Sindromul dislexo- disgrafic

Dislexia- dificultatea de a citi, manifestată prin tulburări la nivelul percepţiei auditive,

optice şi al celei kinestezice, ca semne revelatoare.- dificultăţile se referă atât la
corectitudine, cât şi la modul conştient, curent şi expresiv al cititului.
Disgrafia – incapacitatea copilului cu limbaj, auz, dezvoltare mentală normale de a învăţa
corect şi de a utilza constant scrisul în condiţiile de şcolarizare normală.

Clasificarea dislexiilor:
A) după tipul de inabilităţi:
1. dl fonematică- slabă dezvoltare a auzului fonematic
2. dl optică- nerecunoaşterea literelor ca semne grafice ale sunetelor; tulburări ale
structurilor perceptive vizuale
3. dl literală-nerecunoaşterea literelor izolate, deşi le poate copia
4. dl verbală- incapacitatea de analiză şi sinteză literală sau silabială; f. Des întâlnită în
şcoală
B) după criteriul genetic:
1.dl constituţională- cea mai gravă şi puţin curabilă, asociată cu o lateralitate rău
structurată şi cu tulburări de limbaj; predomină în tulburări grave
2. dl de evoluţie- prezentă în perioada primelor exerciţii şcolare
3. dl afectivă- se caracterizează, în afara tulb. de limbaj, de structurare spaţio- temporală
şi, ca o reascţie de eşec semnificativă, printr- o inhibiţie psihogenetică.
D) după etiologie:
1. dl adevărată sau instrumentală- ca urmare a tulburărilor în funcţiile perceptive
2. dl falsă sau afectivă- ca urmare a carenţelor afective
3. paradl- dificultăţi de exprimare orală, vocabular sărac, stil infantil, confuzii semantice,
lipsă de apetit pentru citit
4. dl pură- care apare la copiii cu inteligenţă normală, compotament normal, fără tulb. De
lateralitate, de schemă corporală, de structurare spaţio- temporală.

Clasificarea disgrafiilor:
a. după predominanţa structurilor tulburate:
1. dg auditive- tulburări ale unităţilor auditive sau slabă dezvoltare a auzului fonematic
2. dg verbală- determinată de calitatea exprimării verbale
3. dg optică
4. dg determinată de tahilalie
5. dg cauzată de ulburări de ritm în vorbire
6. dg cauzate de scrierea în oglindă- deficienţe la aparatele corticale ale vorbirii
7. agramatismele- nerespectarea cerinţelor morfologice şi sintactice ale limbii în scris
şi oral
b. după etapa de apariţie:
1. perturbări ale elementelor primare ale grafismului
2. dg specifică, propriu- zisă- când nu se realizează legătura între sistemul simbolic şi
literele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele
3. dg de evoluţie sau structurală- confuzii între foneme asemănătoare f-v c-g p-b, sau
grafeme asemănătoare, omisiuni, inversiuni
4. dg motrică- ilizibilitate, ritm extrem de lent
1
 5. dg de tip spaţial- scrierea pe partea dreaptă a paginii, imposibilitatea de a menţine
linia dreaptă a paginii
6. disorografia
7. disfonografiile- erori de transcriere a limbajului oral în limbaj scris

Clasificarea sindromului dislexo- disgrafic:

1. dislexo- disgrafia specifică sau propriu- zisă- incapacitatea de formare a abilităţilor
de a citi şi a scrie;
2. dislexo- disgrafia de evoluţie sau dezvoltare sau structurală- i se presupune o cauză
genetică; se manifestă atât prin disortografie, cât şi prin dificultăţi de înţelegere a
sensurilor grafice;
3. dd spaţială sau spaţio- temporală- scriere şi citire în diagonală;
4. dd pură sau consecutivă- pe fondul afaziei, alaliei, hipoacuziei;
5. dd liniară- rărirea rândurilor la scris şi citit;
6. dd motrică- ca urmare a tulburărilor de motricitate şi se manifestă ca scris ilizibil.

Examinarea complexă
a.examinarea psihologică:
1. determinarea nivelului intelectual
2. examinarea limbajului fonetic(articular), semanitc, sintactic şi pragmatic(probele lui
Alice Descoeudres şi Susanne Borel- Maisonny)
3. examinarea percepţiei şi organizării psihomotrice
4. examinarea motricităţii
b. examinarea personalităţii
c. examinarea medicală
d. examinarea pedagogică- teste, probe ca: dictarea, copierea, citirea cu voce tare a
structurilor lexico- grafice
e. diagnostic diferenţial- în raport cu hipoacuzia, tulburări de vedere, deficitul intelectual,
agnozia şi apraxia

2
 Tehnici de examinare

A. Examinarea lexiei
Nivelul literelor
Se folosesc 20 de litere(cu excepţia lui ă i k j s t x). Se urmăreşte:
- găsirea literei mari de tipar după litera mică de tipar; cele mari se aşează în ordine
alfabetică, cele mici aleatoriu
- găsirea literei mari de tipar după litera auzită- pronunţarea în ordine aleatorie
- examinarea expresivităţii lexiei literei- copilul este pus să citească cele 20 de litere
Nivelul cuvintelor
Se folosesc 15 imagini şi 15 cartonaşe cu cuvintele corespunzătoare imaginilor.
- corespondenţa între imagini şi cuvinte (uzuale)
- corespondenţa între cuvântul scris şi cel auzit
- lexia expresivă a cuvintelor- citire cu voce tare
Nivelul propoziţional
Se dau 10 serii a 3 propoziţii scrise pe cartonaşe şi 10 imagini
- se cere corespondenţa dintre propoziţia corectă (una din trei) şi imagine
exemplu: cizmarul repară ghete
cizmarul repară scaune
cizmarul porneşte maşina
- lexia expresivă – un text elaborat special, în care sunt incluse cuvinte cu grad de
dificultate progresivă.
Notă: se poate introduce şi un nivel al silabei, care să evidenţieze clar confuziile între
consoanele surde şi cele sonore, deficitul în citirea silabelor inverse şi existenţa
inversiunilor chinetice: arc, ple, cra, car, este, apl, lsa etc.

Teste de investigare a lexiei:

1. Testul Metropolitan pentru citit: înţelegerea cuvintelor(asociere imagine- cuvânt);
înţelegerea frazelor scurte(examinatorul descrie un cuvânt fără să- l denumească şi
copilul indică imaginea); asocierea şi deosebirile vizuale dintre imagini, litere şi
cuvinte.
2. testele Borel Maisonny
- Denumirea literelor- prezentate la întâmplare- şi cunoaşterea semnelor de punctuaţie
- Silaba- consoane surde şi sonore
- Inversiunile kinetice: arc, pla, cra, car, lap etc.
- Denumire de cifre şi numere
- Controlul continuităţii în deplasarea stânga- dreapta a citirii. Respectarea rândurilor
- Lectura cuvintelor, frazelor şi textelor

3
 Proba bovet ( pentru 7 ani)
Fiecare elev citeşte, în faţa logopedului, din acelaşi text, timp de un minut. Se notează :
Nr. de cuvinte citite
Nr. de cuvinte greşite
Tipuri de greşeli
Omisiuni Confuzii Confuzii Defprmări Reluări Repetări Greşeli de Greşeli
sunete cuvinte cuvinte punctuaţie de
orientare

B. Examinarea grafiei

- examinarea alfabetului: copiere şi dictare de litere

- examinarea silabei: copiere şi dictare de silabe cu consoane surde şi sonore
- examinarea silabelor în care pot apărea inversiuni kinetice
- examinarea cuvintelor care pot prezenta dificultăţi
- scrierea cifrelor şi numerelor
- reguli de ortografie
- compunere după tablouri. Copiere de texte cunoscute şi necunoscute
- copiază textul de pe tablă
- completează literele care lipsesc
ca-te vul-ur la-te man-nca co-rdă -epure
- citeşte cu atenţie textul de mai jos, compune şi scrie corect
Ni- cu- şor- a- ple- cat- d- e- a- cas- ă- l- a-şc- oal- ă.....................................
- scrie prima propoziţie din textul de mai sus, cu cuvintele despărţite în silabe
- citiţi textul de mai jos, despărţiţi cuvintele prin linii verticale, puneţi litera mare şi
punctul acolo unde trebuie- ca exemplu, prima propoziţie este corectă:
O/ pasăre/ a/ poposit/ la/ streşina/ casei/ noastre./
corpul ei este acoperit cu pene negre în faţă penele sunt albe aripile alungite şi ascuţite
asemenea cu nişte săgeţi coadaestedespicată în două ca o furculiţă această vestitoare a
primăverii e cea mai îndrăgită de noi.

4
 Sindromul dislexo- disgrafic
Program terapeutic analitic

I. Etapa diagnosticării scrisului şi cititului copilului

1. diagnostic
general: - tehnicile utilizate pentru diagnosticarea complexă a limbajului oral
- nivelul de
înţelegere al
vorbirii
- starea auzului,
văzului şi
motricităţii
- pronunţia
sunetelor
- cunoaşterea vocii
şi a modulaţiilor ei
2. 2. diagnostic specific
- orientare spaţială - probe pentru fiecare aspect în parte
şi temporală
- lateralitate
- orientare pe
pagina caietului
- cunoaşterea şi
rostirea literelor,
silabelor,
cuvintelor,
propoziţiilor,
textelor mici
- tipuri de erori
II. Etapa de prelexie şi pregarfie
1. pregătirea
5
 psihomotorie :
a. moticitate - exerciţii de coordonare motorie generală
generală - ex. pt. independenţa mâinilor şi a degetelor( a apropia şi depărta degetele): de la stânga, apoi de la
dreapta
b. educarea mâinii - ex pt independenţa degetelor: ghiara, pianul, bobârnac
dominante( în - ex de opunere a degetului mare cu celelalte
etapa - închide- deschide pumnul
premergătoare - ex de prehensiune cu şi fără suport material
terapiei disgrafiei) - ex de apăsare, succesiv fiecare deget
- ţinerea unui baston în echilibru
- palma închisă- deschisă
- palma întinsă- apropierea şi depărtarea simultană, sau câte unul, a degetelor
- flexie şi extensie, pe rând a foecărui deget
- gesturi de imitare a literelor
- mâna dreaptă deschisă, cea stângă închisă şi invers
2. desen - opunerea mâinilor
3. stabilizarea
lateralităţii şi a
coordonării
oculomotorii
a. lateralitatea
- ex de trasare a cercurilor cu mana dominantă, apoi cu cea opusă, în sensul acelor de ceasornic şi
invers
- ex de trasare de cercuri simultan cu cele 2 mâini
- aceleaşi ex cu modificarea dimensiunii ( din ce în ce mai mici), apoi cu modificarea direcţiei
- ex de trasare a uni semicerc cu dreapta, apoi continuarea cu stânga
b. coordonarea - ex de trasare a figurilor geometrice
oculo- motorie

- înşirare de mărgele
- ex de contururi desenate
- copiere de desene şi figuri geometrice
6
 - trasare de linii continue
- desenare a 2 linii paralele
- scriere de cercuri mari pe aceeaşi linie
- desenare de linii verticale de sus în jos pe toată lungimea tablei
4. pregătirea
limbajului verbal:
terapia tulburărilor
de limbaj,
educarea auzului
fonematic,
identificarea
atributelor
sunetelor
5. formarea
conduitelor
perceptiv- motrice
a. identificarea - denumire, asocierea culorilor cu obiecte
culorilor - utilizarea culorii drept criteriu de clasificare
b. perceperea - identificare
formelor - copiere- în cazuri grave cu puncte de sprijin sau cu foiţa
geometrice - reprezentarea lor; recunoaşterea lor în formele din natură sau în alte imagini
- perceperea lor micşorate sau mărite
c. perceperea
formelor - recunoaşterea formelor grafice: linie, punct, rotund, pătrat, rotunjit, îngroşat, turtit, bombat, scobit,
grafice deschis, închis, plin, răsucit

d. percepţia - mic, mare, mijlociu, lung, scurt, gros, subţire, mai mare, mai mic, puţin, mult
mărimii şi a
cantităţii

e. percepţiile - poziţia: sus, jos, dreapta, stânga, înainte, înapoi, după, între, alături
spaţiale - direcţia: de unde vin zgomotele în raport cu propria persoană; cunoaşterea locului unui sunet la
7
 nivel de cuvânt, propoziţie; scriere de grafeme de diferite orientări; poziţia unei silabe în cuvânt
- relaţia: tehnici de ordonare a obiectelor

i. transpunerea
structurilor - stânga- predecesor, dreapta- succesor- cu ajutorul imaginilor şi obiectelor
spaţiale în
temporale

j. cunoaşterea
schemei - recunoaşterea şi denumirea părţilor corpului
corporale - situarea obiectelor în spaţiu în raportul cu propriul corp şi cu alte obiecte
- reprezentarea grafică a schemei corporale
- identificarea schemei corporale a partenerului
- recunoaşterea părţilor care lipsesc dintr- o imagine a unei persoane
- stabilirea relaţiilor corpului cu mediul ambiant- spaţializare
- achiziţia vocabularului corespunzător schemei corporale
k. stabilizarea
tipului de
lateralitate
l. viteza de - probe
reacţie
6. dezvoltarea abilităţilor
perceptiv- motrice
vizual- auditive
(formarea structurilor)
- recunoaşterea obiectelor din mediul înconjurător
- dezv. acuităţii - recunoaşterea obiectelor dintr- un ansamblu
vizuale - orientarea şi poziţionarea obiectelor
- percep-ia formelor - recunoaşterea culorilor, formelor geometrice, mărimilor şi poziţiilor
şi culorilor - recunoaşterea şi imitarea de sunete, zgomote din natură,
- coordonarea ochi- - lectura labială
8
 mână
- discriminarea
fond- formă
- discriminarea
simbolurilor
- dezv. memoriei
vizuale
- dezv. acuităţii
auditive
- diferenţierea
sunetelor
- discriminarea
verbală
- perceperea,
codarea şi
decodarea vorbirii
- dezv. coordonării
între sunet şi
mişcare
- dezv. memoriei
audio- vizuale

III. Etapa iniţierii în actul lexic şi grafic

Cunoaşterea literelor
1. recunoaşterea şi - ex. pt. familiarizarea cu suprafaţa plană; pt. folosirea unor spaţii grafice variate: perete, tablă, masă,
identificarea literelor caiet- orizontal, vertical, oblic
- ex. de progresie stânga- dreapta în descifrarea grafismelor, cuvintelor, propoziţiilor
- ex. de orientare sus- jos pe pagină; noţiunea de rând
- ex. de analiză şi sinteză a elementelor grafice cunoscute

2. reproducerea şi
însuşirea literelor - conturarea literelor la lada cu nisip, cu degetul înmuiat în apă sau vopsea pe masă; în aer
9
 - conturarea cu degetul a literelor decupate; după modelul pus sub o sticlă
- reproducere motrică- prin suprapunere sau lângă
- Decuparea literelor din ce în ce mai mici
- Colorarea literelor respectând direcţia şi ordinea elementelor
- Executarea literei din sârmă sau plastelină
- Exec. Literelor cu pensula, creta, karioka groasă
- Analiza verbalizată a elemntelor literelor
- Alcătuirea literei pe suporturi diferite
- Reproducerea literei cu ochii inchişi şi deschişicitirea literei şi găsire ei printre altele
- Indicarea poziţiei literei în cuvunte
- Asocierea literei cu un cuvânt cheie
- Decuparea ei

3. succesiunea literelor
(fonemelor şi - aeioufbjlmrdnvkgtp
grafemelor) - aou amp ei vf td kg nr ci zg ă î j

10