ware a apelor uzate » 88 reziste la 200... 1000 bari Ja membranei se >elulozé, fabricat ian, destinaté de- ) nylon — ta epu- ulozei si hati si aturale de fructe, at este preparati film subtire de ner foarte dens. erea_numai_prin cle celuloza este vcturata in film si prin ea, Aceasta ui grad tnalt de embrana sublire macromoleculele re; in acest caz 6. TRATAREA NAMOLURILOR Tehnologile de prelucrare a n&molurilor wuprind ‘otaiitatea procedeelor ‘ehnice pentru stablizarea si rezolvarea problemei finale a degeurilor rezuttate din operatile de epurare a apelor uzate. Namolurle sunt amestecuri polfazate alcituite dint-un fuid de baz, apa, si diferti constituent, de naturd mineralé sau organicd, dispersafi in mediul apos Ele pot avea compoziti si concentrati diverse functie de provenienta — din ecantorul primar, secundar sau teriar ~ si de gradul de deshidratare - extras din decantor, concentrator sau de la deshidratare. Asadar, termenul de ndmol este 0 nojiune foarte larg’ ce desemneazé diferite soluti apoase, cu compozite eterogend, in care se gasesc materi in suspensie, dizolvate, particule coloidale de ‘raturé minerali sau organic, cu aspect gelatinos la concentrafii mai mari si ‘uloare negru-brun, Din pinct de vedere chimic némolurle se clasificd tn: a)némoluri minerale la care materile solide minerale sunt preponderente, ~_ depaigesc 50%; b) némolur organice la care cantitatea de substan{’ organicd este ~ superioaré valor de 50% din totalul materilor solide refinute Din punctul de vedere al provenientei apei uzate némolutile pot fi: mena- ~ fe@, orégenesti sau industriale. in acest caz raportul minerallorganic se modificd lupa provenienta naimolului. ...__ Din punct de vedere a sursei, ndmolurle pot fi: a) n8moluri de la decan- © oare primare — au o culoare cenusiu deschis, un miros slab, un continut sub 50% ‘materi organice, fementeazé repede si dupa 15 zle pe patule de uscare evin lopatabile; b) ndmoluri provenite din decantoarele secundare care sunt pre- -Poniderent organice si se deshidrateaz greu tn aer liber; c) ndmoluri de fa decan- ~loare terfiare dupa treapta de nitrficare-denitficare; d) néimoluri de la decantorul -teptei chimice care are caracteristici apropiate de cele primare. Tehnologile actuale impun concentrarea némolurlor de la toate treptele Satiei de epurare in scopul prelucrarii centralizate. In acest mod este posibil sé se ullizezeinstalai complexe de tratare cu efcient rdicaté de stablzare si care pot luce la procente mari de deshidratare. Din acest motiv metodele de prelucrare émolurilor au drept scop eliminarea din amestecul polfazio a unei cantiti cdt jal mari de apa, _,..__ Substanfele solide in suspensie din ndmol pot varia in gama 1...10% tn eutate174 Tehnioi de epurare a apelor wzate 6.1. Caracteristicile namolurilor Parametti de caltate caracterstici al nSmolurilor se grupeaza in: 41. Generali: culoare, aspect, miros, temperatura, pH, umiditate, reziduu de calcinare, pierdere prin calcinare — volati, greutate specific’, densitate, putere caloticd, coeficient de compresibiltate, rezisten{a la filrare, granulometria parti- culelor din nmol 2. Specifici: CCO, CBOs, carbon organic, carbon total, proteine brute, celuloz’, grisimi, azot total, fosfor total, lignin’, substante extractibile, continut de metale grele zinc, cupru, fier, mercur, crom. 3. Indicatori de valorificare agricola: prezenta substantelor si a elemen- telor fertilizante - calciu, natriu, azot, fosfor, magneziu, humus etc. tate, fermentabilitate, centrifugabilita mului de oxigen, activitate enzimatica, drenabilitate. Dintre acestia se analizeaza in cele ce urmeaza cei mai reprezentativ. Concentratia in substanta solida uscatd, ssu, reprezinté masa de materie obfinuta prin evaporarea completa a lichidului, dispersata intr-un litru de apa C [mgll]. Valorile acesteia sunt in gama C = 1...10 gril functie de provenients, decantor C = 2...3 gril sau concentrator C = 6...8 gril. Pentru tehnologia de prelucrare se recomanda ca aceasta sd fie ct mai mare deoarece un nmol mai concentrat reduce capacitafile de prelucrare, micsoreaza costurile de investite si tratare. Compozitia némolurilor este un parametru important in adoptarea teh- nologie’ de preluorare. La aprecierea acesteia intereseazd: a) concentratia in materi volatile organice sau minerale exprimata in procente din totalul de substanté solid uscata; ea se determina in faza de gazeificare a némolului la tem- peraturi de 550° ...600°C; ndmolurile ordgenesti brute au raportul mineral/volatil de 40/60, cele de la fermele agrozootehnice 20/80, iar in cazul ndmolurilor industriale acest raport variazé in limite foarte largi functie de tipul societatii comerciale; b) prezenta elementelor: 1. carbon si hidrogen — elemente necesare pentru apre- Cierea gradului de stabilizare al némolului si precizarea puterii calorice inferioare; 2. azot, fosfor, potasiu — apreciaza valoarea agricola fertlizanta de ingrgdmént a némolului; 3. alte elemente - de exemplu metale grele: fier, magneziu, aluminiu, rom, argint, cupru cu posibiltéti de prelucrare si recuperare si care pot interzice folosirea ndmolului in agriculturd. Comportament reologic. in general namolurile au 0 comportare de corp plastic Bingham sau pseudoplastic conform expresiei +, = t» (4) ; valorile (dn Tigiditati K gi a indicelui de curgere « sunt precizate in tabelul 6.1. De asemenea namolurile din instalatile de canalizare au o comportare tixotrop - devin fluide cand sunt agitate. Concentratia C este suficient de mare astiel incét ndmolul s& formeze o structura continua. In aceste conditii némolul se comport ca un solid elastic pand la valoarea tensiunii prag. La tensiuni mai mari structura elasticd esté distrusa si némolul curge vascos.uurdre a apelor uzate Tratarea_némolurifor 175 Atat tensiunea prag de curgere to ct si rigidtatea K depind de: Concentrafia in substante solide uscate, marimea si caracterul particulelor in suspensie, natura fazei fluide continue ~ ap cu substante organice si anorganice saz in: dizolvate, temperaturd, tixotropie, alunecarea i inftratia, gradul de agitare al iditate,reziduu de solutei, confinutul de gaze dizolvate. Proprietaile reologice sunt importante in Proiectarea stafilor de pompare ale némolului, precum si la alegerea parametrilor densitate, put area B Putere. hidrodinamici ai regimului de curgere din conducte. anulometria parti- Tabelul 6.1 il, proteine brute, Caracteristicile reologice ale namolurilor stiblle, continut de Namal T PC] [CP | wii] | K INsim] {elor si a elemen- Apa 20 0 0 0007 Namol brat urban 2/67 0 28 = Rima ooayulat ov unin | 20 he. = - ‘Namol apos $i larficat 8 136 53 1 a Namol urban fermentat M7 10...18 150...610 | 92.116 Namol activ 2 2.4 [07.20 5.7 masa de materie an fitu de apa C | de provenients, TU tehnologia de ree un nmol mai Filtrabilitatea este un indicator important in adoptarea tehnologiei de prelucrare a namoluilor. Exprimarea ei se face in termeniirezistentei specifice la 2 le de investie si Aare coefcentu de cimpresiliate + kg] dat de exresia r= 222A” mi n adoptarea teh- unde Ap [Nim] este diferenta de presiune la care se realizeazé fitrarea, A {m?] ~ ) concentratia in e din totalul de néémolului la tem- mineralvolatil de util industriale ti comerciale; b) suprafala de fitrare, n [Ns/m’| -viscozitatea dinamic’ aparenta a fluidului polfazio, C [kgim’] concentratia solidelor. Experimental se determina volumul de fitrat V curs la diferite intervale de timp t, Din reprezentarea graficd WV functie de volumul V rezulté o dreapta a carei pant’ este b Coeficientul de compresibiltate s provine din relatia rezistentei la fitrare are pentru apre- r=tAp*, unde to este rezistenta specificd determinata pentru diferenta de alorice inferioare; Presiune unitaré. Pentru determinarea coeficientului de compresibilitate s se le Ingraésamant a : masoara rezistenta specifica la diferite presiuni; reprezentata in scar logaritmica gneziu, aluminiu, panta dreptei este s. in cazul ndmolurlor greu firabile - orégenesti brute, are pot interzice ‘ndmolurile partial fermentate — r = 10"'...10"° mikg; dacd r = 10°...10" mikg namolurile au o filtrabilitate medie - namoluri fermentate, obtinute la tratarea apelor predominant anorganice, iar daca r < 10° m/kg namolurile sunt usor fltrabile ~ cazul namolurilor fibroase, granuloase, condifionate. Substanfe organice volatile se exprima in procente % din substanta us- portare de corp av) Ke) valor {in 5 valor 1. De asemenea cata; ele dispar prin descompunerea materilor organice. & ~ devin fluide Puterea calorica este in functie de cantitatea de substanta volatila prezenta neat namolul sa ‘in ndmol. Orientativ puterea caloricd neta se poate determina cu expresia empiricd orté ca un solid Peng = 0,444 SV [kulKg], unde SV ‘este concentratia in procente din greutate a ira elastica este substantelor volatile din ndmol. In cazul ndmolului fermentat, la care scade cantitatea de materie organi Se va reduce puterea caloricd cu circa 40%. a116 Tehnici de epurare a apelor uzate wm O—eEeEeeE——Eeeeeesee Puterea caloric este dependent de compozitie, concentratie, umiditate, dac& namolul este stabilizat sau nu etc. Astfel, in cazul in care naémolul are materi organice in proportie de 70...100% puterea caloricd este (38,5...56,5)10° kJikg. Greutatea specificd a ndmolului creste liniar cu concentratia volumicd a particulelor din amestecul polifazic. In cazul némolului activ ea creste cu circa 0,0007 pentru o concentratie de 10 gril; rezulté 0 greutate specific’ de circa 1,08 din cea a apei. Pentru namolul primar greutatea specificd creste cu citca 0,0064 pentru fiecare 10 gril ceea ce conduce la un coeficient de majorare de 2,75 fat’ de cea a apei curate. Umiditatea némolului este dependent de provenienta acestuia si variaza intre 99...90%. in practica prelucrarii némolurilor intereseazd raportul dintre apa legaté si apa liber& intrucdt umiditatea rezulté din diferite moduri de legare a fazelor_solid-lichid. Umiditatea. se. exorima In, procente.si_sa_cletermi “evaporarea lichidului la 105 U uby]= S=S+100, unde G,, G; reprezinta greutatea initiald 2 probei, respeci final dup’ evaporarea lichidului. In multe situafii se 8, in locul umiditati, Cconfinutul in materi solide totale obtinut prin cAntarirea materilor ramase pe pereli vvasului dupa evaporarea apei. Daca proba se introduce in cuptor dupa 0 noua cAntarire va rezulta cantitatea de materi minerale, iar prin diferenta partea volatila —materile organice, Substantele fertlizante sunt reprezentate prin confinutul de saruri de azot, fosfor, sodiu, potasiu existente in ndmoluri gi verificate prin experimentari pe terenuri cutivate, Din punct de vedere igienico-sanitar procedeele de prelucrare si valori- ficare ale némolurilor trebvie s& alba in vedere: a) reducerea contactului dintre rmaterialul supus prelucrari $i operatori; b) prevenirea dezvoltéri mirosurilor nepla- cute in transport, prelucrare gi utiizare; c) distrugerea germenilor patogeni si a oudlor de paraziti; d) obtinerea unor materiale neputrescibile pentru stocare si valo- tificare ulterioara. Procesele tehnologice ullizate in gospodria de ndmol sunt adoptate funcfie de caracteristicile si proprietaiile principale ale amestecului polifazic. ingrogarea sau concentrarea ndmolului se poate realiza prin procedee gravitationale, flotatie sau prin centifugare. Stabilizarea si conditionarea se realizeaz prin compostare, procedee aerobe, anaerobe, tratare cu var, cu clor sau tratare termica. Deshidratarea se poate realiza prin procedee naturale pe platform sau in lagund, sau cu echipamente mecanice de tipul fitrelor pres, cu vacuum, cu banda sau in centrifuge. Pasteurizarea termica se realizeazé in instalatii cu vetre etajate, uscétor cu fevi, de tip ciclon, atomizor. Reducerea cantititii se obtine prin incinerare, oxidare umeda, pirolizapurare a apelor wzate e, umiditate, daca Amolul are materi .56,5)10° kulkg. antratia volumicd a ea creste cu circa cificd de circa 1,08 ite cu circa 0,064 are de 2,75 fata de acestuia si variaza raportul dintre apa voduri de legare a in prin ii expt%@— a probei, respectiv fn locul umiditati, ramase pe pereti sptor dupa 0 nous ent partea volati \l de séruri de azot, 1 experiment pe wrelucrare si valor 4 contactului dintre ii mirosutlor neplé- nilor patogeni sia utru stocare si valo- mol sunt adoptate lui polifazic. aliza prin procedee \postare, procedee pe platforma sau in vacuum, cu banda tre etajate, uscdtor samedi, prolizi. Tratarea_ ndmolurilor 77 Evacuarea final a nimolului se rezolvd prin utiizarea acestuia ca ingrd- smént, depozitare cu folosirea lui ulterioara de exemplu la diguri ca material de construct, conditionare a solului si nivelarea acestuia prin astuparea gropilor din teren, evacuarea in subteran sau in mediul marin. 6.2. Tratari preliminare 6.2.1. Ingrogarea naémolului reduse ale obiectelor tehnologice si la costurile de exploatare — consumuri mai mici de energie la pompare si deshidratare, Tehnologile de ingrosare folosesc sedi- mentarea gravitationala, fotatia, centrifugarea. De regula, pentru aceasté operatie se preferd procesele gravitalionale care ofera avantaje economice in raport cu flotatia sau centrifugarea. Prin concentrare scade volumul nmolului din amestecul polifazic conform expresiel Vi - (1007. + Wily, ~ r4)f100-U,) _ 10 V, [100y, +U,(y,-y,)[100-U,) 100 -u, indicele i, f precizeaza situafia initial, respectiv finala dupa ingrosare. Prin ingro- gare volumul namolului se reduce cu 20...50%. Namolul intr cu 0 concentratie tn substanfa solidd uscata de circa 2% si iese cu 8...10%. Prin ingrogare se produce si 0 modificare a structuri namolului fapt care va afecta rezistenta specifica de filtrare. In unele situatii, pentru obtinerea unor rezultate superioare, dupa concen- trare se poate aplica un procedeu de eluiriere. Ingrosarea gravitational se desfagoara in bazine de forma cilindro-conic& de tipul decantoarelor radiale, Acestea se dimensioneaza pe baza consi- derentelor hidrodinamice de sedimentare in masa sau a teoriei fluxului, Ingrogatoarele de nmol se dimensioneaza pentru 0 incdrcare superficial de 0,2...0,4 m'Im? ora si un timp de retentie de 3...75 Fig. 6.1. Regimul de desprindere ore. Incdrcarea masicd poate fi de 40...60 kg a stratului limit. materie solid’ uscaté/m’zi. Radierul bazinului are 0 inclinare mai mare deca in cazul decantoarelor radiale obignuite. Adancimea la centru a bazinului este de 3,5...6,0 m. Suprafafa in plan a concentratorului este S{m?]=QC,S,, unde Q este debitul infuentutui brut, in m'/h, Pentru stabilirea suprafetei reale se majoreazd valoarea calculata cu 50% ‘Admisia némolului de la decantoare se face in centrul bazinului, iar colec- tarea apei, a superatantului, pe canalul inelar al bazinului, concentric cu acesta. Aceasta are 0 incdrcare organicdi si se va reintoarce in proces. care178 Tehnici eS hic te © epurare a apeloruzate tn bazinul de concentrare a namolului se introduce un graitar cu bare ver- ticale care este rolit cu o turatie mica. Alegerea acestuia se face din considerente hidrodinamice. Pentru a usura separarea fazelor ~ apd + particule solide — si a favoriza degajarea pungilor de gaze, care se formeazA prin fermentarea materilor organice, este necesar sa se foloseasca regimul de desprindere al stratulu limita de profiul circular, figura 6.1. Acest regim apare la valori ale numérului tui Reynolds atasat cercului inte 5...15. La aceste viteze particulele solide, datorita inertiei, urmaresc linile de curent si deci in spatele profiului ramane apa curata care se va deplasa in sus spre suprafata liber’. Tot prin acest spatiu se vor degaja bulele de gaz formate in procesul de fermentafe, Pentru calculul turatiei, avand dimensiunea bazinului, se are in vedere incadrarea tuturor barelor in acest interval de variatie a numérului lui Reynolds. Echipamentul de amestecare este format dintr-un cadru metalic, cu bare Verticale paralele echidistante, de diametru constant-sayceys coast ee ee de fa un grup motoreductor prevazut cu fimitatcr de momeni, cave, la eventu Tezistente superioare, deconecteaza alimentarea cu energie electric allipiasalea ii faport Ga axl 6.2.2. Elutrirea Prin stabilizarea anaerob& a ndmolului se formeaza acizi organici, bicar- bona si amoniac care produc o crestere excesivd a alealinitii pand la de 60 de ori fad de n&molul brut, Totodat, 0 parte din materia organic mineralizata Conduce la majorarea concentrafiei de particule coloidale gi fine in suspensie. Prin aplicarea procedeului se indepdrteaza circa 80% din alcalinitatea total ceea ce Conduce la reducerea dozei de coagulant lafltrare ~ clorura feric’ — cu 65...80%. Elutrirea este procedeul de spalare a némolului in scopul indepartari parti- Culelor coloidale si a celor fin dispersate. Prin acest procedeu se imbundtateste fitrabiltatea namolului, se reduce alcalinitatea excesiva ce conduce la un consum mare de coagulant si se obtine 0 soadere a rezistentei specifice de fitrare. Iincérearea maxima superfciala a bazinului de elutiere este de 50 kg ssulm?zi sau 32 m'/mézi, Timpul de retente hidraulc este de circa 4 ore; fa valori sub 2,6...3 ore se produce acumularea némolului fenomen care trebuie evitat. In cazul procesului cu functionare continua apa si ndmolul circula in con- {racurent in aceste bazine, in care se foloseste si o amestecare. Amestecul este ‘poi separat prin sedimentare, iar apa se reintoarce in state Ca agent de olutrre se foloseste apa epuraté dupa treapta biologicd, apa de rau sau de la relea. Debitul de apa este functie de caractetisticle ndmolului putand fi de 2...10 ori mai mare decat cel al ndmolului; elutrirea in contracurent ‘necesita cantitatea de apa de spalare cea mai mic’. tn procesul cu functionare discontinua elutrirea se face in bazine in care are loc si sedimentarea. Procesul de poate desfasura intr-o treapt unicd sau in dou’ trepte cu bazine destinate special fieczreia, Amestecarea se realizeaz’ prin procedee hidrodinamice cu amplasarea de sicane in canalul de aductiune a n&molului in care se face gi injectia sub presiunewre a apelor uzate ar cu bare ver- in considerente e solide - si a tarea materilor | stratulul limita numérului tui solide, datorité 4ne apa curata Use vor degaja turafiei, avand 1 acest interval retalic, cu bare fare si antrenat la eventualele organic, bicar- vila de 60 de 4 mineralizata suspensie. Prin total ceea ce cu 65...80%. depéirtaii pati- imbunatiteste la un consum_ itrare. sste de 50 kg 4 ore; la valori uie evitat. circuld in con- \mestecul este biologic, apa icile namotului n contracurent bazine in care A unicd sau in amplasarea de 2 Sub presiune softer . sae OE nampare sp er = ou or man Tratarea_némoluror 179 de apa pentru spalare. In bazinele in care se face elutrierea in regim continuy amestecarea se face cu mijjoace mecanice sau prin barbotarea cu aer comprimat. Bazinele destinate elutrieri au forme circulare sau poligonale in plan cu coltuile rotunjte similare concentratoarelor echipate cu sistemul de bare vertical, Evacuarea néimolului trebuie facut8 astfl incat sd nu se acumuleze cantititi ce pot depsi mai mult de jumatate din inljimea bazinulu \Volumul bazinelor de elutiere este dependent de: a) tipul ndmoluui si umiditatea lui; b) tratarea namolului primar fermentat necesita volume mai mici decat cea corespunzatoare namolului primar amestecat cu cel in exces fermentat; ©) concentratia némolului in substanté solid& uscata ~ in cazul concentratilor re- duse namolurile au o densitateintjalé mai mare gi elutierea este mai dificil; d) ra- porturle mari de elutriere conduc la volume mai mari; e) regimul de exploatare — intermitent sau continuu — are importan{é in dimensionare. A dimensionate astel incat 54 in sod corespunzaior pocsae a 6.2.3. Coagularea - conditionarea chimica Coagularea, denumita si conditionarea chimicd, este o operatie preliminard obligatorie pentru deshidratarea némolurilor pe fire pres& sau cu vid. Ea are drept cop reducerea rezistentei specifce la fitrarea mecanicd prin modificarea structuri ndmolului. Namolul este un amestec polifazic in care particulele solide fine coexisté cu cele coloidale, Pentru destabilizarea particulelor coloidale se introduc reactivi care prin sarcina electric contrara provoaca agregarea coloizilor. Dozele de coagulant sunt dependente de provenienta namolului, de compozitia lui chimica, concentratie si de gradul de dispersie. Dozele variaza intre 1...20% procente in greutate fatd de cantitatea de materie solidd uscata. Drept coagulanti se folosesc: a) saruri de aluminiu — sulfat de aluminiu, clorura de aluminiu ~ cu doze de 4...2%: b) séruri de fier ~sulfat feros, sulfat de fier clorur clorura fericd — cu doze de 5...10% pentru fier sau asociat cu var; c) polielectro ‘organici anionici sau cationici - acestia provoacd o floculare rapida a ndmotul chiar daca doza este mica si dlutia mare. Dozele optime de coagulant se stabilesc pe calea experimentirlor de laborator astfel incét s& se obtind productvitatea maxima a fitrelor mecanice; astfel, pentru fitrare este necesaré o rezistenta specified la fitrare r < 10" mIN, iar in cazul firelor pres’ (1...2) 10° miN la o diferent de presiune de 4,9 10° Nim’. Pentru reducerea dozei de coagulant de 3..4 ofi se recomand’ aplicarea in prealabil a unui proces de elutriere si de ingrosare prin decantare, Bazinele destinate operatiei de floculare trebuie sa fie construite astfel incdt s& permité introducerea si omogenizarea reactvilor cu amestecul bifazic. ‘Amestecarea se face rapid in zona de introducere a reactivilor si apoi lent pentru a nu se provoca fragmentarea flocoanelor formate. Dimensionarea bazinelor se face pe baza.gradientului de vitez definit de Camp, Datorité coagulérii volumul de nmol este de 2...3 ori mai mare decat in cazul sedimentérii normale. [ | t |180 Tehnici de epurare a apelor uzate 6.2.4. Flotatia Tratarea preliminara a nimolului prin flotalie conduce fa concentrarea acestuia, Pentru obfinerea bulelor de gaz se poate introduce acid in ndmol care va reacfiona cu bazele. 0 alté cale de obtinere este de a conta pe formarea bulelor prin fermentarea anaerob a némolului stocat in bazine inchise la temperaturi de circa 35°C. Flotarea ndmolului se mai poate face cu aer comprimat prin barbotare. Prin flotatie se obtine un ndmol concentrat cu un volum de o treime din cel obfinut prin sedimentare. §.3. Stabliiz Namolurle cu compoziie predominant organic, care rezulté in cantitat importante din procesul de epurare, prezinté inconvenientul de a consftui un material usor putrescibil. Aste, ele constituie un potential infectios, apar mirosur grele, neplacute, atrage insecte si rozatoare. in toate cazurile in care evacuarea final a ndmolutlor se face cu ullizare agricolé, stocare temporara, depozitare finald, astuparea denivelsilor de teren ete. este absolut necesar ca acestea sa fie in prealabil stabilizate pentru a se evita inconvenientele de mai sus. Procesul de stabilizare biologic’ artfcialé constd in degradarea controlata a materilor organice astfel incdt si se obfin& un produs final cu un raport mineral/organic modificat. El se poate desfagura in mediy aerob ~ in prezenta oxigenului atmosferic sau Tn condi anaerobe — mediu inchis ipsit de oxigen Reactile biochimice corespunziitoare degradarii materilor organice sunt: a) in cazul stabilzZi aerobe - Substanta organicé + oxigen = dioxid de carbon + apd + substanta remanent + material cellar; b) pentru stablizarea anaeroba — materie organica + hidrogen = metan + dioxid de carbon + apa + amoniac + hidrogen sulfurat + substanté remanent + material celular. 6.3.1. Stabilizarea anaeroba a namolurilor Procesul de stabilizare anaeroba a namolului este rezultatul actvitati a oud grupe distinte de microorganisme care se dezvolt in acelasi mediu. Primul grup este cel al microorganismelor facultativ anaerob care, cu ajutorul enzimelor extracelulare produse, transforma produsii organici macromoleculari in compusi mai simpli ca alcooli, acizi grasi, aminoacizi, cetone, aldehide precum si importante canttiti de dioxid de carbon si volume mai mici din alte gaze; aceasta reprezinta faza de gazeificare, Aceasté faz acid a fermentari este rapida si pufin sensibila la condifile de mediu. Al doilea grup de microorganisme - bacterile metanice ~ obligat anaerobe, realizeazé transformarea produsilor fazei acide, prin activitatea2 a 3polor uzate Tratarea_némolurior 181 enzimelor intracelulare, in metan si dioxid Dvrata.de fermentare de. carbon. Fermentarea. anaerobi se. '0zie : prezinté, agadar, ca 0 succesiune de react gg ent concentrarea ‘in lant: materi organice => acizi volatili => mezofil : termof nmol care va metan si dioxid de carbon. Viteza procesului 60+ | 7 marea bulelor este determinaté de faza de gazeificare, | | emperaturi de mult mai lent, datorié perioadei mai mari 4° arin barbotare, de crestere a bacterilor metanice. 20 din cel obtinut col \ t& in cantitai | constitui un apar mirosuri re evacuarea &, depozitare icestea sé fie a controlat cu un raport - in prezenta oxigen. rganice sunt: ide carbon + | anaerob’ ~ + amoniac + | activititit a rediu, Primul ul enzimelor jin compusi i importante a reprezint’ tin sensibits metanice - n activitatea Cinetica procesului de fermentare i este dependent deo serie de factori: a) 49 2% 30 40 50 60 0b temperaturé; b) pH; c) concentratia mate- rilor organice exprimaté Tn confinutul de ssu din nmol d) inhibitor: e) amestecarea Temperatura Fig. 6.2. Influenta temperaturii asupra _fuatel de fermentare. ‘organic&/elemente nutritive Temperatura. Practic fermentarea este posibila in intervalul de 2...60°C cu © durata @ procesului conform figurii 6.2. Domeniul criofil, sub 15°C, este utilizat in Practica la instalatille de mici dimensiuni pentru producerea gazului de fermentatie necesar unei gospodai individuale. Domeniul mezofil (15...45°) este folosit astazi {in majoritatea instalatilor industiale deoarece din punct de vedere tehnic si econo- mic se poate objine 0 autonomie energetica prin utiizarea gazului de fermentalie Uttimul deceniu a impus si utlizarea domeniului termofil (50..60°) care conduce la viteze mari ale procesului sla reducerea volumuiui recipientilor de fermentare. Amestecarea. Cuvele de fermentare ale namolurilor trebuie sé fie pre- vazute cu sisteme de amestecare interioard i recrculare exterioara. Amestecarea interioara are drept scopuri: a) omogenizarea continutulul cuvei prin aducerea ndi- ‘molului proaspat in contact cu microorganismele; b) spargerea crustei ce se for- meazé la suprafafa liberd a namolului; c) favorizarea degajarii bulelor de gaz formate in masa némolului; 4) reducerea gradientior de temperatura si concen- trafie In masa de némol. Recircularea exterioard are drept scop incdlzirea ndmo- lulu fa temperatura optima procesulu; este de fapt tot un proces de amestecare in ~ masa, dar mult mai lent. Timpul de retentie hidraulic. Timpul de retentie al ndmolului in cuvele de fermentare, denumite si metantancuri, este hotérator in stabilea randamentului rocesului si al procentului de materie organicd stablizati. El poate fi influentat prin concentrarea némolurlr, golirea apel din spatiul de fermentare si prin agitarea amestecului polfazic. Inhibitor. Toate substantele toxice, sérurile metalice, metalele grele, deter- genti, substanfele insecto-fungicide au o actiune de inhibare a procesului bio- chimic, Experimentarile facute pe plan mondial asupra procesului de fermentare anaerobai au condus la urmétoarele concluzi: a) 1 kg de substanta sold uscata Confine 0,67 kg de substanté solid’ uscatd votatli; b) dintr-un kg de substanté solid uscaté volatilé rezulté 0,713 kg de gaz de fermentare; c) un kg de gaz de fermentare are urmatoarea compozitie masica: 0,4 kg metan si 0,6 kg dioxid de carbon sau volumicd 65 Nm* metan/Nm* de gaz si 35% dioxid de carbon, sau182 Tehnici de epurare a apelor uzate 0,462 kgNm*. Limita tehnicd de fermentare corespunde unut grad ‘de déscom- punere a materiel organice de circa 69%. Agadar, dint-un kg de substanla solids uscata rezuité 0,19 kg metan sau volumic 0,415 m°. Puterea caloric a gazuli este de circa 18690..22350 kINm* sau 17000...19900 kuikg, Gazul are densitatea de 1,157 kgINm®. Concentratia suspensilor poate vatia inte 2gr/l dacd ndmolul este preluat din decantorul secundar sau poate ajunge la 50...150 gill daca este ingrosat prin centrifugare. Materialele care nu se pot degrada tn fermentator sunt: produsele petroliere, uleiurile minerale, cauciuc, mase plastce, fie pentru tigarete, pr. ~ material nisipos. Alte materiale cum sunt paiele, celuloza se. degradeaza' foarte greu si pot bloca conductele de circulate. Tab 6.2. sues Mater organica Gaz omlgr substanlgj.| Compozite COz*# CH, Hidrat de carbon 750 50% + 50% Gras 1250 32% + 68% Proteine 704 29% + 71% Viteza de producere a gazului de fermentalie dat se poate stabili pe baza legior lui Streeter gi Phelps formulate matematic prin expresille Bok, -Y) Kh, -¥F g Maki YeKaMO-Y), (6.1) unde Y este cantitatea de: gaz produs in timpul t, Ys ~ valoarea de saturare a gazului obtinut, K, Kp - coeficienti numerici specifi procesului. Cantitatea de gaz este datéde Y=100[1+4exp(-1386t)]", unde t este timpul reactiei. Metantancuri Metantancul este un rezervor inchis tn care se introduce namolul, ingrogat anterior, in scopul stabiliziri anaerobe si al producerii gazului de fermentare. Functie de gradul de incdrcare exist mai multe forme constructive care se deose- besc gi prin regimul de exploatare. Metantancul de’ micé incarcare este rar utlizat in stafile de’ epurare ur- bane. El este alimentat ciscontinuu, la interval relatv scurte de timp, iar confinutul din cuva este amestecat In mic& masurd numai de bulele de gaz care se degaja. In timpul functionari, care’ se desfagoard de reguti tn domeniul criofl, apare o stra- iticare ~ crust in cantitate mare, ap si ndmol in fementare, Cuva are 0 capa~ Gitate redusé de 10.50 m’ uncie de natura materi orgarice side temperatur Metantancul poate asigura 0,2...0,4 m® gazim®zi, productie nét deoarece nu este necesara o cantitate de gaz pentru Incdlzire. Timpul de stafionaré a ndmolului este de 30...60 zileare & apelor uzate adde descom- wubstant’’ solid loric& @ gazului kg. Gazul are sul este preluat te ingrosat prin sunt: produsele u figarete, par, yradeaz8 foarte Tabelul 6.2, He stabil pe baza expresille (6.1) de saturare a nfitatea de gaz ei molul, ingrogat fe fermentare. care sé deose- je’ epurare ur- 9, ar continutul @ se degaja. In "apare 0 stra A are 0 capa: 2 temperatura parece riu este némolului este me Tratarea_némolisrilor 183 ‘Metantancul de mare incarcare este tipul de instalatie cel mai des ullizat. El este caracterizat prin. alimentare. continua, este dotat cu instalafii de incdlzire si amestecare prin convecte fortat. Bazinul de fermentare in dou trepte este alcétuit dintr-un rezervor initial de fer- mentare, cu.Incalzire si:convectie fortat, in care se produce sise colecteaz’ gazul si bazinul secundar unde procesul de stabil zate se continu’ in mod: natural f&rd-a fi ajutat cu alte mijloace. ‘in general bazinele de fermentare de mare inedrcare, figura’6.3, se cupleazd. cate : A eT unde se concenireaze-pommpele de circulate: schimbatoarele de cdldura, colectorul-distri- buitor, releaua de conducte gi armaturile co- Fig. 6.3. Metantanc de mare incdreare respunzitoare. Metantancul 1 este dotat:cu .. 1~ bazin din beton;,2 ~ schimbator de schimbatorul de célduré 2 unde se arde o ne : enue mae cantitate de gaz de fermentatie. Namolul 4, Sercesermen ales 9 re proaspat este introdus pe conducta 6 $i - namo 8 - preaplin; 9 = gaz de amestecat cu cel din cuv datorté sistemului~ fermantates 10 -evacuare némmol 3. Pe conducta 7 se evacueazé namolul i © fermentat prin 10 némolul fermentat. Conducta 8 este destinaté evacusii prin dispozitivul de preaplin. Gazele sunt captate de dispozitivul 4 si diriate spre rezervorul de stocare pe conducta 9. Captatorul de gaze este executat sub forma unui clopot vertical mobil sau fix care se amplaseaza in punctul cel mai inalt al bazinului de fermentare. El are rolul de a colecta gazul rezultat din proces eliminand pericolul exploziei. In zona superioard se monteazi 0 supap& de siguranta, cu inchidere hidraulicé, care limiteaza presiunea' gazului la 180...220 mm H,0. Pentru cuvele cu etaj de mari dimehsiuni se colecteaza gazul de fer- mentare Intr-un clopot imersat la circa 300 mm, Gazele, dupa ce sparg crusta formata la suprafata némolului, sunt difjate catre clopot. Ele difuzeaza prin plan- seul usor din ‘beton poros care impiedic’ pitrunderea spumei si a namolului plutitor. Din clopot, datorita ugoarei’ suprasarcini dat de diferenta dé nivel hidrostatic, ele sunt dirjate spre utlizator prin conducta de gaze. In cazul metantancurilor se folosesc captatoare de gaze sub forma de lopot mobil cu-inchidere hidraulicd si prevazut cu supapa de siguranta. In acest ‘mod se limiteaza presiunea gazului la 180 mm H,0. Dezavantajul principal 1! constitie- pericolul inghetérii-lichidului din exteriorul. clopotului. tm perioada temperaturilor scdzute. La metantancurile de mare incdrcare captatorul de gaze se execut sub forma unui tum solidar cu capacul. metalic. central amplasat cu 1,0...1,2.m peste nivelul namolului, La clindrul metalic vertical fix se racordeaza stutul conductei. de gaz spre rezervorul independent exterior. Pentru functionarea corecti' a metantancului trebuie avute in vedere urmatoarele: a) nivelul din bazin trebuie mentinut constant cu ajutorul dispozitivelor184. Tehnici de epurare a apelor uzate: de preaplin; b) este necesar si existe un sistem capabil s& distrug’ irusta de nmol formata la suprafata acestuia; c) supapa hidraulicd se va monta intotdeauna pe interiorul metantancului pentru a se evita ingheful; d) presiunea de lucru la metantanc se regieaz4 prin greutatea gazometrului la: 160...180 mm H,0; 0 presiune mai mare impiedic3 dezvoltarea microbilor anaerobi din metantanc, iar mai mic nu conduce la formarea fldcari si fa funcfionarea arzatorulul; e) trebuie $4 se evile introducerea.nisipului in metantanc care conduce la formarea depozitelor solidficate pe radierul acestuia; este recesar ca deznisipatorul existent in schema de epurare s& functioneze foarte bine sau se va introduce pe circuitul ‘ndmolulu, inainte de intrarea acestuia in bazin, un fitu cu sitd destinat s8 retin’ granulele de nisip; f) amestecdtorul cu elice are rotorul imersat la 0 coté de 3...3,5 m in nmol. Izolarea termicd corect’ a metantancului conduce la importante economi de energie atat caloric’ (orin reducerea pierderior avand et ERSTE = ae necesara acoper pand la 0,3 volumelzi). Produsele care nu se pot dégrada in metantanc sunt: liere; b) uleiuri minerale; c) produse din cauciuc; d) mase plastice; e) fire de fig Q) nisip gi materiale granulate, Agadar, schema tehnologic& trebuie Telinerea acestor materiale inainte de intrarea in fermentator. ‘Amestecarea’ in metantanc. Pentru amestecarea continutului vasului de fermentare se folosesc mai multe metode: a) recirculare interioard cu hidroelevator ~ acesta este amplasat in centrul cuvei, in zona superioard, astfel Incdt sa se asigure antrenarea crustei si spumei odati cu nimolul aspirat; metoda nu este recomandaté in special datorit’ randamentului energetic redus si duza se poate infunda si decalibra, caz in care se modificd substantial : performantele; b) recirculare interioari cu dispozitiv de stropire ~ instalalia se compune dintr-o pompii exterioara care aspira ndmolul din partea inferioara a metantancului, il trimite prin schimbatorul de céldurd si I disperseazé sub forma de picdturi deasupra stratului din cuva; dezavantajul principal il constiuie consumul suplimentar de energie in situatia in care nu este nevoie de incdizire; c) recirculare interioara. cu gaz-lit — instalatia este compusé dintr-un 1 ___echipament mecanio destinat comprimarii gazului, con- ; ducte, armaturi si dispozitivele de dispersie ale acestula sub forma de bule; pentru realizarea unei bune amestec&ri Fig. 6.4. Amestecdtor este necesar un debit de 1,0...1,5 Nm°/min sim? de supra- cuelice fal: dezavantajul sistemului const8 in consumul suplimen- tar de energie pentru comprimarea gazului, precum si ma- sutile speciale care se iau pentru evitarea explozilor; d) recircularea mecanica interioard — se realizéaz3' cu amestecdtoare mecanice amplasate la metantancuti care funclioneaz cu nivel constant; este metoda cea mai des folosita deoarece prezinté'muttiple avantaje constructive gi functional, Amestecatoarele sunt echipamente mecanice cu rotor de tip axial, (fig.6.4), cuplat direct pe arborele motorului electric. Acesta functionéazé intubat tntr-un tub2. apelor wzate sga-crusta de ta Intotdeauna, va de luc la Hmm H;0;0 netantano, iar slui; e) trebuie la. formarea atorul existent ce pe circuitul tinat s& ating la 0 cots de ante economii ch suoraiata a woduse petro- filte de fig rebuie s& per- lui vasului de 1 hidroelevator A Incl $8 se stoda nu este luza se poate c& substantial dispozitv de 1p exterioaré netantancului, iperseazi sub dezavantajul de energie in ¢) recirculare pus dint-un gazului, con- + ale acestuia ne amestecéti im? de supra: mil suplimen- srecum gi mé- rea mecanic | metantancuri sité deoarece axial, (fg 6.4), bat int-un tub ulare, ea Tratarea. namoluriior 185 de tiraj cu diametrul de 450.:.600 mm. Capatul superior al tubului de tiraj are 0 margine ondulatd si este situat la circa 450 mm sub nivelul liber al apei din metantanc. Rotorul este imersat in tubul central la 0 cot de 300...600 mm sub nivelul ber. I functionare el asp’ apa de nmol ~ supematantul ~ antrendnd pe aceasta cale crusta si spuma format la suprafala, le impinge in jos prin tubul Vertical si asigura in intreg bazinul o migcare de circulatie. Turafia acestui rotor este de 720 sau.970 rotimin realizati prin cuplarea directa la motorul electric cu puterea de 1,1...1,5 KW. Tubul vertical este centrat in metantanc prin suportul de ghidaj montat in acoperis si sustinut pe picioare rezemate pe radier. Pentru dimensionarea hidrodinamica a rotorului este necesar s& se vehiculeze volumul cuvei de circa 2...4 oi pe zi, iar sarcina trebuie s& asigure Invingerea coloanei hidrostatice la care se ‘adauga un spor de 15...20% necesar acoperiti pierderilor. Amestecatorul cu spirala ilindricd sau allindro-conica, re 85, " wh la 0 turaje de 1500..4206-1 ous indeputur ge se poate rol in ambele sensu conte esentialé pentru furiconarea corecté a amestecdtorului in metantanc. La sensul riormal de rotatie amestecul polifazic este pompat in jos ceea ce permite absorbfia crustei si a materialelor grosiere care sunt impinse spre fundul cuvei. La schimbarea sensului de rotate este aspirat namolul de la fund si pulverizat la suprafata prin dispozitivul deflector. i ee Conductele de ndmol se executé din font, mai rar oa din ofel, mai nou din fibra de sticlé sau epoxi care prezint’ avantajul c& sunt netede si nu permit formarea depunerilor aderente care reduc capacitatea de transport. Conductele de gaz se executd din fel protejat anticoroziv deoarece gazele au 0 mare umiditate, contin impuritati si hidrogen sulfurat, cu diametrul minim de 2 tol. Se recomanda spalarea periodic’ a conductelor. Descompunerea anaerob in faza termofila. in acest proces se va in- cdlzi ndmolul la 0 temperatura corespunzatoare domeniului termofil, (fig.6.6). Avantajul tehnologiei este 8, in raport cu fermentarea mezofil, se va reduce Namo bt" 45" timpul de retentie la jumatate. Dupa par- curgerea cuvei de fermentare termofild J rnamolul, dispundnd Inca de energie ter- vies, | setter mic& va intra in bazinul de stabilzare | “Cresta” caus mezofil, in acest mod se va utiliza c&t | mots Tramaes mai corect cantitatea de energie termicd ¥ furizaténamolului si se va rentabiliza ° pa 38 procesul Tameaieap | Menta Instalafii pentru incdlzirea na- molului, Incdizirea némolului se poate face fie prin metode directe de contact cu sursa cald&.introduséi in metantanc, fie indirect prin schimbatoare de cdldura cu circulatie exterioara fortata a ndimolului Fig, 6. Schema procesului de fermentare ~_ anaeroba termofila,Tehnici de epurare a apelor uzate Incdizirea directa se face prin: a) injectare de abur sau apd calda in zona adiacenté radierului cuvel; metoda are o eficient& de circa 60% pentru apa calda, iar in cazul aburului metoda a dat rezultate, dar nu este economicd deoarece este necesara dedurizarea apei si apar zgomote puternice; b) conducte cu circulatie de api calddi montate direct in intriorul metantancului pe egafodaj sau langa radier si i; eficienta metodei este de circa 80%; c) arderea gazului de fermentare in arzitoare deschise sau camere speciale de combustie, submerse, cu dispersia gazelor calde in masa némolului din cwvas eficienta total a instalatiei este de circa 85...90%; d) incdlzirea néimolulu la admisia th cuv, in zona radierului, cu vapori sau cu schimbStor de c8ldura tn contracurent. 3 Tncdlzirea indirect a nmoluli, in circuit exterior dotat cu schimbator de cldurd, este metoda cea mai raspndit’. Schimbatorul de caldurd se construieste sub forma unui recent de nmol niteriorl cia se ampiaseaz8, tn plan ver lor arse lipite, care poi bioca circultia amestecuiurpoliaZit- ail-tes = au spirale duble de apa si na jn contracurent,. care permite Imbunatétirea coeficientior de schimb termic. Capacul frontal al recipientuli se poate rabate lateral, in plan orizontal, ceea ce permite viitarea si curdfiea spirale Schimbitorul de calduré exterior, cu circulafie de apa si namol, are un coeficient riicat de transfer al calduri in raport cu celelalte metode. Rezervorul de gaz — gazometru, Bazinele de fermentare de micd tnodr- care au acoperigulplutitor, acesta constituind rezervorul de inmagazinare, Pentru metantancurile de mare incércare, cu- acopers fix, gazele de fermentare. sunt inmagazinate in rezervoare independente. Rezervorul de gaz independent, denumit si gazometry, figura 6.7, se executa din dou’ part cea inferioar, fix, de forma circular, construité din beton izolat hidrofug 1 si cea superioar’, tot de form cir caularé, conceputa din tabla sudaté 2. Cele dou part asamblate formeazd un spatiu inchs, etangat hidrau- lic, util pentru stocarea gazului de fermentate, Clopo- tul metalic este ghidat lateral prin sine, sudate elicoidal pe exteriorulcilindrului metalic, care culiseaza pe role montate in interiorul cuvei din beton. Suprafata infe- vioaré a clopotuui, in poziiaridicat, trebuie sa fie cu cel pufin 2 m sub nivelul minim al n&molului din metan- Fig. 6.7.Gazometrula tan. Clopotul de gaze plutitor asigura mentinerea unei faba ae 9 joe Presi constante inte 150...320 mm HO avand rol ots oma fswpor 08 compensator de debi. Rezervorl de gaz este Gopot 5 leavs: 6 apa _Prevazut cu limtatoare de cursa ale clopotul 6 si cu pentru etangare Aispozitve de siguranté contra explozlo.re a apelor uzate calda in zona tru apa calda, ‘deoarece este 1u circulatie de langé radier gi fermentare in cu dispersia este de circa uli, cu vapori schimbator de © construieste 8, tn pla care permite ‘cipientului se 3irea spirale un coeficient e mica incar- ‘inare. Pentru ‘entare sunt t, denumit si Dua parti: cea uita din beton de forma cir- ste doua part angat hidrau- ntatie. Clopo- date elicoidal seaz8 pe role sprafata infe- ie $8 fie cu uidin metan- nfinerea unei 20 avand rol de gaz este atului 6'si cu Tratarea_némoluriior O solutle moderna este ulliza- fea gazometrului cu membrana dubla gonflabila, figura 6.8. Pe o fundatie din beton 3 se-fixeazd membrana exteri- ard 1 siinterioar& 2-cu ajutorulinelulut de ancorare 4: Inelul de ancorare este executat din ofel galvanizat si fixat cu buloane din ofel inox: Suffanta 5 este 53a care introduce gazul sub 0 usoard 187 presiune in interiorul membranelor fa 0 presiune de 22 mbar. Umflarea aces- Fig 6, eS Heir arel GP RCE: FORE suarea_nivelelor, debitelor si a diferentelor de nivel; sistemul este excitat electric si transmite un impuls ultrasonic reflecta partial impulsul. Ecoul este sesizat de acet ultrasunete 8 montat tn:partea superi- _rioara; 3 - fundalie; 4 — inelfixare; 3.8. Gazometru cu membrana tora este controlaté cu senzorul cu 1- membrana exterioara; 2 ~ membrana inte- in directia supratetei, care va lasi traductor care functioneaz’ acum in sistem de microfon directional. Timpul dintre transmisie si receptie t este direct proportional cu distanta dintre senzor si suprat fata h = cl2, unde c este viteza sunetului. Supapa de siguranté 7 este cea care mentine presiunea constant, iar fereastra acrilica cu perete vitrat permite vizionarea interiorului gazometrului Dispozitivele de sigurant au rolul de a proteja recipientii de fermentare si stocare a gazului in cazul aparitei suprapresiunilor sau depresiunilor. Datorité in- flamabiltéi gazelor de fermentare, deci pericolelr Xr care pot apare in exploatare, ispozitivele de siguranta trebuie sd functioneze corect, fard a fi afectate de varia- {ile de temperatura. Lametantane, in cupola acestuia 1, se am- plaseaza dispozitivul 2 de siguranta din figura 6.9 ‘Acesta este conectat pe conducta de gaze dintre metantancul 4 si gazometrul 5 si are legturé unicd a tronsonului cu aerul 3. Dispozitivu, cu inchidere hidraulcd, asigurd functionarea tn urma- toarele situafi: a) presiune normala pe circuit de gaze ~ gazul de fermentare trece direct spre ga- zometry; b) suprapresiune ~ gazul invinge pre- siunea hidrostaticd a coloanei de lichid (yh) si, prin barbotare, iese in atmosferd; in acest mod se asiguré mentinerea presiunii. gazului- sub 0 ‘anumité limit, c) depresiune (cazul unei produ teduse.de gaz sau a unui-consum mare) ~ in acest caz, prin coloana verticalé, patrunde o cantitate de-aer tn conducta de: gaze. Asader, dispozitivul asigur& mentinerea -presiuni. pe circuitul de gaze intre doud limite — maxim/minim Fig. 6.9. Dispozitiv de siguranta la metantanc 1 —dispozitiv; 2 - capac; 3 coloand de legaturd cu aerul; 4 ~ gaz de fermentare; 5 — legaturd la gazometru ~fie prin evacuarea gazului in atmosferd, fie prin admisia aerului. Dispozitivul este ferit de inghet fiind amplasat in188 Tehnici de epurare a apelor uzate a Tent de epurare a apr uzato cupola metantancului. In functionare, nivelul lichidului din tubul vertical trebuie controlat periodic deoarece, in cele dou cazuri, se poate aspira sau evacua apa din zona de etansare. Valorificarea gazului de fermentatie. in general, gazul de fermentatie se utilizeaza pentru acoperirea nevoilor proprii ale statiei de epurare. Pentru o bund gospodiiire a gazului acesta este utlizat la producerea de energie termica giisau electricd. Caldura gazelor de ardere, precum si cea din apa de racire, este recupe- ratd si utlizatd la incdlzirea metantancului. Gazul excedentar, obtinut in perioadele calde, se stocheaz& in rezervoare metalice sferice sau in buteli-speciale presiune. Arzétoarele pentru biogaz sunt destinate arderii gazelor cu scopul de a°* furiza. energia termicd necesard staliei de epurare. Un arzator poate avea 0 pie de 30...1400 KW sitebue se dotat cu equ de gaz pent pesine eet un apc proiectat cu fam’ reversibilé p> gaz sau ulei si are-un sistem de acm cu reintoarcerea apei astfel incdt sé se asigure o amestecare efcienta. Motorul temic de biogaz este de tip Otto In 4 timpi, 12 cilindri in V la 90°, Cu raport de compresie de 10/1 si turaie de 1500...1800 rotimin, El se cupleazd la tun generator electric, iar apa de récire se foloseste la necesitatle state. in el se introduce gaz de fermentafie cu 70% metan, la 0 presiune de 20...50 mbar, cu Uumiditate maxima de 80%, find dotat cu sisteme de epurare a gazelor arse in conformitate cu normele euro. Pentru protectia motorului termic este necesara epurarea gazelor de fer- mentatie cu refinerea compusilor pe baz de sulf. Cercetérile au demonstrat c& procedeul cel mai eficient este cel bazat pe activtatea biologicd a unor bacteri capabile s4 prelucreze sulurile. Gazul de fermentare se introduce intr-un fitru nde’ este spalat cu jeturi de ap, racit si in care apar Gazp «Api de spalare procese in peliculé biologic’ de desulturare gi denitrif- ii care, figura 6.10. Gazul parcurge coloana de jos in sus este spalat, apoi intr’ in pachetul median, si este spalat din nou: La curgerea prin pachet apar procese de oxi- dare biologic’ a hidrogenului sulfurat de cétre Thioba- cillus oxidant care se fixeaz’ in’ pelicula. Procedeul este eficient reusind sa elimine hidrogenul sulturat pana Gaz_la 0 valoare foarte micé de 300 ppm HS. La iesirea din ‘Ap, pachet se elimina compusii de azot prin neutralizare cu reactiv introdusi prin jeturi de lichid Grupul cogenerativ este folosit pentru obtinerea simultand a dous forme de energie termica gi electric’ La’ puteri de peste 1 MW se pot ultliza grupuri cu turbina cuplate la generator electric, Gazele de ardere de la turbind intré intr-un cazan recuperator care fumnizeazi apa caldé pentru necesititile statiei de epurare. Energia: cloctrica objinutd de la generatoare este folosita tot in statia'de epurare de exemplu pentru chet Fig, 6.10. Flt pentru gaz,1 a.dpelor uzate attical trebuie Jevacua apa ermentatie se *entru 0 bund ermicd si/sau . este recupe- in petioadele speciale de scopul de a wate avea o tru presiune Cazanul este distributie-cu rin V ta 90°, e cupleaz la atie-In el se .50 mbar, cu zelor arse in azelor de fer- emonstrat ci ‘unor bacterii intr-un fitru 1m care apar re si denitifi- de jos in sus sieste spalat soese de oxi- catre Thioba- a. Procedeul suifurat pana La iesirea din eutralzare cu tru obfinerea a si electra. la generator perator care gia: electrica emplu pentru Tratarea_namolunior 189 alimentarea echipamentelor de oxigenare. Acest procedeu este deosebit de ren- tabil deoarece preturile energie electrce gi termice sunt foarte mici. Optimizarea procesului de productie a gazului de fermentatie. Optimizarea procesului de productie a gazului de fermentare consté, in principal, din reducerea necesaruiui. de cdldurd precum si din fermentarea complet’ a substantei organice uscate volatile. Micsorarea consumului de caldura se obtine prin reducerea debitului de apa din n&mol. Aceasta conduce la necesitatea dimensionarii corecte a ingrosdtoarelor de némol si a utilizar lor la maximum de performante Reducerea necesarulis de calduré se realizeaz& printr-o bund izolare termicd a rezervorului de fermenteie. Din acest punct de vedere se recomanda Ingroparea metantancui, in special n Ble cu cma tempat, sau céptusirea Dbuna iz iz termica poate conduce la Te "Fecircularea ext erica = a)-introducerea de némol ingrogat in metantane; b) menti- nerea pH-uluitn-limite foarte stranse 6 8...7,2, ceea ce, uneori, necesita o condi- tionare a ndmolului; c) 0 bund omogenizare; d) asigurarea timpului de fermentafie in domeniul mezofi de 22 zie Ridicarea eficientei procesului de fermentare se poate face prin reducerea consumului de gaz pentru necesitatle termice proprii. Asigurarea necesarului de ccldura se poate face, atunci cand vremea va permite, pe seama energiei solare captaté prin panouri solare. Rentabilizarea instalatiilor de obtinere a gazului de fermentatie. Aceste instal furnizeazd gaz combustibil, dar sunt mari consumatoare de energie. Prin folosirea surselor neconventionale este posibila rentabilzarea lor. Astfel, se pot utliza panouri solare pentru obfinerea energie termice necesare inc&lziti n&molului din'metantanc. Acestea se vor amplasa la un unghi-de circa 10° peste valoarea lafitudinii corespunztoare amplastii stall, Daca suprafata lor este judicios aleasa atunci cantitatea de cdldurd pe care pot s8 0 dea, cu un randament de 40%, prin absorbtie de la radiatia solard ee de 4...6 kuim’h, Pentu instalatiile de fermentatie andmolului de 1500...8000 m? sunt necesari 0,8...0,9 m* panou solarim’ nmol O alta sursa de energie neconventionald este cea a vantului care poate fi captaté si utlizatd prin folosirea turbinelor eoliene cuplate la generatoare electrice sistocare in baterii de acumulatoare Cresterea cantitifii de metan din biogaz. Cercetirile privind cresterea cantitatii de metan au condus la diverse pro- cadée care stimuleaza viteza etapel de hidroliza prin spargerea membranei celu- fare, Procedeele de dezintegrare a ndmolului pot fi mecanice, termice, chimice gi biologice. Procedeele mecanice se bazeaz pe obfinerea energiei necesare rupert membranei celulare prin realizarea unei presiuni sau pe baza energiei de rotalie sau transiatie. Astfel dezintegrarea mecanica poate avea loc in:190 Tehnici de epurare @ apelor uzate - mori cu bile, care produc dezintegrarea prin zdrobire; ~ omogenizatoare, in cate dezintegrarea are lc prin cavitatia produsa ca urmare a scdderil bruste de presiune - omogenizatoare cu ultrasunete, prin care se genereaza acustic cavitalia = flotatie prin presurizare ~ centrifuge Lysate prevazute in zona de desc&rcare a namolului cu un inel de dezintegrare a ndmolului (proces Baker) Procedeele termice sau hidoliza termicd se bazeaz’ pe incdlirea nmolului la 130...200°C cateva minute, la presiune mare. Procedeele chimice constau in tratarea némolului cu ozon sau peroxid de hidrogen, iar cele biologice pe utiizarea enzimelor pentru accelerarea hidrolize. Procesul implici oxidares direct a materilor-organice biodegradabile, realizati de masa de microorganisme biologic active, precum si oxidarea insdsi a imaterialului celular format. Aceast& a dova faz, denumité respiratie endogend, este de regula predominant in instalaile de stabilizare aerobé, figura 6.11. Produsii finali ai procesului sunt: dioxid de carbon, apa, azotali, fosfal, sulfa. Avantajele procedeului de stabilizare sunt: a) investe mai mic decat in cazul instalatilor de fermentare; b) lipsa mirosurilor neplacute gi reducerea numérului de germeni patogeni. Comparativ cu fermentarea anaerobé —_Fig/6.11. Schema instaafei de procesul:de stabilizare aeroba este mai slabiizare aerob& putin influentat de substantele toxice ceea 1 nmol primar; 2 nmol secundar; ce jl face apt de functionare tn situa in, 3 nmol ecrculat 4 ~ nmol funcfionare [n situa In nsamantare; 5 - decantor, 6 — aer, care primul nu ofera suficienté siguranté tn opé din namo exploatare. Totodaté se mentioneazi od Viteza de stablizare aeroba este mult mai mare decat cea din cinetica procesului de fermentare anaerob8. Dezavantajul procedeului este consumul de energie, deci majorarea costurilor de exploatare. De regula, se foloseste stabilizarea aeroba pentru prelucrarea némolurilor care nu se preteaza la fermentare. Dupa stablizare, In mod obigruit, se aplicd deshidratarea pe platforme cu strat drenant sau némolul in stare fluid este valorificat pe terenuri agricole Instalatia concentreazé ndmolul primar 1, biologic 2 gi cel recirculat 3 {ntt-un bazin de aerare in care se fumizeaza oxigen 6 in mod continu, Decantorul 5 al liniei de ndmol este destinat separa fazelor. In condifile de clima ale. ri noastre instalatia se dimensioneazi pentru o-duraté do retentic de 10...15 zile (pentru nmol primar mai mult) cu un sistem de aerare corespunzator necesita de agitare 1 6we @ epelor uzaie Tratarea.n&molurilor 494 6.3.2: Stabilizarea cu var itia produsa ca ust caviatia Procedeul de stabilzaré a némolului prin tratare cu var se realizeaz& prin shai ou ci introduicerea gi amestecarea unei cantitii de reactiv astel incat s& creasc& pH-ul un inel mediului polifazic la 12 dupa doua ore de contact. pe incalzirea sau peroxid de 1a hidrolizei, viodegradabile, idarea insdsi a aie endogend, staal de oba mol secundar, 4—namol tor; 6 ~ aer, mal. Dezavantajul exploatare. De jor care nu se deshidratarea cat pe terenuti a recirculat 3 wu, Decantorul olima ale. ri e 10.15 zile necesita de ea 6.4. Deshidratarea namolurilor erences. miata yimaliluindn “pana la 55...60%, vaioare ia care namo 8 poate fealiza prin: a) procedee™ ~ naturale; b) procedee mecanice; c) dashidratare avansata prin procedee termice sau oxidare umed3; d) pasteurizarea ndmoluli; e) depozitarea. 6.4.1. Deshidratarea naturala Deshidratarea natural se realizeaz4 pe. platforme. aerisite in scopul evaporéiii apei concomitent cu drenarea acesteia prin infitrare dirjata. Platformele ‘sunt constructii din beton. dotate cu straturi drenante din zgurd, pietrig, piatra sparta, nisip, tuburi de drenaj cu diametrul de 75...150 mm, panta.de curgere de 2...5%, amplasate la 5...10 m distanta intre ele. Grosimea stratului de ndmol pentru conditille temperate de clima este de 0,2...0,3 m, la 0 incarcare volumica de suprafata de 1,5...1,8 m° nmol umed/m”an, Apa, care.rezulté din nmol, este dirijat catre decantorul: primar la. stafiei de epurare. Umplerea platformelor de uscare:se face de circa 9 ori pe an. Transportul namolului se face hidraulic prin conducte cu diametrul minim.de 150 mm, la.o vitez4 minima de 1,2 m/s. Pentru distribuirea ndmolului pe platforme, la capatul refelei de conducte se monteazd robineti speciali care asiguré doud conditi:: manevra rapida si autocurdite. Astfel, se utilizeazd fie robineti de tip terminal clapeta cu contragreutate la care manevra se efectueaza similar cu acele de cale ferata, fie robineti actionati cu parghii, Timpul de deshidratare este dependent de-condifile .climatice: insolatie, vant, umiditatea aerului, precipitatii etc. Indltimea stratului de nmol scade in timp dupa legea compactarii namolului. Volumul. platformei de.uscare V, depinde de volumul namolului V, deshidratat gi de cel al apei V, cuprinse in amestecul polifazic. Volumul némolului deshidratat pe patul'de uscare este va S{r Me unde ete greutatea " Yak. 10 n&molului exprimiata ‘Tn total substanta solida uscata, 7, este greutatea specifica a amestecului polifazic, U;— umiditatea final a némolutui.192 Tehnioi de epurare a apelor uzate Umiditatea nimolului curatat $i evacuat cu mijfoace manuale sau mecanice * ~ variazi Intre 55...75%. Curdtirea platformelor se efectueazi manual, in cazul platformelor de mici dimensiuni, Pentru platformele de dimensiuni medi se poate face curatarea cu tractor echipat cu lamai de buldozer si greifer ce incarca direct in Temorci. La volume mari de nmol $e preferd instalati mecanizate, care incalecd platformele si descarcé nmolul colectat, cu. sistem de raclete, in bena carnioanelor de transport. . lazurile de n&mol sunt depresiuni naturale, foste cariere de nisip sau de caramida tn care se trimite nmolul in vederea deshidrat8ril. Dup& deshidratars aceste parcele fie sunt redate agriculturi, fie sunt golte odatd la cava ani acestea apar gi procese de fermentare care conduc la stabilizarea depunerilor. Centritugarea, la fel cu sedimentarea si flotatia, este 0 operatie tehnologic’ de separare a sistemelor eterogené, Accelerarea fenomenului dé separare a constituenfilor bi si polifazici se poate face prin tnlocuirea c&m- pului fortelor gravitationale cu un alt sistem de forfe masice superioare, ca de exemplu celal Fig. 6.42. rinipil separdi forelor centrifuge, Factor! care provoacd centrifugal. apariia misc&rii relative intre fazele partci- pante la procesul de separafe, sub actiunea cémpulu forfelor masice centrfugale radiale, este diferenta ‘de densitate. Astfel, se produce decantarea partculelor grele prin stratul de lichid sau fitrarea lichidului prin stratul poros de sedimente, (ig6.12) Ca aplicati tehnice pentru procesul de separare centifugala in tehnica epuréii apelor uzate se folosesc fie echipamente dinamice ~ centrifuge de niémol, fie statice — hidrocicloane. Figura 6.12 prezinté principiul separdrii centrfugale: A — centrifuga decantoare, B — centrifuga firanté cu tamburul perforat pentru eva- cuatea apelin exteriorul masini. Centrifuge de nmol. Centrifugelé de ridmol sunt echipamente dinamice destinate separdri amestecutlor bi si polfazice. Deshidratarea centrifugala este dependent de o serie de parametti funcfionali si geometric: a) debitul de alimentare - creste clarificarea cu scaderea debitului de alimentare; b) con- Centratia. amestecului in suspensie ~ se recomanda s& fie ct mai mare pasibil; c) modul de variatie cu temperatura a caractetisticlorfizico-chimice ale suspensiai in special densitatea, viscozitatea, tensiunea superfciald etc.; d) caracteristicile8 apelor uzate Tratarea_némolurilor 193 ‘sau mecanice qual, in cazul nedii se poate carca direct in care incaleca te, in bena + nisip sau de i deshidratare ctiva ani. In punetilor. B | separérit e. 2 centrifugale a particulelor e sedimente, a fn tehnica ge de rtdmol, trifugale! A — pentru eva- nte dinamice ifugald este ) debitul de fe; b) con- re posibil;c) uspensiei In racteristicile nmolului si in special conditiovarea lui — clarificarea se imbunatateste daca creste dozajul: de floculantchimici; e) parametti constructvi: lungime, diametru, zona conic’, volumut interior, nivelul suspensiei etc.; f) parametri functional: spectrul de curgere, viteza de rotate, parametri transportorului axial a namolulul etc.; g) pa- rametri dependenfi de n&mol — centrifugabiltatea dependenta de doza de polimeri, de natura: particulelor, gradul ‘or de aglomerare care va conduce la. usurinta evacuéii- sedimentului: Pentru functionarea corecti a echipamentului de mare ie trebuie s& se ia anumite precauti: a) deznisiparea namolului ~ eliminarea nisipului din namo! este.i@solut necesara pentru protectia abraziva a echi- pamentului; b) controlul grav.lometriei némolului la intrarea in masind ~ se impune eliminarea particulelor de mari dimensiuni care. pot bloca melcul elicoidal in tamburul centrifugei. = “se preainié schemgulieras w-une “instalatii de deshidratare a némoliriior dotat’: cu centrifuga cu functionare continua. Namolul proaspat 2 vine in concentratorul de nmol 1 — bazin de tip cilindro-conic similar decantorului radial. Pompa de ‘ndmol 3. trimite amestecul polfazic in centrifuga 4. Pe conductade admisie a némolului la céntrifuga se introduce floculantul 5" preparat in bazinul cu amestecator 11 ‘sidozat cu sistemul 9. Namolul deshi- dratat este evacuat prin 7, iar apa din namol prin 6. Apa pentru diluarea solute! de. polelectolit 10 este ap gig 6.13, schema general a une insta de curata sau rezultata din separarea —“ deshidratare anémolului prin centfugare apel din nmol. Consumul de polimer 4 — nmol: 2 ~ concentrator, 3 ~ pompay 4 — necesar flocularii poate . atinge centrifuga; 5 - injectie reactiv; 6 ~ evacuare 1,7...5,0 kgih; se folosesc polielec- apa din namol; 7 ~ namol deshidratat; 8 — trol organic, injectafi in conductele debitmetru; 9 ~ dispozitv de diuare; 10 ~ apa de admisie a namolului, fa urma- dilutie; 11 - recipient preparare reactiv; 12 - toarele doze: pentru ingrosare 1...1,5 2P8 din narmol. kgtona ‘ssu, la deshidratare 3,5...4,5 kgltona ssu. i194 Tehnit de epurare a apelor uzate Centrifugele decantoare cu functionarea continua sunt concepute astfel incét s& se realizeze separarea fazelor sub acliunea forjelor’ masice centrifugale. Tamburul lor, de forma cilindro-conic& cu raportul intre tungime si diametru LID = 2...3, este neperforat, figura 6.14. Suspensia intré in masin& pe conducta centraki 1 care este si axa de sustinere a echipamentului rotitor, Antrenarea se face prin intermediul unei transmisii cu curele.multiplicatoare in zona 2. Suspensia intra in tamburul 3 prin orfcile § ale arborelui melcat 4. In zona cilindricé a tamburului - zona de sedimentare - se produce separarea fazelor. Namolul ‘concentrat este tn contact cu peretele interior al tamburului, iar, ap: formeazé, in zona central, un ine! concentric cu peretele tamburului. Niveul a se regleazd cu ajutorul unei diafragme. Orificile diaftagmei, precum si unghi portiunii conice au o mare important’ in procesul de deshidratare ‘a ndmolulu Astfel, unghiurle mici ale porfiunii conice conduc la obfinerea unor turte bine deshidratate_numal_oentru araoulele de. mari, dimensiuni,. in. im rea apei-decant: tamburului, are un diametru mai mare decat cel it ani namuiuill $i permite reglarea debitului pri’ montarea unei diafragme. Amplasarea acesteia va controla nivelul de lichid din interiorul masini i lungimea porfunii de deshidratare din zona conic’. Namolul depus pe peretele interior al-centrfugei este impins de catre arborele paletat 4 spre gura de desc&rcare 8. In zona conic namolul este impins pe planul inclinat ceea ce permite scurgerea apei spre portiunea cilindricd si deshidratarea fazei mai grele. Transportorul elicoidal este antrenat in miscarea de rotate, prin intermediul reductorului planetar 6, cu o turafie mai mica decat cea a tamburului cu 6...60 rotmin, Aceasté diferent’ este suficienta pentru a se realiza migcarea relativa si a Impinge nmolul c&tre zona de descarcare. Diferenta de turatie rezultd de la un reductor special cu dou trepte, de tip planetar sau cicloidal, antrenat prin migcarea tamburului. Unele solufi prefer antrenarea tamburului de la un motor electric, cu majorarea turatei prin intermediul unei transmisii cu curele, iar metcul elicoidal este pus in migcare de rotatie de un motor hidraulic care utlizeazd energia de la un bloc de pompare; in acest mod se pot realiza usor Vitezele diferentiale necesare separari fazelor ~ sistem hibrid de antrenare. 6.14. Centrituga decantoare pentru nmol 1 —arbore; 2 — lagér; 3 - tambur, 4 ~ feava pentru némol; 5 ~ orificii pentru nmol; 6 - reductor planetar; 7 - evacuare apa; 8 - evacuare nmol deshidratat La echipamentul cu functionare in contracurent alimentarea tamburului se face catre capztul aval al sectiuniiclindrce, in portiunea mijlocie a masinil. Parti-a apelor uzate ant_concepute orfelor: masicg tre lungime si Tn masind pe. entului_rotitor, Itipicatoare in iat 4. In zona ararea fazelor. srului, iar apa 4i, Nivelul apei um gi unghiul » a namolului nor ‘ture bine noc tr i namolului gi a acéSteia va > deshidratare ste impins de namolul este inea clindric& it in migcarea ic8 decat cea ua se realiza Diferenta de sau cicloidal, famburului de isi cu curele, hidraulic care { realiza usor are. ru nmol, rata. amburului se nasinii. Parti- Tratarea_ némolurior 195 culele mari si grele se depun-imediat in portiunea cilindricd in care transportorul elicoidal impinge materialul in sens opus deplasari lichidului catre zona de evacuare. Aceast solute constructiva prezint& avantajul c& permite indepartarea rapida a particulelor grele si abrazive din zona cilindticd caracterizat’’ prin forte centrifuge maxime. ‘in cazul centrfugelor cu functionarea in echicurent alimentarea cu suspen- sie se face pe fa capatul amonte al sectiunii cllincrice. Avantajul acestei soluti Dog sanb descr aa ‘onde decane Fig. 6.15. Forfele centifuge si zonele de luoru ale centifugel constructive este acela c& in zona clindricé turbulenta este redus deoarece transportorul elicoidal se roteste astel incat impinge materialul in direotia de curgjere a lichidului. Procedeul este perfect adaptabil pentru separarea particulelor fine sau a color cu o diferent& micd de densitate fat de cea a lichidului. Totodaté, jn comparatie cu echipamentul anterior, acesta asigur’, la acelasi diametru $i turate, performante superioare de separare. Date’ constructive: a) raportul optim lungimeldiametru interior L/D, = 2,5...3,5; b) pasul melcului elicoidaVdiametru p/D; = 0,15...0,22; ¢) unghiul de Inclinare a portiunil conice este in general 8, iar pentru separarea namo- lului activ « = 4; d) diametrl exterior al centrifuge este de 180...850 mm, puterea intre 4...80 KW, far debitele de nmol 0,5...60 m"/or& find eficace pentru-particule cu diametre mai mari de 80 microni. Toate aceste echipamente se vor dota cu detectoare de vibrati. Centrifuga orizontalé este exploatat’ sub turatia critic’. Tamburul este rmontat pe lagare int-un cadru rigid din care cel putin unul este de alunecare hidro- dinamic pentru o bund centrare. Reductorul pentru asigurarea vitezei diferenfiale este montat in consold, la exterior, fra a se sprijni pe lagare. Centrifuga este prevazuti.cu_un dispozitiv de siguranta, obligatoriu in sistemul cu transportor elcoidal. Reductorul diferental, necesar pentru asigurarea migcditransportorului elcoidal, are un element de forfecare, bolt de siguranté, care la blocarea melcului in tambur se rupe eliberand.parghia de comand a microintreruptoruui; in acest mod se decupleaz4 motorul electric de la relea asigurand protectia masinil si a personalului operator. Solutile modeme folosesc antrenarea independenté a tamburului si metcului. Centrifuga cu ax vertical are tamburul si cuia reductorului suspendate de un inel care se roteste, legat de gasiu gi cadru prin izolatori de vibrate. Un joc al196 Tehnici de epurare a apelor uzate bucsei izolante limiteaz’ devierea tamburului in perioadele tranzitorii de pomniri- = prin, dar nu impune. restric rotaive lagarului in condi: normale de -exploatare Pentru centrifuge decantoare ce funclioneaz& cu produse de diferite tipuri se recomand’ utlizarea motoarelor cu turatie variabilé in_scopul. alegeri.vitezei periferice optime din punctul de vedere al obfineri gradului maxim de separare, Centrifuga clarficatoare cu functionare discontinua este destinatd separarii - particulelor solide grosiere usor sedimentabile. Namolul este introdus continuy nd cénd pe tambur s-a acumulat o cantitate de solide care impiedica clarificarea uiterioara. Lichidul clarficat curge print-o teava, situatd spre centru, feava culegatoare de spum8. Cand inc&rcarea in solide a tamburului depageste sar pentru care a fost proiectat tamburul teava culegatoare se deplaseaza radial manta si tndepdrteaza prin raclare stratul de namol. In. scopul obfineri unei eficiente ridicate reglajul poate sé fie discontinuu cu prelungirea timpului de rotatie pentru fiecare sarjé. La unele echipamente este neces : duce la scoaterea masini dit Decantor centrifugateu diaftagmé de tip disc. Acest nou echipament ma- joreazd eficienta de separaré prin crearea unei bariere pentru n&mol in interiorul masini. Namolul intr prin conducta 4 gi ajunge in interiorul tamburului 2 unde fazele se separa, Apare 0 presiune hidrostatic& care impinge pasta de nmol prin dia- fragma disc 3 si apoi in exteriorul masinii 5. Diafragma blocheaz apa curat ea limi- tnd trecerea nmolului_print-un spat inelar de 20 mm spre tam- burul centiifugel, Se realizeazi procente de peste 35% ssu tn n moll evacuat, iar in cazul separa ta apele uzate din industria celu- lozei si hartiei se poate atinge 60% ssu. Palele trarisportoruli elicoidal 1 se protejeazd cu pla- cute din carbura de tungsten; in special la perferie unde wvitezele tangentiale sunt mari. Totodata t le protean fara veders Fig. 6.16, Decantor centrifugal cu diafragma la evacuare. Avand In vedere 4 _ arbore; 2 - tambur; 3- ax melcat; 4 - feava feptul -c&.valorle. concsntratel pern nimal evacuate namol 6 ds variazS orar si dium centrifuga este echipat’ cu un sistem auto- mat de control si reglare a turatiei meleului in beneficiul diafragmei. Se m&soar& sarcina pe mele si autorhat se regleaza viteza cu un sistem de frénare fn cutia de vitezi bazat pe frand electromiagnetica. Masina are un microprocesor conectat la senzori care regleaz debitulastfel incét momentul dé actionare sa fie constant cu variatia turafiei $i recuperarea energiei. Acelasi echipament se’poate utiliza fie‘ca ‘ngrogdtor — caz in care se reduce concentratia polimerului si se micsoreaza viteza diferentiali, fie.ca decantor pentru déshidratate - majorand doza ‘si se mareste viteza diferential. Centrifuga cu talere. Centrifuga cu talere, discuri, este separatorul utilizat jn mod obignuit pentru refinerea partculelor foarte finé, a nmolului activ ete.a apelor uzate tii de pomiri- e exploatare, stite tipuri se eget vitezei separare. vata separa dus continuy “A clarificarea ventru, teava geste sarcina & radial cdtre abtinerii_unei slui de rotatie vada sicane Cs nipainent ma- in interiorut 2 unde fazele ‘mol prin dia- vuraté ea limi- 5 6 iafragma 1:6 ~diso. Se masoara ‘en cutia de ¥ conectat la 2 constant cu utiliza fie.ca sreazd viteza i se mareste atorul utiizat lui activ ete. Tratarea. namolurilor 197 ‘Aimentarea cu némol se fage prin centrul tamburului 1, (ig.6.17). Suspensia se ridic8 print-un grup de conuri metalice 4, montate la cistanta de 0,35...3,20 mm inte ele, cu unghiul la varf de 70°...100°. Fiecare disc are orificii cu diametrul de 6...12 mm, care, la montaj, formeaz8 canale prin care circulé lichidul incdrcat cu suspensil. Discurile, mentinute la distant de o serie de nervuri sudate pe generatoarea conului, sunt asamblate in pachete de peste 100 de bucali.. Scopul este de a reduce inditimea de sedimentare a unei particule solide (cota e din figura 6.17), Parlicula depusd pe unul din discuri continua s& se deplaseze spre exterior datorté fortei centrifuge gi a debitului de lichid de la alimentare pana cand atinge peretele tamburului. Dzt* ta presiunii hidrostatice mai mari fa fundul tamburulul (vezi migcarea relativa~‘a un cilindru in rotatie) némolul va urca, la periferia tamburului si va fi evacual prin 3, iar apa purificatd prin 2. Pentru a evita formarea undelor, care pot destabiiza magina, pe inteiorul tamburului sunt sicanele 6. Fig. 6.17. Centrifuge cu talere 1 nmol; 2 - evacuare apa; 3 ~ evacuare ndmol deshidratat; 4 — discuri; arbore central. Cenirifuga ou talere cu descarcarea prin duze, figura 6.17.b, permite evacuarea continua a materialului impreuna cu o micd parte din faza lichid prin tuburile amplasate la periferia tamburulu, tangential spre inapoi. In acest mod se poate asigura recuperarea unei parti din energia cineticd a debitului care trece prin centrifuga realizand un consum mai mic de energie cu circa 50%. Unghiul de taluz 8, al sedimentari solidelor, determina inclinarea peretilor tamburulul, distanta ma- xim posibilé dintre duzele de evacuare, precum si numérul acestora lao dimen- siune daté a tamburului. Rezultate optime, pentru clarificarea lichidului, se obtin atunci cand diametrul multimii de discuri este de % din cota interioara a carcasel tamburului Ca tip consiructiv, centrifugele cu talere au discurile montate la partea superioara a unui arbore ce este antrenat de motorul electric prin intermediul unui mecanism melc-roaté melcat care permite multiplicarea turafiei. Arborele centrifu- gel este sustinut, la partea inferioard, de un lagar radial-axial care preia greutatea ansamblului rofitor. La partea superioara arborele este strans radial de cuzinefi elastici care au gi rolul de a amortiza oscilaile. Lagarele sunt din bronz lubrificate ‘cu ulei sub presiune.198 Tehnici de epurare a apelor uzate Alegerea tipului de centrifuga. Centiifugele industriale separé particuls ~ de un micron cu diferent de greutate specificd de circa 0,{ thtre faze; Alegerea tipului de centrifugd si a parametrlorfunctionali trebuie $8 find cont de riecésitatea obfinerii unor turte bine deshidratate sau a unui efluent clarfcat. Pentru realizarea unui grad inalt de recuperare a solidelor din nmol: se poate actiona prin descresterea debitului de alimentare, cresterea concentratiei namolului la admisiey majorarea temperaturi si a dozei de coagulant. Utiizarea centrifugélor la deshi- dratarea ndmolului este hotdraté numai pe baza unor'teste efectuate pe cazul concret al meiului polfazc; in caz contrarexistériscul ca acest echipament 4. asigure parameti sconai (de exemplueliminarea compusior de azot condi particule mai fine greu de separat prin centrfugare). in epurarea apelor uzate performantele centifugelor se apreciaz& prin: capacitatea echipamentului ay defini ca suprafata @hwalenis a unui batin-cecantot sare ratie; acest indicator depinde de viteza de rotatie,-debitul de alimentare-de carac- teristicle ndmolului — in special centifugabiltatea, parametri geometrici ai tambu- rului : Uzual performanta centrifugei se exprima ca eficienta de indepartare a solidelor definita ca procentaj al solidelor din namolul de alimentare refinut in turtd, Ea este dat de expresia E = SAF 00, in care A este concentratia solidelor totale din ndmolul de alimentare, 8 ~ concentratia solidelor totale din centrat ~ apa evacuaté, C - concentratia solidelor separate in turta de namol deshidratat, X — concentratia solidelor dizolvate. Pentru dotarea statilor de epurare cu centrifuge destinate deshidratarii namolurilor trebuie sa se {ind seama de: a) calitatea apei - centratului; b) umii- tatea turtei de nmol deshidratat; c) incdrcarea maxima; d) durata de funclionare zilnicd; e) durata de intrerupere a functiondii. Caltatea centratului si umiditatea turtéi sunt impuse de schema generala de epurare si de procedeul de prelucrare ulterioard a ndmolului deshidratat. Incdrcarea maxima a centtifugei depinde de capacitatea de stocare a celorlate instalafi din schema tehnologica ~ bazine de fermentare, de concentrare, halde de stocare etc. In general, ‘centrifuga suporta fluctuatii de incdrcare faré modifica sensible la eficienta de indepartare Intretinerea curenta necesita cdteva minute; iar cea normal peridade de imp necesare ungeri Echipamente statice de separare centrifugala ~ hidrociclonul. Hidro- ciclonul s-a impus in industrie ca echipament static de separare 2 suspensilor solide dintr-un lichid. Tipul cel mai frecvent folosit de hidrociclon este cel de forma cilindro-conic8, construit de Driessen in ura cu 60 ani. Dispozitivul static esté folosit drept separator, ingrosator sau la concentrarea fluidelor polifazate ~ ndmo- lurilor, (ig.6.18). Amestecul polifazic este pomipat in dispozitiv unde intr tangen- tial, in zona cllindricd, prinr-o sectiune strangulat& care majoreazé mult viteza. Alimentarea tangentialé si forma cilindric& a mantalei exteriafe forjeazéi ameste- cul sa execute 0 migcare de circulate — turbion centrat pe axa dispozitivului. Apare febitul de suspensie care poate fipreluocat_exnrimat_‘ea apolor iizate spar particule faze. Alegerea de necesitatea ntru realizarea » actiona prin lui ta admisie yelor ta deshi- uate pe cazul lipament s8 nu Zot conduce la eciazé prin: a) Jcrat, exprimat 4 aceiasi opé- tare, de carac- 2trici ai tambu- indepartare a refinut in turts, tralia solidelor \centrat - apa sshidratat, X — e deshidratai tului; b) umi- de functionare i si umiditatea de prelucrare ei depinde de a ~ bazine de rifuga suport tare. 3 perioade de clonul. Hidro- a suspensilor e cel de forma vul static este azate — namo- intra tangen- a mult viteza. eaza ameste- itivului, Apare Tratarea_ndmolurilor 199 astfel un cémp al forfelor masice cen- trifugale care arunca particulele grele la periferie. Suspensia se deplaseazi pe traiectorl elicoidale catre varful Ciclonului impingdnd ndmolul con- centrat c&tre zona de evacuare infe- rioard. Concentrafia nmoluli fa eva- cuare se poate controla dacd se monteaza in zona de evacuare a co- nului o supapa ce fif*inite modifi- carea $i reglarea debit ui..Lichidul clarificat iese prin suprascurgere — zora superoaré ~ efecudnd tot 0 euieeina ademas (liniile inrerupte in figura 6.78) actio- neaza ca un filru care nu pe:mite particulelor separate s& se intoarca in lichidul dlarificat. {In conditile de lucru din hidrociclon cémpul fortelor masice centrifugal, in care se produce separarea particulelor, este de 5...2500 ori mai mare decat cel al fortelor gravitationale. Hidrociclonul poate separa particule cu dimensiuni intre 200... 2 mioroni, la suprapresiuni de intrare a amestecului polifazic de 0,35...8 bari aaa clomentelor geomet constructive Avantajele principale ale hidrociclonului sunt: a) dimensiuni mici in raport cu capacitatea de producti gi de prelucrare; b) dispozitiv static, simplu, usor de construit si exploatat; c) cost de investifie redus. Dezavantajele sunt: a) costuri ridicate de exploatare datorita, in special, consumului mare de energie de pom- pare; b) eroziunea peretlor indeosebi daca deznisipatorul nu funcioneaza corect. Eficienta de refinere este mult marité dacd se reduce diametrul dispozitivului si se asociaz8 mai multe hidrocicloane tn baterie pe care suspensia le parcurge in paralel sau in serie. Constructia hidrocicloanelor. Repartzarea partculelor solide in supra scurgere gi In n&molul Ingrogat este determinat’ at&t de forma hidrocicionulul ct si de marimea orificilor de alimentare, de evacuare a apei clarificate si a némotului concentrat. In conformitate cu cercetérile lui Moder ‘gi Dahlstrom dimensiunile sunt legate prin relafia KD =.2 dy + d,, in care k = 0,6 este un coeficient determinat experimental Diametrul orientativ al hidrociclonului se poate determina cu expresia D=0,051164 Okada (r= Ya) + [m], in care Ko = do/D i K, = dy/D. Dimensiunea limita a particulei care poate fi separata in hidrociclon este d, VOC dior. =%5 exprimata in procente. =0,8914 ||, in care C este concentratia suspensiei in greutate,200 Tehnici de epurare a apelor uzate Dupa Povarov, pentru un hidrocclon cu unghiul la vart de 20°, debitul de suspensie care poate fi preluoraté este Q = 9396,3d,4, Vp. (n’/h). Presiunea necesara la admisia suspensiei. in. hidrociclon este data de relatia = 11326 10 K2k?D* Dupa Bemardsky, raportul dintre debitul evacuat prin suprascurgere si cel de alimentare este dat de expresia en ) unde.m = 0,65...4,40 Q 4 este 0 constant constructiva a hidrociclonulu’. Repartitia celor doua debite ¢: dependent de presiunea de la alimentare si evident de valoarea debitului de lichid » dela almenarea cspoztvui De regu, Girfetlorifiuur de aimentare esta diametrele de suprascurgere si de evacuare este d,/ Jd = 1:4. In pr otifcitor este de: cel putin 3...4 ori mai mare decdt diametrul maxim al granulelor aduse in suspensie in dispozitiv. Spre deosebire de orificile de suprascurgere $i de evacuare a ndmolului concentrat, care au intotdeauna o sectiune circulard, secfiunea de curgere a orifciulul de almentare se modificé de la cea circularé la una. dreptunghiulard cu. latura mare a paraleli cu axa, Aceasté secfiune dreptunghiularé are diametrul echivalent d,,, =/4ab si raportul dintre cele doud cote afb = 2...4 Un factor important care influenteaza intregul proces ce se desfégoara in fidrocilon este unghiul la var al pari conice. in practic’ se intdlnesc hidrocicloane svelte, cu unghiul la var! de 10°...15° si alte dispozitive scunde cu 60°...75°. Cu cat Lnghiul la varf este mai mic cu atdt partculele care ajung in suprascurgere sunt mai fine. Tipul de hidrociclon cél mai frecvent intanit aré unghiul fa varf de 20°.,.30° Jn functie de mérimea presiunii de alimentare se recomanda: a) pentru hidrocicloane de inalt& presiune p > 20 m colapa se impune Didy = 7...8; b) in cazul presiunilor medi p = 20...5 m coLapa rezulté Did = 5....7; c) la presiuni reduse p < 5 m col.apa se impune Did = 4...5,5. Hidrocicloanele utiizate cel mai freovent in tehnica epurarii apelor, uzate au. diametrele cuprinse intre 400...500 mm. In tabelul 6.3. se prezinta date asupra hidrocicloanelor folosite in tehnica epuririi apelor uzate, Tabelul 6.3, Performantele hidrocicloanelor Dm] | 2 | © | 75 | 100 | 200 | 400 | 600 rin | 825 | 210 | 1880 | 22-60 | 26-80 | 60-150 | 80-200 |100-250 © mh 10,15-0,30] 045-09 | 183.6 | 36-75 | 45-11 | 16-45 | 64-150 |190-320} Hidrocicloanele pot fi utiizate la separarea particulelor solide granulate ce apar la epurarea apelor uzate din industria mineritului, c&rbunelui, materialelor dea apeloruzate Tratarea_némolurilor 204 0°, debitul de constructie etc. Ele sunt rai adecvate la separarea suspensillor din apele uzate urbane deoarece tn hidrociclon apa nu poate fi impezita atat de perfect ca in . bazinele de sedimentare. Totodat’ in hidrociclon nu se pot folosi adaosuri de reac- este datd de tivi chimici de coagulare-floculare deoarece flocoanele formate se dezintegreazd sub acfiunea forfelor centrifuge. Pentru ca dispozitivy! s& functioneze corect trebuie sa se respecte cateva surgere si cel ‘condifi esentiale: a) racordul de alimentare trebuie s& fie montat perfect tangential si fard praguri pentru a se evita aparitia curgerilor parazitare care ar perturba for- = 0,65...1.10 marea vartejului; b) trebuie evitate asperitaile si nereguiaritatle suprafete inter- are datorate executieli:fectuoase deoarece acestea infuenteaza capacitatea de A debite este separare a hidrociclonu‘si;c) racordul de evacuare inferior si cel de suprascurgere itului de lchid trebuie 8 fie montate perfect axial fafS de corpul cindric si f€r& praguri 4) dispozitivul trebuie sa fie Conceput din repere demontabile in vederea inlocuirii ac Tinie dain pete es sapertil dintre tic diametrul al granulelor vrascurgere si ane circular, -a circulara la Filtrarea este procesul de relinere al particulelor solide la trecerea unei _ suspensii printr-un mediu poros de o granulozitate data. Stratul de precipita, format pe suprafata poroas’, actioneazii ca un mediu fitrant suplimentar cu carac- teristic! variable Tn timp. De regula, procesul de fitrare urmeaza dupa decantare si ist. sectiune constituie ultima treapt de tratare a apei in vederea limpezirii complete, In ence epurarea apelor fltrarea este folosita pentru deshidratarea namolurilor ingrogate in concentratoare. \ desfasoaré in Echipamente de filtrare hidrocicloane Filtrarea este 0 operatie mecanicd, sau mai corect hidromecanica, de ; *...75°. Cu cat deshidratare care necesit’ mai pulind energie in raport cu evaporarea sau uscarea gere sunt mai atunci cand se impune si fumizarea energiei latente. Principali factori care con- 10°.,.30°, itioneaza alegerea echipamentului si a conaitilor de operare sunt: 1. proprietatile d&_ a) pentru fizice ale fluidului tn principal viscozitatea, densitatea gi corozivitatea; 2. Proprie- =7...8; b) fn t8filefizice ale granulelor solide ~ mérimea, forma, granulomettia si caracteristicle ¢) la presiuni de aglomerare; 3. concentrafia amestecului bifazic si debitul de material solid iizate cel mai transportat; 4. produsul valoros — fluidul, soidul sau amandoua; 5. necesitatea sprinse intre sp&lariturteifitrante; 6, contaminarea cauzaté de contactul suspensiei sau filtratului cu diferti component; 7. necesitatea inodiziri suspensici la alimentare; 8. Nece- ite in tehnica sitatea oricdrei forme de pretratare. Tin functie de modul de lucru echipamentele de ftrare pot fi cu functionare continu, de exemplu vacuum fitru si fitru cu band&, si cele cu functionare Tabelul 63 discontinua sau in sarje la care operatiunile de formare a turtei, deshidratare, eventuala spalare, descarcare si de pregatire a materialulu fitrant pentru 0 now ww cid se succed - presfitru. Un alt citeriu de clasiticare a echipamentelor de fitrare este dupa directia 200 |100-250} de deplasare a filtratului: a) pe suprafete plane la care filtratul curge in directia soos fortel gravitationale ~ este cazul fitrelor plane, ftrelor cu nisip — figura 6.19.2; b) pe ae suprafete verticale ~ cazul fitrelor cu discuri la care fitrarea se realizeazai pe fetele laterale ale unor plici verticale circulare, fig. 6.19.b.; ) pe suprafete concave curbate cu trecerea filtratului in directia fortei gravitationale ~ cazul filtrelor inte- rioare, fig. 6.19.c; d) pe suprafele curbate convexe la care ftrarea se realizeaza in granulate ce ‘aterialelor de202 Tehnici de epurare a apelor uzate directie contrard fortelor gravitaionale - cazul ftrelor cu vacuum cu tambur, figuta 6.19.4 a b Conuifite care Secor unet Gane sensul absentei fazei solide din fitrat; 2. purilatea precipilacaar=a2 absenta substantelor solvbile in precipitat; 3. umiditatea redus’-a-precipitatului ~ deshidratarea avansaté a turtei este 0 cerinté a proceselor din gospodiria de nmol; 4. productivitatea ridicaté a echipamentului - aceasta conditie impune o vitezd cét mai mare de fitare; 5. consum redus de apa de sp&lare pentru a nu se diua prea mult substantele solubile; 6. regenerare rapid si ugoara a suprafetei fltante — element care conduce la majorarea productivtati; 7. consum redus de energie pe unitatea de greutate sau volum a turtel; 8. manopera si califcare redusa a personalului de deservire a echipamentului; 9. uzura minima a suprafetei fitrante Factorii care influenteaza filtrarea sunt: 1. Factori legati de amestecul bifazic: 1.1. natura suspensiei; 1.2. granu- lometria particulelor si structura suspensiei; 1.3. concentratia amestecului polifazic; 1.4, debitul de suspensie; 1.5. modul de obfinere, sursa si varsta suspensiei, 2. Factori referitori la materialul filtrant: 2.1. natura mediului filtrant; 2.2. porozitatea si permeabilitatea mediului; 2.3. grosimea stratului fitrant; 2.4. ma- mea suprafetei active; 2.5. rezistenta hidraulicd a stratului, 3. Factori dependenti de precipitat: 3.1. modul de formare a turtei; 3.2. re- zistenta hidraulic a turtei formate pe mediulfitrant; 3.3. compresibiitatea preci- pitatului; 3.4. gradul de tasare al precipitatulu; 3.5. gradul final de deshidratare a turtei; 4, Factori dependenti de perioada de spélare: 4.1. debitul de apa de spalare; 4.2. durata necesard procesului de spalare; 4.3. calitatea apei de spalare; 4.4, sarcina de concentratie la evacuarea apei de spalare; 5. Factori legati de regenerarea materialuluifirant: 5.1. modul de rege- nerare; 5.2. debit de apa si/sau aer pentru regenerare; 5.3. durata regenera, 5.4. modul de indepéitare a precipitatului 6. Factori referitori la conditle de operare: 6.1. presiunea de lucru; 6.2. temperatura fluidului polifazic; 6.3. debit si vtezd de fitrare; 6.4. durata procesului de filtrare; 6.5. modul de functionare ~ continuu sau discontinuu.ea apelor uzate tambur, figura Zz ospodéiria, de ile impune 0 entru a nu se i a suprafetei sum redus de ificare redusa a suprafetei i4.2. granu- sului polifazic; ensie’, i fitrant; 2.2 nt; 2.4. mari- turtei; 3.2. re- ilitatea preci- eshidratare a | de apa de 2i de spalare; rdul de rege- yenerSri, 5.4. fe lucru; 6.2, ta procesului Tratarea_namolurilor 203 In figura 6.20 sp prezinta etapele functionéiii unui fitru. in etapa incipient’ A tn care materialul fitrant este curat, nu se pot refine decat particulele mari. Pe durata B, a functiondriide regim, s-a format a oc stratul de precipitat care actioneaz ca un strat fitrant suplimentar gi deci se asigurd o limpezire aie foarte bund a mediului apos. Utima etapa C$ reprezintS cea de colmatare; stratul de precipitat 2 Timp de functionare opune 0 rezstent& mai mare la curgere fat de sarcina hidrostatcd. Dupé aceasta etapa. ur- rmeazi cea de rege are a medilui fitrant ind, a Se indepérieazd prespitll sse cuétindmolu, _#-620-Flape tunebonst a) fttrul_ cu vid propriu-zis 1 cu Ge predpi or gcaP=cuyerauur 2 pentru descdrcare turta, alimentare cu namol si cu amestevator pendular, ‘b) stafie de vid care cuprinde pompa de vid 8, separatoare de apa 4 din aerul aspirat si pompe pentru evacuarea fitratului 5; c) ‘compresor pentru aet comprimat; d) stafie chimicd pentru tratarea cu floculanti. Vacuum filtu este construit sub forma unui tambur rotitor, imersat partial Tn suspensie, (fig.6.22) sectorizat la interior (12...24 sectoare) cu pereti radial. ‘Tamburul este perforat la exterior, pe suprafata cilindricd, sau acoperit cu o sit metalicd peste care se intinde panza filtanté confectionata din stofa sau nylon. Sectoarele interioare impreund cu segmentul de suprafata cilindricd aferent formeaziio celuld de fare care functioneaza independent. Prin intermediul distri- buitorului, format din discul A rottor ~ solidar cu tamburul si placa B fixa, celulele sunt puse pe rnd in legaturd cu instalatia de vid sau de aer comprimat. In acest mod se asigura pe acelasi echipament toate fazele necesare operatiei de fitrare intr-un mod continu, Pe zona |, cu arcul ;, (fig.6.22) celula este imersata in suspensie, materilul fitrant este curat gi find racordaté la vid se aspira apa, pe ‘conducta a (fg.6.21) formandu-se stratul de precipitat pe panzd. Grosimea acestei turte creste continuu pand la iesirea celulei din mediul apos. La iesirea, prin rotre a age Fig. 6.21. Instalatie de fitrare cu vacuum, 4 tambur vacuum filtry; 2 ~ evacuare nmol deshidratat 4 separatoare; 5 - pompe de fat; 6 ~ alimentare nam 8 ~ pomps de vid; 9 cispozitv de spalare.204 Thnici de epurare @ apelor uzate tamburului: din-suspensie, sturta de ndmol format: se usucd sub acjiunea aerului aspirat, care im- pinge restul de fitrat prin. pori precipitatului, Pe arcul-o; celula este din nou racordata la insta- lajia de vid, pe conducta. b — figura 6.21, si-se realizeazd operatia de deshidratare_a turtei de_némol. Utterior: pe“Sina: V, (fig.6.22),:se insuflé aer..compri- mat in celula fapt care face csi se usureze desprinderea turtei si cure abt uel peoe Hs igre) Inte sectoarele active de formare ; . @ tunel |, deshidratare Ill si Fig. 6.22. Schema functionala a filtrului cu vid, respea curdare V, Materialulfirant, care se deplaseazi cu o viteza liniard de 0,5...4,0 ‘mimmin, se ageaza pe exteriorul tamburului formand o suprafaté circular sau 0 suprafaté impusa de rolele de inlindere, descdrcafe si intoarcere, (ig,6.23). Filrul 1 amplasat in cuva de suspensie 6 are panza fitranta 2 sustinula pe rola 3 de descarcare i: rolele 4 de intoarcere’ gi respectiv intindere. Placa racloare 5 descarca turta in banda transportoare 7 Fig. 6.23. Filtru vacuum cu panza filranté pe role 1 ~ tambur; 2 — banda fitranta, 34 - ld intoarcere; § ~ cut ractor; 6 - cuva nmol; 7 ~ descarcare n&mol deshidratat. Echipamente de filtrare sub presiune ~ presfiltru. Primul procedeu mecanic folosit pentru deshidratarea némoluilor a fost cel de fitrare sub presiune cu dezmembrarea manuala a ansamblului de celule. Dupa o perioada de regres, datorité dezvoltarii vacuumfitrelor cu tambur sau cu discuri care consuma mai Putin reactiv de coagulare 2,...7,0% in comparatie cu 6...10% si a numeroaselor manevre care se fac, fille pres& au cunoscut 6 nou’ dezvoltare deoarece ele Conduc la turte de namo! cu umiditate redusd, in’medie de 50...65%. Noua. apelor uzate pensie, turta se -usucd sub virat, care im- rat prin porii ‘culos celula Jata la insta onducta.. b e realizeaza atare a turtei pe-zona. V, i aer compri- we face ca s8 ferea turtei gi are a panzel _ Zonal aie (etangare) rede formare tatare I si de 0,5...4,0 ‘culard sau 0 6.23). Filtrul pe rola 3 de a racloare. 5 / wv ndimol; nul procedeu sub presiune 48 de regres, sonsuma mai numeroaselor deoarece ele 265%. Nova et Tratarea_namolurilor 205 generafie de presfitre este. complet automatizaté in functionare, este dotata ou Clindri hidraulici pentru strangere si desfacere, iar curdlarea se realizeaza mecanic; toate acestea conduc ta un echipament cu 0 mare productivtate, total compettiv cu vacuum fitru care are.o functionare continua. Totodaté fitrul pres ‘are costuri reduse de intretinere, realizeazd suprafete foarte mari de filtrare care pot lucra la presiuni rdicate si pot fi utiizate la diverse suspensii tn condifi variate de operare.. Filrul pres este un echipament mecanic din linia tehnologica destinata deshidratari:nmolurilor format din ingrosator (concentrator), bazin de reactie cu floculanti, pompa voizic& pentru alimentare cu nmol, instalafie hidropneumatica de actionare a cilindrilor de strangere. Fitrul pres& const dintr-un numar nde celule de fitrare 5 realizate —p prin. . Zuplacilaterale siuiter Cee it lei. Fiecare “pereche de” pléci vecine impreund cu rama dintre ele formeaz&, la strangerea presei, un spaliu gol de fitrare (6) care lucreazd independent, figura 6.24. Suspensia care se fireazd se introduce la 0 presiune de circa 15 bar. ‘Apa trece prin materiallfitrant (4) si se, Fi 624. Sone fa a ale scurge prin orice plact (6) in canalul 4 ~ membrane; § ~ spay do fire; colecor, iar precpitatul mane in inter ” vie lac, 7 —evacuare apa orul spatiului dintre rame. Turta formaté " se evacueaz4 prin deplasarea capulul mobil pe ghidaje ce desface presa si suocesiv flecare rama trece prin dreptul unei came care prin scuturare descarca ndmolul deshidratat. Placile sunt prevazute cu canale pentru admisia suspensiei si colectarea apeifitrate din spatele membranei Prin canalele de scurgere sau alte canale speciale se asigura introducerea apei de spalare gi aerului comprimat, in fecare compartiment, la un debit de 2,5 Noh Pidcile si ramele trebuie suficient de groase (10...75 mm) pentru a rezista la presiunea interioard de peste 10 bariele executdndu-se din fonté cAptusité cu cauciuc dur. Cénd spatiul dintre rame se colmateazé, cea ce se observa prin incetarea scurgeri fitratuli la robinetele de gol, se incepe operatia de spaare — daca precipitatul se foloseste in cadrul actiunii de recuperare a unor materi utile, este numai operatia de uscare prin trecerea unui curent de abur in sens invers $1 apoi faza de desfacere si curatare. Echipamentul este format din cadrul de rezistenté, role de sustinere, platouri, cap fix si mobil. Un fru pres& confine cca 80...100 camere, flecare tamer’ are dou suprafee fitrante cu dimensiuni dela 0,1 x O,t m* pand la 1,6 x 1.5 m, stranse manual sau hidraulic, cu un volum util de 10 m? si o suprafata totald de 400 m’; materialul fitrant este executat din jutd, cupru — tesaturi din fre metalice, PVC, membrana din stofa etc.; toate aceste materiale trebule sd reziste la circa 2000...4000 cicluri de presare. Materialul fitrant trebuie s& asigure retinerea particulelor cu dimensiuni inte 6...500 microni Fig. 6.24, Schema filrului pres206 Tehnici de epurare a apelor uzate Turtele de nmol objinute in presfitu au o umiditate de 50...65%. in funcfie de grosimea turtei de némol de 20...50 mm, de natura nzmoluui $i-de presiunea de luoru, durata unui cicy varaza in gama 1...2 ore. Capacitatea de flare variaza in gama 5...15 kg material solidim’ si. ord, iar consumul de energie specific de 3. kWhim’ ndmol introdus la fitrare. Filtre pres cu banda. Filtrl pres& cu banda este un echipament destinat deshidratarit némolurilor caracterizat print-o functionare continu. Functionarea fitrulul se bazeazd pe efectul de stoarcere si eliminare a apei din nmol. sub actiunea forfelor de presiune exercitate de doud benzi, agezate fal executate din materiale fitrante, figura 6.25. Namolul, tratat in vederea di Fig. 6.25. Fittu presa cu banda alimentare cu nmol; 2 banda; 3, 4 ~ role; 5 - rola de intoarcere; 6,7 ~ role de stoarcere; 8 — lama racloare; 9,10 - dispozitive de spalare a bandei de stoarcere. cu reactvi de coagulare, este repartizat uniform pe banda 1 intre doud ghidaje laterale. In prima zona de luoru 2-apate 0 deshidratare incipienta sub acfiunea fortlor gravitationale si capilare ale benzi provesul poate fi accelerat datorté depresiunit generate de un ventilator. Namolul, sub: forma unui covor stabil, este stréns intre cele dou’ benz presate de role special destinate acestui scop 6 sau datorta schimbatiidirecfiei de mers pe clindti cu diametru mic 7. Namolul este indepartat de pe banda cu ajutoru unei lame racloare transversale 8 Cele dou’ benzi sunt apoi spalate cu jeturi de apa curata sub presiune, diate in sens contrar curgeri in faza de stoarcere, prin dispozitivele 10. Grosimea , lurtei de n&mol variazd intre 10...40 mm, iar viteza Fig. 5.25,Flivcubandécl Ge Yenlasare a benai se. poate modifica ine presare progresiva 05...4,5 mimin 3 Spohn ee Reglajul instal’ se reelizeaza grin: a) mo- 4 20nd pent presaredlicareavitezetniare a benai cu variator de turate | sloarcere; 5 role de sprjin_[@ feductor sau electronic la electromotor; b) varatia i fortei de presare a rolelor cu ajutorul verinelor pneu- | Fa apelor uzate 50...65%, In molului: gi-de pacitatea de ul de-energie nent destinat Functionarea | nmol. sub alain fata, deshidratari — uniform. pe ima Zon’ ent’: sub ale benzii depresiunii jorma uni Qua benzi cop 6 sau cilinds: cu at de pe versale 8. wi de apa ar curger Grosimea iar viteza fica intre in: a).mo- de turalie ) variatia lor pneu- __Suspensie. Aoeasta poate fi neomogen’ deoarece Tratarea némolurior 207 matice cu presiune reglabid, stabilzatac) reglarea tensiuni in banda cu clindrit de infndere; d) centrarea automata a benzii pe tambur prin rol liber& cu miscare osciianta comandaté de servomotoare; e) controlul grosimistratului de nmol depus pe banda — se realizeazi cu o placa dispusd transversal, Figura 6.26. prezinté schema unui fitru pres cu stoarcere progresiva. Namolul pregatit pentru deshidratare 1 intr n spatiuldintre cele doud benzi 4 care se ingusteazé continu pe masura eliminari apel din suspensie. Banda 2 este cea activa, iar 5 si 6 sunt destinate prelusi apel, prin efecte de capilaritate si respectiv direct. Greutatea 2 este cea care genereazd o forla de strangere a benz 6 Cuprinsd intre 4 si*%. Pe porfiunea de intoarcere a benzilor acestea se cura{a si se sufld cu aer comprinat Filtrele cu bam‘4 prezinté avantajul c& pot prelucra debite foarte mari de Indiéi tehnico-6cofomici ai sistemelor de deshidratare. Comparatia intre difertele sisteme de deshidratare a némolurlor se efectueazd pe baza consumurilor energetice specifice pe tona de substanté uscaté. Indicii tehnico- economici ai difertelor sisteme sunt dati in tabelul 6.4. Valorile indicate pentru umiditate reprezinté limite pentru toate tipurile de namoluridint-o statie de epurare a apelor uzate menajere, Tabelul 6.4 Indici tehnico-economici Echipament| Consum_KWhvtond ssu___| Umiditate p % Centrifuga 30.60 91.70 Vacuum fit 50...150 82.66 | Filtru pres 15...40 67.40 Filtru presa cu banda 5...20 85...64 Pompa speciala pentru alimentarea filtrelor pres cu namol. Fillrele pres& lucreazé la presiuni mari pe circuitul suspensiei 5...15 bari. Acestea se pot realiza numai cu echipamente speciale decarece la fluide polifazice incdrcate nu se pot utiiza pompele de uz general. Echipamentul special are doud trepte de pompare, figura 6.27. El se compune dintr-un transportor elicoidal — primul etaj 1 - care aspira némolulsi- refuleaza in camera pistoanelor. Doi ciindri de pompare 8 - etajul doi al masinii ~ amplasati sub snec lucreaza in sistemul alternativ pompare/aspiratie. In cursa de aspiratie pistonul trage namolul din camera centralé 5, iar la refulare 1 trimite pe conducta cu care este pus in legaturd prin intermediul unui sertar oscilant 7 sau tub elastic. Antrenarea melcului elicoidal se face de la un motor hidraulic rotativ, iar pistoanele sunt puse in migcare alternativa folosind energia hidraulicd de la o instalatie de pompare cu ulei sub Presiune. Agadar, melcul elicoidal 3 impinge némolul in camera de aspiratie 5, iar de aici il iau pistoanele 8 care-l trimit pe conducta de refulare 6. Continuitatea migcarii pe conducta de refulare se realizeazi prin distribuitorul 7 care isi coreleazai pozitia cu migcarea pistoanelor in cilindr208 Tebnnici de epurare a apelor uzate Pompa specialé are urmatoarele avantaje: a) permite trecerea.unor gart- cule de mari dimensiuni. deoarece nu este prevazuté cu supape; b) are 0 construct si materiale rezistente la uzura abraziva,c) se asigurd ungerea pistoa~ nelor, a lagarelor gi etansarilor astfel c& se reduce uzura; ntretinerea echipamen- tului este relativ simpla; d) este un echipament ce poate fi folosit la orice tip de namol. De regula se foloseste pentru ndmol cu particule solide organice de pani la 60% sau minerale sub 80%. Fig. 6.27. Schema pompel speciale pentru namot 4 — -melcul trul, iar s yadul de eriale cu 5 pentru = 2'este amentul le D la fortelor = Tratarea_némolurilor 209 —_—nn 209 i ee eh. | unde p este presiune in némol, iar p, este cea de comandé din ule, Latimea pistonuluirezulté din condita de limita a pierderior la 1 % prin spafiul neler dinte ciindru si organul activa, = 0010 = cus *) 5 unde Ap nt este diferenta de presiune de o fata gi alta a pistonului care se deplaseazé cu viteza V,, 8 “este jocul radial dintre organul activ si clindru prin care se scurge debitol Q,, n = 1202 x 10°Pas este viscozitatea dinamic’ a uleiului. Pompa cd némol prezentaté este similard celei folosite in construct la betoane si specifica amestecutilor polifazate caracterizate prin concentratii mari Pentru deshidratarea prin mijloace mecanice a némolurilor se folosesc instalafi de fitrare — fit one 6.4.3, Deshidratarea avansata a namolurilor tn cazul stafilor mari de epurare, la care volumele de ndmol sunt impor- tante, procedeele naturale gi cele mecanice de deshidratare nu rezolva integral problema prelucrarii si indepartérii ndmolului. Deshidratarea avansata reprezintd in esenta un procedeu de reducere a materilor organice din ndmoluri si de eliminare @ apei. Tendinta modema este de a elimina total materile organice prin descom- unere termicd, pasteurizare sau incinerare. Tratarea termica a namolurilor. Procedeul Proteous prelucreaza némo- lurile din concentrator, cu umiditatea de 96%, pana la o reducere a volumului de circa 8% din cel initial, cu un confinut de apa de 50...55%. Timpul total de tratare termicd este de 4 ore. Elementul de bazé al instalatiei este un schimbator de calduré unde namolul proaspat vine in contact cu cel supraincaizit provenit din ‘ecipientul de reactie. De aici, namolul trece in al doilea schimb3tor unde vine in Contact cu apa cald presurizata fiind adus la temperatura necesara procesului Utterior el intra in vasul de reactie unde, pe parcursul a 45 minute, vine in contact cu aburul furnizat de fa un cazan de mare presiune, In acest recipient, sub actiu- ‘nea temperaturii si presiunii se produce descompunerea termic a materilor organice. Din reactor namolul trece prin schimbatoarele de cdidurd astfel incat sé cedeze cea mai mare parte a céldurii namolului proaspat in scopul rentabilizéri energetice a instalatei, In final namolul este deshidratat mecanic pe filtre presa si deoarece nu mai este periculos poate fi utilizat la nivelarea terenurilor sau constructia de diguri. Oxidarea umeda a namolurilor. Oxidarea umeda, sistemul Zimpro, este un provedeu care se bazeaza pe oxidarea compusilor macromoleculari - amidon, grésimi, alumina, substantele fibroase etc. — la temperaturi intre 130...170°C. Prin oxidarea umeda se realizeaz descompunerea materilor organice in compusi mai simpli. Procedeul are mai multe etape> + ingrosarea namolului proaspat si dezintegrarea lui,Tehmici de epurare a apelor wzato + Oxidarea namolului lo tempe- raturi de 160°C gi presiuriea de 20 bari int-un reactor in care se introduce si aer comprimat. Aerul comprimat se_intro- duce in conducta de namol spre schim- batorul de cdlduré tn contracurent. In reactor se introduce abur pentru adu- cerea nmoluli la temperatura de lucru, Instalatia de oxidare este mai complex fiind dotata cu schimb&toare'de caldurs = unde mimolul-proaspat pila caldura dela cal tratat - cazan de abur,;pompe de circulate si bazinul final al nmolului Fig. 6.28. Instalafie pentru prelucrarea rnimolurior pnd la granulare sree eS 3 f § ~ciolon; 3 — condensator, 7 - evacuare~ 180 atte apa 8 separator; 9 - amestecator, Proaspat. La finalUr 10 — pompa cu Gurub; 11 - namo! prelucrat intra intr-un’ Bazin in” care predeshidratat; 12 - evacuare nmol _revine la presiunea si temperatura me- granulat; 13 ~ vagonete. diului ambiant. Schimbatorul de cdldura, reactorul si conductele de circutatie se executd din ofel inoxidabil « Filarea mecanicd a némolulu oxidat cu adaugarea de reactivi chimic. Instalatia poate prelucra un debit de 88...120 m° ndmolzi la o temperatura de 175°C si presiune de 20 bari, cu deshidratarea ta 60...65% umiditate fara germeni patogeni sau virusuri, Turtele de ndmol, f&r& a prezenta pericolul unei ferment ulterioare, se pot depozita in teren. Pasteurizarea ndmolului. Procedeul vizeaz in mod deosebit distrugerea germenilor patogeni din nmol — operafie de dezinfectare - fara a reduce substanta organic, apa sau materile nutritive. Pasteurizarea consta.din incalzirea namolului la circa 70°C cu mentinerea acestei temperaturi pe 0 perioada de 20...35 minute. Pentru incéizire se foloseste abur la.un consum specific de 90...1000 kg aburim® de ndmol, Dupa pasteurizare namolul poate fi ulizat in agricultura fara-pericol de contaminare. Datorité temperaturii germenii de pest sunt cistrugi la 45°C, cei de tuberculozé la 55°C, iar cel de tenia la 65°. Deshidratarea $i prelucrarea termica pana la granulare. Procedeul, fo- losit astézi pe scard larg’, se realizeazd intr-o instalatie complexd care, aplica o suocesiune de faze. Deshidratarea namolului pana la 90...92%ssu care. vine in contact cu aerul fierbinte intr-un tambur rotativ cu trip trecere. in tamburul de. deshidratare se asigura transferul termic prin convectie cu evacuarea apei de catre aerul incalzit. Sistemul de circulatie al aerului economiseste energia termica si produce emisii reduse de gaze si lchid. Echipamentul de deshidratare poate sa fie de tip clindric rotational ~ tip cuptor de ciment, clindrc cu discuri pentru incalzie sau cu pat fluidizat cu circulafie de aer cald, Namolul deshidratat este macinat intr-o moard pand la dimensiunea unor granule (6...10 mm) care pot fi ulterior valo- fificate in agriculturé sau drept combustibil soliifcat; tn acest ultim caz granulele sunt imbogéiite cu combustibil auxiliar. |2 a apelor uzaite ului la tempe- ea de 20 bari itroduce gi aer mat se intro- ol spre schim- ntracurent. ‘in ; pentru adu- ura de lucru, mai complex re de céldura preia cdldura abur, pompe | al namolului re iese din atiei_namolul zin in care peratura me- de caldura, circulatie se vi chimici. temperatura niditate fara ericolul unei distrugerea ja reduce in incalzirea erioada de specific: de fi utilizat in ii de pest cede, fo- re. aplicd 0 are vine-In amburul de ei de catre termic’. si oale sa fie eAlzire sau cinat intr-o erior valo- -granulele Tratarea_n&molurilor 214 a eT Instalatia figura 6.28, are un cuptor 1 din care apa caldéi trece in schimbatorul de céldura 2, iar gazele de ardere ies pe cosul 3. Namolul [redeshidratat in 11 se amestecd cu alt nmol prelucrat in 9 i se introduce in tamburul de deshidratare 4. Nimolul deshidratat trece prin ciclonul 5, prin separatorul grdtar pentru separarea granulelor pe dimensiuni si apoi intra in moara de mécinare a materialelor 9. Apa evacuaté cu gazele este separata in condensatorul 6 si evacuaté prin palnia 7. Namolul granulat este evacuat prin Gispozitivul 12 si descdrcat in vagonete prin 13. =uurié"prin combustie, sigur si in condifi igienice find adoptaté indeosebi pentru cenire urbane la care cantitatea depaigeste 50000 tone nmol anual. Procedeul se recomandai fn special pentru namolurile ce contin substanfe toxice. Experienta in domeniu araté ca este convenabil si se ard in comun reziduurile urbane si cele industriale. Operatia este realizati astfel in Condit favorabile deoarece aportul de ap’, datorat reziduurile ordgenesti, scade temperature extreme ale procesului si elimind uzura cuptoarelor. Puterea caloric8 a reziduurilor industrale face ca ponderea de caldurd s creascd ceea ce conduce la rentabilizarea procesului prin acoperirea costurlor de exploatare de cétre profiturle realizate prin vanzarea céldurii recuperate. Reziduurile menajere sunt de 0,55...0,85 kgllocuitor si zi cu puterea caloric’ de 20000 ki/kg, iar productia de solide uscate in suspensie din némol este de 80 grlocuitor gi zi cu 36000 kik. Daca tratarea termica a namolurilor se realizeaza in scopul descompunerti substantelor organice, in plaja de valori a temperaturii de 180...370°C, incinerarea se face la circa 800°C ~ este de fapt 0 combustie. Bilantul-termic este negativ gi implicd un aport permanent de combustibil auxiiar - gaze, pacurd etc. Pentru a evita formarea mirosurilor nepkécute tn gazul de ardere este necesar ca la 800°C i existe un exces de oxigen. Pentru realizarea condifilor de autocombustie este necesara eliminarea apei din némol fa un procent inferior a 70% umiditate. ‘Aceast’ condifie se recomanda simultan cu realizarea unui proces de preincdlzire a aerului in exces insuftat gi nimoluui Incinerarea este un proces de oxidare complet 2 materilor organice confinute in nmol, care se petrece in dou’ etape: a) uscarea — evaporarea apei din nmol la circa 110°C; b) combustia ~ faz care incepe prin cresterea tempera- {uri parflor volatile din némolul uscat pang a punctul de aprindere. Cele dou etape se desfagoara in acelasi echipament sau in insta etape se desfagoard in acelasi echipament bilantul termic este favorabil incdlzti namolulu, aerulu, recuperéi de cdldurd etc. Incinerarea se aplic’ la namolurile toxice sau in amestec cu reziduuri me- najere - deseuri, Incinerarea se face cu exces de aer pentru a mentine randa- ‘mentul de incinerare bun. Bjorkman arata c& puterea calorica inferioara, raportata la continutul de solide al nmolului urban, este de circa 14600 ...16700 kik, iar al celui fermentat242. Tehnici de epurare a apelor uzate de 10500 kJ/kg. Functie de randamientul termic al cuptorului de incinérare 40 -..10%, de continutul de materi volatile, de umiditatea ndmolului de 67...83% se pot realiza condifi' de autocombustie dependente de temperatura gazelor 200...600°C. Pentru’ realizarea incinerérii se fac urmdtoarele operati: ingrosare, deshidratare prin centrifugare sau fitrare cu conditionare prin floculare sau tratare chimic’. Instalatia de incinerare este alcatuita din urmétoarel é echipamente: 4, Dispozitiv de alimentare cu namol: a) cu sau fara regulaterafe debit si spatiu de stocare; b) cu banda rulant& si distribultor; c) cu pompe voTimice — in general cu surub; d) cu sau fara concasor de namol; - 2. Uscarea ndmolului: a) in contracurent sau @chicurent cu gazele; b) asociat sau nu cu un cuptor de incinerare; c) in dispozitive cu sau fara zidarie ciara A) yor. say doogsgivag de aer 2 — ).cu sistém de automatizare; -- 4, Sistem de ventilate: a) destinat s& furizeze aerul de combuste si cel repartizat uniform ca suport de fuidizare; b) alcatuit din una sau mai multe unitati c) amplasat ca exhaustor sau ca ventilator; 5. Echipament pentru separarea cenusi: a) uscat cu ciclon; b) umed de tip scruber cu 45 l/s apas c) electrostatic; 6. Dispozitive pentru recuperarea c&ldurii pe gazul cald de la combustie, cu rcirea gazelor la cuptor sau pe cazan recuperator; T. Echipament pentru evacuarea cenusii: a) continuu sau discontinuu; b) prin pompare in stare de suspensii la concentratie minim de 200...300 gti; c) prin containere deschise dacd cenusa este umeda; d) prin containere inchise daca este uscata. Cuptorul cu vortex sau cuptor cicton. Cuptorul este de tip clindric cu fundul rotativ, figura 6.29. In cuva cilindricd verticalé 1 se realizeazi o temperatura de 900...1100°C. Aerul si combustibilul auxiliar sunt introduse tangenfial 3 spre zona fun- dului rotativ. Namolul 4 este introdus la’ perferia platoului rotitor de baz 5, el find impins pe o traiectorie elicoidala spre centru de catre o serie de Fig. 6.29. Cuptor ciclon —_racloare. Cenusa este colectata prin centrul platoului 1 cuptor, 2~ evacuare gaze: 6, iar partial de catre gazele de ardere 2, separata in 3 - alimentare tangential cu ciclohul care urmeazé la evacuare. Gazul care para- aer si combustbil auxiliar, 4 = * seste cuptorul este foarte cald si deci randamentul introducere. nmol; 5~ platou; termi este scdzut 6 — evacuare cenusa"2 a apelor uzate incinerare 40 . @ 67:..83% se \ atura gazelor ii: Ingrosare, re sau tratare mente: tor de debit si volumice ~ in cu gazele; b) au fr zidarie Tratarea _némoluriior, 213 Cuptorul su grebla mecanica. Cuptorul-de incinerare este ciindric, usor incinat fat& de orizontali, figura 6.30. Alimentarea cu ndmol se face pe la partea Fig. 6.30, Cuptor cu greblé mecanica mbustie gi cel ii multe unita; 9) umed de tip combustie, cu “ea cenusii a) apare in stare de: 200...300 1 cenusa este 4 este uscata. uptor ciclo. rotatiy, figura vrealzeazd o i combustibilul pre zona fun- 's la periferia impins pe o tre 0 serie de antrul platoului 2, separata in zul care paire- i randamentul 3 fur; 3 ~ arzatoare; 4 —dispozitv de inchidere cup SOIREE I 2 PET % introducerea In mod discontiniu. Sistemul dé alimentare aste cu transportor cu raclete 3 care se descarca intr-o palnie metalic& — cu sistem de inchidere asemandtor celui de la furnale. Drept combustibil auxiliar se foloseste gazul metan, gazul de Sonda de la rafindri. Cuptorul are unul sau mai multe arzatoare de plafon 3 agezate astfel ca flacdra sa bata asupra ndmolului introdus in focar. La capatul celatalt al cuptorului se afla usa de evacuare a cenusii 7; Cenuga este trasé-in exterior de 0 grebla mecanicd, rdcita cu apa, care uliseaz’ spre focarul cuptorului actionaté hidraulic sau pneumatic. Cenusa si zgura, aduse de grebla mecanica 6, sunt difjate spre o camera de récire 9 unde ‘sunt stropite cu apa si evacuate hidraulic fa halda din care apa se scurge, iat suspensille sunt supuse unui proces de uscare natural. Cuptorul este. cdptusit cu ; cfrdmida refractard. El poate prelucra un debit de 0.5...1,5 m’ ndmollors; némolul este deshidratat pe fitru cu vacuum pand la umiditatea de 40... 60% Cuptorul tubular rotativ. Cuptorul este’ de tip cilindrio. in- clinat, figura 6.31, similar celor de la fabricile de ciment. Namolul este introdus pe la partea superioara de cdtre pompa 7 si este impins in cuptor de o nervuré elicoidala c&tre-zona de temperaturd tnalté din partea inferioara, c&ptusita. cu cardmida: refractar’ 4, unde se introduce gi combustibilauxiliar 2. 4 Temperatura de com bistie-este de-850::.1000°C, iar cea a-‘cenusii de 250°C. La cuptoarele in contracurent dispare riscul’ mirosurifor neplacute, in special deoarece arderea se face Fig, 6.31. Cuptor rotatv tubular cu exces de aer. Aerul de 1 ~capac cuptor; 2- injectie combustibil, 3 aer; combustie 3 este preincdlzit de’ 4~lagar, 5 ~ gaze de ardere; 6 - ticion separare; care gazele de. evacuare. in 7~alimentare moi; 8 - evactare cenusi214 Tehnici de epurare a apelor uzate Cuptor poate apare riscul de aderenté a némoluli tn-partea incipient de-uscare si deci se poate forma o zona de piroliza dezvoltata care impune posteombustie Pentru eliminarea mirosurilor. Cuptorul de acest tip permite varitia compozitei ‘ndmolulvi. Cuptorul este robust, are o constructie simplé si poate fi alimentat cu ndmoluri la care nu se impun tratamente speciale cu exceptia deshidratatii, Se poate incinera 1...3 tone nmol pe ord Cuptor cu vetre multiple. Acest cuptor, figura 6.32, este organizat pe vertical si este dotat cu mai multe vetre etajate, El este construt dintr-o carcasa metalicd exterioar din olel c&ptusité-t: materiale refractare 1. Vetrele orizontale 7 suit dotate cu sisteme alternante de dirijare cétre“interiorul si exteriorul alimentari. In acest mod naméiul este Toteste cu 0 rotatie_ pe _minut_deplaseaz ma- lerialul c&tre deschiderile periferice sau centrale prin care se face trecerea catre vatra urmtoare Cuptorul este imparft tn trei zone func- tionale: a) zona de uscare pe vetrele superioare temperatura de 500°C; b) zona de combustie, 750...980°C, pe vettele intermediare; c) zona de racire, circa 300°C, pe vetrele inferioare - desti- ‘nat reducerii temperaturii cenusii inainte de eva- Fig. 6.32. Cuptor vertical cu etre Cuatea acesteia in inslalata de stingere. Miscarea tmutiple sidirecia de deplasare a gazelor, ca si razuirea gi 1 ~cuptor vertical; 2—evacuare m&runfirea_materialelor, produce un important gaze; 3 ~ nmol; 4 - aer incdlzit: schimb de energie. Gazele de ardere 2 pardsesc 5 brale; 6 vetre; 7 manta custorul la temperaturi de 260...650°C. Namolul 3 metalic; 8 - cenusa; 9-mecanism de antrenare, °U Umiditatea de 55% se aprinde foarte repede si : nu conduce la mirosuri neptcute. Pentru arderea némolului in aceste cuptoare - de tip Nicholas Herreschotf ~ sunt necesare urmatoarele echipamente auxiliare: a) instalatia de alimentare cu 1ndmol formaté dintr-o banda transportoare care preta turtele de némol de la buncdr sile conduce la concasoare; concasorul, de tip centrifug cu palete, care se roteste cu 60 rotimin, macina materialul inainte de a fi introdus in cuptor, b) instalatia de epurare a gazelor de ardere formata din turnuri de récire cu pereti umezi si scru- bere la care este necesar un debit de 45 Us; scruberele sunt prevazute cu supapa de siguranta care pentru temperatura de 95°C se deschide si evacueazd gazele direct tn atmosferd c) instalatia de separare a cenusii antrenate de gazele de ardere dotata cu cicloane; d) instalatia de evacuare a cenusii si de depozitare a ei pénd la transportul in exteriorul state de epurare. Pentru economia de energie arborele central este tubular si prin centrul su se introduce aer rece in scopul de realizare a preincdlzii. Aerul preincdizit se introduce th partea inferioard a cuptoruli. Cuptoarele de acest tip pot prelucra 86000 tonelan, cu un consum de energie de 1200 MWh si circa 11 litri petroltona de nmol. Dezavantajele acestui@ 2 apelor wzate A de uscare gi Dostcombustie ia compozitiel i alimentat cu hidratiil. Se organizat pe ntr-0 carcasa CU materiale int dotate cy interiorul gi namolul este ngul fiecSrei th 5, cale-se jaseaz ma- sau centrale” umatoare. | zone func- superioare — combustie, 0) zona de are — desti- inte de eva- e. Miscarea i razuirea si 1 important 2 parisesc N&molul 3 e repede gi Herreschoff nentare cu ela buncar ‘se roteste stalatia de Zi si scru- cu supapa 28 gazele gazele de zitare a ei rin centrul incdlzit se nsum de le acestui Tratarea.némolurilor 215 tip de cuptor, in comparatie cu paturile de uscare sau evacuarea directa in mari 0 constituie. costurile ridicate de investitie, degrad lamelelor de amestecare. farea invelisului refractar si a Cuptor cu pat fluidizat. Instalatia de incinerare a ndmolului in cuptor cu pat fuidizat, figura 6.33, este compusa din bazinul de ingrosare 1, din care ndmolul t {rece prin centrifuga 2 si alimentatorul 3 in cuptorul §. Aerul comprimat de la su- flanta 4 are rolul de a mentine patul fui- 4 dizat si de a intreine arderea. Gazele calde pardses.” cuptorul antrenand si cenuga care es retinut’ in sistemul de epurare 6,7. Instala de alimentare are deshidrateze la 60% umici- “in vederea Teducent vimensiunior pari- fi culelor sub 10 mm. Figura 6.34 prezint& cuptorul de incinerare cu pat fluidizat in care se Je incinerare in pat fuisizav 2-alimentat 5—cuptor; 6 - spalator de gaz; 7 — ciclon. idrociclon pentru deznisipare = centrifuga; 4 - suflan introduce némolul injectat prin 1 astfel incdt acesta s& se fixeze pe granulele patului. Arderea apare datorité fécdrlor date: de arzStorul inferior 8 si superior 3. Aerul proaspat 4 este preincalzit in 5 si introdus de suffanele 9 prin sistemul de prisme 10 care formeaz baza cuptorului gi desparte camera inferioaré 11 de cea superioara 2. Patul fuidizat este format din granule de silice cu dimensiunea de 1...3mm. in zona de fluidizare gazul are o vitez8 de 1...2 m/s nece- sara pentru menfinerea in stare de suspensie a granulelor si antrenarea pe cog a cenusii si Zgurei. Materialul solid este introdus, cu pompa ‘cu surub mela, prin injectie si el se fixeazd pe granula. Traiectoria acesteia in interiorul cup- torului este parabolicd cu initimea de circa 2 m, figura 6.35. In punctul 1 granula de samota intal- neste o particulé de ndmol pe care o acroseazA si devine mai grea. Patul fluidizat acumuleazd o Canfitate mare de. céldurd ajungand in stare incendescent§; in aceasta situafie se injecteazd namolul fluid. Antrenatai jn sus granula ajunge in ona temperatuor superoare unde pe zona 2-3. se eliminé apa si se ard materile volatile organice. in porfiunea 3-4 se desface cenusa de pe granula de samoté, find antrenata pe cos. Consumul.de energie pentru mentinerea patului in suspensie, la presiunea de 0,3 bari, este de 260 kWh/ tona de material solid uscat introdus £34. Cuplor cu pat fuidizat imentare némol; 2~ cuptor; = arzator superior; 4 ~ aer pentru ardere; 5 - schimbator céldurd, 6~ciclon; 7 ~ pat fuidizat; 8~ arzator inferior; 9 - suffanta; 10 camera superioars; 11 - camera inferioaa.216 __ Tehnici de epurare a apelor uzate ‘Avantajele pe care le prezinté acest cuptor, ce poate prelucra 3:4 tone de mnimol pe or, sunt: a) se reaizeaz’ un amestec foarte bun al némoluui cu aorul insuflat; b) deoarece uscarea si combustia apar simultan in interiorul stratului, gazele de ardere ajung la tem- peraturi favorabile desfagurari procesulul de dezodorizare 750°C ceea ce conduce la un pericol minim de‘ poluare a mediului; c) cuptorul nu are piese in miscare si functio- neaza la presiuni sc&zute 0,17...0,30 bari; d) patul lui ‘ dizat — granule de siiciu cu o mare uniformitate - permite Fig. 6.35. Traiectoria yn gchimb termic foarte bun si constituie=in acumulator granule de cSidurd ceea ce conduce la 0 economie “12 combustibil auniliar si deci cuptorul poate functiona 4...8 ort pe 2 far incaizire; d) cenusa este antrenatd direct de gazele de ardere si devi cuptorul nu incardescentast sé se injecteze eetrbuctbi Game S- sité combustibil auxiliar decat pentru amorsare, ulterior apare un proces 5 de auto- ‘combustie. Namolul fermentat necesité combustibil auxiiar pentru intrefinerea combustei Sistemul de supraveghere al fac&rii permite mentinerea acesteia prin injectaea, atunci c&nd este nevoie, a combustibului auiiar ~ pacurd, gaze, Prin recuperarea céldurii randamentultermic creste ajungénd la circa 85% Gazele de ardere, impreuna cu cenusa antrenaté, trec printr-un schimbator de cdldura, pentru recuperarea energie termice si preincalzirea aerului proaspat. Ulterior acestea trec printr-o instalatie de spailare cu apa de la instalafia de epurare si apoi prin cicloanele de retinere. Recuperarea calduri prezinté un interes economic deosebit mai ales in cazul in care, in instalatii speciale, se trateaza atdt gunoiul cat $i namolurile, in ‘acest sens trebuie acordata o mai mare atentie procedeelor de incinerare care permit vanzarea calduri rezultate si rentabilzarea statiel de epurare. Incinerarea namolurilor in amestec cu reziduurile menajere. In aveste cuptoare sunt necesare temperaturi de 800...1000°C pentru evitarea mirosurlor neplacute. Componenta mineral reprezints25...20% din masa incinerat. Banu termig este pozit si deci se poate recupera caldura. Reziduul menajer este de circa 0,55...0,85 kgllocuitor si zi ~ in calcule valoarea recomandata este de 0.6 ~ cu puterea caloric’ inferioard de 22000 kuikg. Produclia de solide uscate in suspensie din ndmol este de circa 80 giflocuitor-7i cu 35000 kiikg. Piroliza namolurilor. Scopul acestui procedeu este de a realiza descom- punerea substan{elor organice sub acfiunea célduri (500..1000°C) si In absenta oxigenuli, Procedeul prezinté interes economic deoarece din proces vor rezuta combustibil ichizi si gazosi. Dupa parcurgerea mai multor etape se objin hidrocarburi lichide sau gazoase, hidrogen, oid de carbon, gaz carbonic, apa si azot, Se folosesc catalizatori adecvati pentru orientarea reactilor de cracare, de vaporocracare, de ionizare, de reformare a apei. Rezulté 20...28% gaz, 3.6% hidrocarburi chide, 15...21% apa condensatd, 41...49% solide reziduale, 8.16% carbon. Bilantultermic global -piroizé + combustieulterioara ~ este strict pozitv la temperatura optima de 850°C. Cox a studiat pirolza dfertelor deseur solide organice din nmol. La temperatura de 600..700°C si 18 bari, in prezenta j |re a apeloruzate a3...4 tone de nolului cu aerul | apar simultan ajung la tem- e dezodorizare n de poluare a are si functio- ; d) patul fui- tate - permite un acumulator de combustiil ore pe zi fard ci oces de auto- u intretinerea -acesteia prin r8, gaze. Prin un schimbator ului proaspat. ia de epurare { mai ales in ‘amoturile. In sinerare care re. In aceste ‘@ mirosurilor rata. Bilantul lajer este de ste de 0,6 — le uscate in za descom- in absenta $ vor rezulta Ye se obtin onic, apa si cracare, de gaz, 3.6% ale, 8...16% ict pozitv la seuri solide in prezenta eager Tratarea_némolurilor 217 vaporilor de apa, si.a unui catalizator pe baz& de nichel, carbonat de potasiu si sodiu a obfinut 450...500 | gazlkg de namol cu 0...10% CO, 40...45% CO>, 2...25% hidrogen, 25...62% metan cu puterea caloric inferioara de 27500...40000 kJim*. 6.6. Compostarea namolurilor Dupé'i970 se foloseste ca altemativa la stabilizarea si depozitarea final a namolurlor-procedeul de compostare. Compostarea este un proces biologic prin care materia’ organicd este supusé degradéri biochimice forménd produsi finali stabil Pe mésurd ce materia organicd din nmol se descompune namolul se 3 Wigsdoxnstoutaas =i 2c compostat, nu pre. Seer = Se@toare“Hidimusului, Namolul poate fi folosit pe terenai = agricole,forestiere, utiizare horticola sau poate fi aplicat pe soluri degradate, Lumina soarelui, microorganismele din sol si desecarea se combina avand ca efect distrugerea microbilor patogeni si a substantelor toxice din ndmol. Datorit avantajelor funcfionale, circa 20...30% din substantele volatile fiind convertite in dioxid de carbon si apa, numarul de astfel de instalati sa triplat in ultimul deceniu, Namolul se poate composta impreund cu partea organica a degeurilor municipale solide sau se poate composta separat pentru a objine o calitate Uniforma a compostului. Confinutul de nutrient, in special azot si fosfor este foarte scazut in comparatie cu costurile ridicate ale procesului de compostare. Numai Continutul de potasiu in compost este mai mare decdt in namol. Acest lucru este justificat in procesul intensiv de transformare. Compostarea poate s@ fie aeroba ~ mai larg folosité deoarece conduce la aparitia unei cantitafi mai mari de cdldura si nu apar mirosuri - sau anaeroba. in acest proces participa rei grupe de mioroorganisme: bacteri, actinomicete si uperci, Apar interconexiuni intre aceste populafi microbiene care duc la descom- ppunerea proteinelor,lipidelor si grdsimilor in domeniul termofilde temperatura, Pentru compostare conteaza: a) producfia zilnica de ndmol; b) terenul disponibil pentru construirea instalatiei de compostare; c) natura si compozitia namolului; d) procedeele folosite inainte de compostare - de exemplu stabilizarea: €) tipul echipamentului de deshidratare si a reactivilor utiliza Procesul de compostare are trei stadii separate ‘de activitate asociate cu domenile de temperaturi mezofil, termofil si racire. in stadiul initial mezofil temperatura movilei de compost creste fata de cea a mediului la 40°C cu aparitia Ciupetcilor gi a bacterilor generatoare de acizi. Apoi creste spre 70°C cand aceste microorganisme sunt inlocuite de bacterile termofile, actinomicete si ciupercile termofife. In stadiul termofil se produce degradarea maxima i stabilizarea materiei organice cu vitezé mare. In ultima faz de racire se reduce activitatea microbiand $i se Inlocuiesc microorganismele termofile cu bacterii mezofile si ciuperci. In aceasta etapa se continu’ evaporarea apei din ndmolul composiat, stabilizarea pH-ului si se desavargeste formarea acidului humic. Operatile din procesul de compostare sunt: a) amestecarea némolului deshidratat cu un amendament (rumegus, compost recirculat sau pleav de orz,218 Tehnici de epurae a apelor uzate talag, agchi din lemn) sau cu un agent de infoiere (material organic sau anorganic) folosit ca schelet al structurii si care cregte porozitatea amestecului pentru a permite o aerare suficenta si efiients; se pot utiliza agchi din lemn care ulterior pot fi recuperate si reflosite;b)aerarea grémezi de compos fi prin insuffarea de ‘er, fie prin rdstumarea mecanic a materialelor din gramada; este necesara pentru aportul de oxigen impus de procesul aerob si pentru controlu!temperatur concomitent cu eliminarea excesului de umiditate; c) recuperarea agentului de infoiere — dacd este posibil (dificil la rumegus dar posibil in cazul agchillor din lemn); d)tratarea ulterioard si insilozarea; e) depozitarea final Exist mai multe sisteme de compostare: 1. movila aerat install; 2 rangeea ~ 25%; 3 recipient incisi - 17%; 4 trangeea Movila aerata,Instalatia de aerare este compusd dintr-o retea de.conducte pentru circulaia aeruluiintrodus sub presiune de cétre o suflanta. Pe relea se oeatl de, Tnoioe, apest moar’ ga omogeaisaiea de.tipul incarc: Cog zie si tratarea circa 30 zie, Inatimea straiului despus este de 2.2.9 m. De regu deasupra se ageazi un strat de compost cernut pentru izolarea movilel. Pentru aerare sé folosesc conducte uzate din material plastic utiizate initial la drenaj, se recomanda ca fiecare movilé s4 aiba suflanta individual’ pentru aerare. De regula, la final se face sitare pentru a reduce cantitatea de produs final ce se va depozita si se va putea recupera agentul de infoiere Trangeea. Adancimea este de 1...2 m si 2,0...4,3 m a baza. In faza de compostare randurile sunt intoarse si amestecate periodic. in condifii normale se intore de minimum cinci ori astfel ca temperatura sa se mentind la peste 55°C. jintoarcerea trangeei este insotité de emanatii de mirosuri puternice Compostarea dureazé 21...28 zile, In cazul trangeei aerate se monteaza pe fund o instalatie de aerare echipata cu suflante. Compostarea in recipient. Operalia se realizeaza intr-un container, reci- pient inchis, proiectat special pentru reducerea mirosurilor. Se controleaza condifle de fermentare, impul de procesare, debitul de aerinsuflat, temperatura si concentratia oxigenului, Procesarea este mai rapidé, costul manoperel este mai redus si ocupa un spatiu minim. Pentru folosirea procedeului de compostare se au in vedere urmatoarele: a) raportul carbon/azot = 25/1...35/1; se verificd daca produsii pe baz de carbon sunt usor biodegradabil;b) soldele volatile trebuie sd fe peste 50%; c) umicitatea ramolului sub 60% pentru movil si 65% in cazul recipientului cu pH = 6...9; d) temperatura optima controlaté. in primele zile este 50...55°C si_uiterior 55...60°C; peste 60°C activitatea biologicd este mai redusd; e) greutatea specifica a namolului umed pentru concentrafia de peste 24% solide este de 6,7 titona de rnamol uscat, iar pentru 16% greutate umeda de 11 Utona de nmol uscat; f) se poate amesteca némolul cu gunoiul menajer in proportie de minimum 2/1 — gunoi menajerindmol; in acest caz este posibil ca la amestecare s& nu mai apara nece- sitatea deshidratarii ndmolului prin absorbfia apel de catre gun Compostarea nmolurilor este operafia prin care se creeazd conditile naturale pontru fermentarea acestora (noliunea de compost este similara cu cea de gunoi). in scopul realizéri- acestei operafi este necesar sa se adauge materii uscate care vor crea spati libere pentru circulalia aerului. Proportia amestecului este de 0,5 m’ nmol pentru 75 kg turba; se mai poate adauga un amestec de 10 kgapelor uzate 1 anorganic) ui pentru.a care ulterior isuflarea de e necesard temperaturi gentului de aschillor din rca 54% din ata — 4%, fe conducte °e relea se lel. Pentru drenai; se De regula, va depozita In faza de normale se este 55°C. ympostarea stalatie de ainer, reci- ontroleazi peratura si i este mai matoarele: de carbon umiditatea H = 6...9; si_ulterior a specifica /ttona de scat; f) se 1 — gunoi para nece- | conditile i cu cea ge materi ecului este de 10 kg | | _influenteaza procesele de compostare sunt: Tratarea_naémoturilor 219 carbonat de calciu si 5 kg potasiu. Un alt tip de amestec este format din n&mol si deseuri menajere care conduce la 0 umiditate finali de 40...50% dup omo- genizare. Prin compostare se formeazzi depozite in interiorul crora temperatura reste spontan la circa 70°C. in perioada compostérii scade umiditatea, se produce dezinfectia distrugénd germenii. Microorganismele care tréiesc intr-un compost de varsti edie sunt activate de prezenta unor minerale din roci cum ar fi granitul la descompunerea rmaterilor organice, compusi polimeri la micromolecule si gaze. Factorii care ) cantitatea de compost; b) timpul de reactie; c) {fiperatura; d) debitul de aer; e) marimea parliculelor de granit;f) CCO si CBO al amestecului, g) conductivitatea electric’; h) pH-ul amestecului Figura 6.36 prezinti schema unui echipa- tment pentru oémpostarea némolului format dint-o 1 roduee amestecul prin orificul de (oiava fH Pe-i parla inferoard se insufté-continuu-aer- comprimat dispersat sub forma de bule. Tot continutul vasului este continuy ameste- cat cu un agitator de tip elice cu ciculatie ascendenta pentru omogenizare $i oxidare. Namolul este intro- dus 0 daté pe zi de la concentratoare la 0 concen- trafie de 4,6 gr ssu/l. Pentru indepartarea compusilor pe bazd de azot se poate trece némolul in alt Fig, 6.36. Echipament pentru recipient in care se amestecd continutul fara aerare, compostare Pentru economia de energie se poate face ameste- 1 ~ motor, 2- zond de care continua si aerare intermitenta ceea ce conduce — compostare; 3 - recipient; la realizarea conditilor aerobe (60 minute) si anae- 4—amestecator. robe (60 minute). Apa din nmol este reintoarsé la statia de epurare, Instalatia elimind mirosurile neplécute, reduce apa din ndmol si creste eficienta de prelucrare. La cantitéti foarte mari de ndmol se pot folosi paturi adnci (2...4 m) cu peretiverticali din beton. in aceste zone se introduce némolul deshidratat si agenti de infoiere. Pe marginea cuvelor sunt amplasate sine pe care ruleazé un pod echipat cu role de capat si banda destinat sd rastoarne ndmolul depus, figura 6.37 Cilindrul cu dinfi 1 preia materialul de pe fundul bazinului 2 sil impinge pe planul inclinat 3 dotat cu raclete cétre nivelul superior- Acestea ridicd materialul sus i! rastoama in spatele echipamentului. Cu acest echipa- ment se reugeste s& se rezolve simplu si rapid amestecarea, rastumarea si migcarea materialului~ faze impuse de ciclul de compostare. O mare parte din compost este reciclat astfel cd se reduce necesarul de —_Fig. 6.37. Echipament agent de infoiere; restul se poate utiliza pe teren sau pentru rasturnarea namo- dupa adaugarea de alli compusi poate fi vandut ca lll: 1— ndmol; 2— brat Ingragamant sau alte destinati mobil, 3 = canucior:Tehnici de epurare a apelor uzate 6.7. indepartarea si valorificarea namolurilor Namolurile rezultate din epurarea apelor uzate pot fi depozitate in gropi, foste cariere etc. cu condita de a nu produce miros neplacut si de a nu imputifica apele freatce. Namolufle fermentate sunt mult mai putin nocive decat cele nefermentate. Namolul fermentat este valorificat in agricultura desi valoarea lui nutrtvé ca ‘ngrdgamant este mult sc&zutd. Raporlul dintre elaglentele nutritive pentru agrioulturd este N:P:K = 1:0,67.0,22. Concentratia azotului in acest namol este de 40...50% din cea existenta in nmolul proaspat. Namolul proaspat, nefermentat, confine microbi patogeni si produce miros neplécut;e! poate fuiizat ca ingrgamant penta fuze. tac umal cu condiia ca elemente grele. Este recomandail ca inante de réspandire s& se realizeze cel putin pasteurizarea ndimolurior proaspete. Namolurile tratate termic sau prin oxidare umeda sunt putin periculoase din punet de vedere sanitar si deci pot fi folosite in agriculturé far& precaufi supli- mentare. Prin compostarea némolurifor vor rezulta materii cu cali fertlizante mult superioare si deci acestea pot fi utiizate mai bine in agricuttura Cenusa rezultata prin arderea ndmolurilor se poate folosi in agricultura imediat deoarece nu prezinté pericol, dar valoarea ei ca ingrdgamant este mult mai redusa jn valorificarea namolurilor se poate conta pe: a) producerea proteinelor din nmol pentru hrana pasarilor si animalelor, sub forma unor turte cu umiditate mic&; b) fabricarea vitaminei 812; c) realizarea de brichete pentru combustie in vederea incdiziri; d) in anumite condi - cazul namolurilor chimice ~ se poate conta pe recuperarea melalelor grele deficitare. in general, ndmolurile pot fi utlizate in agriculturd ca ingrégamant dacd sunt indeplinite 0 serie de condi: - 8A alba caractetistci fertlizante in special compusi de azot, fosfor gio serie de oligoelemente strict necesare dezvoltarii plantelor; s nu contind substante toxice care s& perturbe dezvoltarea plantelor; 4 nu contina ioni de metale gree. Directiva 86/278/EEC a Consiliului Europei stabileste condifile in care se poate utiliza némolul in agriculturd, Este absolut necesar s se determine: a) gradul de deshidratare a namolului ce urmeazé a fi raspandit pe cmp; b) continutul in materie organic; c) cupru exprimat in (mg/kgssu}; d) reactia pH; d) azot total si amoniacal [mg/kgssul; e) fosfor total (mg/kgssul; f) zine {mg/kgssul; a) cadmiu [mglkgssuj; h) plumb [mglkgssul; g) merour [mglkgssu}; h) crom {mg/kgssuf; i) molibden cu valori sub 3 {mgrkgssu}; j) seleniu < 2 {mglkgssul; k) arsen < 2 [markgssu}; I) floruri < 200 [mg/kgssu}; Conform legilor 78/2000 gi 426/2001, depozitarea namolului provenit din apele uzate impreund cu deseurile urbane solide are 0 baza legal. La ora actu: in depozitele municipale se aplica straturi de pmént peste straturile de degeuri | | | | | | | | :re a apelor uzate rilor ztate In gropi, 3 nu impurifica nefermentate, ui nutritivé ca utrtive pentru ndmol este de produce miros cu conditia ca realizeze cel ericuloase din recauli: supl- rflizante mutt in agricultura este mult mai a proteinelor cu umicltate combustie in 2 ~ se poate Samant dacd at, fosfor gio a plantelor; e in care se ne: a) gradul confinutul in azot total si ; g) cadmiu ng/kgssu}; i) ) arsen < 2 provenit din ora actual, > deseuri, in | Tratarea_némoluriior 221 general, némelul urbane ste acceptat numai in cazul in care nu exist& alld alter- nativa de utlizare a acestuia. jn cazul in care depozitarea namolului in haldele de degeuri municipale devine aplicabila in practicd, sunt necesare analize suplimentare ale némolului (continutul in substante periculoase). Alegerea unei metode de prelucrare si utlzare se poate face numai in urma elaborarii unui studiu tehnico-economic care si fie capabil s& identifice costurile de investiie gi cele de operare, precum si sumele de care se poate __ dispune pentru rentabilzarea stafiei de epurare. Este evident, insd, faptul c& numai prin valoitfarea superioara, in special cea energeticd, a namolului se vor identifica ciile de rentabilzare prin reducerea costurilor de operare a statilor de epurare LEB === sieantrueducerea producti : din statia de epurare In treapta de epurare biologicd, in plus fata de biomasa celulara, 0 mare cantitate de solide inerte nebiodegradabile, prezente in apa uzati, contribuie semnificativ la productia de nmol. Prezenta substantelor organice inerte in namol se datoreazé prezentei lor in apa uzata influent, reziduurlor endogene produse prin degradarea microbiana sau activitati protozoarelor, care nu pot patrunde in totalitate prin peretii celulei bacteriene. De aceea, este foarte important s8 se cunoascd compozitia némolului pentru a studia eficienta tehnicilor de reducere Reducerea némolului presupune conversia unei parti importante a materialului organic refractar in fractie biodegradabilé. Aceasta se poate face in dou modur: ~ reducerea volumului de nmol umed ~ reducerea masei de substanta uscata din namol Cresterea confinutului de solide din namolul deshidratat reduce semnifi- cativ volumul de nmol pentru depozitare, dar reducerea masei de substanta uscaté din nmol conduce la reducerea att a volumului cat si a masei. Astfel, aceasta ultima varianta ar putea fi convenabild, deoarece permite reducerea ime- diata a substantei solide din nmol, incé din momentul produceri lui in treapta biologica. Din 1990 au fost realizate numeroase studi refertoare la reducerea on-site a productiei de némol, ca masa uscatd, nu ca volum. Metodele propuse sunt fizice, chimice, termice si biologice. Majoritatea se bazeaza pe solubilizarea solidelor gi dezintegrarea celulelor bacteriene din namol si au ca obiective: — reducerea productiei de nmol direct in unitaile de epurare a apei; = reducerea masei de ndmol in unitatile de tratare a namolului, imbund- ttind simultan productia de biogaz gi in unele cazuri deshidratarea ~ producerea de surse de carbon altemative pentru denitrficare si inde- partarea fosforului22 Tehnici de epurare a apelor uzate Tehnologii de reducere a productiei de namol Tehnologile de reducere a productiei de nmol se bazeaz& pe 5 meca- nisme: ~ lisa celulard si ‘cresterea criptica” - se bazeaza pe reutiizarea compu- silorintracetulari(atat pe baz de carbon, cét si nutrient), eliberati de lisa celulara, pentru cresterea celulelor viabile din aceeasi populatie. ‘metabolism decuplat - se bazeaza pe cresterea diferentei dintre nivelul de energie al catabolismului si cel al anabolismului prin limitarea energiei disponibile pentru anabolism. Drept urmare, bacterile jsi vor satisface mai intdi functile de supravietuire, inainte sé consume energie peritru crestere, astfel cd se va reduce cresterea biomasei si deci productia de namot. — metabolism endogen — este starea-care apare cénd nu este posibla 0 crestere net, dar celulele consuma energie pentru a fi viabile. Astfel, se obtine 0 See Bie orgasm fl manancdi pe celalalt cantitatea de biomasa scade si apare transferul ctre un nivel superior al lantuluitrofic. Astfel, o parte din biomasd si din energia potentiald sunt pierdute sub forma de caldurai si produsi de excretie, conducdnd la reducerea biomasei si o productie mai scézuté de nmol — cresterea biodegradabiltati’ solidelor inerte - acest mecanism are loc simultan cu alte mecanisme. De exemplu, ozonul se considera un oxidant puternic pentru toate componentele ndmolului, fie masa celulard, fie compusi inerti. Acest tratament induce lisa celularé-cresterea criptic’, cu efect asupra solubilizari solidelor si cresterea potentiald a biodegradabiltati — oxidarea hidrotermicd — este un proces de mineralizare a némolului ulilizand oxigenul, care se poate obtine la temperaturi mari (>850°C) in faza ga- zoasii (incinerare) sau la temperaturi relativi mici (150-320°C sau >374°C) in faza lichida (se utlizeaza apa ca mediu de reactie) Tehnologiile de reducere a productiei de nmol se includ fie tn unitatile de epurare a apei, fie in unitatle de tratare a némolului, Din punct de vedere eco- ‘nomic unele tehnologii sunt mai avantajoase cénd se aplica némolului cu continut mare de solide, ca de exemplu némolul recirculat sau ingrosat. Dacd se aplicd tehnici de reducere namolului recirculat, tratarea produce materi biodegradabile pe baz de carbon pentru denitrificare in etapele cu némol activ, Dacd aceste tehnici sunt integrate in unitatile de tratare a ndmolului, se obtine 0 crestere a productiei de biogaz si a stabilizarii namolului in metantanc. in plus, se poate reduce spuma datorata bacterilorflamentoase din biorectoare. Mutte dintre tehnicile de reducere a némolului sunt potrvite pentru imple- mentarea in stati de epurare existente, prin simpla retehnologizare a unui echi- pament specific. Alegerea celei mai potrvite tehnici pentru reducerea némolului depinde de o serie de factori, cum ar fi conditile locale, configuratia existent a state, numéirul si priceperea operatorilor, atitudinea companiei de apa, implicarea furizorilor de echipamente i tehnologie. Tehnicile pentru reducerea on-site a nzmolului conduc la costuri suplimen- tare de investiie si operare. De aceea, trebuie realizata 0 evaluare a avantajelor ‘economice in comparatie cu performantele tehnicii selectate si cu costul depozitarii finale a nmoluli