CURS NR.

1
NOU - NASCUTUL LA TERMEN

Perioada neo-natala
Perioada de nou nascut cuprinde primele 28 zile de viata si reprezinta perioada de
adaptare la viata extrauterina. Trecerea de la viata intrauterina la cea extrauterina
presupune numeroase modificari biochimice si fiziologice.
In viata intrauterina nou-nascutul este dependent de placenta pentru toate functiile
vitale.
Adaptarea nou-nascutului la viata extrauterina presupune modificari profunde ca :
1. incetarea unor activitati fiziologice : circulatia fetala, respiratia placentara ;
2. disparitia unor elemente morfologice : cordonul ombilical ;
3. intrarea in functiune a unor aparate si sisteme : respirator, digestiv, renal,
termoreglator;
4. aparitia “crizelor nou-nascutului”: icterul fiziologic, scaderea fiziologica in
greutate, criza hormonala, descuamatia fiziologica.
Perioada neonatala se imparte in :
• perioada neonatala precoce, dureaza primele 7 zile ;
• perioada neonatala tardiva dureaza intre a 8-a si a 28-a zi de viata.

Clasificarea nou-nascutilor
In functie de varsta gestationala si de gradul dezvoltare a nou-nascutului acesta se
incadreaza in una din urmatoarele categorii:
• N.n. la termen : este nascutul dupa 38 - 40 de sapt. de gestatie (260- 293
zile);
• N.n prematur: este nascutul dupa 37 - 28 de sapt de gestatie, cu greutate
la nastere egala sau mai mica de 2500 g si talie egala sau mai mica de 47 cm. El poate fi
prematur de gradul I (greutate 2500 -2000g), prematur gradul II (greutate 2000 —1500g),
prematur gradul III (greutate 1500-1 OOOg) si prematur gradul IV (greutate sub 1000 g);
• N.n dismatur: este nascutul la termen sau inainte de termen care are la
nastere o greutate mai mica decat greutatea corespunzatoare varstei gestationale;
• N.n postmatur este nascutul dupa o perioada de gestatie mai mare de 42
saptamani.

1
 Particularitati morfo-functionale ale n.n. la termen
Trasaturile generale fizice ale nou-nascutului il diferentiaza net de sugar, de copil si de
adult prin proportiile diferitelor segmente ale corpului.
1. Greutatea
Din punct de vedere al greutatii la nastere, nou-nascutii la termen pot fi clasificati in:
• normoponderali - au la nastere greutatea intre 2800 - 3000 grame pentru
sexul feminin si 3000 - 3250 grame pentru sexul masculin;
• subponderali - au la nastere greutatea cuprinsa intre 2800 - 2500 grame;
• macrosomi - au la nastere greutatea egala sau mai mare de 4000 grame.

Evaluarea greutatii nou-nascutului se face utilizand cantarul pentru sugari. Nou-

nascutul este cantarit imediat dupa nastere in sala de nastere si apoi in sectia de nou -
nascuti; ulterior pe perioada de spitalizare, este cantarit zilnic, totdeauna in acelasi moment
al zilei si in aceeasi stare fiziologica (de preferat dimineata pe nemancate.
Ca fenomen fiziologic legat de greutate se intalneste in perioada de nou-nascut,
scaderea fiziologica in greutate.
Scaderea fiziologica in greutate, este un fenomen fiziologic care apare in primele 4 - 5
zile de la nastere, cand nou-nascutul scade intre 5 si 10% din greutatea de la nastere.
Scaderea cea mai accentuata are loc in prima zi, iar in ziua a doua si a treia scade mai
putin, apoi greutatea ramane stationara 1 - 2 zile si din ziua a cincea incepe sa cresca, astfel
incat copilul revine la greutatea initiala la 8 - 10 zile sau cel mult la 14 zile de la nastere. Un
interval mai mare indica o hipogalactie materna sau o afectiune a copilului. Cauzele scaderii
fiziologice in greutate sunt:
• cantitatea mica de colostru si lapte matern in primele zile dupa nastere;
• cheltuieli energetice mari prin cresterea termolizei;
• pierderea de apa prin respiratie si perspiratie insensibila;
• eliminarea de meconiu si urina in primele 24 ore de viata.
Scaderea fiziologica in greutate este mai accentuata la copiii mamelor primipare
deoarece la ele secretia lactata se instaleaza mai tarziu, la cei nascuti cu o greutate mai
mare sau dupa un travaliu prelungit; ea poate fi micsorata prin ligatura tardiva a cordonului
ombilical, printr-o buna hidratare in primele zile si prin combaterea hipotermiei.
2. Talia
Talia nou-nascutului este in momentul nasterii de 48 - 50 cm la fetite si 49 - 52 cm la
baieti. Proportiile corpului sunt diferite:
• capul relativ mare: reprezinta % din talie, spre deosebire de adult unde reprezinta
1/s din talie;
 • viscerocraniul mult mai mic decat neurocraniu : reprezinta Vs din talie la nou-
nascut, spre deosebire de 1/s> la adult;
• gatul scurt;
• abdomenul mare;
• membrele inferioare scurte (Vs din lungimea) si aproape egale cu cele
superioare.
Masurarea taliei se face imediat dupa nastere, in sala de nastere, utilizand
pediometru. Pediometrul este un aparat format dintr-o scandura lunga gradata cu o
extremitate fixa, de la care incepe numaratoarea centimetrilor, si un cursor.
Pentru masurare nou-nascutul este culcat in decubit dorsal avand sub el un scutec
individual steril, un ajutor ii tine capul cu vertexul lipit de extremitatea fixa si examinatorul
apasa cu mana stanga genunchii copilului pentru a obtine extensia membrelor inferioare si
cu dreapta aduce cursorul pana la plante, care trebuie sa faca un unghi de 90° cu planul
pediometrului. Se ridica apoi in sus membrele copilului si mentinandu-se cursorul imobil se
citeste talia.
3. Pielea
Epidermul este subtire si lipsit de pigment.
La nou-nascutul la termen pielea este acoperita in regiunea dorsala, pe piept, pe gat si
la nivelul pliurilor de flexiune, de o substanta grasa, de culoare galbuie, secretata de
glandele sebacee si celulele amniosului, numita vernix caseosa care are rol de protectie a
tegumentelor fatului fata de actiunea de maceratie a lichidului amniotic, de protectie la frig,
bactericid si antihemolitic. Dupa indepartarea vernixului pielea nou- nascutului prezinta o
culoare rosie intensa (eritemul nou - nascutului) si numai palmele si plantele sunt albastrui,
deoarece la acest nivel pielea nu are strat cornos.
Fenomenele fiziologice intalnite la nivelul pielii nou-nascutului sunt:
• icterul fiziolgic : coloratie galbena a tegumentelor si mucoaselor vizibile, apare
la 50% din nou-nascutii la termen si 90% din prematuri. Icterul debuteaza in a 2-3 zi de viata,
este mai intens in a 4-5 zi si dispare in 2 saptamani. Icterul este consecinta cresterii cantitatii
de bilirubina indirecta, a transportului deficitar al bilirubinei indirecte la ficat si deficitului hepatic
de conjugare. In medie cresterea bilirubinei este de 70 mg%o in ziua a cincea la nou-nascutul
la termen si 13#-140mg%o la prematur. Valori ale bilirubinei mai mari de 100 mg%o la nou-
nascutul la termen si 140 mg%o la prematur indica un icter patologic. Spre deosebire de
icterele patologice in acest caz ficatul si splina sunt in limite normale, urina normal colorata si
scaunul normal colorat;
• descuamatia fiziologica : apare la cateva zile de la nastere si poate dura
pana la 3 saptamani. Ea poate imbraca aspect furfuraceu sau lamelar si cand este mai
intensa se insoteste de microvezicule si fisuri tegumentare;
• eritemul toxic-alergic: apare in primele zile ca o reactie de sensibilizare a fatului
la alergenii placentari si poate imbraca aspect rujeoliform sau urticarian, insotit uneori de
mici vezicule, edeme palpebrale, catar conjunctival, rinoree, eozinofilie, adeno si
splenomegalie. El dureaza cateva ore sau zile si poate evolua in mai multe pusee. Atribuit
unor enterotoxine el este de fapt o reactie alergica datorata sensibilizarii fatului la alergenii
placentari (albumine, hormoni) care in momentul nasterii patrund in cantitate mai mare in
circulatia fatului datorita ruperilor de vase placentare si declanseaza o reactie antigen -
anticorp.
Pielea nou - nascutului are o permeabilitate mai mare si unele medicamente se pot
resorbi pe aceasta cale. Din cauza finetei, a dezvoltarii incomplete, a secretiilor mai reduse
si pH-ului mai putin acid, pielea are o rezistenta redusa fata de agentii nocivi si foarte usor
apar eriteme si piodermite. Reactivitatea cutanata este scazuta si de aceea diferitele teste
cutanate sunt negative.
4. Anexele pielii
Glandele sudoripare au o secretie redusa in primele luni, mai mult pe frunte, palme si
plante.
Glandele sebacee sunt bine dezvoltate si secretia lor apare ca niste formatiuni
punctiforme alb-galbui (denumite „milium fetal” sau „miliaria sebaceae”), la nivelul fetei, mai
ales pe nas si santurile nazo-geniene.
Unghiile se dezvolta din ectodermul ultimelor falange inca din luna a patra de viata
fetala, iar in luna a saptea perforeaza matricea, asa incat la nou-nascutul la termen unghiile
sunt formate si acopera ultima falanga.
Sistemul pilos este bine dezvoltat. Uneori se observa pe spate, pe umeri si pe frunte
niste peri fini (lanugo), care se deosebesc de parul adevarat prin faptul ca sunt lipsiti de
medulara si cad in 2 - 3 saptamani.
5. Tesutul celular subcutanat
Tesutul subcutanat este mai putin dezvoltat la nastere si este reprezentat doar de
bula lui Bichat, care formeaza obrazul. El contine o cantitate mai mare de/apa, mai putin
acid oleic si mai mult acid stearic si palmitic, grasimi cu punct de fuziune ridicat ceea ce n
/ / da o consistenta
mai mare.
6. Cordonul ombilical
Formatiune anatomica care face legatura intre fat si placenta in timpul vietii
intrauterine, cordonul ombilical are culoare alburie lucioasa, forma neregulata, cilindica. In
medie are o lungime de 50-60 cm, cu variatii intre 25 si 150 cm. Cordonul este torsionat, in
4
axul sau lung prezentand un numar de spire, variabil dupa caz. Torsiunea se datoreaza
rasucirii celor doua artere ombilicale in jurul venei, asigurand mai multa rezistenta (5-6 kg
fara sa se rupa) si garantand securitatea circulatiei in cordon. El este format din:
• vena ombilicala - este mai voluminoasa decat arterele, are calibru uniform,
frecvent coiabata, confine sange arterial, oxigenat, pe care il transporta de la mama la fat;
• doua artere ombilicale orientate in spirala in jurul venei. Arterele prezinta
dilatari, ingustari si valve. Ele contin sange bogat in C02 pe care il transpora de la fat la
mama;
• un tesut conjunctivo - mucos numit gelatina lui Wharton, cu rol protector pentru
vasele ombilicale,
• teaca amniotica - este teaca de invelis a cordonului.
Dupa nastere cordonul se sectioneaza si se ligatureaza si, nemaifiind vascularizat
sufera un proces de mumificare. La nivelul liniei amniocutanate se formeaza un sant de
eliminare si bontul ombilical cade intre a 5-a si a 10-a zi de la nastere rezultand plaga
ombilicala. Plaga ombilicala se epidermizeaza treptat de la periferie spre centru si este
complet cicatrizata la 3-4 saptamani de la nastere. Cicatricea rezultata se infunda din cauza
retractie vaselor ombilicale care se oblitereaza si se transforma in cordoane fibroase la
sfarsitul primei luni.
7. Sistemul musculo scheletic
Sistemul osos la nou-nascut are o elasticitate mai mare, fiind bogat in tesut conjunctiv
si mai sarac in saruri minerale.
Capul fatului are forma ovoidala si este format din craniu si masivul facial.
Bolta craniana este constituita din: 2 oase parietale, 2 oase temporale, osul frontalul si
osul occipitalul. Aceste oase sunt separate intre ele prin spatii, denumite suturi, care, in
anumite locuri, se largesc, formand fontanele. Suturile craniene sunt membranoase.
La nastere la nou-nascutul la termen sunt deschise doua fontanele:
• anterioara (bregmatica), situata intre osul frontal si oasele parietale, ea
are forma de romb cu diametrul anteroposterior de 3,5 - 4 cm si cel transvers de 2,5 - 3 cm.
Diametrele se inverseaza la 6 luni si fontanela se inchide complet la 15-18 luni;
• posterioara (lambdoida), prezenta la 25% dintre nou-nascutii la termen,
este situata intre osul occipital si oasele parietale, are forma de triunghi si se inchide la 3-4
luni.
Craniul poate prezenta la nastere deformatii si incalecari ale oaselor, bose
serosanguine, datorate trecerii prin canalul pelvigenital ; ele se reduc in cateva zile.
Perimetrul cranian la nou-nascut masoara intre 32,5 - 36,5 cm; se evalueaza cu ajutorul

5
panglicii metrice care se trece posterior la nivelul protuberantei occipitale externe, lateral pe
deasupra pavilioanelor si anterior la glabela (deasupra radacinii nasului).
8. Aparatul respirator
Toracele nou-nascutului este cilindric, cu coastele orizontale si nu prezinta aplatizarea
antero-posterioara ca la adult. Oblicizarea coastelor se observa doar la varsta de 1 an.
Instalarea respiratiei pulmonare, primul act fiziologic al vietii extrauterine, se datoreaza
unui mecanism complex. Scaderea accentuata a concentratiei 02 in sangele fetal in timpul
travaliului, si mai ales dupa expulzie, prin intreruperea circulatiei feto-placentare precum si
cresterii C02 excita centrul respirator in mod direct si in mod reflex prin intermediul
chemoreceptorilor sinocarotidieni si aortici. La aceasta se adauga stimularea reflexa a
centrului respirator prin excitatiile tactile si termice la traversarea filierei pelvigenitale si apoi
prin contactul pielii si al mucoasei pituitare cu aerul rece.
Distensia toracelui dupa expulzie, prin disparitia compresiunii din timpul travaliului
creste tonusul muschilor respiratori si determina 0 aspiratie de aer care excita terminatiile
nervoase alveolare declansand respiratia. Deplisarea alveoleleor colabate si aerarea
plamanilor se face progresiv, incepand cu portiunea superioara si anterioara; totusi
paravertebral si bazal raman in primele zile dupa nastere zone de atelectazie (mai
persistente la prematur).
Tipul respirator la nou-nascut este abdominal cu dilatare inspiratorie redusa a toracelui.
Frecventa respiratiilor este de 35-70 resp/min in primele trei zile si apoi 45-55 resp/min,
in medie fiind usor modificata de efort, tipat, de variatiile mediului ambiant, starea de veghe
sau somn.
Din cauza imaturitatii centrilor respiratori chiar nou-nascutul la termen poate prezenta
mai ales in primele zile de viata miscari respiratorii de amplitudine inegala, superficial sau
aritmice, cu aspect de respiratie periodica (salve de respiratii cu perioade de apnee tip
Cheyne - Stokes), intrucat centri respiratori superiori din bulb si punte sunt usor inhibati,
controlul respiratiei revenind unor centri mai vechi din punct de vedere filogenetic.
Perimetru toracic mijlociu are la nastere valoare de 31-33 cm, deci cu 2-4 cm mai mic
decat cel cranian. La varsta de un an perimetrul toracic il egaleaza pe cel cranian si apoi il
depaseste cu atatia centimetri cati ani are copilul. Perimetru toracic mijlociu se masoara cu
ajutorul panglicii metrice care se trece pe la nivelul mameloanelor. Proportia dintre perimetru
toracic mijlociu si perimetrul cranian arata gradul de dezvoltare a toracelui.
9. Aparatul cardio-vascular
In viata fetala sangele oxigenat este adus de la placenta prin vena ombilicala apoi prin
canalul venos a lui Arantius, in vena cava inferioara si prin aceasta in atriul drept, de unde o
parte trece prin foramen ovale in atriul stang, ventriculul stang si aorta si o alta parte trece in
ventriculul drept si artera pulmonara. De aici numai o mica parte iriga plamanii deoarece cea
mai mare parte trece prin canalul arterial in aorta.
Sangele venos revine la placenta prin arterele ombilicale si o parte trece prin vena

6
porta si vena cava inferioara in atriul drept, amestecandu-se cu sangele arterial.
In momentul nasterii ligatura cordonului ombilical si instalarea respiratiei pulmonare, cu
distensia plamanilor si expansiunea alveolelor determina obliterarea vaselor ombilicale si
respectiv cresterea accentuata a fluxului sanguin pulmonar cu inchiderea functionala a
comunicarilor dintre marea si mica circulatie (din cauza cresterii presiunii in cordul stang si
aorta, fata de ventriculul drept, si a oxigenarii mai mari a sangelui arterial). Obliterarea
anatomica are loc dupa cateva saptamani, pana atunci putand sa apara sufluri cardiace
temporare.
Inima la nou-nascut este relativ mai mare cantarind 15-20 grame, cu forma globuloasa
si situata in torace mai sus si transversal (orizontalizata). Ventriculul drept este mai dezvoltat
decat cel stang.
Ritmul cardiac (alura ventriculara) este accelerat 140-150 batai/minut in primele ore
dupa nastere din cauza hipoxiei din timpul travaliului. In urmatoarele 2-3 zile se observa o
bradicardie relativa, dupa care frecventa se stabilizeaza la 120-130 batai/minut.
Tensiunea arteriala este cuprinsa intre 55/35 mm Hg si 70/40 mmHg.
Tulburarile vosomotorii frecvente (usoara cianoza periorala si a extremitatilor,
hemoragii) si o permeabilitate si fragilitate capilara marita favorizand sindroame hemoragice.
10. Sangele
Hipoxia intrauterina produce o poliglobulie care se accentueaza in primele ore dupa
nastere. Numarul de hematii este 6.000.000 - 8.000.000/mm3 si hemoglobina in cantitate 15-
18 g% din care 80% este de tip fetal (HbF), cu afinitate mai mare pentru oxigen.
Disparitia hipoxiei determina o hemoliza accentuata cu scaderea hematiilor la 4,5
milioane/mm3 si a hemoglobinei la 12g% catre varsta de o luna.
Leucocitele sunt crescute la nastere (14.000-16.000 /mm3) si uneori pana la 20.000-
30.000/mm3 cu o neutrofilie de 70-80%.
Trombocitele in numar de 100.000-200.000/mm3 la nastere cresc apoi 200.000 -
300.000/mm3.
Timpul de sangerare este de 1-2 min. la nastere si apoi creste la 3-5 min.
Timpul de coagulare este de 3-5 min. la nastere si apoi creste la 11-12 min. in primele
5-6 zile.
In primele zile dupa nastere se constata si o hipoglicemie (50-95 mg%), o
hiperbilirubinemie si o concentratie ceva mai mare a ureei sanguine.
11. Aparatul digestv
Aparatul digestiv la nou-nascut se caracterizeaza printr-o dinamica labila cu tendinta
la hiperperistaltism si contactii cu unde antiperistaltice, fapt ce explica regurgitatiile,

7
varsaturile si scaunele diareice frecvente.
Mucoasa bucala este subtire, fina, secretia salivara este redusa ceea ce favorizeaza
aparitia micozelor (muguet).
Capacitatea stomacului creste de la 30-35 ml la nastere la 90-100 ml in ziua a zecea.
Fermentii digestivi sunt prezenti in cea mai mare parte la nastere in afara de amilaza
pancreatica, dar activitatea lor este redusa.
Labilitatea functiei digestive determina aparitia cu usurinta a dispepsiilor, mai ales in
alimentatia mixta sau artificiala.
Permeabilitatea mare a mucoasei intestinale permite trecerea unor substante cu
molecula mare (albuminele din laptele de vaca, toxine microbiene), favorizand aparitia de
reactii alergice, stari toxice, septicemii.
Scaunele au in primele trei zile un aspect particular si se numesc scaune meconiale
(sau meconiu). Ele sunt de culoare verde inchis, consistenta vascoasa, fara miros, in
cantitate de 100-200 grame si contin elemente biliare, cristale de colesterina, picaturi de
grasime, saruri minerale, secretii intestinale, lichid amniotic, vernix caseosa, lanugo si celule
epiteliale intestinale.
Tubul digestiv este steril la nastere, faza aseptica, cu durata de 10-20 de ore si apoi in
faza de infectie crescanda, tubul digestiv este invadat pe cale descendenta si ascendenta de
flora microbiana variata (stafilococ alb, bacil coli saprofit, bacil lactis aerogenes, enterococ,
bifidus).
12. Aparatul urogenital
Aparatul renal
Rinichii la nou-nascut sunt relativ mari (au greutate de aproximativ 25 g), au suprafata
lobulata, corticala subtire si glomerulii putin dezvoltati. Functia renala este imperfecta,
cantitatea de urina eliminata este mica (30-35 ml in prima zi si creste apoi la 150-300 ml la
sfarsitul primei luni de viata). Numarul mictiunilor este de 6-20/zi; ele sunt mai rare in timpul
somnului. Culoarea urinei este galben inchis. Urina este puternic acida.
Aparatul genital
Aparatul genital la nou-nascutii la termen este bine dezvoltat; la fetitele labiile mari
acopera labiile mici si la baieteii testiculii sunt coborati in scrot.
Ca fenomen fiziologic in aceasta perioada se poate intalni criza genitala.
Criza genitala este o activitate endocrina tranzitorie cu producerea de substante
estrogenice si androgenice, cu aparitia de modificari ce amintesc de o pubertate in miniatura.
Glandele mamare se tumefiaza la 3-6 zile de la nastere la 40% din copii, atingand un
diametru de 3-4 centimetri. Sunt dure, usor dureroase si la presiune elimina un lichid
asemanator colostrului. Secretia nu trebuie exprimata prin stoarcere deoarece se infecteaza

8
producandu-se mastita.
Fetitele mai pot prezenta o congestie a mucoasei uterine cu hemoragii genitale sau
scurgeri vaginale sero-sanguinolente sau seroase (continand mucus si celule epiteliale) si
tumefierea labiilor mari.
La baietei apare o marire de volum a testiculilor, hidrocel bilateral in 10% din cazuri,
hipertrofia si congestia prostatei.
13. Sistemul nervos
Perioada de nou nascut se caracterizeaza prin prezenta unei activitati de tip portical si
spinal, insotita de reflexe neconditionate alimentare si de aparare, de lipsa reflexelor
conditionate si de prezenta unei inhibitii puternice.
Creierul este cel mai mare organ al nou - nascutului si reprezinta Ya din greutatea
corporala cantarind 360 - 370 grame.
Scoarta cerebrala si cerebelul sunt putin dezvoltate, mielinizarea diferitelor fascicule
aferente si eferente este incompleta (lipsa de mielinizare a fasciculului piramidal). Nucleii
cenusii centrali, bulbul si maduva spinarii sunt bine dezvoltate, astfel incat nou - nascutul
poate fi considerat ca o fiinta subcorticala cu activitate spinala si mezencefalica. Aceste
particularitati determina:
• hipertonia musculara generalizata (cu exceptia muschilor cefei), mai accentuta la
nivelul flexorilor, realizand pozitia in flexie, asemanatoare celei din viata intrauterina;
• hiperreflexivitatea cu reflexe ROT vii, reflexul cutanat plantar in flexie, apoi in
extensie (semnul Babinski) pana spre varsta de doi ani;
• lipsa motllitatii voluntare, face ca n.n sa aiba numai o activitate reflexa in care
predomina reflexe alimentare (cautare a sanului, supt, deglutitie, cascat, plans);
• miscarile sunt necoordonate, impulsive, fara scop;
• insuficienta dezvoltare a segmentelor corticale ale analizatorilor.
Reflexele tonice particulare ale nou - nascutului, sunt reactii de automatism primar care
traduc activitatea centrilor subcorticali lipsiti de controlul scoartei..
• r. Morn (de imbratisare) : la o excitatie brusca a n.n (lovitura pe pat,
deflectarea capului, percutia abdomenului) se produce abductia bratelor si extensia degetelor
initial, urmata de adductia lor si flexie pe torace cu pumnii stransi. Reflexul dispare la 3 - 4 luni;
persistenta lui dupa varsta de 5 luni semnifica intarziere in dezvoltarea sistemului nervos
central. Absenta lui la nastere indica suferinta cerebrala (hipoxie sau traumatism obstetrical).
Asimetria reflexului Moro apare in fractura de clavicula, fractura de humerus si paralizia de
plex brahial de tip Erb;
• r. de apucare palmara: prin excitarea palmei se produce flexia degetelor.
Reflexul dispare la 4 luni;

9
 • r. de orientare Thomas (sau al punctelor cardinale): atingerea regiunii
peribucale determina devierea capului, gurii si limbii spre portiunea excitata si declanseaza
miscari e supt;
• r. mersului automat: n.n sustinut in ortostatism, cu plantele sprijinite pe
o suprafata tare (masa de infasat), la inclinarea corpul inainte se observa miscari
asemanatoare cu cele din mers. Reflexul dispare la 5 luni; _
• r. de pedalare: n.n. sustinut in aer de sub axile, are miscari ale
membrelor inferioare asemanatoare miscarilor de pedalare;
• r. tonic - optic Peipper. apropiind brusc o lumina de ochii n.n. se produce
mioza si extensia capului;
• r. auditiv palpebral: inchiderea pleoapelor la un zgomot puternic. Apare
la cateva zile de la nastere.
Absenta reflexelor arhaice la nou - nascut arata o leziune neurologica grava
La nastere sunt bine dezvoltati receptorii tactili, vestibulari, vizuali (reflexe pupilare,
corneo - palpebrale prezente), auditivi (in primele zile nu aude din cauza prezentei de secretii
si lichid amniotic in casa timpanului), gustativi. Mai putin dezvoltati sunt receptorii termici,
durerosi si olfactivi.
N.n. fixeaza obiectele la o luna, miscarile globilor oculari fiind necoordonate in primele
saptamani (strabism intermitent, nistagmus).
14. Termoreglarea
Temperatura copilului la nastere este egala sau mai mare decat a mamei cu 0,3 - 0,5°
C. Imediat dupa nastere temperatura scade la 36 - 35° C sau chiar 34° C, din cauza trecerii
la un mediu ambiant care produce cresterea brusca a termolizei. Termogeneza este inca
insuficienta din cauza aportului alimentar redus si a imperfectiunii termoreglarii mai ales prin
imaturitatea centrilor nervosi ai termoreglarii.^ \cui£L?
Hipotermia dureaza 10 - 40 de ore, apoi curba-fetewte prezinta oscilatii foarte mici de
0,1 - 0,2°C in jurul valorii de 37°C.
Nou - nascutul are inca o instabilitate termica (poikilotermie relativa) din cauza
insuficientei functionale a mecanismului termoreglarii de aceea infectiile pot evolua fara febra
mai ales la prematuri.
Febra tranzitorie a nou - nascutului (T=38-40°C) poate apare in ziua a 3-4 a, dureaza
cateva ore sau 2 - 3 zile si este uneori insotita de agitatie sau somnolenta si de semne de
deshidratare. Febra coincide cu scaderea initiala in greutate, este produsa de starea de
deshidratare si cedeaza in cateva ore dupa administrarea de lichide.

15. Imunitatea
Reactivitatea nou-nascutului la infectii este redusa. La aceasta varsta un rol important il
au anticorpii transmisi de la mama.
Fatul are capacitatea de a sintetiza imunoglobuline IgM si IgG, dar majoritatea IgG din
sangele nou-nascutului sunt IgG protectoare primite de la mama prin placenta.
Prezenta IgM in sangele nou-nascului sugereaza existenta unei infectii intrauterine.

10
 IgA sunt absente la nastere. IgA secretorii apar la scurt timp de la nastere in secretia
lacrimara.

Inqrijiri acordate n.n. in sala de nastere

Nou-nascutul trebuie privit ca o fiinta dependenta, cu o labilitate crescuta a functiilor
vitale, cu tendinta la hipotermie si rezistenta la infectii extrem de scazuta si de aceea
adaptarea la viata extrauterina trebuie realizata in conditii optime. Aceasta presupune ca
echipamentul adecvat din sala de nastere sa fie pregatit si verificat.
Personalul medical prezent trebuie sa fie foarte bine pregatit profesional, antrenat,
capabila sa lucreze in echipa si cu un nivel de responsabiliate foarte ridicat. Asistenta
medicala de neonatologie este un membru important al echipei din sala de nasteri: acorda
ingrijiri imediate nou-nascutului la nastere si il supravegheaza permanent in salon pana la
extern a re.
Imediat dupa nastere, manevrele efectuate sunt:
• dezobstructie nasofaringiana;
• evaluarea starii clinice a nou - nascutului;
• pensarea, ligaturarea si sectionarea cordonului ombilical;
• profilaxia oftalmiei gonococice prin procedeul Crede;
• examinarea sumara a n.n pentru depistarea malformatiilor vizibile;
• stabilirea sexului, a identitatii, cantarirea si masurarea n.n;
• infasarea n.n si transports in sectia de n.n.

Dezobstructie nasofaringiana. Are ca scop aspirarea secretiilor din cavitatea bucala,

faringe si cavitatile nazale. Se realizeaza cu aparatul de aspirat secretii la care se ataseaza o
sonda Nelaton sterila numarul 12 - 14.
Nou-nascutul va fi asezat pe masa de asistat, pe un scutec steril, in decubit dorsal cu
capul in extensie, mai jos decat trunchiul. Se aspira intai cavitatea bucala, apoi faringele si la
urma cavitatile nazale. Aceasta manevra poate determina aparitia primei respiratii la cei
nascuti in apnee tranzitorie.

Evaluarea starii clinice a nou-nascutului cu ajutorul scorului Apgar

Evaluarea se face tinand cont de urmatorii cinci parametri: respiratie, frecventa cordului
(alura ventriculara), culoarea tegumentelor, excitabilitate si tonus muscular.
Pentru fiecare se acorda 0, 1 sau 2 puncte: .
• Respiratia
—> 2 p. se acorda pentru respiratie aparuta in 1 minut de la nastere, regulata;
—> 1p se acorda pentru respiratie aparuta in 1 min de la nastere, neregulata;
—> 0 p se acorda pentru absenta repiratiei in primul minut de la nastere.
• Alura ventirculara
—►2 p se acorda pentru alura ventriculara > 100 batai/min;

11
 —►1 p se acorda pentru alura ventriculara <100 batai/min;
—» 0 p se acorda pentru absenta batailor cardiace.
• Coloratia tegumentelor
—> 2 p se acorda pentru tegumente roz uniform, cu exceptia palmelor si
plantelor care sunt albastrui;
—>■ 1 p se acorda pentru cianoza perioronazala si/sau a extremitatilor;
—> 0 p se acorda pentru cianoza generalizata.
• Excitabilitatea sau raspunsul la stimuli
—> 2 p se acorda pentru plans viguros, stranut la manevra de dezobstructie
nazo-faringiana;
—> 1 p se acorda pentru grimasa a fetei la manevra de dezobstructie nazo-
faringiana;
—> 0 p se acorda pentru lipsa oricarei reactii la manevra de dezobstructie nazo-
faringlana.
• Tonus muscular
-> 2 p se acorda pentru tonus muscular normal (usoara hipertonie generalizata
cu exceptia musculaturii cefei care e hipotona);
—►1 p se acorda pentru hipotonie;
—►0 p se acorda pentru atonie.
Determinarea scorului Apgar se face la un minut si cinci minute de la nastere.
Nou-nascutul normal are scor 8, 9 sau 10; scor Apgar 7 sau mai mic semnifica asfixie la
nastere, iar scor egal cu 0 semnifica nou - nascut mort.

Pensarea, ligaturarea si sectionarea cordonului ombilical

Pensarea cordonului ombilical se face dupa incetarea pulsatiilor pentru ca astfel nou-
nascutul mai primeste aproximativ 50 - 60 ml de sange. Pensarea se face cu doua pense
chirurgicale sterile. Se sectioneaza intre pense cu o foarfeca chirurgicala sterila. Ligatura se
face cu fir de matase steril, la circa 2 cm de abdomen, se face nod dublu, apoi se
sectioneaza deasupra ligaturii. „
Se controleaza ca bontul ombilical sa nu sangereze, apoi se iodeaza, se aplica un
pansament steril si se fixeaza bontul in regiunea supraombilicala cu un pansament circular
steril.
Bontul ombilical va fi controlat zilnic, iar fasa si pansamentul vor fi schimbate ori de cate
ori este nevoie.

Profilaxia oftalmiei gonococice prin procedeul Crede

Deoarece peste 80% din infectiile gonococice la femeie evolueaza subclinic, exista
riscul contaminarii conjunctivei n.n in momentul trecerii prin filiera pelvigenitala. Netratata
oftalmia gonococica evolueaza ca o conjunctivita purulenta sau hemoragica ce duce la

12
cecitate.
Procedeul Crede, obligatoriu la toti n.n, presupune instilarea in sacul conjunctival a unei
picaturi din solutia de nitrat de argint 1%. Initial se face toaleta ochilor prin stergere cu
comprese sterile, de la unghiul extern catre cel intern; apoi se instileaza solutia.

Examinarea sumara a nou-nascutului pentru depistarea malformatiilor vizibile

Examinarea are loc in timpul efectuarii celorlalte manevre si a examenului clinic; se pot
observa malformatii ca:
• buza de iepure (keiloschizis);
• gura de lup (keilognatopalatoschizis);
• anoftalimia;
• picior stramb congenital;
• spina bifida;
• sindactilia;
• polidactilia.

Stabilirea sexului, a identitatii, cantarirea si masurarea nou - nascutului.

Pentru identificare se fixeaza o bratara pe care se trece numele mamei si numarul
copilului, procedandu-se la fel si cu mama. Cantarirea se face cu ajutorul cantarului pentru
sugari, masurarea taliei se face cu pediometru, iar a perimetrelor cu panglica metrica.

Infasarea nou - nascutului si transportul in sectia de nou - nascuti

Nou-nascutul va fi infasat in scutece sterile si calde si va fi transportat in sectia de nou-
nascuti cu ajutorul unui carucior special sau la nevoie cu un incubator.

Inqriiiri acordate in sectia de nou-nascuti

In sectia de nou - nascuti normali se admit n.n cu greutate intre 2.500 si 4000 g si cu
varsta gestationala intre 37 si 41 saptamani, fara semne clinice de boala si rezultati din
sarcini si nasteri care au avut o evolutie fiziologica. Saloanele de nou - nascuti normali se vor
plasa in sectiile de obstetrica in apropierea saloanelor de mame.
Nou - nascutii vor fi pusi in paturi pentru care se va aloca o suprafata de cel putin 2 m2,
iar distanta dintre ele va fi de 60 cm.
Este recomandabil ca in primele 24 de ore n.n sa fie plasati intr-un salon de tranzitie
(„salon de 6 ore”) de supraveghere speciala, sau in lipsa acestuia sa fie in permanenta
urmariti de catre asistente bine instruite pentru a sesiza cel mai mic semn de boala si
capabile sa asigure asistenta de urgenta pana la venirea medicului.
In sectia de nou - nascuti normali trebuie sa existe sectoare separate in care se

13
plaseaza nascutii prin operatie cezariana, nascutii la domiciliu si nascutii cu potential septic
(membrane amniotice rupte de peste 24 ore). De asemenea in orice sectie de nou - nascuti
vor fi disponibile un salon de izolare si un salon „tampon” necesar actiunilor de igienizare
periodica a sectiei.
In sectia de nou - nascuti copilul va fi dus intr-un salon nou (in care se primesc nascutii
din aceeasi zi), curat, cu temperatura 20 - 22°C, umiditate 60%.
N.n este infasat si asezat in patut individual, fara perna, in decubit lateral pentru a se
evita aspirarea lichidului de varsatura sau regurgitatie.
La baza tuturor tehnicilor de ingrijire ale n.n in maternitate sta principiul prevenirii
infectiilor intraspitalicesti care consta in spalarea mainilor la intrarea in salon, inainte si dupa
examinarea fiecarui copil.
La internare in sectie se va nota: greutatea, lungimea, perimetrul cranian, perimetrul
toracic, care se vor compara cu datele corespunzatoare varstei gestationale in vederea
incadrarii corecte a nou-nascutului si anticiparii unei eventuale patologii legate de
dismaturitate sau macrosomie. In continuare greutatea nou-nascutului va fi monitorizata
zilnic in conditii standard, inainte de alimentatie.
La internare in sectie se va controla temperatura rectala in scopul evaluarii adaptarii
termice si a evidentierii unei eventuale imperforatii anale. Se va urmari eliminarea primului
scaun meconial (normal pana la 36 ore de la nastere) si a primei mictiuni (normal pana la 48
ore de la nastere).
Spalarea nou-nascutului imediat dupa nastere nu este necesara; ea va fi totdeauna
amanata in conditiile unei tendinte la instabilitate termica. Daca in serviciu nu sunt frecvente
infectiile stafilococice ale tegumentelor, spalarea nou-nascutului se poate face cu apa de la
robinet. Curatarea tegumentelor se face prin baie numai daca sunt impregnate cu meconiu,
sange, lichid amniotic infectat; in celelalte cazuri se face toaleta partiala cu un scutec sau
tifon steril.
Bontul ombilical se va pansa de doua ori pe zi cu alcool 70% in care conditii se va
mumifica si detasa in 7 -10 zile de la nastere.
In prima zi asistenta medicala va monitoriza: temperatura, respiratia, alura ventriculara,
coloratia tegumentelor, eliminarea de urina si meconiu.
Zilnic se va efectua: baie de curatenie, cantarire, termometrizare (2/zi), examen clinic,
urmarirea alimentatiei si urmarirea evolutiei fenomenelor fiziologice.
In timpul internarii in maternitate se efectueaza primele inoculari ale vaccinurilor
cuprinse in calendarul de vaccinare propus de M.S.F. In primele 24 de ore de la nastere se
administreaza prima doza de vaccin impotriva hepatitei B. Administrarea, constand intr-o

14
doza vaccinala de 0,5 ml, se face intramuscular profund in 1/3 medie a coapsei si se aplica
tuturor nascutilor indiferent de greutatea corporala.
Vaccinarea BGC, consta in administrarea intradermica in 1/3 medie postero-externa a
bratului stang a unei doze de vaccin de 0,1 ml; se practica la toti nou - nascutii cu greutate de
cel putin 2500 grame si in absenta unor infectii acute sau afectiuni dermatologice.
Alimentatia nou - nascutului
Alimentatia naturala
Alimentul ideal pentru nou-nascut si sugar este laptele de femeie (laptele de mama),
multiplele sale avantaje vizand copilul, mama, familia, societatea si mediul.
Promovarea alimentatiei la san in scopul unei dezvoltari optime a copiilor trebuie sa
includa:
• initierea cat mai precoce a alimentatiei la san (punerea copilului la san
inca din prima ora de viata);
• favorizarea contactului direct cat mai timpuriu intre mama si n.n;
• promovarea sistemului jooming - in" in maternitati (mama si n.n vor sta in
aceeasi camera cat mai repede dupa nastere si pe toata perioada spitalizarii);
• promovarea alaptarii„la cerere”, inlaturand orariile rigide, daunatoare, ilogice
(in primele saptamani de viata copilul poate fi pus si de 15-16 /zi la san);
• promovarea alimentatiei exclusiv la san pana la varsta de 5-6 luni.
Dupa OMS „alimentatia exclusiva la san” semnifica excluderea oricarui aport oral (apa,
ceai, sue de fructe), cu exceptia medicamentelor si a suplimentarii vitaminei D, excluderea
suzetelor, a biberonului, tetinelor, accentuandu-se asupra principiului „nimic intre mese” (nici
in zilele foarte calde sugarul alimentat la san nu necesita suplimentarea aportului lichidian).
In urma cu cateva decenii, in tehnica alimentatiei naturale existau si recomandari care
nu mai sunt de actualitate:
• post absolut sau cel mult cateva lingurite de ceai nezaharat in primele 24
de ore;
• scheme prea rigide si prea regulate de alimentatie de la nastere;
• suptul la un singur san o data;
• proba suptului la fiecare supt in primele zile de viata.
Clasic existau formule de calculare a ratiei zinice de lapte matern (Finkelstein, Apert,
Pfaundler, Heubner, Scarin) dar acestea nu mai sunt actuale.
Astazi exista tendinta ca alaptarea sugarului sa devina un act natural supus legilor
naturii. Se recomanda ca n.n sa fie pus la san in primele 6- 12 ore de la nastere, cand isi
manifesta foamea prin tipat si sau neliniste motorie. Inainte de orice tentativa de alimentare
este bine sa se cerceteze permeabilitatea esofagului cu o sonda (mai ales la sugarii
subponderali sau in caz de polihidramnios).
In prima zi n.n poate fi tinut cate 5 minute la fiecare supt si fiecare san, a doua zi cate
10 minute. Durata unui supt creste progresiv dupa nevoia nou - nascutului. Cei mai multi n.n
15
sunt satisfacuti daca sug bine timp de 1 5 - 2 0 minute la o masa. N.n are nevoie de obicei sa
suga in prima zi de 5 - 6 ori, ca apoi frecventa supturilor sa creasca pana la varsta de 1 - 2
sapt si sa scada dupa varsta de 6 - 8 sapt. (marindu-se spontan intervalul dintre supturi).
In primele 2 saptamani de viata nou - nascutul normal suge 60 - 90 ml/supt; de la 3
saptamani la 2 luni, intre 120 - 150 ml/supt. De la 2 luni la 3 luni sugarul normal suge intre
150 - 170 ml, de la 3 luni la 4 luni intre 160 - 180 ml, iar dupa aceea intre 180 - 200 ml.
Necesarul de calorii pana la varsta de trei luni este de 110 - 120 cal/Kgcorp/zi.
Valoarea calorica a laptelui de femeie este de 650 calorii/litru.
Necesarul de lichide pana la varsta de trei luni este de 170 - 180 ml/Kgcorp/zi.
Alimentatia mixta consta in adaugarea la laptele uman, alternativ sau complementar, a
unei formule de lapte praf. Este de dorit, ca in primele 3 luni de viata sugarul sa fie alimentat
exclusiv la san. Se va recurge insa la alimentatia mixta daca n.n nu depaseste greutatea de
la nastere dupa 15 - 20 de zile de viata si ulterior daca sporul ponderal este mai mic de 150
grame pe saptamana iar aceasta crestere neprospera nu are alte cauze decat cele de
alimentatie.
Alimentatia artificiala. Se considera alimentat artificial copilul care nu primeste de loc
lapte matern in perioada de viata cand este dependent de alimentatia lactata, deci in primele
4 - 6 luni.
Se incepe alimentatia artificiala de la nastere, daca n.n nu poate beneficia de lapte
matern. In primele 6-12 ore nou - nascutul va primi 30 ml glucoza 5% si, apoi, cate 30 de ml
dintr-o formula da lapte adaptat, destinat sugarilor sub 4500 grame (de exemplu nou -
nascutii cu greutate intre 2500 si 3000 grame vor primi Humana 0 si cei cu greutate peste
3000 g, Humana 1). In zilele urmatoare se creste treptat cantitatea de lapte din biberon,
administrata la un pranz, ajungandu-se la varsta de 7 - 8 zile la cantitatea de 70 - 90ml lapte
la o masa.
Se considera ca n.n a fost bine alimentat daca nu mai scade in greutate la 6-7 zile de
viata si incepe sa creasca in greutate de la varsta de 10 - 14 zile. In continuare, se ajusteaza
cantitatile de lapte din biberon dupa foamea sugarului si in orice caz nu se va forta inghitirea
intregii cantitati aflata in biberon.
Dintre formulele de lapte adaptat care se pot utiliza: Humana 0, Humanal, Similac,
Aptamill, Milumill, Nan.
Suplimentarea alimentatiei se va face exclusiv cu:
• vitamina D in doza de 400-1500 u.i /zi, per os (cu foarte rare exceptii
administrarea injectabila a vitaminei D este contraindicata). Suplimentarea alimentatiei cu
vitamina D va incepe din a 7 - 8 a zi de viata si se va face zilnic. Riscul administrarii
injectabile a vitaminei D depaseste cu mult avantajele;
• fier, toti sugarii vor primi suplimente orale de tier de la varsta de 5 - 6 luni

16
(prematurii de la 1 Vi - 3 luni). Dozele zilnice vor fi de 1-2 mg de fier elemantal/Kgcorp/zi pentru
nou - nascutul la termen si de 2 - 2,5 mg/Kg corp/zi la prematur (se recomanda ca doza zilnica
totala sa nu depaseasca 20 - 25 mg). Suplimentarea cu fier a alimentatiei va continua minimum
3 luni de la initiere la nou - nascutul la termen si pe toata durata primului an de viata la prematur.
Administrarea injectabila a fierului e contrindicata;
• florura de sodiu in doza de 0,12 - 0,25 mg/zi se recomanda tuturor sugarilor
incepand de la varsta de 2 - 3 saptamani cu conditia asigurarii continuitatii administrarii
(intreruperea mai lunga de cateva zile poate duce la aparitia brusca de carii dentare).

Ingrijiri acordate la domiciliu

In cazul nou - nascutilor sanatosi nu este recomandabil ca externarea din maternitate

sa se faca inainte de 4 zile de la nastere deoarece, inainte de acest interval pot aparea
anumite stari patologice, cum a r f i icterul sau sindromul hemoragic.
Externarea se va amana in conditiile in care starea mamei nu permite acest lucru (in
nasterea prin operatie cezariana externarea se face dupa 8-10 zile) sau atunci cand conditiile
de la domiciliu sunt necorespunzatoare.
Inainte de externare mama va fi instruita de catre medic si asistenta in legatura cu
ingrijirea si alimentatia nou - nascutului la domiciliu.
Camera nou - nascutului va fi luminoasa, temperatura intre 20-22°C, iar patul va fi
asezat la distanta de sursa de caldura. Camera va avea cat mai putina mobila (pentru a evita
acumularea de praf), dar va avea o masa de infasat si un dulap pentru hainele nou -
nascutului. Curatenia se face prin metode umede in absenta copilului. Aerisirea se poate
face direct (in absenta copilului) sau indirect (prin alta camera).
Copilul va fi scos afara dupa varsta de 2-3 saptamani, indiferent de anotimp,
bineinteles tinand cont de conditiile atmosferice.
Baia nou- nascutului se incepe in momentul in care plaga ombilicala s-a cicatrizat;
temperatura camerei va fi 22 - 24°C, iar temperatura apei 36°C, durata baii nedepasind 5
minute in prima luna de viata. Nou- nascutul va fi sapunit cu un sapun de copii, iar dupa baie
se va usca cu un prosop insistand la nivelul plicilor.
Se recomanda spalare pielii capului de 2 ori pe saptamana. In cazul prezentei crustelor
seboreice se va aplica un strat foarte subtire, cu cateva ore inainte de baie, de acid salicilic
1%.
Regiunea fesiera se protejeaza de contactul iritant cu urina si cu scaunul printr-un strat
subtire de pomada sau alta formula recomandata de medic. Pentru a se evita producerea
eritemului fesier se recomanda schimbarea nou - nascutului de cate ori urineaza si se
17
gaseste in stare de veghe si spalare cu sapun a regiunii respective de cate ori are scaun.

18