târg la podul peste Bahlui aflat la
hotarul între mai multe moșii. Târgușorul a fost administrat de un comisar al guvernului până în
1864, când a fost organizat ca o comună rurală. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Podu Iloaiei
avea acest statut de comună rurală, formată doar din târgușorul de reședință, făcând parte din
plasa Bahluiul a județului Iași, având în total 2736 de locuitori, majoritar evrei. În comună
funcționau o școală mixtă cu 154 de elevi (deschisă ca școală de băieți în 1862 și admițând și fete
începând cu 1867), o farmacie, un spital, o moară cu aburi și o biserică.[9] Anuarul Socec din
1925 o consemnează ca reședință a aceleiași plăși, având 3464 de locuitori în satele Cosițeni,
Holm, Scobâlțeni și Podu Iloaiei Târg.[10]

În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Frumos, apoi (după 1952) raionului
Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat, având în compoziție satele
Budăi, Cosițeni, Holm și Scobâlțeni.[11][12] În 2005, comuna Podu Iloaiei a fost declarată oraș, iar
localitățile Podu Iloaiei și Budăi au devenit localități urbane componente ale orașului.[13]
III.CALCULE PRELIMINARE
3.1. PRECIPITATIILE MEDII UTILE (Pv)

Luna IV V VI VII VIII IX TOTAL


P (m) 35,4 54,0 71,5 62,4 52,9 34,9 310,1
Pv utile 165 397 536 468 397 218 2181
(m3/ha)

FORMULE: Pv= 10 x α x P; α= 0,75


CALCULE:
PvIV= 10 x 0,75 x 35,4= 247,8 (pentru toata luna aprilie)
247,8 m3/ha…………..30 zile
x…………………………….20 zile
x= (247,8x20)/30= 165,2 (pentru 20 zile din aprilie)
Pvv=10 x 0,75 x 53,0 = 397,5
PvVI=10 x 0,75 x 71,5= 536.25
PvVII=10 x 0,75 x 62,4= 468
PvVIII=10 x 0,75 x 52,9= 396,75
PvIX=10 x 0,75 x 34,9= 261,75 (pentru toata luna septembrie)
261,75m3/ha…………..30zile
x………………………………25zile
x=(261,75 x 25)/30=218,12 (pentru 25 de zile din septembrie)
3.2. CONSUMUL DE APA MEDIU LUNAR-ETRO

SPECIFICARE LUNA TOTAL


IV V VI VII VIII IX
NR ZILE 20 31 30 31 31 25
LUNA
ETRO ZILNIC 21 33 47 46 37 23
(m3/ha)
ETRO 420 1023 1410 1426 1147 575 6001
LUNAR
(m3/ha)

CALCULUL CONSUMULUI DE APA

Pentru consumul de apa mediu zilnic ETRO, se iau in considerare valorile experimentale de la
statiunea PODUL-IOAIEI (IASI)
FORMULE:
ETRO lunar= Numar zile luna-ETRO zilnic (m3/ha)
CALCULE:
ETROIV=20 x 21=420
ETROV=31 x 33 =1023
ETROVI=30 x 47=1410
ETROVII=31 x 46=1426
ETROVIII=31 x 37=1147
ETROIX=25 x 23=575
IV. CALCULUL NECESARULUI DE APA DE IRIGATIE
CALCULUL NECESARULUI DE APA SI ANNUAL DE IRIGATIE PENTRU
CULTURA DE LUCERNA, ZONA PODUL ILOAIEI (IASI)
SPECIFICARE LUNA TOTAL
IV V VI VII VIII IX
ETRO 420 1023 1410 1426 1147 575 6001
PRECIPITATII 165 397 536 468 397 218 2181
UTILE
APORT 0 0 0 0 0 0
FREATIC
DEFICIT DE 255 626 874 958 750 375 3820
APA
EXCEDENT - - - - - - -
DE APA
BILANTUL APEI IN SOL (m3/ha)

REZERVA 2200 1945 1919 1645 1887 1737 2200


INITIALA
REZERVA 1945 1319 1045 687 1137 1380 -
FINALA
FARA
IRIGATIE
PLAFON 1592 -
MINIM
NECESARUL 0 273 547 905 455 212 2392
DE APA AL
CULTURII
NORME DE - 600 600 600 600 600 3600
UDARE - - - 600 - -
REZERVA 1945 1919 1645 1887 1737 1980 1980
FINALA CU
IRIGATIE
DATA - 17 11 1 12 10 -
APLICARII - - - 20 - 52
UDARILOR
FORUMLE:
DEFICITUL se calculeaza cu relatia: ETROLUNAR-Pv
Pentru cultura de lucerna din zona de silvostepa, H=0,75m.
H=0,75 => DA=1,31 (t/m3); CC=22,4%; CO=10%;
REZERVA INITIALA(Ri) se calculeaza cu relatia:
Ri=100 x H x DA x CC%
REZERVA FINALA FARA IRIGATIE (Rffi) se calculeaza cu relatia:
Rffi= Ri-ETRO+PV=Ri-DEFICIT
PLAFONUL MINI (Pmin) se calculeaza cu relatia urmatoare:
Pmin(%)=CO+β(CC-CO)
Pmin(m3)=100 x 1 x DA X Pmin(%)
NORMA DE UDARE NETA se calculeaza cu relatia :
100 x H x DA(CC-Pmin) m3
REZERVA FINALA CU IRIGATII se calculeaza cu relatia:
Rfi=Rffi+NORMA DE UDARE
DATA APLICARII UDARII se calculeaza in functie de numarul de norme effectuate
T1=(Ri-Pmin)/(ETROZ – PvZ)
T2=T1+m/(ETROZ – PvZ)
NOTA1: In tabele valorile rezultate din calcul se vor trece rotunjite la valori intregi.
NOTA2: Bilantul apei in sol se calculeaza pentru fiecare luna a perioadei de vedetatie
NOTA3: Valoare normei de udare rezultata din calcul se rotunjeste la 50m3
APRILIE
RiIV=100 x H x Da x CC%= 100 x 0,75 x 1,31 x 22,4=2200,4 => RiIV=2200;
RffiIV=Ri-ETRO+PV=Ri-DEFICIT=2200-420+165=1945
Pmin(%)=CO+β(CC-CO)=10+1/2(22,4-10)=16,2%
Pmin(m3)=100 x H x DA x Pmin(%)= 100 x 0,75 x 1,31 x 16,2=1591,65 => 1592
Necesarul de apa al culturii: Rffi-Pmin(m3)=1945-1592=353 => (0)
RfiIV=Rffi+Norma de udare = 1945+0=1945

MAI
Rezerva initiala din luna MAI este egala cu rezerva finala cu irigare din luna APRILIE
RffiV=Ri-ETRO+Pv=Ri-DEFICIT=1945-626=1319 m3
Pmin(%)=CO+β(CC-CO)=10+1/2(22,4-10)=16,2%
Pmin(m3)=100 x H x DA x Pmin(%)= 100 x 0,75 x 1,31 x 16,2=1591,65 => 1592
Necesarul de apa al culturii: Rffi-Pmin=1319-1592= -273 => se aplica o norma de udare
Norma de udare:100 x H x DA x (CC-Pmin(%))=100 x 0,75 x 1,31 x (22,4-16,2)=609,15 m3 =>
600 m3
RfiV=Rffi+Norma de udare= 1319+600=1919
1945−1592
Ri−P m in
Data aplicarii udarii T 1= E T R O z −P v z = 33−( 397 ) = 17,48 => 17
31

Udarea in luna MAI se face pe 17

IUNIE
Rezerva iniriala din luna IUNIE este egala cu Rezerva finala cu irigare din luna MAI
RffiVI=Ri-ETRO+Pv=Ri-DEFICIT=1919-874=1045 m3
Pmin(%)=CO+β(CC-CO)=10+1/2(22,4-10)=16,2%
Pmin(m3)=100 x H x DA x Pmin(%)= 100 x 0,75 x 1,31 x 16,2=1591,65 => 1592
Necesarul de apa al culturii: Rffi-Pmin=1045-1592= -547 => se aplica o norma de udare
Norma de udare:100 x H x DA x (CC-Pmin(%))=100 x 0,75 x 1,31 x (22,4-16,2)=609,15 m3 =>
600 m3
RfiVI=Rffi+Norma de udare:1045+600=1645
1919−1592
Ri−P m in
Data aplicarii udarii T 1= = 47−( 536 ) = 11,22 => 11
E T R O z −P v z
30

Udarea in luna IUNIE se face pe 11

IULIE
Rezerva iniriala din luna IUNIE este egala cu Rezerva finala cu irigare din luna IUNIE
RffiVII=Ri-ETRO+Pv=Ri-DEFICIT=1645-958=687 m3
Pmin(%)=CO+β(CC-CO)=10+1/2(22,4-10)=16,2%
Pmin(m3)=100 x H x DA x Pmin(%)= 100 x 0,75 x 1,31 x 16,2=1591,65 => 1592
Necesarul de apa al culturii: Rffi-Pmin=687-1592=905 => se aplica 2 norme de udare
Norma de udare:100 x H x DA x (CC-Pmin(%))=100 x 0,75 x 1,31 x (22,4-16,2)=609,15 m3 =>
600 m3
RfiVII=Rffi+Norma de udare= 687+ 600 + 600=1887
1645−1592
Ri−P m in
Data aplicarii udarii T 1= E T R O z −P v z = 46−( 468 ) =1,71 => 1
31

600
m
T 2=T 1+
E T R O z−P v z
= 1+ 46−( 468 ) = 20,41 =>20
31

Udarea in luna IULIEse face pe data de 1 a lunii, iar a doua pe data de 20

AUGUST
Rezerva iniriala din luna AUGUST este egala cu Rezerva finala cu irigare din luna IULIE
RffiVIII=Ri-ETRO+Pv=Ri-DEFICIT=1887-750=1137 m3
Pmin(%)=CO+β(CC-CO)=10+1/2(22,4-10)=16,2%
Pmin(m3)=100 x H x DA x Pmin(%)= 100 x 0,75 x 1,31 x 16,2=1591,65 => 1592
Necesarul de apa al culturii: Rffi-Pmin=1137-1592=-455 => se aplica o norma de udare
Norma de udare:100 x H x DA x (CC-Pmin(%))=100 x 0,75 x 1,31 x (22,4-16,2)=609,15 m3 =>
600 m3
RfiVIII=Rffi+Norma de udare:1137+600=1737
1887−1592
Ri−P m in
Data aplicarii udarii T 1= = 37−( 397 ) = 12,19=> 12
E T R O z −P v z
31

Udarea in luna AUGUST se face pe data de 12 a lunii.

SEPTEMBRIE
Rezerva iniriala din luna SEPTEMBRIE este egala cu Rezerva finala cu irigare din luna
AUGUST
RffiIX=Ri-ETRO+Pv=Ri-DEFICIT=1737-357=1380 m3
Pmin(%)=CO+β(CC-CO)=10+1/2(22,4-10)=16,2%
Pmin(m3)=100 x H x DA x Pmin(%)= 100 x 0,75 x 1,31 x 16,2=1591,65 => 1592
Necesarul de apa al culturii: Rffi-Pmin=1380-1592=-212 => se aplica o norma de udare
Norma de udare:100 x H x DA x (CC-Pmin(%))=100 x 0,75 x 1,31 x (22,4-16,2)=609,15 m3 =>
600 m3
RfiIX=Rffi+Norma de udare:1380+600=1980
1737−1592
Ri−P m in
Data aplicarii udarii T 1= E T R O z −P v z = 23−( 218 ) = 10,15=> 10
25

Udarea in luna AUGUST se face pe data de 10 a lunii.


IV.PLANUL SCHEMEI DE
FUNCIONARE A ARIPILOR
DE UDARE PE SECTORUL
DE UDARE
V.CALCULUL ELEMENTELOR HIDROTEHNICE

Pentru alegerea tipului de aspersor este necesar sa se stabileasca de la inceput viteza de infiltratie
a apei in functie de textura solului
Pentru textura luto-argiloasa, variatia vitezei, Vi=12mm/h => i=10,2 mm/h; pentru d1 x d2=
18x18 => Q=3,29 m3/h.
Pentru schema de udare d1 x d2:
1.LUNGIMEA ARIPII DE UDARE (La) trebuie sa raspunda la conditiile ca ∆p intre
aspersorul 1 si aspersorul m sa fie maximul 20% din presiunea de regim.
Se calculeaza cu relatia:
d1 18
La=(N-1) x d1 + =( 17−1 ) x 18+ =297
2 2

d1 18
L a− 300−
N= 1+ 2 =1+ 2 =17,16 =>17 aspersoare
d1 18

La-lungimea aripii de udare


N-Numarul de aspersoare
d1-distanta aripii de udare
d2-distanta dintre 2 pozitii successive ale aripii de udare
2.DEBITUL ARIPII DE UDARE
Qa=N x q= 17 x 3,29=55,93 m3/h => 155 l/h
q-debitul
Qa-debitul aripii de udare
N-Numarul de aspersoare

3.TIMPUL DE FUNCIONARE PE O POZITIE A ARIPII DE UDARE


m 600
t f= = =6,53=¿ 7   o r e
10   x   i   x   mc 10   x   10,2   x   0,9

tf- timpul de functionare pe o pozitie a aripii de udare


mc- randamentul udarii in camp(0,9) pentru aspersiune
i-pluviometria.
4.INTENSITATEA PLOII ASPERSATE(i) reprezinta cantitatea de apa a debitului de aspersor
in cadrul schemei de udare in unitatea de timp.
100   x   q     x   m c 100   x   3,29   x   0,9
i= = =0,91
d1   x   d 2 18   x   18

q-debitul
mc-randamentul idarii in camp(0,9) pentru aspersiune
d1-distanta aripii de udare
d2-distanta dintre 2 pozitii successive ale aripii de udare.

5.NUMARUL DE CICLURI ZILNICE (Ncz) reprezentat de numarul de pozitii de functionare


ale aripii de udare in 24h.
t 18 18
N c z= = = =2   c i c l u r i
t f +t z +t m 7+1+1 9

Ncz-numar de cicluri zilnice


Tf-timpul de functionare al aripii de udare pe o noua pozitie cu valoarea de 1h si o jumatate de
ora
Tz-timpul cu valoare de 1h pentru mutarea manuala si o jumatate de ora pentru mutarea
mecanizata
Pentru t se allege o valoare incat sa se rezulte un numar intreg de cicluri zilnice(1,2,3 sau 5)
corespunzator mutarii la 2 zile.

6.LUNGIMEA TRONSONULUI DE ANTENA (LTA): tronsonul reprezinta portiunea de


antena pe care functioneaza o singura instalatie de udare. Pentru funcionarea bilatereala a
antenei, lungimea tronsonului de antena are urmatoarea relatie

2   x   18   x   10
LTA10 ¿ =180
2

N c z   x   d2  x  T
LT A= =
2

2   x   18   x   12
LTA12 ¿ =216
2

LTA-lungimea tronsonului de antenna


Ncz-numar de cilcuri zilnice
D2-distanta dintre 2 pozitii successive ale apripii de udare
T-pentru culturile de camp de la 10-12 zile

7.DISTANTA INTRE HIDRANTI se stabileste inca din faza de proiectare in functie de schema
de udare si de numarul de pozitii de funcionare ale aripii unui hidrant

dH=Np x d2= 3 x 18 = 54m


L T A 10 180
= =3,33 .
dH 54

L T A 12 216
= =4 .
dH 54

dH-distanta dintre hidranti


LTA-lungimea tronsonului de antenna
d2-distanta dintre 2 pozitii successive ale aripii de udare
Np-numarul de pozitii de funcionare a aripii de udare la un hidrant (3 sau 4) in mod obisnuit 3.

8.NUMARUL DE ARIPI DE UDARE CU FUNCIONARE SIMULTANA

1296
N a 10= =7,2 .
180

LA
N a= =
LT A

1296
N a 12= =6 .
216

LTA-lungimea tronsonului de antenna


La-lungimea aripii de udare

9.NECESARUL DE APA
L x l = 1296 x 600= 777 600m2=77,7 ha
3600 x 77,7=279,72 m3

CENTRALIZATORUL REZULTATELOR
1 NECESARUL DE APA DE 279,72m3
IRIGARE
2 DEBITUL DE APA 55,93m3/ha
NECESAR IRIGARII 155 l/s
3 NECESARUL DE 6 buc
INSTALATII DE UDARE