BALTAGUL

- FiȘă de lectură -

Romanul mi-a plăcut pentru că este scris pe modelul romanului

poliţist şi pune în lumină vocaţia justiţiară a eroinei, descoperirea asasinilor
şi demascarea acestora.

Semnificația titlului:
Titlul romanului este simbolic. Baltagul este unealta magică şi
simbolică însuşită de răufăcători şi cucerită de erou, unealtă care rămâne
pură, nepătată de sânge.

Acţiunea, personajele, conflictul şi deznodământul:

Într-un sat de pe valea Tarcăului, în munţii Moldovei, pe la sfârşitul
lunii noiembrie, Vitoria Lipan, nevastă de cioban, şi-a amintit, torcând pe
prispa casei, de povestea spusă de soţul ei la petreceri. Nechifor Lipan
plecase de două luni la Dorna, să cumpere oi, şi nu se mai întorsese. Rămasă
doar cu fiica sa, Minodora, şi îngrijorată de absenţa bărbatului, femeia a
căutat alinare şi răpunsuri la preotul Dănila şi la vrăjitoara Maranda. Lipsa
veştilor, presimţirile şi visul în care l-a văzut pe Nechifor îndepărtându-se
călare peste o apă, cu spatele la Vitoria, au făcut-o să bănuiască moartea
bărbatului.
Ca să-i fie de ajutor în descoperirea adevărului, femeia l-a chemat
acasă pe feciorul ei, Gheorghiţă, plecat la turmele de oi de la apa Jijiei, să le
supravegheze alături de baciul Alexa. Băiatul a sosit aproape de sărbătorile
de iarnă, aducând veşti despre turme,dar neştiind nimic despre tatăl său.
După Bobotează, au plecat amândoi la mănăstirea Bistriţa. Sfătuită de
stareţ, s-au dus la Piatra-Neamţ şi Vitoria a cerut autorităţilor se cerceteze
dispariţia soţului său.
Cunoscând bine drumul turmelor, femeia a ales calea pe care a
presupus că a urmat-o şi sotul ei. Înfruntând viscolul iernii, cei doi au
poposit în localităţile întâlnite in cale. Vitoria a stat de vorbă cu oamenii şi a
aflat că Nechifor a trecut pe acolo. La Borca a participat la un botez, iar la
Cruci la o nuntă, pentru a nu supăra gazdele şi pentru a iscodi oamenii.
Ajunşi în ţara Dornelor, din informatiile culese de Vitoria au dedus că
Nechifor a fost însoţit de alţi doi ciobani, cărora le-a vândut jumătate din
turma cumpărată de el.
În localitatea Sabaşa s-au oprit semnele trecerii lui Nechifor Lipan,
dar acolo l-au gasit pe Lupu, câinele ciobanului. Refăcând drumul dintre
Suha si Sabaşa, au descoperit într-o râpă, cu ajutorul câinelui, osemintele lui
Nechifor.
Respectând tradiţia, ajutată de cârciumarul Toma şi de soţia acestuia,
Vitoria şi-a înmormântat creştineşte soţul, după datina străbună. La praznicul
de pomenire, alături de gospodarii satului şi de alţi străini, a invitat şi
autorităţile locale, precum şi pe cei doi presupuşi asasini, Calistrat Bogza şi
Ilie Cuţui.
După ce i-a cerut lui Bogza baltagul şi i l-a dat lui Gheorghiţă, femeia
a povestit drumul celor trei ciobani şi uciderea lui Nechifor, ca şi când ar fi
fost martoră la întâmplare. Pierzându-şi cumpătul, Bogza s-a aruncat aupra
lui Gheorghiţă, care a dat drumul câinelui. Lovit de fecior în frunte cu
baltagul şi muşcat de câine, Bogza şi-a mărturisit crima şi a murit. Ilie Cuţui
a fost arestat de jandarm.
După împlinirea datoriei faţă de soţul mort, Vitoria a făcut planuri de
viitor pentru familia sa. După ce vor găsi turma de la Rarău, să se întoarcă la
Sabaşa pentru parastas, apoi să plece la Jijia, pentru a hotărî intoarcerea oilor
la munte, la păşunea de vară. La praznicul de patruzeci de zile să vină şi
Minodora, ca să cunoască mormântul taăalui ei. Apoi se vor întoarce acasă
în sat să-şi continue viaţa.

Consideraţii şi opinii personale:

Romanul ,,Baltagul” este rezolvarea pe care o dă Mihail Sadoveanu
conflictului din balada ,,Mioriţa”. Nichifor Lipan este ciobanul harnic şi
energic, personajul despre care ni se vorbeşte mereu, dar care practic nu mai
ia parte la acţiune, deoarece, la fel ca ciobanul moldovean din Mioriţa, el
este omorât de alţi ciobani.
În felul acesta, personajul principal devine Vitoria Lipan - o femeie
dârză, curajoasă şi înţeleaptă care are în comun cu măicuţa bătrână din
Mioriţa doar durerea pentru cel omorât.
Baltagul este un roman al transhumanţei, în virtutea căreia păstorii,
turmele, câinii migrează în timpul anului calendaristic, în căutarea de păşuni
şi adăposturi şi se întorc la munte la date fixe.