Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA – GEOGRAFIA TURISMULUI

Proiect Geografie Economica ANUL I, Semestrul 1, Grupa 107

Data prezentarii proiectului: 18.01.2018

INDICELE DEZVOLTARII UMANE


- JAPONIA -

Profesor coordonator: Student:

Cristina MERCIU Calin GHEORGHE


INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE (IDU)

Dezvoltarea umană reprezintă capacități și îndreptățiri ale oamenilor de a-și alege și urma
propriile opțiuni relaționate calității vieții (cf. Programului națiunilor Unite pentru Dezvoltae
PNUD).
În accepțiunea globală, acest concept integrează: îngrijirea sănătății, educația, religia,
participarea la viața economică, socială și politică.
În acest context, se recunosc drept cerințe fundamentale următoarele: o viață lungă și
sănătoasă, dobândirea de cunoștințe, acces la resurse pentru un nivel de trai decent, accepțiune
convenită la nivel internațional și nu determiantă exclusiv în funcție de posibilitățile economcie
ale unei anumite periaode a dezvoltării comunității din care fac parte.
Indicele Dezvoltării Umane a fost creat la initiațiva membrilor P.N.U.D. în anul 1990 ca
măsură a dezvoltării umane.
Acesta a fost definit în primul Raport al Dezvoltării Umane (1990) ca un indice agregat
(compozit) pe baza a celor trei componente esențiale ale dezvoltării umane: longevitatea
(speranța de viață la naștere), educația și standardul de viață.
Primele două componente sunt considerate variabile de 'stoc' (indică acumulările
obținute în domeniul sănătății și educației).
Standardul de viață este considerat o variabilă de 'flux' care caracterizează gradul în care
oamenii au acces la resusele necesare pentru o viață decentă.
Indicele dezvoltării umane este utilizat pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a
unei țări, folosind indicatori sociali și economici. Până în 1990 pentru a cuantifica nivelul de
dezvoltare a țărilor se folosea exclusiv indicatorul economic PIB pe locuitor care măsoară doar
prosperitatea materială.
Metodă de calcul al IDU
Indicele dezvoltării umane este o măsură relativă și comparativă rezultată dintr- un set de
norme cu valori minime și maxime (tabel nr. 1).

1
Tabel nr. 1 Set de valori pentru cele 3 componente ale dezvoltării umane

Indice Unitatea de măsură Valoare Valoare


minimă maximă*

Sănătate Speranța de viață 20 85

Educație Rata de alfabetizare/Anii 0 15


medii de școlarizare
Durata așteptată a educației 0 18

Standard de Venit național brut per capita 100 75,000


viață (2011 exprimat la Paritatea
Puterii de Cumpărare PPC$)
*ținte – propuse de a fi
îndeplinite până în 2030

Sursa: Raportul Dezvoltării Umane, 2016, PNUD

Performanța unei țări este cuprinsă între 0 și 1. Valoarea se calculează pentru fiecare indice
în parte, folosindu-se formula generală:

Valoare nominală -Valoare minimă


Dimensiunea valorii = --------------------------------------------
Valoarea maximă - Valoare minimă

Numărătorul este dat de diferența dintre valoarea atinsă în domeniul specific înregistrată
de țara în analiză și valaorea minimă înregistrată la nivel unei unități teritoriale superioare.
Numitorul are o dimensiune normativă, reflectând distanța deparcurs între valoarea minimă și
cea maximă pentru indicatorul respectiv.
Longevitatea (Speranța de viață) reprezintă durata medie a vieții unei persoane.
Utilizarea acestui indice la calcularea IDU reflectă situația domeniului sănătății pentru țările
analizate.

Valoare nominală -Valoare minimă


Isv = --------------------------------------------
Valoarea maximă - Valoare minimă

Valoarea speranței de viață este puternic influențată de nivelul de dezvoltare al statelor (ex.
țări cu valori foarte ridicate: Japonia: 83,7 ani, Elveția: 83,1 ani; țări cu valori scăzute: Swaziland
48,9 ani, Lesotho 50 ani).

2
Nivelul de educație este calculat prin intermediul a doi indici: rata de alfabetizare a
populației peste 15 ani și respectiv durata așteptată a școlarizării. Pentru cei doi indici se
aplică aceași formulă.
Calculul final al indicelui educației este media aritmetică a celo două componente:
valoare rata alfabetizare + valoare durata așteptată a școlarizării
---------------------------------------------------------------------
2
Standardul de viață (componenta economică) este exprimat prin venitul pe cap de locuitor
(exprimat în dolari internaționali) și se calculează utilizându-se metoda logaritmului deoarece un
venit nelimitat (mai mare de 75.000 dolari internaționali) nu este absolut necesar pentru a atinge
o creștere deosebită a nivelului dezvoltării umane.
Ln (valoare actuală) – Ln (valoare minimă mondială)
-------------------------------------------------------------------------
Ln (valoare maximă mondială) – Ln (valoare minimă mondială)
-acest indice reflectă capacitatea de cumpărare a populației (gradul de bunăstare).
În final, valoarea IDU va fi egală cu media aritmetică a celor trei indici calculați în prealabil:

(Indice Sănătate + Indice Educație + Indice venit)


IDU = -----------------------------------------------------------------------
3
La nivel mondial, anual este elaborat un clasament al țărilor pe baza calculării IDU. Astfel, în
funcție de nivelul de dezvoltare umană, țările sunt grupate în 4 categorii:
-țări cu dezvoltare umană foarte ridicată (IDU: peste 0,800): 51 state: ex. Norvegia,
Germania, Japonia, Australia, Brunei etc.
-țări cu dezvoltare umană ridicată (IDU:0,799-0,701): 53 țări: ex.:Belarus, Oman, Mexic.
-țări cu dezvoltare umană medie (IDU: 0,699-0,550): 41 state: ex.: Rep. Moldova, Gabon,
Paraguay, Egipt etc.
- țări cu dezvoltare umană scăzută (IDU: sub 0,550): 40 state: ex.: Swasiland, Siria,
Angola, Tanzania etc.

3
HARTA IDU PE GLOB

4
STUDIU DE CAZ
Japonia

Una dintre tarile cu cea mai constanta crestere a IDU din lume este Japonia, aceasta
crestere avand o rata de 0,37% pe an din 1980 pana in 2015, rata care se estimeaza ca se va
mentine si pentru anii urmatori.

Sursa: https://knoema.com/atlas/Japan/topics/World-Rankings/World-Rankings/Human-development-index

Indicele de dezvoltare umana se calculeaza analizand cele trei componente importante:


longevitatea, educația și standardul de viață.
Japonia are cea mai mare speranta de viata din lume acasta fiind de 83,7 ani, conform
datelor publicate de World Health Organization, aflandu-se pe prima pozitie intr-o lista care
cuprinde 197 de tari de mai bine de 20 de ani. Ca si comparatie media longevitatii la nivel
mondial este de 71,4 ani, conform dateor aceleiasi organizatii. Astfel, rezidenţii ţărilor cu
o speranţă ridicată de viaţă au o şansă mai mică să contracteze boli grave şi o rată mai mică a
mortalităţii în cazul unor probleme serioase de sănătate. Motivele care stau la baza longevitatii
rezidentilor Japoniei au fost si sunt o sursă de dezbatere in ultimii ani dar, din cauza
particularitatilor genetice, sociale și de stil de viață, este greu să găsim un singur factor cauzal.
Ministerul Sănătății din Japonia citează ca sursa pentru acest indicator standardele înalte de viață
ale națiunii și progresele medicale ale ultimilor ani, implementate la nivel national in sistemul de
sanatate din Tara Soarelui Rasare. Unii experți indică, de asemenea, dieta și stilul de viata
caracteristic ca si factori esentiali care influenteaza acest indicator in Japonia.

5
Din punct de vedere al educatiei, in Japonia anii medii de scolarizare sunt 12,5, iar cei
asteptati sunt 15,3, ceea ce situeaza aceasta tara pe locurile 13 si respectiv 18 in lume la acesti
indicatori. In Japonia nivelul scolarizarii este unul foarte ridicat existand la nivel de invatamant
superior peste 900 de universitati, dintre care mai bine de 160 doar in capitala Tokio. Rata
alfabetizarii in Japonia este de 99% pentru rezidentii de peste 15 ani, ceea ce situeaza Japonia
printre primele tari la acest aspect. La nivel de organizare, daca pentru gradinite si scolile
primare invatamantul este obligatoriu si gratuit, incepand cu liceul si apoi in invatamantul
superior prevaleaza invatamantul privat, mult mai popular si frecventat in Japonia. Concurenta
instituita astfel in sistemul de invatamant japonez face ca nivelul studentilor de aici sa fie unul de
top la nivel mondial. Se considera ca revenirea spectaculoasa a Japoniei de dupa cel de-al Doilea
Razboi Mondial se datoreaza in mare masura si sistemului de eduucatie implementat in aceasta
tara.

Ca si nivel de trai Japonia a cunoscut deasemenea o crestere spectaculoasa dupa razboi


devenind una dintre cele mai de top tari din acest punct de vedere. Japonia este astazi a treia
economie a lumii dupa GDP, fiind al doilea mare producator de autoturisme din lume si cel mai
mare producator de produse electronice. La nivel de GNI Japonia are deasemenea o crestere
constanta in ultimele decade ceea ce se reflecta intr-un grafic bazat pe date ale Bancii Mondiale:

Sursa: Banca Mondiala

6
Loialitatea rezidentilor aceste tari fata de produsele economiei proprii, un randament al
muncii foarte ridicat si implementarea accelerata a celor mai noi tehnologii in toate sectoarele
din economie au facut din Japonia un model de urmat. Interventia minimala a statului in
economie si incurajarea pietei libere au stat deasemenea la baza unei cresteri economice rapide in
ultimele decade. Cu mici exceptii in general economia aceste tari a fost una in crestere, rezidentii
de aici participand si beneficiind in acelasi timp de acest lucru, rezultatul fiind cresterea continua
a nivelului de trai.

In concluzie, dupa cum se poate remarca si din datele culese mai sus, Japonia este una
dintre tarile in care IDU are o crestere constanta si solida in ultimele decenii, crestere bazata pe o
abordare sistemica a tuturor factorilor care stau la baza acestuia, cei mai importanti fiind speranta
de viata, educatia si dezvoltarea durabila a economiei.