NOU-NĂSCUTUL PREMATUR

Definiie
Prematurul este nou-nascutul cu varsta gestationala 37-28 saptamani, cu greutate
la nastere mai mica sau egala cu 2500 g si inaltimea mai mica sau egala cu 47 cm.
Prematuritatea este considerata cauza cea mai importanta de mortinatalitate (50%)
si mortalitate perinatala si neonatala (40%), precum si important factor de morbiditate si
mortalitate infantila (40%).
Frecventa prematuritatii este in majoritatea tarilor de 8-10% din totalul nou-
nascutilor.

Gradele de prematuritate
In functie de greutatea de la nastere, prematurii se clasifica in urmatoarele grade:
• grd. I -» Gn = 2500-2001 g;
• grd. II —> Gn = 2000 - 1501 g;
• grd. Ill —► Gn = 1500 - 1001 g;
• grd. IV—> Gn < 1000 g.
In functie de starea clinica la nastere, prematurii se clasifica in:
• sanatosi;
• Patologici.
In functie de evolutia sarcinii, prematurii pot fi:
• din sarcina fiziologica;
• din sarcina patologica.

Etiologie
Cauzele favorizante recunoscute ca generatoare de nasteri premature se pot impartii
in:
1. cauze obstetricale: sarcini survenite la un interval prea scurt, multiparitatea,
gemelaritatea, hipoplazia uterina, uter bicorn, uterul septat, endometrita cronica,
fibromatoza uterina, dehiscenta colului uterin, placenta praevia, dezlipiri precoce ale
placentei, hemoragii retroplacentare, hemoragii in al doilea trimestru de sarcina,
eclampsia, preeclampsia, fisurari precoce ale membranelor amniotice.

1
 2. medicale: boli acute ale mamei (hipertiroidismul, hipotiroidismul, malaria, hepatita,
gripa, boli eruptive, toxoplasmoza, listerioza), boli cronice ale mamei (astmul bronsic, tuberculoza,
luesul, diabetul matern)
3. sociale: eforturile si munca excesiva, trepidatiile la locurile de munca, traumatismele
fizice, situatii conflictuale, emotiile puternice, traumele psihice, igiena precara, nelegimitatea.
4. necunoscute
Cauzele determinants ale prematuritatii sunt tot acelea care provoaca in mod obisnuit travaliu.
Se considera ca prematuritatea este legata de inabilitatea uterului de a retine fatul, ceea ce
determina dezlipirea precoce a placentei si aparitiei unor contractii uterine eficiente inainte de
termen.

Particularitati anatomice
Prematurul prezinta caractere clinice specifice, care pot fi suficiente pentru diagnostic, in
situatiile cand nu se cunoaste durata gestatiei.
Greutatea - vezi definitia si gradele de prematuritate.
Talia - vezi definitia.
Capul are un aspect megacefal, deoarece este proportional mai mare fata de restul corpului,
reprezenta 1/3 din talie, suturile sunt dehiscente si fontanelele larg deschise dand un aspect de
pseudohidrocefalie.
La nastere prematurul prezinta urmatoarele fontanele:
• anterioara (bregmatica): aceleasi caracteristici ca la n.n. la termen;
• posterioara (lambdoida): aceleasi caracteristici ca la n.n. la termen;
• antero-laterale (pterion): sunt fontanele perechi, situate intre oasele frontal, parietal si
temporal de aceeasi parte;
• postero-laterale (asterion): sunt fontanele perechi, situate intre oasele parietal, temporal
si ocipital de aceeasi parte.
Fata prematurului este mica triunghiulara, fara depozite de grasime (lipseste bula lui Bichat),
tegumente cutate la nivelul fruntii (aspect de „facies de batran), gura mare si gatul subtire.
Pavilioanele urechilor sunt jos inserate, lipite de cap si cu slaba dezvoltare a cartilajelor.
Toracele este mic si ingust, se deprima cu usurinta in timpul miscarilor respiratorii datorita slabei osificari
si mineralizari a oaselor

Abdomenul este voluminos, evazat, din cauza hipotoniei muschilor abdominaii si a

dimensiunilor mari ale ficatului si celorlalte organe abdominale. Diastaza muschilor dreptilor
abdominale, herniile ombilicale si inghinale sunt frecvente.
Ombilicul este mai jos situat, implantat (mai aproape de simfiza).
Cordonul ombilical: aceleasi caracteristici ca la n.n. la termen; 2
 Membrele sunt scurte si subtiri datorita dezvoltarii deficitare a musculaturii si tesutului celular
subcutanat.
Tegumentele sunt subtiri, de culoare rosie la nastere ele devin palide dupa o saptamana,
uscate, cu o descuamatie fina. In absenta tesutului celular subcutanat, suprafata pielii este mare in
raport cu volumul corpului si atarna in pliuri.
Dintre fenomenele fiziologice intalnite la nou-nascutul prematur se citeaza:
• icterul fiziolgic_ apare la 90% din prematuri si are aceleasi caracteristici ca la n.n la
termen;
• scaderea fiziologica in greutate: mai accentuata la nou nascutii prematur;
• descuamatia fiziologica: aceleasi caracteristici ca la n.n la termen;
• eritem toxic-alergic: aceleasi caracteristici ca la n.n la termen.
Lanugo este abundent pe fata, membre si partea posterioara a truchiului, iar vernix caseosa
este in cantitate redusa sau lipseste.
Unghiile sunt mai moi, scurte si lipsite de striatii longitudinale; ele nu acopera marginea
falangei distale..
ParuI este subtire si rar.
Glandele mamare apar ca simple pete pigmentate, fara prezenta nodulului mamar.
Sistemul muscular este redus si hipoton.
Organele genitale externe sunt slab dezvoltate. Baietii prezinta o incompleta coborare a
testiculelor, iar scrotul este mic, fara pliuri si nepigmentat. Fetitele au vulva larg deschisa si labiile
mari nu acopera labiile mici si clitorisul.

Particularitati functionale
Prematurii prezinta numeroase dificiente morfofunctionale care cresc cu gradul de
prematuritate si dicteaza viabilitatea lor.
Particularitatile functionale ale prematurilor tin de insuficienta dezvoltare a tuturor organelor si sistemelor
si indeosebi a sistemului nervos. Marile deficiente privesc mai ales functiile vitale ale acestor copii.

Particularitatile aparatului respirator

Deficiente morfofunctionale respiratorii sunt in raport cu durata gestatiei.
Toracele mic, pozitia inalta a diafragmei, pozitia perpendiculara a coastelor, deficienta
tesutului elastic pulmonar, impiedica expansiunea normala a plamanului si contribuie la mentinerea
unor zone intinse de atelectazie.
Clinic respiratia este neregulata, superficiala si accelerata (50-60 resp/min), uneori de tip
Cheyne-Stokes, Kussmaul sau Biot. Se observa uneori dispnee, apnee, miscari paradoxale,
retragerea regiunii xifoidiene in inspir, care nu sunt decat expresia clinica a detresei respiratorii a
prematurului.
Particularitatile aparatului cardiovascular 3
 Bataile cardiace, intre 140-160/min, sunt slabe, variabile ca ritm si frecventa. Datorita
imaturitatii centrilor cardioinhibitori se pastreaza mai multtimp ritmul fetal.
Vasele sanguine, mai ales cele intracraniene, au o fragilitate crescuta, ceea ce explica
frecventa hemoragiilor meningo-cerebrale la acesti copii.
Tensiunea arteriala este mica (60-70 mmHg) si antreneaza irigatia redusa in periferie.
Persistenta canalului arterial, care in viata intrauterina leaga artera pulmonara de emergenta
aortei, este specifica prematurului.
Particularitatile hematologice
La prematur sangele pastreaza mai mult timp cracterele fetale : numar mare de elemente
tinere din seria rosie si alba, hemoglobina fetala (HbF).
Particularitatile aparatului digestiv
Musculatura intregului tract digestiv este slab dezvoltata determinand tulburari in actul
suptului, deglutitiei si in peristaltismul tractului gastrointestinal.
Capacitatea gastrica este in general redusa, 3-5 ml, in momentul nasterii.
Peristaltismul este prezent dar musculatura hipotona determina miscari peristaltice lente care
favorizeaza meteorismul.
Glandele gastrice si intestinale sunt putin dezvoltate la nastere.
Functia clorhidropeptica si lipazica a stomacului este mai redusa, in schimb labfermentul este
prezent in cantitate suficienta.
Ficatul prematurului este in general deficitar. Functia de glucurono-conjugare este deosebit de redusa
(icterul fiziologic fiind mai frecvent la prematuri, mai intens si mai prelungit) si multe tulburari ca
hipoglicemia, hipoprotrombinemia, hipoproteinemia fiind puse pe seama deficientei hepatice

Particularitatile aparatului urinar

Functia de excretie la prematuri este deficitara, deficienta care vizeaza filtrarea glomerulara,
functia tubulara, capacitatea de concentrare. Cantitatea de urina eliminata este mica, mictiunile sunt
rare si in primele zile este aproape constanta albuminuria.
Se considera ca prematurul retine sodiul si apa si are tendinta la edeme.
Functia rinichiului in reglarea echilibrului acido-bazic este redusa, lucru care favorizeaza
aparitia frecventa a acidozei si azotemiei.
Particularitatile sistemului nervos
Datorita insuficientei dezvoltari anatomice si functionale a cortexului, rolul sau reglator este
aproape inexistent. Fenomenele vitale se afla sub influenta subcorticala.
La nastere sunt prezente: reflexul de respiratie, inghitire, sugere, defecatie, mictiune, dar
prematurii mici pot prezenta destul de des tulburari ale acestor refexe.
Sunt prezente de asemenea reflexul Babinski, reflexul de imbratisare Moro si reflexul tonic al
cefei.
4
 Particularitatile termoreglarii
Temperatura corporala a prematurului scade dupa nastere cu 2-3° C.
Prematurul prezinta termolabilitate (in raport cu gradul prematuritatii) si tendinta la hipotermie.
Pierderea de caldura incepe la nastere, prin evaporarea lichidului amniotic de pe tegumente
si prin permeabilitatea cutanata mare, se continua prin radiatie in incubator, prin conductie fata de
lenjeria mai rece si prin convectie ca urmare a miscarii aerului din incubator la administrare de
oxigen.
Limitarea pierderilor si a nevoilor energetice necesita asigurarea unui mediu ambiant de
neutralitate termica care permite un consum minim de oxigen si asigura o termogeneza minima.
Particularitatile apararii antiinfectioase
Prematurul are o mica rezistenta la infectii; infectiile evolueaza latent, fara febra, cu alterarea
starii generate si au frecvent caracter septicemic.
Alimentatia prematurilor cu lapte de mama proaspat, amelioreaza capacitatea imunologica.
Laptele uman contine numerosi factori antiinfectiosi ca lactoferina, lizozim, factori antistafilacocici,
imunoglobuline si fagocite. Alimentatia cu lapte de mama dezvolta sistemul imun al mucoaselor
prematurilor cu greutate foarte mica.

Evolutie
Evolutia prematurului este in corelatie cu durata si greutatea la nastere.
Cu cat gestatia este mai scurta si greutatea la nastere mai mica, cu atat deficientele functionale
si sechelele neuropsihice sunt mai mari.
Scaderea initiala in greutate este mica, dar proportional mare fata de greutatea cu care acesti
copii se nasc; revenirea la normal se face mai lent. Ulterior cresterea in greutate se realizeaza intr-
un ritm rapid. Prematurii sanatosi si bine ingrijiti la 2-3 luni prematurul isi dubleaza greutatea de la
nastere, la 5-6 luni o tripleaza iar catre varsta de un an se apropie de greutatea unui copii nascut la
termen, avand de 6-7 ori greutatea de la nastere.
Talia evolueaza favorabil in cursul primului an de viata, atingand la 8-9 luni dimensiunile celei
a copiilor nascuti la termen. Prematurii de grad avansat raman insa cu un important deficit staturo-
ponderal care uneori nu mai este recuperat.
Icterul fiziologic este intens si prelungit, cu rise de encefalopatie hiperbilirubinica.
Criza genitala lipseste la marii prematuri sau apare tardiv.
Dezvoltarea neuro-psihica, inregistreaza tulburari neurologice, deficiente senzoriale, tulburari
de comportament.
Prematurul prezinta in evolutie freevent diminuarea atentiei, coeficient de inteligenta mic si
dificultati scolare. Dintre tulburarile de comportament se descriu hiperemotivitatea si impulsivitatea.
Prematurul da procentul cel mai mare de mortalitate neonatala. Varsta gestationala este un
5
factor determinant al mortalitatii. S-a constatat ca nou-nascutii de greutatea sub 2250 g prezinta o
mortalitate de 4 ori mai mare mai ales daca gestatia este sub 36 saptamani. Mortalitatea
prematurului in primele 24 de ore se datoreste nsuficientei respiratorii din perioada neonatala, bolii
cu membrane hialine, hemoragiilor ntracraniene si bolii hemoragice.

INGRIJIREA NOU NASCUTULUI PREMATUR

Trecerea la viata extrauterina, in moment cand fatul nu si-a incheiat dezvoltarea
"ortofunctionala, ridica probleme de ingrijire. Masurile de ingrijire trebuie sa asigure ccnditiile de care
prematurul a fost privat in gestatia scurta si sa ofere optimul de
cezve tare.
Ingrijire in sal a de nastere
Gravidele cu rise de nastere prematura vor fi spitalizate in maternitati bine utilate, ca-e sa
asigure asistenta la nastere competenta.
Asistenta nasterilor premature intra in sarcina obstetricianului si a medicului
'•-eo'-atolog.

trebuie sa indeplineasca conditiile unei sali aseptice si temperatura sa fie de 24 -

26 °C.
Pentru a evita anoxia in perioada de travaliu se va evita administrarea de ocitocice sau
anestezice la parturienta, dar se vor administra solutii glucozate, oxigen, vitamine.
Prematurul este primit in campuri sau cearceafuri calde, sterile si imediat I se face
dezobstruarea cailor respiratorii. Sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical se fac dupa
incetarea pulsatiilor pentru ca prematurul sa beneficieze de o cantitate
suplimentara de 50-70 ml sange placentar.
In continuare, se face examinarea rapida, cantarirea, masurarea lungimn, perimetrelor si
profilaxia oftalmiei gonococice, dupa care este transportat in sectia
(saloanele) de prematuri.
Ingrijire in sectiile de prematuri
Transportul spre sectiile de prematuri se efectueaza cu incubatorul sau ambulante
prevazute cu incubator, oxigen si insotite de personal cu inalta calificare, apt pent™ a-l resuscita
(daca nasterea a avut loc la domiciliu sau intr-o maternitate cu dotari ce nu pot asigura ingrijirea
prematurului).
Principalele objective ale ingrijirii prematurilor sunt combaterea deficientelor
functionale in vederea evitarii sechelelor.
1. Combaterea (prevenirea) deficientelor respiratorii
Deficienta functiei de ventilare se combate prin:
- dezobstruarea cailor respiratorii la nastere; 6
 - aspirarea secretiilor din CRS;
- asezarea prematurilor in decubit lateral, cu partea superioara a corpului mai
ridicata (pozitia va fi schimbata la 3-4 ore);
- ventilare cu administrare de oxigen, discontinuu, timp de 5 - 10 sec. inainte si
dupa alimentatie, sau alte manipulari, cu o presiune ce nu trebuie sa depaseasca 30 cm apa in

insuflarea cu masca ermetica;

- aerisirea salonului;
- evitarea manevrelor bruste.
2. Combaterea (prevenirea) deficientelor de termoreglare
Combaterea deficientelor de termoreglare incepe la nastere prin asigurarea unei temperaturi
optime in sala de nastere. Prematurul este primit in scutece incalzite, cu o sursa de caldura in
apropiere pentru a limita pierderile de caldura prin conductie. Se usuca rapid tegumentele prin
tamponare cu scutece absorbante pentru a reduce pierderile de caldura prin evaporare.

Confortul termic este oferit de incubator si de temperatura din saloane.

In incubatoare se tin prematurii cu greutatea sub 1800 g, prematurii bolnavi si cei cu
hipotermie. Reglarea temperaturii incubatorului se face in raport cu greutatea prematurului.
Incubatorul asigura o temperatura de 36-37°C, umiditate de 60-65% si oxigen 30%.
Aprecierea confortului termic se face prin masurarea temperaturii cent.rale (rectale) si cutante
(la nivelul plantelor sau pe abdomen). Se considera adaptare termica a prematurului, cand diferenta
intre temperature rectala si cutanata plantara nu depaseste 0,3°C.
Combaterea (prevenirea) acidozei
Acidoza se combate prin administrare de 02, solutie de glucoza 5-10% si bicarbonat de sodiu
la mama in travaliu si apoi la prematuri in primele zile de viata, in raport cu valorile pH-ului.
Corectarea acidozei se face cand pH - ul este sub 7,20.
Combaterea fragilitatii vasculare si a deficientelor de coagulare
Combaterea fragilitatii vasculare se face prin manevrari blande, strict necesare si prin
administrare de capilarotrofice, vitamina C si PP.

Corectarea deficientelor de coagulare se face prin introducerea cat mai precoce a alimentatiei
orale si administrarea de vitamina K1 (Fitomenadiona) % mg i.m.
Protectia autiinfectioasa
Prevenirea infectiilor se realizeaza prin existenta de sectii (saloane) de prematuri separate, cu
personal propriu, circuit propriu, in care accesul persoanelor straine este interzis. Persoanele care
lucreaza in aceste sectii sunt verificate periodic (clinic si bacteriologic); personalul va schimba
echipamentul de protectie cand intra in sectia de prematuri, isi vor spala si dezinfecta mainile dupa
fiecare examinare sau manipulare a prematurilor.
Instrumentarul, lenjeria si sondele utilizate la prematuri se vor steriliza inaintea fiecarei utilizari.
7
 Aerul din saloane va fi sterilizat cu raze ultraviolete.
Vaccinarea BCG se face la atingerea greutatii de 2500g.
Alimentatia prematurului
Nevoile nutritive mari contrasteaza cu aportul alimentar limitat initial si deficientele de digestie,
absorbtie si metabolizare a unor principii nutritive.
Alimentul ideal pentru nou-nascut si sugar este laptele de femeie (laptele de mama); multiplele
sale avantaje vizand copilul, mama, familia, societatea si mediul. Resposabilitatea generalizarii
alimentatiei la san revine intregii societati (medici, cadre medii, personal auxiliar) la toate nivelurile
(asistenta medicala primara, secundara, spitale si maternitati).
Conceptul fumdamental situat la baza promovarii alimentatiei naturale, este asigurarea
alimentului cu compozitie ideala pentru nevoile sugarului (calorice, de crestere si dezvoltare sub
toate aspectele, inclusiv cele legate de particularitatile si personalitatea fiecarui sugar).
Prematurii sanatosi care au reflex de supt si deglutitie vor fi pusi sa suga la san. Administrarea
se face in 10 mese pe zi a cate 5 ml/masa, cresterea cantitati se face cu 5ml/masa zilnic, in zile
urmatoare, pentru cei cu Gn >2000 g si 5ml/masa la doua zile pentru cei cu Gn <2000 g. Se ajunge
astfel ca in a -X - a zi de la nastere sa primeasca in medie 200ml lapte/kg corp, care ii acopera
perfect nevoile nutritive si calorice la aceasta varsta.
Prematurii de grad avansat, care nu prezinta forta de sugere necesara, vor primi laptele cu
biberonul sau lingurita; prematurii fara reflex de supt si deglutitie ca si cei cu crize de cianoza vor
primi laptele cu pipeta sau prin gavaj.
Suplimentarea alimentatiei naturale se va face exclusiv cu:
• vitamina D in doza de 400-1500 u.i /zi, per os. .Se va incepe din a 7-8 a zi de
viata si se va face zilnic;
• fier, toti sugarii vor primi suplimente orale de fier de la varsta de 5-6 luni
(prematurii de la VA -3 luni). Dozele zilnice vor fi de 2-2,5 mg/ kg corp/zi la prematur (se
recomanda ca doza zilnica totala sa nu depaseasca 20 - 25 mg). Suplimentarea cu fier a
alimentatiei va continua pe toata durata primului an de viata la prematur.

NOU NASCUTUL DISMATUR

Termeni similari
- n.n. intarziat in cresterea intrauterina;
- n.n. malnutrit intrauterin;
- n.n. mic pentru varsta gestationala (small for gestational age).
Definitie
8
 Dismaturul este nou nascutul la la termen sau inainte de termen a carui greutate la nastere
este mai mica decat greutatea corespunzatoare varstei gestationale.
Dismaturul reprezinta intre 25-30% din nou nascutii cu greutate mica la nastere si este
consecinta ritmului incetinit de crestere intrauterina. In general dismaturitatea este rezultatul scaderii
aportului nutritiv catre fat prin vasele uterine, placenta si cordonul ombilical.
Cauzele dismaturitatii
1. Materne
- sindromul vasculo-renal (albuminurie>de 0,5 g/l, HTA, cresterea in greutate a gravidei
mai mult de 10 kg in 5-6 luni);
- talia mica a mamei<1,5 m;
- greutatea mamei < 40 kg;
- varsta mamei < 20 ani;
- subnutritia gravidei mai ales in ultimul trimestru de sarcina;
- intoxicatiile gravidei - tabagismul si alcoolismul;
- infectiile gravidei: urinare, genitale, respiratorii, virale (rujeola, rubeola, gripa, hepatita,
ricketsiozele, listerioza, infectiile cu virusul citomegalic);
- afectiuni materne inainte de sarcina: epilepsia, hepatita, cardiopatiile;
- afectiuni obstetricale: uterine (malformatii, fibroame, avorturi repetate), placentare
(infarcte, hemoragii, senescenta, insuficienta placentara).
2. Fetale: - anomalii cromozomiale;
- infectie intrauterina;
- gemeni monozigoti cu transfuzie feto-fetala;
- artera ombilicala unica;
- anomalii de insertie a cordonului pe placenta.
3. Cauze necunoscute - 50%,
Apectul final este in functie de timpul cand actioneaza agentul etiologic:
a. actiunea precoce, in perioada de hiperplazie, determina scaderea proportionala a
numarului total de celule si n.n. are aspect de dismatur cu distrofie cronica armonica;
b. actiunea tardiva, in perioda de hipertrofie celulara, determina scaderea volumului celulelor
cu afectare diferita a organelor si n.n. are aspect de dismatur cu distrofie acuta disarmonica.

Aspect clinic
- nou nascut slab, lung si vioi;
- dismaturul disarmonic are capul mare in contrast cu restul corpului;
- fata este mica, triunghiulara, pavilioanele urechilor normal implantate au consistenta
cartilaginoasa;
9
 - talia este mica, in caz de sarcina multipla;
- cordonul ombilical este subtire, galben-maroniu, datorita impregnarii cu meconiu;
- tegumentele sunt subtiri, uscate, fisurate si se descuameaza in lambouri.
- vernix caseosa este redusa; -
- coaste evidente;
- abdomen excavat
- suturi osoase largi, deschise.

Prognostic
Prognosticul este dictat de prezenta malformatiilor congenitale si severitatea lor.
Morbiditatea este mare si reprezentata prin malformatii congenitale, boli cromozomiale si ale
echilibrului electrolitic.
Morbiditatea este agravata si de deficitul corticosteroizilor in perioada neonatala.
Prognosticul dismaturului este in general mai bun decat al prematurului deoarece este mai
maturat somatic si functional.

Ingrijirile dismaturului
1. In sala de nastere:
- combaterea hipotermiei si hipoxiei la fel ca la prematuri;
- temperatura de 26° C in sala de nastere;
- dezobstruarea cailor aeriene superioare - aspirarea mucozitatilor, lichidului
amniotic, meconiului;
- sectionrea cordonului ombilical imediat;
- examinarea clinica atenta pentru evidentierea malformatiilor congenitale. 2. In sectia
de nou nascuti
Vizeaza corectarea hipotermiei, acidozei, hipoglicemiei, edemului cerebral si a
eventualei infectii cronice intrauterine:
- hipotermia - se plaseaza in conditie de neutralitate termica;
- acidoza -»un pH < 7,25 la 2 ore dupa nastere se corecteaza cu solutie semimolara de
bicarbonat de Na ;
- hipoglicemia —» administrarea imediat dupa nastere, a solutiei de glucoza 10% cate
60 ml/kg in perfuzie. Daca in 24 ore nu s-a corectat glicemia dupa administrarea de glucoza, se
indica administrarea de glucagon 0,5-2 mg/zi;
- in edem cerebral —> se administreaza manitol si eventual sedare cu
diazepam;
- alimentatia —> se folosesc aceleasi principii ca la prematur, dar are o mai buna
10
toleranta digestiva. Reflexul de supt si de deglutitie este prezent.

NOU NASCUTUL POSTMATUR

Definitie
O.M.S. defineste ca postmatur, nou nascutul cu VG mai mare de 294 zile sau 42 saptamani.
Etiologia este neelucidata.
Sarcina supramaturata se intalneste la femeile cu tulburari de reproducere, la primipare si in
toxemia gravidica.
Patoqenia este determinata de leziuni degenerative placentare care reduc aportul la fat si il
expun la hipoxie cerebrala.
Postmaturul are o evolutie intrauterina normala pana la 42 saptamani.
Aspect clinic
- postmaturul are aspectul unui copil de 2-3 saptamani, slab, cu fata ridata si ochii larg
deschisi;
- pielea este alba, pergamentoasa, uscata, fisurata, cutata cu aspect de «maini de
spalatoreasa», si adesea impregnata cu meconiu;
- lanugo este absent iar vernix caseosa este redusa;
- parul este lung si abundent;
- unghiile sunt lungi si impregnate cu meconiu;
- cordonul ombilical este impregnat cu meconiu;
- semnele neurologice de anoxie fetala sunt frecvente.
Clasificarea postmaturitatii (dupa Clifford) :
Stadiul I:
- tegmenete incretite, descumate, fisurate;
- scaderea tesutului subcutanat;
- tegumentele "largi" cu falduri;
- copil alert cu privire vie.
Stadiul II
- la semnele din stadiul I urmatoarele semne:
- tegumentele sunt impregnate cu meconiu;
- uneori asfixie la nastere.
Stadiul III
- la semnele existente la stadiile I si II se aduga:
- bontul ombilical si unghiile impregnate cu meconiu;
11
- deces fetal sau neonatal.
.
Prognosticul postmaturului este rezervat. Morbiditatea este mare in perioada neonatala ca
urmare a aspirarii de lichid amniotic, meconiu sau suferintei grave a sistemului nervos
central. Ingrijirea se adreseaza combaterii bronhopneumoniei prin aspirarea meconiului si
lichidului amniotic de la nivelul cailor respiratorii, hipoxiei si acidozei, imediat dupa nastere.

12