Dobrynin RD-7

Save
The Dobrynin RD-7 or "VD-7" is a Soviet axial-flowturbojet engine.
Applications
 Tupolev Tu-22
 Myasishchev M-50
 Myasishchev VM-T
 Caspian Sea Monster

Specifications (VD-7M)
General characteristics
 Type: Turbojet
 Length: 7300 mm
 Diameter: 1410 mm
 Dry weight: 3750 kg

Components
 Compressor: Axial flow, 9-stage LP, 7-stage HP
 Turbine: 2-stage

Performance
 Maximum thrust: Dry: 10500 kgf, 16000 kgf with afterburner
 Overall pressure ratio: 11
 Turbine inlet temperature: 630°C
 Power-to-weight ratio: 4.27

See also

Pentru motoarele turbojet de mari dimensiuni dezvoltate în CCCP

la începutul anilor 40/50, vom include motoarele AL-5 / -7 (la care se
va face referire), AM-3 și WD-7 .
 S Ilnîk WD-7 este de fapt o întreagă familie de
motoare derulante piese de către Vladimir Dobrynin sub denumirea
generală WD-7 din 1955. Motoarele au avut un efort de la 95.60 kN
(9.448,50 kG) la 127.48 kN (13.000 kG). Versiunea cu post-ardere a
avut un șir maxim de 174,55 kN (17,500 kG) și a fost folosită pentru a
propulsa aeronavele Tupolev Tu-144 purtând denumirea Kuznetsov
NK-144 . Motorul WD-7 a fost alimentat de avioane și
derivați Miasiszczew M-4 și bombardiere Tu-22 . Motoarele au fost
construite la fabrica nr. 26 din Ufa. Printre soiuri se numără: WD-7B-
O versiune cu o mai mare fiabilitate, WD-7P - motor cu un compresor
mai mare de a furniza volume mari de aer la mai mare de zbor
plafoane RD-7M - motorul este modificat de AP Kolesowa echipat cu
un dispozitiv de postardere pentru bombardier supersonic Tu-22 , RD-
7M-2 - îmbunãtãþire dupã arzãtor ºi duzã de evacuare.

Versiunea standard a motorului WD-7 a avut o valoare nominală de

doar peste 11.000 kG. Comparativ cu motorul AM-3 (RD-3) a fost
capabil să reducă consumul de combustibil pentru zborul 0,73-0,80 kg /
kg · h, care a fost comparabilă cu valoarea motorului West.

Motorul WD-7 a avut inițial un dezavantaj foarte periculos -

primele trepte ale compresorului în timpul efortului maxim al
compresorului au fost vibratoare. Pentru a depăși acest lucru, puterea
de pornire a fost redusă cu aproximativ 2 000 kG prin reducerea
cantității de combustibil alimentat. Acesta a fost motivul pentru care
motoarele RD-3M mai vechi au rămas pe anumite aeronave. Pentru a
distinge bombardiere Miasiszczewa 3M determinat 3mH ( «Н» -
новый двигатель, noul motor) și 3MC ( «С» - старый двигатель,
motor vechi).
 Motorul WD-7 este unul dintre cele mai fumatoare motoare. Mai
ales în timpul începutului. În plus, au avut o perioadă foarte scurtă între
renovări, care a fost de numai 200 de ore. Peste 6,5 ori mai scurtă decât
motoarele RD-3M-500. Acesta a fost și motivul pentru care motoarele
RD-3M mai vechi erau încă folosite.
 Motorul RD-7M are 101,01 kN (10,300 kG) fără ardere și 153,87
kN (15 690 kG) cu post-combustie. Motorul RD-7M-2 are o presiune
de ardere cu 158.67 kN (16 180 kG) după ardere. Motorul WD-7 are o
lungime de 4, 65 m fără un arzător postcombustiv. Diametru 1,33 m.
Compresor axial în 9 trepte. Comprimă aerul într-un raport de 14,2:
1. Prima etapă a compresorului este supersonică. Camera de combustie
compusă din camere de combustie cu 14 canale. Temperatura înainte de
turbină, în funcție de versiunea 820-880 grade C. Debit de aer în
funcție de versiunea 175-187 kg / s. Consumul de carburant 0,73-0,80
kg / kg · h.

Władymir Dobrynin (Владимир Алексеевич Добрынин 1895 -

1978). Sa născut la Moscova. În 1915 a absolvit cu onoare liceul și a
fluent în limbile franceză, germană și engleză. A absolvit examenul de
la Universitatea din Moscova pentru facultatea de fizică. Dar în
noiembrie 1915 sa dus la armată. Primul an a luptat pe prima
linie. Apoi sa dus la aviație. În 1918, la sfârșitul războiului a fost pilot
și observator. În septembrie 1918, el a mers din nou la universitate. De
data aceasta a decis să studieze la Școala Tehnică superioară de
Mecanică și Matematică. Cu toate acestea, el nu va putea să-și
finalizeze primul an de studii. Deja în aprilie 1919 pe spate
capturii Nalla armată, de data aceasta armatei bolșevice. Ca soldat și
membru al partidului în 1924, se întoarce la studii la Liceul Tehnic de
la Moscova, care se încheie în 1926.

Vladimir Dobrynin somn wit planurile de a construi un motor puternic

de aeronave. Programat wit echipa lui Alexander Mikulin. În munca sa
era foarte persistent și foarte curios. Nimic nu
lasă spirit șansă. A lucrat la motorul M-34. Apoi, într-o nouă fabrică
din Rybińsko, a luat parte la programe ulterioare. A fost wit profesor
asistent la Institutul de Aviație din Moscova. Al wa cu motorul M-
250 , cu o capacitate de 2 000 CP. Prototipul acestui motor a fost creat
într-o nouă fabrică din Voronej. Din 1946 a lucrat la o copie a
motorului YankeeWright R-3350 Duplex-Cyclone, obținut ilegal de
către sovieticii cu avioane B-29 în Orientul Îndepărtat. Acesta a fost
modul în care a fost construit motorul extrem de urgent WD-4, care a
propulsat bombardierele Tu-4 (copii ale B-29) și Tu-85.

La începutul de 50 de ani în ładymir Dobrynin a preluat o mare axială

curge compresoare, și , prin urmare , un motor mare WD-7. Ultima sa
contribuție a fost aceea de a lucra la programul de motor RD-36 pentru
avioane verticale sau decolare scurtă.