Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Exemplificati rolul unei trăsături temperamentale in dezvoltarea atasamentului, in


socializarea elevului in grupul scolar si in formarea constiintei morale.

Mai intai vom vorbi despre teoria atașamentului care putem spune ca descrie și integrează științific
nevoia ființelor umane de a forma și întreține legături emoționale puternice față de alte ființe umane. Această
teorie a fost formulată și consolidată de psihiatrul de copii britanic John Bowlby și de către psihologa
canadiană Mary Ainsworth.
Temele principale ale acestei teorii sunt inițierea și schimbările care au loc în relațiile emoționale
individuale în cursul vieții. Conform teoriei atașamentului, la baza oricărei relații emoționale interumane se află
legătura timpurie mamă-copil.
Teoria atașamentului se folosește de gândirea etologică, de gândirea psihologiei dezvoltării,
a psihanalizei și a teoriei sistemelor. Bowlby își propusese ca scop principal să pună bazele științifice ale unui
punct de vedere psihanalitic al teoriei relației obiectelor și să verifice empiric ipotezele psihanalitice în acest
domeniu. Pe parcursul cercetării științifice însă el s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de psihanaliză, iar teoria
atașamentului a devenit o disciplină de sine stătătoare.Teoria atașamentului se înrudește strâns cu teoria
sistemelor și psihologia cognitivă și contribuie major la terapia familiei, terapia cognitivă și
psihanaliză.Particularitatile temperamentale ocupa un loc important printre insusirile esentiale si relativ stabile
care se manifesta in conduita si activitatea copilului. Aceste particularitati se refera la aspectele dinamice ale
conduitei, avand ca substrat tipul de sistem nervos cu elemente specifice ale proceselor fundamentale. Plasandu-
se pe o pozitie bazala, temperamentul se manifesta ca nivel energetic, ca mod de descarcare si acumulare a
energiei (de unde calificarile de energetic, rezistent, exploziv sau opusele lor) si prin dinamica (iute-lent, mobil-
rigid). Trasaturile dinamico-energetice ale personalitatii , au un caracter stabil, au o baza ereditara si se manifesta in cele
mai diferite forme ale comportamentului. Exista un sens filosofic al moralei, ce reuneste conduitele regulate,
faptele de viata cu semnificatia lor, specifica unei societati date. Acestea constituie morala sociala. Morala
individuala solicita cunoasterea si incorporarea moralei sociale in structura personalitatii si a conduitelor -
valorile moralei sociale devenind astfel modul de a evalua si actiona individual. Problemele cele mai importante
ale moralei se centreaza in jurul modului cum se dezvolta in viata standardele interiorizate cu privire la bine si
rau; cum se dezvolta judecata morala; cum se formeaza deprinderile de autocontrol, necesar in satisfacerea
standardelor interiorizate (ale dorintelor, intereselor, nazuintelor, etc.)
Morala - forma a constiintei sociale, care reflecta ansamblul conceptiilor, ideilor si principiilor
(normelor) care calauzesc si reglementeaza conduita oamenilor in relatiile personale, in familie, la locul de
munca si in societate in general.(Ioan Bontas, "Pedagogie")
Judecata morala presupune evaluarea (si cel mai des autoevaluarea) unor comportamente si situatii prin
raportarea lor la cerintele morale impuse de ambianta social - istorica a individului. Ea se formeaza prin
invatarea sociala si insusirea critica a modelelor de conduita promovate de societate. Dezvoltarea morala este un
proces activ de organizare a experientei in structuri cu semnificatie crescinda, prin care valorile morale sunt
vazute dintr-o perspectiva noua.
Teoria judecatilor morale dezvoltata de J. Piaget si apoi in S.U.A. de L. Kohlberg a avut in atentie forma
si logica faptelor, evaluarea moralei si dezvoltarea intelegerii regulilor si a circumstantelor in care
actioneaza.J.Piaget
Dezvoltarea gindirii morale se realizeaza progresiv, implicind parcurgerea ordonata a unor stadii ale
inteligentei, acest progres fiind caracterizat de o gindire cu o calitate particulara (J. Piaget, 1932). Judecata
morala este vazuta ca dezvoltindu-se in concordanta cu trecerea de la gindirea preoperationala la gindirea
operationala si apoi la cea operational-formala. Astfel, dezvoltarea morala se realizeaza pe masura ce copilul
actioneaza, transforma si modifica lumea din jurul lui, fiind totodata influentat de consecintele actiunii sale.
Masura dezvoltarii gindirii in ansamblu, este prin urmare o masura si a dezvoltarii gindirii morale, in particular.
Se remarca prezenta complementara a doua tipuri de morala in spatiul existential al copilului:

Morala heteronoma - morala in care domina raporturile de constringere, autoritarism, obligativitati

1
severe impuse din exterior. Copii percep regulile morale ca fiind absolutiste, rigide si nemodificabile. Pe masura
ce copilul se apropie de adolescenta, se dezvolta stadiul al doilea.
Morala autonoma - o morala a cooperarii, in care ansamblul regulilor de convietuire emana din
aspectul mutual, din trairea interioara intensa a sentimentului de egalitate, echilibru - sursa interna a
sentimentului de datorie, a cerintelor de cooperare. Aceasta morala, in conditiile dezvoltarii ample a inteligentei
si a slabirii autoritatii parintilor, se caracterizeaza prin flexibilitate, rationalitate si constiinta sociala.

2.Exemplificati influenta unor factori situationali in determinarea comportamentelor de


apropiere/ evitare, emotionalitate pozitivă/negativă, activism, reglarea atentiei.

Delimitarea factorilor psihologici ce reglează reţelele relaţionale se poate face după trei criterii
principale: a) natura modal-calitativă; b) mecanismul elaborării; c) semnul influenţei în raport cu etalonul
echilibrului şi stabilităţii vieţii sociale actuale . Primul criteriu ne dezvăluie implicarea în modelarea-reglarea
câmpurilor relaţionale a unorfactori psihologici de modalităţi calitative diferite:
- informaţionali-cognitivi (informaţii şi cunoştinţe despre ceilalţi - indivizi sau grupuri – despre
obiectivele şi scopurile prezenţei şi acţiunii lor, despre amplitudinea şi semnificaţia diferenţelor etc.
judecăţi şi raţionamente de întemeiere-justificare, de amplificare sau diminuare a distanţelor, opoziţiilor,
tensiunilor etc.)
- motivaţionali - gradul de apropiere-intersecţie sau de disjuncţie - opoziţie între interese, dorinţe,
expectaţii, aspiraţii, idealuri etc.
- afectivi - trăirea pozitivă sau negativă a întâlnirii cu altul sau a reprezentării despre el
- volitivi - acele mecanisme deliberativ-imperative de alegere şi opţiune între variantele incitator-
agresive şi cele moderat-coabitative.

Forţa acestor mecanisme se dovedeşte esenţială pentru modul de exteriorizare şi finalizare a celorlalte
componente psihice.
Astfel, comportamentul relaţional va fi în permanenţă filtrat şi decantat prin cele patru modalităţi de
factori psihologici, a căror interacţiune şi pondere variază într-un registru foarte întins, ceea ce face ca şi
dinamica atitudinii şi comportamentului de relaţionare să capete un caracter diferenţiat şi nuanţat atât la nivel
individual, cât şi grupal.
Cel de-al doilea criteriu permite să discernem între factorii psihologici primari (acele elemente şi
structuri cognitiv-motivaţionale-afective care se constituie în copilăria timpurie sau pe calea experienţei directe
a individului în diferite contexte relaţionale pe care le traversează) şi cei secundari (componentele ce se
elaborează mediat, în contextul unui proces educaţional conceput şi desfăşurat în conformitate cu anumite
principii şi norme şi subordonat atingerii anumitor obiective impuse şi validate formal (normativ) şi
instituţionalizate prin anumite programe.
Cel de-al treilea criteriu pune în evidenţă existenţa a două categorii de factori psihologici: a) cu influenţă
pozitivă şi b) cu influenţă negativă.

3. Explicati un comportament moral utilizand, pe rand, modelele teoretice prezentate:


psihanalitic, behaviorist, cognitivist, sociocognitivist si situationalist.

Pentru o bună înţelegere a educaţiei moral-civice se impun câteva precizări referitoare la morală şi
civism. Morala este un fenomen social, o formă a conştiinţei sociale care reflectă relaţiile ce se stabilesc între
oameni, într-un context social delimitat în timp şi spaţiu, având o funcţie reglatoare asupra convieţuirii umane,
stimulând şi orientând comportamentul uman, în concordanţă cu cerinţele sociale (I. Nicola, p.206). Conţinutul
său se concretizează în idealul moral, valorile şi regulile morale, care constituie ceea ce Nicola I. numeşte
„structura sistemului moral” (I. Nicola, p.207). Idealul moral este un model teoretic prospectiv, care exprimă
chintesenţa morală a personalităţii umane, sub forma unei imagini a perfecţiunii din punct de vedere moral.
Esenţa sa se manifestă prin valorile, normele şi regulile morale.

2
Valorile morale reflectă cerinţele şi exigenţele generale ce se impun comportamentului moral în lumina
prescripţiilor idealului moral, având o arie de aplicabilitate practic infinită.
Asocierea comportamentului moral cu cel civic nu este întâmplătoare. Este evident că cele două
comportamente se asociază se sprijină şi se condiţionează reciproc, deoarece nu poţi avea un comportament
moral fără să respecţi legităţile, tradiţiile şi valorile unei societăţi, după cum nu poţi avea un comportament
civic dacă nu te conformezi valorilor, normelor, regulilor morale care guvernează viaţa comunităţii în care se
trăieşte.
Modelul psihanalitic - Psihanaliza clasica a lui Freud a oferit un prim model care incerca sa explice
raportul dintre rnanifestarile biologice, instinctuale ale personalitatii gi cele de naturi morale. Prin biologia sa,
reprezentata in plan psihic de incongtient (Sinele - structura personalitifii care contine pulsiunile instinctuale
amorale), omul ajunge inevitabil in conflict cu societatea si cu semenii. Din acest motiv, este nevoie ca prin
educatie (socializare) si-i fie formate structuri interne de reglare morala a comportamentului (Supraeul -
structura personalititii care este responsabila de reglajul moral). Formarea Supraeului este legata de
internalizarea tabuurilor 3i a regulilor morale.Concluzia logica pe care a tras-o Freud a fost ca diferentele dintre
indivizi in privinta caracterului si a conduitei morale sunt date de felul in care s-a produs socializarea in
primii 5 ani ai copilariei gi de felul in care individul a internalizat normele sociale sub forma Supraeului.
Modelul behaviorist - dupa psihanaliza, alte curente psihologice au dat raspunsuri diferite cu privire la natura
caracterului si a trasaturilor morale.Formarea trasaturilor morale este conditionati de tehnicile educative
utilizate de parinti in controlul comportamentului copilului - caracterul este o formatiune de personalitate
rezultati din invitare.
Modelul cognitivist si sociocognitivist - Comportamentele actuale sunt influentate de dezvoltarea
cognitivi si individul este capabil sa proceseze informatia despre ceilalti si si ia decizii morale numai atunci cind
are nivelul de dezvoltare cognitive care sa permita acest lucru. Dezvoltarea congtiintei morale, ca normator
intern al comportamentului este asadar conditionati de stadiul de dezvoltare cognitiva in care se afli individul.
Comportamentele actuale sunt influentate de invatarea observationala (Bandura) - copilul imita modelele pe
care le-a observat; invatarea este cu atat mai durabila cu cat a survenit la o virsta mai mica, modelele au avut
relevanta pentru individ(prestigiu) si au dus la efecte dezirabile.
Modelul situationist - Psihologia sociali a dus dovezi consistente in privinta determinismului extern al
conduitei morale: comportamentul moral se datoreaza presiunii unor factori situationali. Cercetarile
experimentale din psihologia sociali au evidentiat fenomene de inducere a unor comportamente contrare
dispozitiilor interne prin simpla presiune sociala sau situationala . Prezenta grupului sporegte sentimentul de
anonimitate si aceasta duce la suprimarea controlului moral. Functionarea societatii umane este reglata de valori
si norme morale.Bunul mers al societatii este influentat de comportamentele individuale,de unde nevoia reglarii
morale a comportarnentului.Caracterul este o latura a personalitatii legatti de reglajul intern al cornportamentul
moral al indivizilor gi de pozitia lor in relatiile cu ceilalti.Mai multe modele teoretice au fost propuse pentru a
explica natura caracterului si modul in care influenteaza comportarnentul privind modelele: modelul
psihanalitic, behaviorist, cognitivist, sociocognitivist si situationist.

4. Definiti consistenta transsituatională a comportamentului moral si descrieti diferentele


dintre situatii. Argumentati de ce, in ciuda variatiei situatiilor, comportamentele morale au
fost relativ constant pozitive/negative.

Studiile arată corelatii considerabile intre diferitele tipuri de manifestări deviante – in concluzie nu
există o "specializare" a indivizilor pe categorii de manifestări, ci o tendintă generală spre deviantă. Coroborarea
cu datele oficiale (dosare la politie, justitie) cu datele obtinute prin chestionare arată că există corelatii inalt
semnificative intre cele două serii de date.
Metaanaliza itemilor din diferite instrumente de măsurare a comportamentului deviant au dus la
concluzia că itemii au tendinta să se coaguleze in jurul unui factor mai general, care este responsabil pentru 35-
43% din varianta scorurilor. Compararea mai multor studii, realizate cu chestionare diferite, a evidentiat două
mari categorii de itemi, care sunt relevanti pentru gravitatea tendintei spre deviantă:
-comportamente care produc victime: a fura, a ataca persoane, a distruge proprietăti;

3
-comportamente care nu produc victime: fumat, consum de alcool, absenteism scolar, utilizarea de droguri,
incălcarea normelor rutiere, jocuri de noroc.
Prima categorie, datorită faptului că presupune incălcarea drepturilor unor persoane, a fost denumită de
abateri morale; cea de-a doua, care presupune incălcarea unor conventii, a fost denumită de abateri de la
conventii. Doar scorurile mari la prima categorie sunt predictive pentru comportamentul deviant major.
Una din inferentele făcute pe baza modelului psihanalitic despre diferentele de gen in privinta
functionării constiintei morale, si anume aceea că bărbatii au o constiintă morală mai puternică decat femeile,
este infirmată de toate statisticile: frecventa comportamentelor deviante este mult mai mică la femei decat la
bărbati. Freud sustinea că dezvoltarea constiintei morale este dată de constituirea Supraeului si că fetele,
datorită faptului că, in acest proces, se identifică cu mama, au tendinta să fie mai labile moral decat băietii, care
se identifică cu tatăl – simbolul social al legii si ordinii morale. Concluzia lui Freud are un sambure de adevăr,
totusi: intr-o dilemă morală, bărbatii sacrifică relatia si păstrează regula, in timp ce femeile păstrează relatia si
sacrifică regula. Acest lucru poate fi valabil pentru abateri minore de la conventii,dar nu neapărat pentru abateri
morale grave. Dacă luăm ca indicatori ai lipsei de constiintă morală comportamentele deviante majore, femeile
sunt mai morale decat bărbatii.

5. Dati exemplu de abatere morală majoră a unei persoane cunoscute (nu neapărat din
cercul de prieteni …). Ce trăsătură de caracter este responsabilă pentru acest comportament?
Analizand situatia si ceea ce ati aflat despre caracterul persoanei, care este influenta situatiei
si care credeti că este influenta trăsăturii caracteriale asupra respectivului comportament?

Abaterea comportamentului de la normele şi valorile sociale de bază, si care pentru individ totdeauna
sunt percepute ca ceva ce vine din afara, constituie un fenomen obişnuit în toate societăţile – de la primele
forme de organizare socială până la cele contemporane. Orice societate judecă comportamentul membrilor săi
nu atât din punctul de vedere al motivaţiilor sale intrinseci, cât mai ales din punctul de vedere al conformării
acestui comportament la normele şi valorile unanim recunoscute sau nu. Normele – atât cele morale, cât şi cele
juridice – sunt a doua noastră natură, reprezentând reperele de bază ale conduitei noastre în toate situaţiile
sociale. La rândul lor valorile sociale ne ajută să evaluăm şi să judecăm, în termenii culturii societăţii din care
facem parte, toate aceste situaţii sociale. Raţionalitatea comportamentului nostru este „dirijată” de toate aceste
norme şi valori pe care le acceptăm fără să ne mai punem întrebări asupra legitimităţii lor. Iar oamenii care isi
pun asemenea intrebari foarte repede nimeresc in tot felul de conflicte. Făcând ceea ce fac toţi membrii grupului
din care facem parte obţinem recunoaştere, identitate şi securitate personală. Violarea normelor atrage după sine
– cum bine ştim – măsuri punitive şi coercitive, în timp ce respectarea lor, dovedită prin comportamentul
nostru, produce confort şi realizarea aşteptărilor personale în raport cu acţiunile celorlalţi despre care ştim că
trebuie să se comporte la fel. Dar aceste lucruri sunt valabile numai in viata sociala. Grav este cand oamenii
incearca sa pedepseasca sa judice viata intima si privata a omului, modul de gandire, de exprimare, tendinte,
placeri, mod de viata.
Cautam de multe ori explicatia pentru succesul oamenilor in calitatile lor extraordinare (talent sau
inteligenta) si cautam sa dezvoltam aceleasi calitati si in copiii nostri. In afara de talent sau inteligenta insa, este
nevoie si de o atitudine constructiva in fata dificultatilor si de trasaturi pozitive de caracter, care sa ghideze
persoana catre cele mai bune alegeri. Educatia pozitivaporneste de la aceasta idee in tehnicile sale si, asa cum
este aplicata in unele scoli de pe glob, se concentreaza si pe dezvoltarea trasaturilor de caracter care ii pot ajuta
pe copii sa fie mai fericiti si mai impliniti. Trasaturi de personalitate care stau la baza deciziilor care pot fi
evaluate din punct de vedere moral (sinceritatea sta la baza deciziei de a spune adevarul, chiar si in situatii
dificile, de exemplu) sau modalitati de a gandi, a simti si a se comporta ale unei persoane care pot fi incurajare
si stimulate prin educatie.
Trasaturile de caracter pozitive sunt acelea care au rol energizator asupra persoanei (te simti mai bine
cand esti generos, cand spui adevarul sau cand ajuti pe cineva), imbunatatesc relatiile dintre oameni si ajuta la
obtinerea succesul (perseverenta te ajuta sa depasesti obstacolele, curiozitatea te indeamna sa afli lucruri noi).
Specialistii in educatia pozitiva au identificat 24 trasaturi pozitive de caracter care sunt valorizate pe
plan mondial si care asigura fericirea si implinirea. Acestea sunt dezvoltate la copiii din scolile care beneficiaza

4
de programe de educatie pozitiva. Iata lista de trasaturi pozitive, impartite in sase categorii:
- Intelepciune si cunoastere (creativitate, curiozitate, deschidere la nou, interesul fata de invatare si gandire
in perspectiva)
- curaj (onestitate, bravura, perseverenta, energie)
- umanitate (bunatate, iubire si inteligenta sociala)
- dreptate (corectitudine, abilitati de conducere, abilitati de munca in echipa)
- cumpatare (iertare, modestie, prudenta, autocontrol)
- transcendenta (admiratie fata de frumusete si excelenta, recunostinta, speranta, umor,
spiritualitate/religiozitate).

6. Dati exemplu de abatere de la conventii a unei persoane cunoscute (găsiti usor exemple printre cei
apropiati …). Ce trăsătură de caracter este responsabilă pentru acest comportament? Analizand situatia
si ceea ce stiti din trecut despre caracterul persoanei, care credeti că este influenta situatiei si care este
influenta trăsăturii caracteriale asupra respectivului comportament?

Voi incepe prin prezentarea unor definitii referitor la abaterea de la conventii a unei persoane. Abaterea
disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de
catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau
contractul colectiv de munca aplicabil, fisa postului, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici,
s.a.

Sanctiunile disciplinare constituie mijloace de constrangere prevazute de legislatia in vigoare si au ca


scop apararea ordinii disciplinare, dezvoltarea spiritului de raspundere pentru indeplinirea indatoririlor de
serviciu si respectarea normelor de comportament la locul de munca.

Abaterile disciplinare

Constituie abateri disciplinare grave savarsirea unei fapte cu vinovatie de salariatul care:

a) a utilizat documente false la angajare;


b) a sustras sau a favorizat sustragerea de obiecte apartinand Societatii sau celorlalti salariati;
c) a instrainat produse sustrase din Societate;
d) a refuzat nejustificat dispozitiile superiorilor sai sau i-a instigat pe altii in acest sens;
e) a pus in pericol prin acte deliberate sau prin imprudente majore securitatea Societatii, a colaboratorilor
sai sau chiar pe a sa sau a provocat avarii;
f) s-a facut vinovat de acte de violenta sau insulte la adresa colegilor sau a conducatorilor;
g) a provocat pagube Societatii;
h) a dezvaluit informatii confidentiale privind Societatea, iar prin fapta sa a adus sau va aduce prejudicii
acesteia;
i) a consumat bauturi alcoolice in timpul serviciului sau in afara orelor de program, dar in incinta
Societatii;
j) a absentat nemotivat timp de doua zile lucratoare de la serviciu;
k) a lasat nesupravegheate utilajele / produsele aflate in grija sa;
l) a falsificat un act generator de drepturi;
m) a desfasurat alte activitati decat cele stabilite prin fisa postului in timpul orelor de program;
n) a refuzat nejustificat sa indeplineasca sarcinile si atributiile de serviciu;
o) a neglijat repetat indeplinirea sarcinilor si atributiilor de serviciu;
p) orice alte tipuri de fapte care tulbura in mod important activitatea Societatii, facand imposibila
constinuarea relatiilor de munca.