EXCURSIA ȘCOLARĂ – IMPLICAȚII METODICO-ȘTIINȚIFICE

Introducere

“Conținutul geografic al învățamântului cuprinde sistemul informațiilor, acțiunilor și

operațiilor selectate din variabile culturale ale omenirii, după criterii logico-științifice și
psihopedagogice, sistem structurat, ierarhizat și integrat în conținutul disciplinelor școlare
geografice” (M.E.Dulama, 1996).

Geografia este o disciplină care necesită prezența elevilor și a cadrelor didactice în

teren pentru a observa direct realitatea din natură, pentru perceperea senzorială a diferitelor
elemente din cadrul natural și antropic ceea ce determină o cunoaștere mai profundă și de
lungă durată a noțiunilor și termenilor geografici. Excursia ca formă de activitate cu scop
didactic organizată în spațiul extrașcolar de cele mai multe ori are influență pozitivă în
activitatea intructiv-educativă pentru că se depășește rigiditatea spațiului din sala de clasă sau
a cabinetului de geografie, elevul este liber să observe, să descopere direct în teren. La
disciplina geografie posibilitățile de a desfășura activități instructiv-educative într-un cadru
nonformal sunt nenumărate:

drumeția

vizita geografică

excursia

tabăra

terenul geografic

stația meteorologică

vizita la muzeu

Acestea îmbunătățesc cunoștințele și achizițiile culturale ale elevilor, dar în același

timp crează și o stare psihică pozitivă participantului, în viziunea mea “fericirea” elevului
trebuie să primeze în orice activitate instructiv-educativă. Consider că indiferent de tipul
activității desfășurate într-un cadru nonformal vine în sprijinul rezolvării situațiilor de natură
educativă sau practică fiind relativ necesară acest tip de abordare pentru cunoașterea realității
și problemele mediului înconjurător. Terenul geografic ne susține în demersul educativ prin
funcțiile lui: didactică, științifică, aplicativă ori experimentală să formăm elevilor în special
deprinderea de a observa și de a compara prin trăirea directă a fenomenului (M.E.Dulama,
2001, pag.115).

Activitățile didactice extrașcolare specifice geografiei vin în sprijinul activității

instructiv-educative desfășurate putând opera astfel cu metode și proceduri specifice ariei
curriculare Om și societate împletite cu a altor discipline având ca scop final atingerea
obiectivelor generale ale geografiei:

• achiziția cunoștințelor fundamentale despre natură și om;

 • formarea capacității intelectuale de analiză a unor elemente și fenomene, de
transpunere din limbaj cartografic, de sinteză, de percepere și recunoașterea
informațiilor;
• formarea gândirii geografice care înseamnă înțelegerea corelațiilor dintre factorii
naturali și cei umani din mediul geografic;
• formarea capacităților practice;
• dezvoltarea capacităților și trăsăturilor psihice complexe prin care se întelege
dezvoltarea armonioasă a elementelor afective, a atitudinilor pozitive și motivaționale.

Mediul înconjurător devine suportul didactic în acest demers în cazul în care alegem
să desfășurăm activități împreună cu elevii într-un cadru nonformal.

6.1. Excursia școlară

“Excursia este principala activitate didactică extrașcolară cu conținut geografic și
reprezintă o activitate polivalentă, proiectată și organizată de către profesor sub forma unei
călătorii pe anumite distanțe și în anumite locuri, cu o durată limitată. Este un mijloc deosebit
pentru formarea și aprofundarea în mod direct, activ și conștient a cunoștințelor, formarea
unor deprinderi și priceperi necesare pentru integrarea lor în viața, dinamizarea curiozității
științifice, a spiritului de investigație, a imaginației și a gândirii creative, călirea organismului
și dezvoltarea fizică, formarea spiritului de echipă, stimularea curajului și a inițiativei”
(M.E.Dulama, 1996).

În cadrul unei excursii elevii pot să observe realitatea mediului înconjurător

realizându-se astfel o legătură între cunoștințele dobândite în clasă și viața reală, între teorie
și practică într-un mediu nonformal care vine să stimuleze capacitățile cognitive ale elevului.
Pe lângă faptul că în cadrul unei excursii elevul dobândește noi informații care vin în sprijinul
celor însușite la clasă, acest tip de activitate de cele mai multe ori vine să sporească interesul
elevilor de a descoperii lucruri noi din domeniul geografiei, stimulează curiozitatea spre a
înțelege fenomenele înconjurătoare și totodată caracterul strict aplicativ vine în sprijinul
recapitulării noțiunilor însușite în cadrul lecțiilor de geografie.

Excursia școlară este o modalitate prin care elevii pot să realizeze cunoașterea
științifică a realității fiind și o modalitate de cercetare în urma căreia pot să își formeze
priceperi și deprinderi legate de următoarele aspecte:

• evoluția paleogeografică și litologia zonei (tipuri de roci, structuri geologice);

• forme majore de relief: munți, podișuri, dealuri din regiunea străbătută;
• forme minore de relief: văi, depresiuni, albie majoră, albie minoră;
• procese de versant: alunecări de teren, prăbușiri, eroziunea în suprafață;
• cauzele proceselor de versant, măsuri de ameliorare a degradării terenurilor;
• elemente de spațialitate;
• condiții climatice și factorii care le determină și influențează;
• aspecte ale rețelei hidrografice;
• învelișul biogeografic și solurile;
 • caracteristicile așezărilor omenești;
• specificul economic al regiuni vizitate: utilizarea terenurilor agricole, activități
industriale;
• obiective turistice;
• probleme ale mediului inconjurător din regiunea vizitată;
• contribuie la îmbunătățirea colecției de roci, materiale didactice din cadrul școlii.

În funcție de momentul ales pentru organizarea excursiei aceasta poate avea fie un
caracter introductiv – înainte de predarea unui capitol, curent – în același timp cu învățarea
unor noi cunoștințe sau final – la sfârșitul unui capitol sau an școlar cu scopul fixării sau
recapitulării cunoștințelor dobândite (M.E.Dulama, 2001, pag.118). Caracterul aplicativ are
rolul de a dezvolta spiritul de observație, capacitatea de a compara, de a sintetiza cunoștințe
dobândite. Acest tip de activitate extrascolară are ca scop nu doar atingerea anumitor
obiective cognitive ci și recreerea elevului, eliberarea de stresul școlar, refacerea fizico-
psihică prin vizitarea unor obiective și petrecerea timpului în aer liber. Se poate practica pe
distanțe variabile în funcție de obiectivele și scopul propus anterior, de obicei cu diverse
mijloace de transport în afara localității de reședință. În funcție de durată poate fi:

 durată foarte scurtă – 6 – 10 ore;

 durată scurtă – 1 – 3 zile la sfârșit de săptămână;
 durată medie – 1 – 14 zile în vacanță (M.E.Dulama, 2001, pag.117).

Excursia școlară se organizează în funcție de Regulamentul cadru de organizare și

desfășurare a taberelor, excursiilor, expedițiilor și a altor activități de timp liber în
conformitate cu prevederile art.94 din Legea Educației Naționale Nr.1/2011 aprobate de
inspectoratele școlare în baza solicitării de către conducerea unității de învățământ. Pentru a
obține aprobarea efectuării excursiei din partea Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-
Năsăud cu elevi de la Școala Gimnazială Lunca Ilvei pe traseul Lunca Ilvei – Vatra Dornei –
Sucevița – Moldovita – Putna – Atelierele de ceramica de la Marginea – Cacica – Suceava –
Gura Humorului – Voronet – Campulung Moldovenesc (Liceul Militar) – Vatra Dornei -
pasul Tihuța – Borșa – Sighetu Marmației – Săpânța – Baia Mare – Cluj Napoca – Turda
– Cluj Napoca – Bistrița – Lunca Ilvei am întocmit un dosar care conține următoarele
documente: planul excursiei cu aprobarea conducerii Școlii Gimnaziale Tureac, tabel nominal
cu elevii participanți, acordul părinților, declarațiile elevilor, declarațiile profesorilor
însoțitori, documentele firmei de transport, acordul Clubului Sportiv Școlar 2 Baia Mare, care
ne oferă servicii de cazare. În planul excursiei se menționează detalii referitoare la mijlocul
de transport folosit, cazare, numărul de elevi și numele profesorilor însoțitori.

6.1.1. Pregătirea excursiei

Profesorul care organizează excursia școlară alege un traseu în funcție de obiectivele

urmărite, stabilește obiectivele naturale și antropice care vor fi vizitate, formează grupul și
structura sa, include excursia în proiectul activităților anuale, în cazul de față în cadrul
săptămânii “Școala altfel“, anunță intenția conducerii școlii și solicită acordul.
 A. Traseul excursiei

Profesorul alege și stabilește distanta parcursă, complexitatea traseului ținând cont în

primul rând de vârsta elevilor participanți, de mijloacele de transport folosite, de costuri,
posbilități de cazare și durată. Excursia propusă se desfășoară pe o durată de 7 zile în
intervalul 22-29.04.2018 și are următorul traseu: Lunca Ilvei – Vatra Dornei – Sucevița –
Moldovita – Putna – Atelierele de ceramica de la Marginea – Cacica – Suceava – Gura
Humorului – Voronet – Campulung Moldovenesc (Liceul Militar) – Vatra Dornei - pasul
Tihuța – Borșa – Sighetu Marmației – Săpânța – Baia Mare – Cluj Napoca – Turda – Cluj
Napoca – Bistrița – Lunca Ilvei cu o lungime de aproximativ 1200 km.

B. Obiective naturale și antropice vizitate

Obiectivele naturale și antropice vizitate cu această ocazie sunt multiple având drept
scop ca această excursie să fie atractivă, să trezească interesul elevilor spre a cunoaște cât mai
multe elemente noi, să le ofere emoții pozitive prin unicitatea obiectivelor sau a peisajelor
naturale deosebite dar în același timp nu trebuie să obosească sau să plictisească elevul.
Obiectivele propuse sunt: Muzeul Etnografic Vatra Dornei, Manastirea Sucevita, Manastirea
Moldovita, Manastirea Putna, Atelierele de ceramica rosie si neagra cu expozitii de vanzare
de la Marginea, salina Cacica, Observatorul din Suceava, Cetatea de scaun din Suceava,
Manastirea Humor, Manastirea Voronet, Liceul Militar Campulung Moldovenesc, parcul din
Vatra Dornei, pasul Tihuta, vizitarea Cascadei Cailor, Memorialul Victimelor Comunismului
și al Rezistenței, Muzeul Satului Maramureșan din Sighetu Marmației, observații asupra
Depresiunii Maramureșului, Cimitirul vesel din Săpânța, Muzeul de mineralogie din Baia
Mare, Planetariul si Observatorul Astronomic din Baia Mare, Turnul lui Ștefan, Bastionul
Măcelarilor, Gradina Botanică Cluj Napoca, Biserica Sf. Mihail, Sinagoga neologă Cluj
Napoca, Salina Turda, Cheile Turzii, Biserica Evanghelică Bistrița, Complexul Șugălete
Bistrița.

C. Obiective cognitive și formative propuse

• Să utilizeze suportul cartografic și să identifice obiective vizitate;

• Să-și formeze priceperi și deprinderi de orientare pe hartă și în teren;
• Să definească termeni și noțiuni geografice de istorie, limba română sau biologie
dobândite în cadrul orelor de curs;
• Să localizeze în teren și să identifice anumite tipuri de relief;
• Să compare forme și unități de relief străbătute pe parcurs;
• Să caracterizeze tipuri de relief major și minor;
• Să observe elemente de geologice și tectonică;
• Să culeagă informații prin observarea directă a mediului înconjurător;
• Să recunoască și să compare elemente de vegetație;
• Să identifice elemente ale reţelei hidrografice;
• Să caracterizeze diferite tipuri de aşezări omenești;
 • Să identifice tipuri de activități economice;
• Să identifice tipuri de activități antropice care determină dezechilibre ale mediului
înconjurător;
• Să dobândească comportament adecvat față de mediul înconjurător și față de
ceilalți participanți la excursie;
• Să dobândească un comportament adecvat într-un muzeu sau la restaurant;
• Să-și formeze priceperi de efectuare de observații.

D. Programul excursiei

Se stabilește de către profesorul organizator pe zile în funcție de distanța parcursă, de

obiectivele turistice propuse spre vizitare, de locul de masă și cazare.

Profesorul gândește detaliat planul excursiei stabilind exact detaliile organizatorice

punând la punct un plan care să susțină activitățile pe toată durata excursiei: ora plecării,
stabilește pauzele în timpul deplasării cu autocarul, durata vizitării obiectivelor propuse, orele
când elevii servesc masa, durata odihnei, timpul individual pentru relaxare sau alte activități,
ora de trezire. Acest program poate fi flexibil având în vedere situațiile nou ivite, el poate fi
adaptat nevoilor participanților sau restructurat având în vedere că o excursie înainte de toate
este o activitate care vizează recreerea și refacerea elevilor, un program prea încărcat poate
crea neplăceri și insatisfacții participanților.

Ziua 1 : Profesorii insotitori si grupul de excursionisti se vor intalni în data de

22.04.2016 la ora 6.15 în curtea Școlii Gimnaziale Lunca Ilvei, unde se vor îmbarca în
mijlocul de transport, se face verificarea nominală a elevilor participanți, se va face o
prelucrare a Regulamentului de Protecția Muncii cu referire la excursie, iar plecarea va fi la
ora 6.30. Pentru prima zi traseul se va desfășura pe ruta Lunca Ilvei – Vatra Dornei –
Sucevita, cu atingerea obiectivelor turistice mentionate. Prima noapte de cazare va fi la Hotel
Sofia Sucevita.

Ziua 2 : Elevii și profesorii însoțitori se vor trezi în jurul orei 07.30, se va

servi micul dejun în jurul orei 08.30 iar plecarea de la hotel are loc în jurul orei 09.00.
Traseul celei de a doua zi este Sucevita – Putna – Atelierele de ceramica din Marginea –
salina Cacica – Suceava. La Suceava – vizitarea Observatorului si a Cetatii de scaun. Cazarea
la Hotel Orizont.

Ziua 3 : Elevii și profesorii însoțitori se vor trezi în jurul orei 07.30, se va

servi micul dejun în jurul orei 08.30 iar plecarea de la hotel are loc în jurul orei 09.00.
Traseul celei de a treia zi este Suceava – Gura Humorului – Manastirea Humor – Manastirea
Voronet – Campulung Moldovenesc. Cazarea va avea loc la Liceul Militar din Campulung
Moldovenesc.

Ziua 4 : Elevii și profesorii însoțitori se vor trezi în jurul orei 07.30, se va

servi micul dejun în jurul orei 08.30 iar plecarea de la liceu are loc în jurul orei 09.00. Traseul
celei de a patra zi este Campulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Pasul Tihuta. Cazarea se
va face la Hotel Dracula.
 Ziua 5 : Elevii și profesorii însoțitori se vor trezi în jurul orei 07.30, se va
servi micul dejun în jurul orei 08.30 iar plecarea de la hotel are loc în jurul orei 09.00. traseul
se va desfășura pe ruta Tihuta – Liviu Rebreanu (casa memorială a scriitorului Liviu
Rebreanu) – Moisei (Mausoleul Eroilor) – Borșa (Cascada Cailor) – Bârsana (Mănăstirea
Bârsana) – Sighetu Marmației (Memorialul Victimelor Comunismului si a Rezistentei,
Muzeul Satului Maramureșan). După vizitarea obiectivelor propuse în Sighetu Marmației în
jurul orei 19.30 se va face cazarea participanților la o pensiune iar în jurul orei 20.00 se va
servi cina.

Ziua 6: elevii și profesorii însoțitori se vor trezi în jurul orei 07.30, se va servi
micul dejun în jurul orei 08.30 iar plecarea de la pensiune are loc în jurul orei 09.00. Traseul
celei dea doua zile este Sighetu Marmației – Săpânța (Cimitirul Vesel) – Baia Mare unde se
va vizita orașul, Planetariul si Observatorul Astronomic conform programării stabilite
anterior, Muzeul de Mineralogie, iar în jurul orei 20.00 se va face cazarea la Grupul Sportiv
Școlar 2 Baia Mare, iar la ora 20.30 va avea loc întâlnirea pentru cină.

Ziua 7: trezirea are loc la ora 07.00 cu servirea micului dejun iar părăsirea
taberei are loc la ora 08.00 după verificarea stării camerelor elevilor. Traseul parcurs este
următorul: Baia Mare – Cluj Napoca (vizita orașului) – Turda (Salina Turda) – Bistrița (vizita
orașului) – Lunca Ilvei unde se ajunge în jurul orei 21.30.

E. Costul excursiei

Se face în funcție de distanța parcursă în cele trei zile, de mijlocul de transport, de

locațiile de cazare și de numărul meselor asigurate în tot acest timp la care se adaugă costul
intrărilor la diferite obiective vizitate și banii de buzunar ai elevilor.

Transportul s-a realizat cu un autocar al unei firme din Bistrița, S.C. Moldodeni
S.R.L., cu o capacitate de 10 locuri unde s-a făcut rezervare pe baza unei cereri avizate de
către conducerea școlii. În cerere se specifică traseul ales pentru excursie, localitatea de
plecare și sosire, numărul elevilor participanți și a cadrelor didactice însoțitoare.

Documentarea excursiei

Este o etapă obligatorie și în același timp extrem de importantă în desfășurarea unei

excursii, care trebuie să se parcurgă atât de către profesorul organizator cât și de către elevii
participanți. Profesorul organizator se va documenta asupra traseului și a obiectivelor înainte
de a propune elevilor excursia. Documentarea impune studierea unui suport cartografic
variat: hărţi turistice, hărţi din ghiduri turistice, atlase, Google Map, cu ajutorul cărora am
stabilit itinerariul excursiei pe zile și am stabilit obiectivele naturale și antropice. Am
consultat lucrări de specialitate care vizează zona vizitată pentru a putea informa elevii
participanți despre anumite locuri, obiective, legende istorice, demografie, economie și alte
aspecte. Am realizat o schiță cu itinerariul defalcat pe zile în care am trasat obiectivele
vizitate, punctele de staționare și de informare, care a fost distribuită elevilor participanți și
cadrelor didactice însoțitoare. În ședințele de pregătire a excursiei cu elevii am accesat
Google Map pentru a îi familiariza cu traseul propus, aceștia au consultat lucrări de
specialitate, pliante și cărți de călătorie pentru o documentare în prealabil asupra anumitor
aspecte ale călătoriei: itinerariul, obiective, informații cu aspect istoric, demografic. De
asemenea elevii din clasele gimnaziale au întocmit referate pe anumite teme care au fost citite
în anumite momente ale excursiei pentru a contribui la o cât mai variată și bogată sursă de
documentare, având în vedere că pe parcursul excursiei completează anumite fișe și
chestionare. Prin acestea elevii sunt antrenați la o implicare activă în vederea pregătirii
documentării excursiei și responsabilizați pentru a prezenta anumite obiective de pe traseu.

F. Organizarea participanților la excursie

Toti participanții la excursie vor fi informați de către profesorul conducător despre

traseul ales, obiectivele vizitate, mijlocul de transport, locurile de cazare, condițiile de cazare,
modalitatea de servire a mesei, componența grupului de elevi și numele profesorilor
însoțitori. Elevilor li se aduce la cunoștință componența echipamentului pe care trebuie să îl
aibă asupra lor, tipurile și cantitatea de alimente pe care trebuie să le dețină, costurile
excursiei, regulile pe care trebuie să le urmeze pe durata deplasării. Aceleași lucruri le sunt
făcute cunoscute și părinților, aceștia din urmă trebuind să semneze un acord de participare al
copiilor în excursie.

Dacă grupul elevilor participanți este alcătuit din copii cu vârste diferite, aceștia vor fi
organizați și responzabilizați pe grupe apropiate de vârstă pentru a nu se crea situații
încordate sau conflictuale.

Este necesar ca elevii să cunoască toate regulile excursiei, de instruirea lor se ocupă
profesorul conducător împreună cu ceilalți profesori participanți. Regulile sunt prelucrate de
mai multe ori, odată în perioada de pregătire a excursiei și în dimineața plecării pentru a ne
asigura că fiecare elev își cunoaște obligațiile de conduită pe tot timpul deplasării, în acest
sens ei trebuie să semneze un proces verbal prin care se angajează că vor respecta
următoarele: respectă regulamentul școlar, regulile de circulație, pe toată deplasarea vor afișa
un comportament decent, evită părăsirea grupului fără să anunțe profesorii însoțitori, respectă
curățenia în mijlocul de transport, în locațiile de cazare, pe stradă, ascultă indicațiile
profesorilor, nu rămâne neînsoțiți la distanță în spatele grupului, toate aceste pentru a se crea
o atmosferă de colaborare și relaxare pe durata întregului sejur.

G. Propuneri asupra echipamentului

Având în vedere că unii dintre participanți au vârste destul de mici, dar nu numai
pentru aceștia, profesorul este obligat să aducă câteva sugestii asupra echipamentului necesar
în timpul deplasării. Excursia se desfășoară în luna aprilie când temperaturile pot fi relativ
modeste ca urmare elevii trebuie să dețină obiecte de îmbrăcăminte comode și călduroase,
încălțăminte sport, pantaloni lungi, pulovere cu mâneci lungi, tricouri, jachete călduroase,
lenjerie intimă, pijamale, obiecte pentru igienă personală, pelerină de ploaie, rucsac sau
troler. Pentru deplasările montane au nevoie de încălțăminte adecvată, și un rucsac de
dimensiuni mici pentru a putea să își trasnporte hrana, apă și pelerina de ploaie, având în
vedere că se face o vizită la Cascada Cailor, din apropierea stațiunii montane Borșa din
Munții Rodnei și la Cheile Turzii din Munții Apuseni. Este de preferat ca atât obiectele de
îmbrăcăminte cât și cele de încălțăminte să fi fost folosite anterior, să fie comode și lejere
pentru a evita disconfortul creat de obiecte neadecvate scopului călătoriei.

H. Conduita elevilor pe parcursul excursiei

În excursie se aplică Regulamentul Școlar și Regulamentul de Protecție al Muncii,

valabile în timpul cursurilor la care se adaugă Regulamentul excursiei. În cazul deplasării pe
jos – Cascada Cailor, Cheile Turzii, Salina Turda elevii trebuie să respecte regulile de
circulație pe drumurile publice, vor avea o viteză de mers moderată impunând ritmul de
deplasare elevii cu vârstele mai mici, nu vor alerga, nu se vor cățăra în copaci sau pe stânci
iar în anumite situații nu vor părăsi poteca marcată, vor evita scurtăturile. Pe toată durata
deplasării vor avea un comportament cuviincios și decent, vor păstra curățenia oriunde s-ar
afla, nu vor rupe flori și vegetație, nu au voie să dețină obiecte inflamabile și aprindă focul,
nu au voie să polueze cu resturi sau PET-uri apa râurilor sau a lacurilor. Resturile provenite
de la consumul de alimente și băuturi vor fi adunate în pungi de plastic și nu vor fi lăsate în
natură, ci vor fi depozitate în locuri special amenajate, astfel ca pe tot parcursul deplasării
elevii trebuie să aibă un comportament prietenos față de natură și o atitudine pozitivă în
general.

6.2. Desfășurarea excursiei.

Profesorul organizator pregătește dosarul excursiei pe care îl va deține asupra sa pe

toată perioada desfășurării acestei activități care conține tabelul nominal cu elevii și cadrele
didactice însoțitoare, planul excursiei avizat de unitatea școlară și de Inspectoratul Școlar
Județean Bistrița-Năsăud, documentele firmei de transport, facturile proformă pentru unitățile
de cazare și de asigurare mesei, adeverința care certifică faptul că unul dintre cadrele
didactice a absolvit unu curs de prim ajutor la o unitate agreată de Ministerul Educației și
Cercetării.

Conform orarului și itinerariului stabilit anterior plecarea se face din curtea Școlii
Gimnaziale Tureac, pe toată durata excursiei profesorii trebuie să vegheze la buna
desfășurare a evenimentelor, să mențină disciplina și coerența grupului, să implice activ elevii
pentru îndeplinirea sarcinilor primite, să existe relații de încredere între elevi și profesori, de
respect între elevii participanți pentru a se crea o atmosferă agreabilă unde să predomine
voioșia. Profesorii participanți, trebuie să se asigure că există un grup coerent și discipliniat,
fără a favoriza anumiți elevi, iar cei timizi trebuie integrați ca să nu se simtă izolați sau triști
pentru a favoriza o atmosferă plăcută tuturor participanților ca aceștia să nu resimtă nici un
fel de presiune. Dacă apar situații neprevăzute, cadrele didactice trebuie sa afișeze o atitudine
calmă, problemele trebuie rezolvate cu tact pedagogic și profesionalism, adaptându-se la
situația din teren, ajustând programul și traseul dacă este cazul, fără a pune în pericol
integritatea fizică sau psihică a participanților.
 Excursia din perioada 22-29 aprilie 2018 se va desfășura în următoarele etape:

Ziua 1

Elevii participanți la excursie și cadrele didactice s-au întâlnit în data de 22.04.2016 la

ora 06.10 în curtea Școlii Gimnaziale Lunca Ilvei, unde profesorul organizator a verificat
prezența elevilor și a prelucrat încă o dată regulile excursiei și Regulamentul de protecție a
muncii pentru a fi actuale în memoria elevilor, iar la ora 06.30 ne-am îmbarcat în microbuzul
cu care s-a desfășurat deplasarea.

Excursia incepe cu deplasarea pe Iliuta Calului, de unde se iese in Pasul Tihuta.

Ajunsi in Depresiunea Dornelor, strabatem Magurile care strajuiesc de o parte si de alta apa
Cosnei iar apoi ajungem in Vatra Dornei. Aici vizitam Muzeul Etnografic. De la Vatra
Dornei prin Iacobeni urcam Pasul Mestecanis, coboram Valea Putnei cu apa cu acelasi nume.
Inainte de intrarea in Campulung Moldovenesc pe partea stanga intalnim bifurcatia ce urca
„La Palma”. Observam apoi ca localitatile urmatoare poarta denumirea apelor ce le strabat.
Sosim in localitatea Moldovita. In drum, pe partea stanga, ca o cetate impunatoare,
Manastirea Moldovita ne intampina in drumul nostru. Intram si o vizitam. La mai putin de 15
km intalnim Manastirea Sucevita, localitate in care ne vom si caza (la hotel Sofia).

Muzeul Etnografic Vatra Dornei

 Manastirea Moldovita (1) si Sucevita (2)

Ziua 2

Excursia continua in cel mai nordic loc – vizitam mormantul lui Stefan cel Mare, la
manastirea Putna. Apoi, traversand Podisul nordic ajungem la Marginea, unde intalnim
Atelierele de ceramica rosie si neagra cu expozitii de vanzare. De acolo ne indreptam spre
salina Cacica, unde intr-o galerie de 1 km si 200-300 de m este o salina neamenajata de
parcurs la pas. La Suceava – vizitarea Observatorului si a Cetatii de scaun. Cazarea la Hotel
Orizont.
Observatorul din Suceava

Ziua 3

Dupa servirea micului dejun ne continuam deplasarea pe DN 17D pana la Gura

Humorului. Aici vizitam Manastirea Humorului apoi la 7 km de aici este Manastirea Voronet.
Urmatoarea destinatie este Campulung Moldovenesc cu Liceul Militar, unde ne si cazam. In
Campulung Moldovenesc mai vizitam Muzeul Lemnului.

Manastirea Humor
Ziua 4

De la Campulung Moldovenesc ajungem la Vatra Dornei, unde vizitam parcul cu

veverite si ne indreptam cu pasul Tihuta. Aici ne vom caza la Hotel Dracula.

Ziua 5

Excursia continua cu deplasarea prin Culoarul Bârgăului de-a lungul râurilor Tiha și
Bistrița Ardeleană. Profesorul prezintă specificul Munților Bârgăului, după modul de formare
fiind munți sedimentaro-vulcanici cu aspectul lor de măguri puternic evidențiate în relief care
sunt ușor de identificat ulterior.

Din localitatea Josenii Bârgăului ne continuăm traseul prin Depresiunea Colinară a

Transilvaniei, respectiv Dealurile Bistriței apoi urmăm zona marginală a unității prin
Dealurile Năsăudului unde avem și prima stație la Casa Memorială Liviu Rebreanu. Am
considerat important acest obiectiv în condițiile în care Liviu Rebreanu este un prozator de
talie universală care a desăvârșit capodopere unice și de o valoare inestimabilă pentru
literatura română. Pe autocar elevii oferă informații despre copilăria, viața și capodopera
romancierului urmând ca acestea să fie completate de ghidul local.

Din orașul Năsăud ne deplasăm pe DN17C pe valea râului Sălăuța care reprezintă
limita de vest a Munților Rodnei, cu o nouă oprire în localitate Coșbuc la Casa Memorială a
poetului George Coșbuc care a dat literaturii române opere extrem de valoroase . Până în anul
1925 această localitate purta denumirea Hordou, se presupune datorită depresiunii cu formă
alungită în care este așezată, dar ca omagiu adus marelui poet, fiu al acestor meleaguri, a
primit numele Coșbuc. De asemenea am putut admira un pod de lemn acoperit, pe râul
Sălăuța.
Fig. nr. 39, Casa Memorială George Co
Coșbuc
Fig.nr. 40, Pod de lemn acoperit pe râul Sălăuța
S

Ne continuăm m traseul pe valea

Sălăuțaa în zona de contact dintre
Munții Țibleș și Munții ții Rodnei prin
Pasul Șetref
etref (818 m) ca ssă pătrundem
în Depresiunea Maramure
Maramureșului cea mai
Fig. nr. 41, Monumentul de la Moisei
întinsă din Carpațiiii Maramureșului
Maramure și a
Bucovinei unde vom avea o nouă nou stație în localitatea
ocalitatea Moisei pentru a primii câteva
informațiiii despre masacrul care a avut loc în 14
octombrie 1944 când unități unit militare maghiare în
retragere din Transilvania au ucis în 2 case 29 de
români. Pentru comemorarea victimelor acestui masacru
sculptorul maramureșan șan Vida Geza a ridicat un
ansamblu monumental alc alcătuit din 12 statui din piatră
fiecare cu o semnificație
semnifica anume și împreună
reprezentând un glas al monumentului. După Dup ce elevii
iau notițee despre evenimentele tragice petrecute în
timpul celui de-al doilea război
r mondial ne continuăm
drumul pe Valea Vișeuluișeului cu o nouă
nou oprire în orașul
stațiune montană Borșa șa pentru o scurt
scurtă drumeție în
Munțiiii Rodnei la obiectivul natural Cascada Cailor.
Suntem pe versantul nordic al Munților Mun Rodnei, în
rezervația Muntele le Piatra Rea unde se formează
formeaz una
Fig.
g. nr. 42, Cascada Cailor
 dintre cele mai frumoase și spectaculoase cascade din țara noastră alcătuită dintr-o
succesiune de trepte cu cădere de la 40 m, 20 m si din nou de la 40 m. Pe baza
informațiilor culese de elevi și a celor oferite de profesorul coordonator elevii
întocmesc la fața locului o foaie de observație.

Fișă de observație – Cascada Cailor

I. Localizare:

 Județul:
 Grupa montană:
 Munții:

II. Mod de formare:

 Tipuri de roci:
 Procese geomorfologice:
 Factori interni / externi:

III. Caracteristici:

 Cascada – definiție:
 Înălțime:
 Aspect:
 Debit:
 Alimentare cu apă:

IV. Aspecte de peisaj:

 Tipuri de versanți:
 Relieful fluviatil:
 Tipuri de relief:

V. Caracteristici biopedogeografice și climă:

 Condiții de climă:
 Asociații vegetale:
 Gradul de acoperire:
 Suport pedologic:

VI. Legenda Cascadei Cailor:

 După acest popas minunat în natură unde Cascada Cailor ne-a încântat și ne-a uimit
ne continuăm drumul pe valea Vișeului pe DJ 18 cu direcția Sighetu Marmației. Pe tot
parcursul traseului am observat particularitățile reliefului depresionar, relieful fluviatil,
relieful montan, specificul așezărilor și în special arhitectura satele tradiționale
maramureșene.

O nouă stație este mănăstirea Barsana,

impresionantă prin istorie și arhitectură. Este atestată
documentar în anul 1390 ca proprietate a
Voievodului Dragoș, are o istorie zbuciumată și un
record, biserica din lemn fiind o perioadă cea mai
înalta biserică din lemn din lume.

Fig.nr.43, Popas la Mănăstirea Bârsana

După o călătorie cu multe popasuri și obiective interesante și atractive ajungem la

destinația finala pentru ziua 1 a excursiei, orașul Sighetu Marmației.

Fig.nr. 44, Memorialul Durerii, Sighetul Marmației Fig.nr.45,Grupstatuar–

MemorialulDureriiwww.amfostacolo.ro

Elevii claselor a-VIII-a prezintă specificul municipiului situat pe valea Izei, cu o

istorie zbuciumată mai ales în timpul celui de al doilea război mondial când s-au înregistrat
deportări masive în rândul evreilor-Elie Wiesel castigatorul Premiului Nobel pentru Pace în
1986, fiind fiul acestor locuri, dar și după anul 1950 când în oraș a funcționat o închisoare de
maximă siguranță pentru toți cei care se împotriveau regimului comunist instaurat în țara
noastră după abdicarea Regelui Mihai. Aceasta închisoarecare s-a camuflat drept o ”unitate
de munca specifica” a fost în realitate un ”lagăr de exterminare pentru elitele tării”. După
anul 1950 unitatea a devenit ”închisoarea demnitarilor”pentru că erau aduși înalti demnitari,
academicieni, politicieni, ziariști, poeți, aici au murit Iuliu Maniu, Ghe. I. Brătianu
(www.memeorialulsighet.ro) ,detinutii erau persecutați și schingiuiți pâna la dezumanizare, în
instituție s-au petrecut orori de nedescris în perioada comunistă. Elevii au fost profund
mișcați de evenimentele atât de nefericite petrecute în închisoare, cu atât mai mult cu cât
perioada de desfașurare ca timp istoric nu este foarte îndepărtată. Amintirile acestei triste
perioade a istoriei poprului român au fost prezentate elevilor atât de ghidul obiectivului cât și
de profesorul însoțitor care preda istoria în cadrul școlii noastre.

Vizita în orașul Sighetu Marmației continuă cu un ultim obiectiv pentru ziua I a

excursiei noastre la Muzeul Satului Maramureșan unde elevii iau contact cu civilizația și
cultura populară a Maramureșului păstrată cu deosebită grija de generații întregi. Profitând de
ambiența plăcută din muzeu cat si datorită faptului că acest obiectiv este ultimul vizitat,
despovarându-ne astfel de stresul timpului elevii au completat un scurt chestionar referitor la
traseul și obiectivele vizitate în prima zi a itinerariului nostru maramureșan.

Fig.46, Muzeul Satului Maramureșan (www.jurnalul.ro ) Fig.47, Port popular maramureșan

(www.hoinariromani.ro )
 La ora 20.00 ajungem la pensiunea care ne asigură o singură noapte de cazare, apoi la
ora 20.30 este întâlnirea pentru servirea cinei. Profesorii însoțitori trebuie sa se asigure că
elevii au condiții bune de cazare și să vegheze la programul lor de odihnă si somn.

Chestionar I

1. Muntii Bârgăului după modul de formare sunt munți_____________________

2. Cel mai înalt vârf al Munților Bârgăului este______________________________

3. Orașul Năsăud este străbătut de râul__________________________________

4. Vechea denumire a satului Coșbuc este________________________________

5. Numiți o operă literară a marelui scriitor Liviu Rebreanu__________________

6. Munții Rodnei dupa modul de formare sunt munți_______________________

7. Cea mai altitudine a Carpaților Maramureșului și a Bucovinei se întâlnește în vârful

________

8. Treptele care formează Casca Cailor au înălțimea _______________

9. Numiți două unități geografice pe care le-am străbătut în timpul

deplasării_________________

10. Orașul Sighetu Marmației este situat în _____________________

Ziua 6
La ora 7.00 am servit micul dejun, iar la ora 8.00 am părăsit pensiunea după ce în
prealabil ne-am asigutat că elevii nu au produs stricăciuni în unitatea de cazare și nu și-au
uitat lucrurile personale. Destinația celei de a doua zi a fost Cimitirul Vesel de la Săpânța si
orașul Baia Mare. Elevii au primit câte o schiță de hartă pentru traseul stabilit unde își
notează itinerariul, obiectivele vizitate, iar în caietele de teren își vor scrie informațiile
primite la fața locului.
După toate verificările care se impun la părăsirea unei tabere, ne-am continuat drumul
pe valea Izei prin Depresiunea Maramureșului, de la Sighetul Marmației până la Săpânța
unde este primul nostru punct de stație pentru această zi. Pe tot parcursul traseului observăm
caracteristicile reliefului, vegetația, aspectul reliefului fluviatil și caracteristicile asezărilor
rurale. La fiecare punct de stație și în autocar elevii notează în caietele de teren informațiile
primite de la profesorii însoțitori din diferite domenii, cât și de la ghizii locali.
 ”Cimitirul vesel” de la Săpânța este o destinație unică în țara noastră, elevii au fost
profund mișcați de ” înfățișarea” acestui loc de veci, prin aspectul crucilor pictate manual de
Ion Stan Pătraș la început și apoi de discipolul său Dumitru Pop Tincu, toate îmbrăcate in
vestitul ”albastru de Săpânța” cu desene ce reprezintă viața celor decedați și epitafuri scrise la
persoana I ca și niște mesaje adresate de cei decedați pentru urmașii lor.

Fig.48, ”Cimitirul Vesel” Săpânța Fig.49, Relief vulcanic – Creasta Cocoșului

După vizita noastră la Săpânța, itinerariul continuă pe DN 18 spre Baia-Mare prin

zona vulcanică a Carpaților Orientali-Gutâi și Igniș.Pe tot parcursul traseului am observat
aspectul reliefului vulcanic, un fragment dintr-un fost creater vulcanic ”Creasta Cocoșului”
alcătuit din roci andezitice cu altitudine medie de 1200 m, cu aspectul unei culmi crenelate
aproape verticală care se continuă spere est cu Vf. Gutâi 1394 m. Datorită frământărilor
tectonice din regiune în zona Munților Gutâi , între Baia-Mare și Baia Sprie în arealele Ilba si
Botiza în trecutul imediat au funcționat mine cu exploatări de mare anvergură Ilba, Băița,
Valea Borcutului, Săsar, Baia Mare, Roata, Oanța, Băiuț, Tataș, Șuior, pe o zonă cu o
lungime de 60 km si o lățime de 12 km, de unde s-au extras importante minereuri feroase și
neferoase, împreună cu Munții Apuseni fac parte din zonele cu cele mai bogate rezerve de aur
de la noi din țară.(sursa: www.miningwatch.ro ). În prezent toate aceste mine au fost închise
considerate fie nerentabile, fie poluatoare de mediu.

Elevii au putut realiza comparații concrete privind aspectul și geologia munților care
alcătuiesc Grupa Nordică a Carpaților Orientali, au răspuns la întrebări legate de limitele
acestei grupe montane, aspecte ale tipurilor de relief întâlnite, unități componente, condiții si
influențe climatice, covorul vegetal și resurse ale subsolului. Pe traseu am făcut stații special
pentru a observa și studia elemente de vegetație care se dezvoltă în zonă-castanul comestibil-
(Castanea sativa) ca urmare a climatului blând de influență vestică, această specie formează
cele mai mari suprafete împădurite din România pentru că se regenerează în mod natural și
este perfect aclimatizată.

La poalele Munțilot Gutâi pe valea Săsar este situat orașul Baia Sprie unul dintre cele
mai importante centre miniere ale regiunii, cu exploatări importante de aur și argint dar și alte
minereuri neferoase.Ne deplasăm în continuare pe valea Săsarului și pătrundem în
Depresiunea Baia Mare dinspre est pentru stația finala a celei de a doua zi de excursie, nu
înainte de a vizita toate obiectivele propuse.

Elevii prezintă câteva informații despre orașul Baia Mare și zonele limitrofe urmând
ca profesorii însoțitori să vină în sprijinul lor cu noi cunoștințe din divese domenii:
personalități literare, personaje istorice - Pintea Haiducul, elemente de arhitectură,
evenimente culturale.

Obiectivele propuse pentru orașul Baia Mare sunt: vizita la Muzeul de Mineralogie,
participarea la un spectacol-reprezentație la Planetariul și Observatorul Astronomic Baia
Mare și un scurt tur al orașului.

Primul popas este la Muzeul de Mineralogie unde ghidul turistic ne oferă informații
despre transformările interne ale planetei, evolutia geologică a Terrei, formarea rocilor,
mineralelor și fosilelor urmând să facem un tur al muzeului care prezintă mai bine de 15.000
de piese, ceea ce il face cel mai mare muzeu de acest gen din Europa. Expoziția muzeului
găzduiește o serie de exponate extrem de rare, aspectul concreționar al cristalelor, estetica
formelor, culorile și componența chimică, dimensiunile uriașe ca de exemplu geodele de
ametist, fac ca această instituție sa aibă o importanță deosebită.

Vedetele muzeului sunt reprezentate de mineralele hidrotermale și zăcămintele de

metele neferoase din regiunea Munților Oaș - Gutâi - Țibleș și zona Borșa. Neoficial muzeul
mai poartă și denumirea de muzeul ”florilor de mină” pentru că eșantioanele minerale sunt
”culese” direct din subteran și au calități estetice deosebite, natura fiind singurul artist în
acest caz. După acest studiu geologic aprofundat asupra regiunii de nord-vest a României, cu
exemple concrete de eșantioane de minerale și roci plecăm spre următorul obiectiv, fascinați
de puterea și dărnicia naturii.
Fig.50, Roci sedimentare cu fosile vegetale Fig.51, Exponat de calcit cu cuartz și pirită

Următorul obiectiv este vizita la Planetariul-Observatorul Astronomic Baia Mare,

unde suntem primiți de un angajat al instituției după ce în prealabil am făcut o rezervare.
Planetariul este foarte important pentru Transilvania fiind și unicul cu atât mai mult cu cât
există un echipament foarte modern- proiector stelar cu o mare claritate a a câmpului stelar.
Beneficiem și noi de o amplă demonstrație în sala dom unde proiectorul stelar ne poartă
printre stele si planete, ne prezintă Sistemul Solar, constelații mai îndepărtate, mai cunoscute
sau cu forme inedite, ne prezintă istoria aselenizărilor și ne oferă un bogat material ilustrativ
încât aproape toți ne dorim să devenim astronauți.

Fig.52, În așteptarea proiecției stelare

 În programul nostru este inclus și un scurt tur al orașului cu autocarul pentru că elevii
sunt deja destul de obosiți având în vedere programul încărcat al acestei zile.Împreună cu
elevii am admirat:
• centrul istoric al orașului;
• Turnul lui Ștefan construit pentru a observa și supraveghea eventuale
incendii;
• Casa Iancu de Hunedoara, reprezentând o mică parte a unui castel
ridicat de acesta în cinstea soției sale;
• Turnul Măcelarilor;
• Cladirea Instituției Prefecturii construită în stil tradițional
maramureșan;
• Teatrul Municipal;
• Diverse complexe statuare: Statuia Minerului, opera artistului Vida
Gheza cu care ne-am întâlnit la Moisei.
După încă o zi plină de aventuri științifice în jurul orei 18.30 ne retragem la unitatea
de cazare de la Clubul Sportiv Școlar II Baia Mare, unde până în jurul orei 20.00 elevii au un
program de voie. La ora 20.00 ne întâlnim pentru servirea cinei și o ultimă ședință pentru
analiza zilei 2 de excursie urmată de completarea unui chestionar.

Fig.54, Popas în Baia Mare Fig.55, Turnul lui Ștefan

(www.isjmm.ro )
 Chestionar II

1. Numele meșterului popular care a înființat ”Cimitirul Vesel”de la Săpânța este

____________

2. După modul de formare Munții Gutâiului sunt munți________________________.

3. Numiți o specie de arbore care se dezvoltă în zonă ca urmare a climatului blând de

influență oceanică___________________.

4. Orașul Baia Sprie este situat pe râul____________.

5. Creasta Cocoșului este un fragment dintr-un fost__________________.

6. Numiți o exponată a Muzeului de Mineralogie care v-a impresionat cel mai

mult_______.

7. Baia Mare a fost un puternic centru al industriei _______________.

8. Orasul Baia Mare este situat in Depresiunea________________.

9. Numiți un haiduc legendar al Maramureșului____________________.

10. Camera specială în care se fac proiecții stelare se numește_____________

Ziua 7

Ultima zi a călătoriei noastre debutează cu micul dejun servit la ora 7.00. Plecarea din
tabără se face la ora 7.40 după ce profesorii însoțitori se asigură că elevii au lăsat camerele în
ordine, nu au produs stricăciuni și nu și-au uitat lucrurile pesonale. După îmbarcarea în
autocar ne deplasăm pe DN 1C dinspre Baia Mare spre Cluj-Napoca prin Dealurile Lăpușului
care reprezintă o subunitate a Subcarpaților Transilvaniei, apoi pe marginea de vest a
Podișului Someșan iar de la Dej pătrundem pe E 576 și însoțim Someșul Mic până la Cluj-
Napoca care reprezintă prima stație a acestei zile. Realizăm un tur al orașului din autocar
pentru a admira câteva obiective importante ale orașului.

Pătrundem în Cluj-Napoca dinspre vest si observăm gara orașului cu o locomotivă din

secolul trecut foarte bine conservată care este un exemplu viu al vremurilor trecute ale
locomotivelor cu abur prezente astăzi doar în muzee.

Sinagoga neologă mai este cunoscută sub denumirea de Templul Memorial al

Deportaților Evrei, a fost construită între anii 1886-1887, în stilul arhitectonic maur, a suferit
de-a lungul timpului grave avarieri, fiind refăcută în 1947, în prezent reprezintă un monument
dedicat Holocaustului, fiind singura din oraș unde se mai oficiază slujbe. Elevii notează
informațiile în caietul de teren referitoare la deportarea evreilor din România, victime ale
Holocaustului, acestea fiind prezentate de profesorul de istorie însoțitor.

Fig.55, Sinagoga neologă, Cluj-napoca Fig.56, Canalul Morii, Cluj-Napoca

 Deplasându-ne spre centrul orașului traversăm râul Someșul Mic și Canalul Morii.
Acesta din urmă are o origine încă neelucidată complet existând o teorie conform căreia ar fi
un vechi braț al Someșului Mic care deservea revărsării apei la debite mari, iar o altă teorie
susține originea antropică al acestuia, fiind săpat de locuitorii orașului încă din timpuri
imemoriale.Ceea ce se știe clar este că acest canal era folosit pentru alimentarea cu apă a
morilor de cereale care existau aici până la începutul secolului trecut. Este fascinant traseul
actual al canalului în zona astrăzii Episcop Andrei Șhaguna dar pe lungimea lui totală de 7.2
km există și porțiuni unde nu este amenajat cu depozite de gunoaie menajere pe maluri.

În centrul istoric al orașului Cluj-Napoca facem o scurtă stație pentru a vizita Biserica
Sfântul Mihail, construită în secolul al-XIV-lea în stil gotic, impresionantă prin formă,
mărime și înălțime, dar și prin faptul că pe pereți există picturi murale păstrate foarte bine din
secolul al-XV-lea. Totodată turnul actual al bisericii reconstruit în secolul al –XVIII-lea în
urma unui incendiu în stil neogotic împreună cu crucea din vârf formează cel mai înalt turn
de biserică din Ardeal cu o înălțime de 80 m.

Fig.57, Biserica Sfântul Mihail Fig.58, Grup statuar Matei Corvin (Mathias Rex)
 Urmează un mic popas pentru servirea prânzului după care ne îndreptăm spre orașul
Turda pe E 81 în zona de contact a Depresiunii Colinare a Transilvaniei cu Munții Apuseni,
unde obiectivul principal este Salina Turda. La începutul zilei elevii au primit o schiță de
hartă pe care își notează traseul și obiectivele vizitate iar în caietul de teren notează la fața
locului informații cu privire la condițiile geologice care au favorizat apariția cutelor diapire în
care există sâmburi de sare la adâncimi diferite unde au fost exploatările miniere. Depozitele
de sare s-au format în condiții climatice foarte diferite comparativ cu cele de astăzi, respectiv
într-un mediu cald și umed în bazine marine izolate, făcând parte din aliniamentul vestic al
zăcământului de sare din țara noastră ce se întinde din Maramureș până la Ocna Mureș, în
zona Turda zăcământul depășind frecvent grosimea de 1200 m. Eroziunea realizată de Valea
Florilor și Valea Sărată a determinat apariția zăcământului la suprafață fiind cunoscut încă
din perioada romană, primele documente datează din anul 1075 când este menționată la
Turda existența unei vame a ocnelor. Amplasamentul actual al minei datează din anul 1690
beneficiind de o perioadă de glorie cam până la 1840 când a intrat într-un con de umbră ca
urmare a concurenței tot mai puternice cu salina Ocna Mureș. In anul 1992 salina se
redeschide pentru turiști, în prezent este cea mai modernă din sud-estul Europei. Este
organizată pe mai multe nivele cu săli și galerii:

Galeria Franz Josef;

Mina Iosif- sala ecourilor;

Sala Crivacului;

Sala puțului de extracție;

Mina Ghizela.

Sunt amenajate în interior zone pentru tratament cu aerosoli naturali care se formează
în condițiile existenței unui zăcământ alcătuit din sare gemă în proporție de 99%, zone de
agrement cu carusel, minigolf, bowling, bărcuțe pe lac subteran, terenuri de tenis și de sport,
loc de joacă pentru copii și un amfiteatru.În zona de acces în mină există o arie protejată –
Durgău-Valea Sărată, care face parte din Situl Natura 2000 cu o suprafată de 140 ha unde
este protejată vegetația halofilă cu salicornia europaea sau brînca si ster tripolium sau
albastrica în denumire populară.
Fig.59, Vegetație halofilă – salicornia europaea Fig.60, Salina Turda – vedere de ansamblu
 Fig.61, Cheile Turzii Fig.62, Cheile Turzii – relief fluviatil

Părăsim orașul Turda, mergem spre vest pe DN 75 Turda Câmpeni, prin localitatea
Mihai Viteazul, traversăm Arieșul în localitatea Cheia și ne continuăm drumul până ajungem
să avem o panoramă uluitoare asupra întregii rezervații naturale Cheile Turzii și a Munților
Trascăului. Cheile Turzii reprezintă o formă de relief exocarstic formată în calcare jurasice de
către râul Hăjdate. Paralel râul Racilor a format Cheile Turenilor, Munții Trascăului având în
total 22 de astfel de forme de relief. După cum se știe calcarul este o rocă extrem de dură dar
în contact cu apa devine solubilă, astfel că în acestă regiune procesele de eroziune și cele
chimice sunt cele care au determinat aspectul actual al reliefului. Cheile prezintă interes
științific din toate punctele de vedere: geologic, paleontologic, peisagistic, dar și ca urmare a
varietății florei și faunei locale, existând mai mult de 1000 de specii de plante din care unele
foarte rare și endemice. Lungimea cheilor este de 1300 m iar pe versanții cu înalțimi de peste
200 m există mai mult de 60 de peșteri, firide sau arcade. Parcurgem cu piciorul traseul
turistic prin chei, iar într-un loc de popas profitând de faptul că suntem singurii turiști rămași
în zonă elevii completează o fișă de observație.
 Fișă de observație- Cheile Turzii

I.Localizare:
• Județul:
• Grupa montană:
• Munții:

II.Mod de formare:
• Tipuri de roci:
• Procese geomorfologice:
• Factori intreni/externi:

III.Caracteristici:
• Chei : definiție.
• Relief carstic: definiție.
• Relieful exocarstic: caracteristici.
• Condiții si mod de formare:
• Alimentare cu apă:

IV. Aspecte de peisaj:

• Tipuri de versanți :
• Aspectul versanților:
• Relieful fluviatil:
• Profilul longitudinal al văii:

V. Caracteristici climatice și biopedogeografice:

• Condiții de climă:
• Asociații vegetale:
• Gradul de acoperire:
• Suport pedologic:

VI. Prelevarea de eșantioane de roci calcaroase pentru colectia laboratorului

de geografie.
 Părăsim Rezervația naturală Cheile Turzii pentru a ne îndrepta din nou spre orașul
Cluj-Napoca pe E 81, urmând să traversăm Podișul Someșan pe e 576 spre o nouă stație și
ultima în această excursie-orașul Bistrița. Pe parcursul traseului elevii sub îndrumarea
profesorului coordonator au potut observa particularitățile de relief ale diferitelor subunități
ale Depresiunii Colinare a Transilvaniei, aspectul văilor Someșul Mare și Someșul Mic,
procese geomorfologice de versant respectiv alunecari de teren.
În orașul Bistrița, reprezentativ pentru cetățile medievale din Transilvania, observăm
arhitectura specifică din centrul istoric al orașului cu ansamblul Sugălete datând din secolul
XV-XVI. Ansamblul este alcătuit de 13 clădiri etajate construite în stilul tipic renascentist,
care formează o galerie cu 20 de bolți sprijinite pe 21 de pilaștrii. Clădirile aparțineau
familiilor bogate de meșteșugari, la etaj erau locuințe iar la parter, spații comerciale, ateliere,
sau depozite, funcționând aici și prima farmacie din oraș aterstată 1516.
Biserica evanghelică reprezintă o emblemă a orașului Bistrița fiind un monument
reprezentativ pentru începutul renașterii secolului al XIV-lea. Biserica s-a construit în mai
multe etape, fiind finalizată în 1563, ulterior nu a suferit modificări importante până în 1857
când în urma unui incendiu este distrus acoperișul și ceasul din turn, cu această ocazie fiind
reconstruit ultimul etaj al turnului în stilul neogotic. În anul 2003 un alt incendiu a cuprins
turnul principal precum și acoperișurile a trei dintre turnurile mici care reprezentau dreptul la
judecată al orașului medieval cunoscut în limba latină drept ”ius gladii”.(www.inbistrita.ro) .
 Fig.63, Biserica Evanghelică, Bistrița Fig.64, Ansamblul Sugălete, Bistrița

Edificiul face dovada importanței locale a orașului în evul mediu ca urmare a

exploatărilor miniere de la Rodna, a activităților mesteșugărești și comerciale, locuitorii
orașului străduindu-se să creeze un aspect cât mai deosebit bisericii.
De la Bistrița ne-am continuat traseul prin Depresiunea Bistrița, în zona de contact a
Depresiunii Colinare a Transilvaniei cu Munții Bârgăului si ne-am îndreptat spre localitatea
Lunca Ilvei unde am ajuns în jurul orei 21.30, finalizând astfel un traseu deosebit unde elevii
au cunoscut și admirat obiective naturale și antropice, au învațat lucruri noi sau au pus în
practică cunoștimțele dodândite în anii de studiu atât la geografie cât și la alte materii.
6.3 Valorificarea instructiv-educativă a excursiei școlare

Informațiile dobândite în această excursie vor fi prelucrate împreună cu elevii în

timpul anului școlar, ocupându-ne de treierea, analiza, prezentarea lor sub diverse forme.
Acestea vor fi analizate de elevi pe grupe de vârstă în funcție de aptitudinile lor, astfel elevii
claselor a VIII-a vor realiza un poster cu informații și imagini din timpul celor trei zile de
excursie care vizează doar unitățile montane străbatute. Acesta este un mijloc de restructurare
a informațiilor receptate în timpul călătoriei și de recapitulare a noțiunilor despre Carpații
Orientali dobândite în primul semestru al anului scolar în curs, la realizarea temei date vor
folosi mijloace grafice care stimulează imaginația. Elevii participanți din clasa aVII-a vor
realiza un proiect power point în care vor prezenta muzeele vizitate. La realizarea lucrării
trebuie sa utilizeze informațiii despre muzeele vizitate pe care le regasesc în caietul de teren
sau în diverse alte surse pe care le vor consulta și imagini surprinse în timpul vizitei pe care le
vor prezenta colegilor. Elevii claselor aVI-a vor realiza scurte prezentări ale orașelor pe care
le-am străbătut și vizitat în acest mod pot să realizeze comparații între orașele Româneiei și
ale Europei prin elemente de populație, vechime, importanță regională, obiective, activitați
economice și cuturale. Elevii claselor aV-a și ai claselor primare vor realiza scurte compuneri
despre obiectivele care i-au impresionat în timpul excursiei aceasta funcționând și ca o
modalitate de feed-back din partea copiilor de varste relativ mici. Prin intermediul acestor
lucrări profesorul poate să observe sfera de interes a elevilor de varstă mică în cadrul
excursiilor obiectivele care îi impresionează fiind un lucru de real ajutor pentru profesorul
organizator de viitoare astfel de deplasări.

Am optat pentru astfel de teme de lucru post-excursie pentru ca elevii să treacă

informațiile dobândite prin filtrul propriei gândiri, ca să stimulez imaginația și creativitatea și
nu în ultimul rând pentru a putea fi recompensați cu note. Cu această ocazie elevii și-au
îmbunătățit orizontul cultural-științific și este absolut necesar să împărtățească acest lucru și
celor care nu au participat, fiind dovada că o excursie nu este numai o madalitate de evadare
din cotidian ci și o oportunitate de a consolida instrucția școlară. Elevii au trăit o experiență
socială specială care a contribuit la dezvoltarea lor personală și intelectuală, au participat
activ la lecții de geografie, istorie sau literatură direct în teren, informația venind direct de la
sursă fără să trecă de bariera manualului sau de metodele cadrului didactic, în același timp s-
a putut realiza și o evaluare la fața locului a informațiilor dobândite anterior. În acest fel
cunoașterea s-a facut dintr-o perspectivă adevărată palpabilă care reflectă situații autentice,
care necesită eforturi deosebite pentru a se constitui în laborator sau sala de clasă. Pe lângă
creșterea nivelului cultural excursia participă și la îmbunătățirea nivelului comportamental al
elevilor, crearea ambientului plăcut, prin stimularea cooperării între grupurile de elevi, prin
găsirea unor soluții noi de rezolvare a rarelor situații conflictuale și cultivarea atitudinii
pazitive față de colegi și a deprinderilor de a se descurca și orienta într-un mediu complet
necunoscut.

Călătoria a fost și un prilej de dezvoltare și consolidare a relațiilor interumane la

nivelul elev-profesor cât și elev-elev, când se pot cunoaște alte nivele de educație ale copiilor,
modalitatea de manifestare psihică, deprinderi de a comunica. Totodată pe tot parcursul
excursiei am avut grijă să explicăm elevilor și să îi familiarizăm cu comportamentul adecvat
vizitării diverselor obiective turistice sau cum să abordeze servirea mesei în spațiile publice,
cum să comunice sau să abordeze ghizii diverselor obiective dorind să contracarăm
influențele negative din activitățile si acțiunile cotidiene, elevii să aprecieze valorile
trecutului, dar i-am provocat să fie receptivi și la nou.

Finalitățile rezultate în urma excursiei

Excursia școlară contribuie efectiv la învățarea activă a elevilor, s-au îmbinat

activitățile de explorare și descoperire care au stârnit curiozitatea geografică devenind
profund formativă prin competențe, valori si atitudini, dar orientată spre atingera câtorva
dintre obiectivele generale ale geografiei.

1. Formarea și dezvoltarea activă la elevi a noțiunilor geografice generale și speciale

(abstracte, concrete, complexe), lărgirea sferei de cuprindere si închegarea lor într-un
sistem coerent de noțiuni operaționale.

2. Formarea gândirii geografice și dezvoltarea limbajului științific.

3. Formarea capacităților și deprinderilor intelectuale, a deprinderilor practice și a

capacităților de investigare a elevilor în mediul înconjurător.

4. Realizarea unor materiale și mijloace didactice cu sprijinul elevilor (măsurători,

materiale geografice si cartografice, colecții de fotografii, de roci, profile de sol,
referate, postere) foarte utile în predarea geografiei cu care se poate dota cabinetul de
geografie.

5. Educarea elevilor în spiritul ocrotirii naturii și a protejării mediului înconjurător.

6. Obiectivele didactice și pedagogice urmărite prin desfășurarea de activități de

investigare a orizontului local converg spre același scop de formare și dezvoltare a
adolescentului, prin participarea lui directă la acțiuni care să-i solicite și să îi dezvolte
principalele aspecte ale vieții sale psihice: atenția, memoria, gândirea, curajul, dar
totodata să îl facă un om mai instruit și atent cu mediul înconjurător.