Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria

Cuprins:

1. Aspecte generale privind modelele de combustibili şi modul lor de

constituire................................................................................................................ 2
2. Descrierea fizico-geografică a zonei studiate ..................................................... 3
2.1. Geologie şi geomorfologie .................................................................... 3
2.2. Climatologie şi hidrologie .................................................................... 4
2.3. Tipuri de pădure şi de staţiune ............................................................. 6
3. Modelele de combustibili întâlnite în U.P. V Criş (O.S. Sighişoara)................ 6
3.1. Centralizarea datelor ........................................................................... 7
3.2. Prelucrarea datelor sub formă grafică ............................................... 10
4. Incendiile produse pe raza Ocolului Silvic Sighişoara şi planurile de
management în caz de incendiu ............................................................................ 12
4.1. Detalii privind incendiile produse la nivelul O.S.Sighişoara ..............12
4.2. Planul de management adoptat în cazul unui incendiu forestier .........16
4.3. Metode de refacere a zonelor afectate de incendii şi gradul de
reuşită..........................................................................................................20
5. Concluzii ........................................................................................................... 21
Bibliografie ........................................................................................................... 22

1
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria

1. Aspecte generale privind modelele de combustibili şi modul lor de

constituire

Pentru a facilita planificarea acţiunilor preventive şi a celor organizatorice privind

stingerea incendiilor, s-a încercat sintetizarea sistematică a informaţiilor privitoare la
comportamentul cel mai probabil al combustibililor forestieri, ajungându-se astfel la modelare.
Prin aceasta combustibilitatea se poate analiza cu ajutorul modelelor structurale identificabile
vizual, în care sunt incorporate şi predicţii asupra comportamentului ulterior al focului.
Printre primele încercări în acest sens sunt cele incluse în planul de protecţie a pădurilor
din California, elaborat de Dubois în 1914, în care se iau în considerare 3 tipuri de straturi
:pajişti, strat arbustiv, pădure. Combinând informaţiile despre straturi cu condiţiile meteorologice
şi cu observaţiile anterioare asupra comportamentului focului în timpul unui incendiu, s-au
formulat o serie de prevederi pentru distribuirea şi mobilizarea mijloacelor de stingere a
incendiilor.
În anii treizeci ai secolului trecut apare conceptul de „tip de combustibil”.
Hornby, în 1936, face o clasificare a combustibililor, bazată pe viteza de propagare a focului şi
rezistenţa la stingere, distingând următoarele trepte: scăzută, medie, înaltă şi extremă.
În anii şaptezeci, sistemul de clasificare evoluează la conceptul actual de "modele de
combustibil" în două versiuni şi anume: Sistemul Naţional de Pericol de Incendiu (NFDRS) şi
acela al Laboratorului de Incendii Forestiere (NFFL).
Acest ultim sistem a cunoscut o extindere mai amplă, fiind introdus şi în Europa la
jumătatea anilor optzeci, pentru a servi drept bază la dezvoltarea programelor de simulare a
incendiilor, precum şi la elaborarea hărţilor de combustibili, a planurilor de apărare etc. Astăzi
există mai multe modele de combustibili,cele mai cunoscute fiind modelele australo-canadiene,
FAO, nord-americane etc.
În Europa, institutul spaniol ICONA a identificat 13 modele de ecosisteme forestiere,
adaptate pădurilor spaniole, elaborând şi chei fotografice pentru identificarea modelelor
respective. Modelele se referă la regiuni forestiere omogene.

2
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria
Comparativ cu modelele de ecosisteme propuse de institutul spaniol ICONA, în lucrare s-
au stabilit modele specifice zonei studiate, avându-se în vedere vârsta arboretului, compoziţia şi
consistenţa arboretelor studiate. Astfel, modelul este simbolizat prin trei cifre: prima cifră indică
specia (1 – foioase, 2 – răşinoase şi 3 – amestec), cifra a doua categoria de vârstă (1 – arborete
sub 40 de ani, 2 – arborete cu vârsta între 41- 80 de ani şi 3 – arborete cu vârsta mai mare de 80
de ani), iar cifra a treia indică consistenţa arboretului (1 – consistenţă mai mică de 0,5, 2 –
consistenţă cuprinsă între 0,51 – 0,9 şi 3 – consistenţă mai mare de 0,9).

Utilitatea modelelor de combustibil este de necontestat, ele prezentând, pe lângă valoarea

lor didactică şi următoarele avantaje practice:
- permit elaborarea de hărţi ale tipurilor de combustibili (locali, regionali, naţionali), ceea ce
facilitează planificarea apărării contra incendiilor;
- definesc nivelele de organizare şi pregătire ale organelor cu atribuţii în stingerea incendiilor
forestiere, în corelaţie cu pericolul declanşării şi propagării acestora, precum şi nivelul costurilor
derivate din activităţile de control;
- facilitează determinarea priorităţilor în administrarea combustibililor, în vederea reducerii
pericolelor;
- permit proiectarea de simulatoare de incendii forestiere, în care se studiază comportamentul
focului;
- asigură o mai bună distribuire a mijloacelor implicate în stingerea incendiilor.
În acelaşi timp asigură o mai bună alegere a măsurilor silviculturale preventive.

2. Descrierea fizico-geografică a zonei studiate

2.1. Geologie şi geomorfologie

Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat se încadrează în: I - Unitatea
morfostructurală de orogen, C - Unitatea depresiunii intercarpatice a Transilvaniei, b -
Subunitatea Podişului Transilvaniei, 2 - Sectorul central al Domurilor.
În U.P. V Criş substratul litologic este constituit din argile marnoase şi nisipuri în cea mai
mare parte, dar şi pietrişuri şi nisipuri. Acestea formează straturi slab ondulate, larg boltite sub
formă de domuri separate prin sinclinale largi. substratul litologic influenţat atât relieful, cât şi

3
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria
caracteristicile solului. Variaţia substratului de cuvertură a determinat procese pedogenetice
complexe, care au condus la formarea a cinci tipuri de sol faeoziom, preluvosol, luvosol, alosol şi
eutricambosol.
Din punct de vedere geomorfologic, regiunea în care se află pădurile unităţii de producţie
face parte din Depresiunea Translvaniei (VI), Podişul Târnavelor (3).
Unitatea geomorfologică predominantă este versantul, cu configuraţie de regulă ondulată,
mai rar plană sau frământată.
Repartiţia teritoriului pe categorii de expoziţie relevă preponderenţa expoziţiilor parţial
însorite (39%), urmate de cele umbrite (38%) şi însorite (23%). Expoziţiile evidenţiate determină
o zonalitate normală a vgetaţiei forestiere.
Referitor la înclinarea terenurilor, aceleaşi evidenţe arată predominanţa versanţilor cu
înclinare repede (16-30g), care ocupă 59% din suprafaţă, urmaşi de versanţii cu înclinare
moderată (< 16g) - 28% şi foarte repede (peste 31g) - 13%.
Arboretele situate pe versanţiicu înclinare de peste 35g, cu risc mare de eroziune şi
alunecare, datorită substratului favorizant, li s+au atribuit funcţi de protecşie a terenurilor şi
solurilor (subgrupa funcţională 2). Gospodărirea acestor arborete se va face prin lucrări de
conservare şi de îngrijire.
Altitudinal pădurile urcă de la 390 m până la 660 m. Pădurile situate altitudinal între 200 -
400 m ocupă 2,00 ha (1%), cele predominante sunt situate altitudinal între 400 - 600 m şi ocupă
611,08 ha (88%), iar cele situate la peste 660 m ocupă 78,54 ha adică 11% din suprafaţa totală,
ceea ce indică o favorabilitate mijlocie pentru etajele deluros de cvercete (gorun - stejar) - (FD2)-
57% şi deluros de gorunete, făgete şi goruneto - făgete - (FD3) - 43%.
Factorii geomorfologici evidenţiaţi influenţează repartiţia speciilor, observându-se că
gorunul ocupă mai ales versanţii superiori. Pe firul văilor şi pe versanşii umbriţi predomină fagul
şi carpenul, iar e cei puternic însoriţi se întâlneşte stejarul pufos extrazonal arealului.

2.2. Climatologie şi hidrologie

După clasificarea din "Geografia României", vol I, din anul 1983, teritoriul unităţii se află
în zona climatică temperat continentală, sectorul de provincie climatică I (cu influenţe oceanice),
ţinutul climatic de dealuri, subţinutul Depresiunii Transilvaniei, districtul pădure.

4
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria
După Köppen, teritoriul se încadrează în regiunea climatică Dfbx, caracterizat prin climat
boreal, cu ierni umede şi reci, cu strat stabil de zăpadă iarna (D), precipitaţii suficiente tot timpul
anului (f), temperatura medie a lunii celei mai calde între 18 şi 20°C, iar timp de cel putin 4 luni
temperatura depăşeşte 10°C (b), maxima pluviometrică se înregistrează la începutul verii, iar
minima spre sfârţitul verii.
Regimul termic al teritoriului studiat este caracterizat prin următorii parametrii:
 temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de 8,2°C. Mediile lunare
prezintă un maxim în luna iulie (19,1°C) şi un minim ăn luna ianuarie (-4,3°C);
 durata sezonului de vegetaţie este de 173 zile, cu o temperatură medie de 15,2°C;
 data medie a primului îngheţ este 13 octombrie, iar data media a ultimului îngheţ
este 23 aprilie.
Regimul pluviometric: Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 635 mm.
Precipitaţiile înregistrează un maxim in luna iunie şi un minim în luna noiembrie. Umiditatea
relativă a aerului se situează în jurul a 75% (media anuală).
Deoarece în zonă cad ploi cu caracter torenţial, ce pot avea efecte negative asupra
arborilor şi terenurilor, măsurile de gospodărire adoptate urmăresc menţinerea pădurii pe
terenurile cu risc de eroziune şi alunecare ( s-au adoptat tratamente intensive).
Regimul eolian: Vânturile dominante bat din direcţie vestică şi nord - vestică cu o
perioadă de calm de 64%, ceea ce presupune şi o mişcare mai slabă a maselor de aer.
Viteza medie a vânturilor este în general mică, regiunea fiind rara afectată de furtuni şi
viscole. In ansamblul lor vânturile din regiunea studiată nu stânjenesc dezvoltarea vegetaţiei
forestiere. Rupturi sau doborâturi de vânt se produc rar şi izolat, astfel încât nu se impun măsuri
de gospodărire speciale.
Din punct de vedere hidrologic, unitatea de producţie studiată este situată în bazinul
hidrografic al Râului Târnava Mare, versantul stânga tehnic. Fiecare bazinet hidrografic este
reprezentat de mai multe cursuri de apă principale, ce colectează pâraiele din jurul lor.
Cursul principal de apă care colectează pâraiele din cuprinsul unităţii de producţie este
Pârâul Crişului, afluent de stânga a Râului Târnava Mare. Principalii săi afluenţi sunt: Pr.
Şipoţelului, Pr. Cioranul, Pr. Fânaţe, Pr. Iacobenilor, Pr. Găunoasa.
Alimentarea pâraielor este pluvio - nivală, debitele sunte variabile, atingând valori foarte
mici la sfârşitul perioadei de vară.

5
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria

2.3. Tipuri de pădure şi de staţiune

Arboretele unităţii de producţie sunt încadrate tipologic în 18 tipuri naturale de pădure.
Predomină tipurile naturale pădure de productivitate mijlocie (88%), urmate de tipurile de
productivitate superioară (15%) şi inferioară (5%).
Tipurile naturale de pădure cu cea mai mare participare pe suprafaţă sunt 421.1- Făget de
deal cu floră de mull, (15%), 428.1 - Făget de deal cu Festuca drymeia (m) (14%), 521.2-
Goruneto-făget cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) (13%), 423.1- Făget de deal cu
Rubus hirtus (m) (12%) de productivitate mijlocie.

Pădurile unităţii de producţie sunt distribuite altitudinal între 390 m şi 660 m, pe o

diferenţă de nivel de 270 m şi, totodată, pe un teritoriu întins. Pe acest spaţiu ecologic condiţiile
pedoclimatice si de vegetaţie au determinat existenţa a doua etaje fitoclimatice, şi anume :
-deluros de gorunete,făgete si goruneto-făgete (FD3) 289,59 ha - 43%
-deluros de cvercete (gorun, stejar) (FD2) 394,16 ha - 57%
Total 683,75 ha - 100%

Complexul de condiţii geologice, geomorfologice si pedoclimatice, în interacţiune cu

vegetaţia forestieră, are ca rezultantă 15 tipuri de staţiune.
Este de remarcat faptul că staţiunile de bonitate mijlocie sunt de departe cele mai bine
reprezentate (pe 80% din suprafaţă) în spaţiul ecologic al unităţii de producţie, urmate de
staţunile de bonitate superioară (15%) si inferioară (5%).
Această favorabilitate staţională oferită cel puţin speciilor de bază este atribuită, în
principal, solurilor formate pe substrat relativ bogat în minerale, ajunse la maturitate (la
luvosoluri, cele mai răspândite, migraţia argilei şi a oxizilor de fier este mecanică şi nu se
datorează podzolirii) şi cu însuşiri fizico-climatice, edafice şi trofice favorabile.

3. Modelele de combustibili întâlnite în U.P. V Criş (O.S. Sighişoara)

Suprafaţa fondului forestier proprietate publică de stat, administrată de Ocolul Silvic
Sighişoara este de 5 339 ha şi este împărţită în 6 unităţi de producţie (I, II, III, IV, V,VII),
situate pe teritoriul a 6 unităţi teritorial-administrative din judeţul Mureş.

6
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria

3.1. Centralizarea datelor

Pentru determinarea modelelor de combustibili trebuie avut în vedere următoarele

aspecte: - speciile care constituie arboretul din fiecare unitate amenajistică;
- vârsta arboretului;
- consistenţa acestuia.
În tabelul 3.1.1. se găsesc centralizate datele necesare ptr determinarea modelelor
de combustibili din U. P. V Criş.

Datele necesare pentru determinarea modelelor de combustibili

din U. P. V Criş
Tabelul 3.1.1.
Altitudinea
Vârsta Expoziţia
Unitatea Consistenţa unităţii
Model Specie / specii arboretului unităţii
amenajistică arboretului amenajistice
(ani) amenajistice
(m)
1.3.2. 12 A GO, ST, CA 105 0,7 478 V
1.3.2. 12 B CA, GO, ST 105 0,8 500 NE
2.3.2. 12 C PIN 105 0,6 478 S
1.3.2. 25 A Go, FA, CA 100 0,8 573 NV
1.2.2. 25 B FA, CA 65 0,8 630 NV
1.2.2. 25 C Go, Fa, CA 55 0,8 598 NV
1.3.2. 25 D Go, FA, CA 130 0,6 630 NV
1.1.2. 26 A FA, CA, GO, DT 5 0,9 578 NE
1.2.2. 26 B FA, GO, CA 70 0,9 603 N
1.2.2. 26 C FA, CA 70 0,8 548 NE
1.1.1. 26 D FA, GO, CA 5 0,4 618 NE
1.1.2. 27 A FA, GO, CA 10 0,8 578 NE
3.1.2. 27 B CA, FA, MO 30 0,9 620 NE
1.3.1. 27 C FA, CA 120 0,4 620 NE
1.3.2. 27 D FA 120 0,8 565 SE
1.3.2. 27 E FA, CA 120 0,7 580 N
1.3.2. 28 A GO, FA, CA, TE 90 0,8 540 NE
1.3.2 28 B FA, CA 120 0,8 558 N
3.1.2. 28 C CA, FA, MO 30 0,9 620 N
1.3.2. 29 A FA, CA 85 0,8 545 SE
1.1.2. 29 B CA, FA 35 0,9 605 SE
1.3.2. 29 C FA, CA 85 0,8 573 NE
1.2.2. 29 D FR, CA, FA 45 0,7 600 N
1.3.2. 29 E FA, GO, CA 150 0,6 590 SE

7
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria
Vârsta Altitudinea Expoziţia
Model Unitatea Specie / specii arboretului Consistenţa unităţii unităţii
amenajistică (ani) arboretului amenajistice amenajistice
(m)
1.2.2. 29 F FA, CA 50 0,9 625 SE
1.3.2. 30 A FA, GO 110 0,8 540 NE
1.3.2. 30 B FA, GO 130 0,8 595 NE
1.2.2. 30 C FA, FR, CA 60 0,7 615 E
1.3.2. 30 D FA, GO, CA 110 0,8 630 NE
1.3.2. 31 A FA 120 0,8 595 N
1.2.2. 31 B FA, GO, CA 65 0,7 615 N
1.3.2. 31 C FA 120 0,7 585 NV
1.3.2. 32 A FA 120 0,8 600 NE
1.3.2. 32 B FA 120 0,7 580 NE
1.3.2. 33 A FA 140 0,6 620 NV
1.3.1. 33 B GO, FA, CA 120 0,5 630 SE
1.3.1. 33 C FA 140 0,4 600 NV
1.3.2. 34 A FA, GO, CA, DT 110 0,8 545 NV
1.3.1. 34 B FA, CA, TE 140 0,4 550 NV
1.2.2. 34 C FA, GO 65 0,8 543 NV
1.3.2. 34 D FA 120 0,8 580 NV
1.2.2. 35 A FA, GO, DT, CA 80 0,8 530 NV
1.2.2. 35 B GO,FA,PAM,CA 80 0,7 510 NV
1.1.2 35 C CA 25 0,7 550 NV
1.3.2. 37 FA, GO, CA, DT 115 0,8 560 NE
1.2.2. 66 FA, SC, CA 70 0,7 468 SE
1.2.1. 67 A FA, SC, CA 80 0,4 425 NV
3.3.2. 67 B FA, PI, GO, CA 70 0,7 473 NV
1.2.1. 67 C GO,CA,PLT,DT 60 0,5 520
1.2.2. 68 A CA, GO, PLT 100 0,8 525
1.2.2. 68 B GO, FA 80 0,7 505 SE
1.2.1. 69 A GO, FA, SC, CA 80 0,4 420 SE
1.3.2. 69 B FA, GO 110 0,7 473 SE
1.3.2. 69 C CA, GO PLT 105 0,8 530
1.3.2. 69 D GO, FA, CA 100 0,8 525
1.3.2. 69 E GO, FA 100 0,8 498 SE
1.3.2. 70 A FA, GO 140 0,6 500 N
1.3.2. 70 B GO, FA, CA 100 0,8 525
1.1.2. 70 C FA, GO, CA, DT 5 0,9 455 N
1.2.2. 70 D FA, GO, CA 60 0,8 500 NE
1.3.2. 71 A FA, GO, CA 130 0,6 485 E
1.3.2. 71 B GO, CA 110 0,8 530
1.3.2. 71 C GO, CA 110 0,8 530
1.3.2. 71 D FA, GO 130 0,7 510 SE
1.2.2. 71 E FA, GO 80 0,8 510 SE
1.3.2. 72 A GO, ST, FA, CA 150 0,8 458 SE
1.3.2. 72 B GO, FA 110 0,7 510 SE
1.3.2. 72 C GO, FA, CA 120 0,8 525
1.3.2. 72 D FA, ST, CA 120 0,7 440 S

8
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria
Vârsta Altitudinea Expoziţia
Model Unitatea Specie / specii arboretului Consistenţa unităţii unităţii
amenajistică (ani) arboretului amenajistice amenajistice
(m)
1.3.2. 72 E GO, FA 120 0,7 470 SE
1.3.1. 73 A FA, ST, GO 150 0,4 445 E
3.3.2. 73 B PI, ST 100 0,7 400 NE
1.3.2. 73 C GO, FA, CA 120 0,8 400 NE
1.1.2. 74 A FA, ST, GO, CA 15 0,9 445 N
1.2.2. 74 B FA 80 0,8 468 NE
1.2.2. 74 C FA, GO, CA 80 0,8 475 N
1.1.2. 74 D CA, FA 40 0,9 530
1.1.2. 74 E SC, FR 5 0,7 500 N
1.3.2. 74 F GO, FA 120 0,7 510
1.2.2. 74 G FA, CA 80 0,7 410 N
1.3.2. 75 A GO, ST, FA, CA 130 0,8 465 SE
1.1.2. 75 B FA, CA 35 0,9 530
1.3.2. 75 C GO, FA 130 0,8 530
1.3.2. 75 D FA, GO 130 0,8 483 SE
1.3.2. 76 A GO, FA, CA 140 0,8 463 NE
1.3.2. 76 B FA, GO 100 0,7 480 N
1.3.2. 76 C GO, FA 150 0,6 530
1.1.2. 76 D FA, CA 35 0,9 530
1.3.2. 77 A FA, GO 100 0,7 485 SE
1.3.1. 77 B GO, FA 130 0,3 485 SE
1.3.2. 77 C GO, FA, CA 130 0,6 530
3.3.2. 78 A PI, ST 105 0,7 423 SE
1.3.2. 78 B GO, FA,CA 120 0,6 435 SV
3.3.2. 78 C ST, PI, DT, CA 100 0,8 435 SE
1.3.2. 78 D GO, FA 90 0,8 510 S
1.3.2. 78 E FA, CA 120 0,7 430 SE
1.3.2. 78 F FA, ST, CA 110 0,8 460 SE
1.3.2. 78 G FA, GO, CA 150 0,8 430
1.3.1. 79 A FA, GO 140 0,2 455 NE
1.3.2. 79 B GO, FA, CA 110 0,7 515
3.1.2. 79 C MO, FA, CA, DT 30 0,9 425 NE
1.1.2. 80 A SC,DT,FA,CA,ST 15 0,9 440 SE
1.3.1. 80 B FA, GO 120 0,3 470 SE
1.3.2. 80 C FA 120 0,8 485 SE
2.1.2. 92 A PIN 35 0,7 438 SV
1.1.2. 92 B SC, DT 40 0,7 498 SV
2.1.2. 92 C PIN 35 0,7 453 SV
1.2.2. 92 D FA, CA, SC 70 0,8 475 NV
1.1.2. 92 E SC 20 0,7 483 S
3.1.2. 92 F CA, PIN 40 0,7 473 NV
1.1.2. 92 G PAM, CA 40 0,8 450 NV
1.2.2. 92 H GO, STP 70 0,7 515 SV
3.1.2. 93 A PIN, SC, PAM 35 0,7 485 SV
3.1.2. 93 B MO, DT 35 0,9 460 N

9
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria

Vârsta Altitudinea Expoziţia

Model Unitatea Specie / specii arboretului Consistenţa unităţii unităţii
amenajistică (ani) arboretului amenajistice amenajistice
(m)
3.1.2. 93 C PIN, PAM, CA 35 0,8 435 NV
1.2.2. 93 D FA, CA 65 0,8 465 N
1.3.2. 93 E FA 110 0,8 505 N
1.2.2. 93 F CA, FA 70 0,8 465 NV
2.1.2. 93 G MO 35 0,8 460 N
1.1.2. 93 H PAM, CA 35 0,9 480 N
3.1.2. 94 A PIN, CA 35 0,7 425 SV
3.1.2. 94 B SC, PIN 30 0,7 480 SV
3.1.2. 95 A PIN, SC, CA, DT 25 0,8 435 SV
3.2.2. 100 A ST,GO,PI,CA,DT 70 0,7 440 SV
1.2.2. 100 B FA, GO, DT 45 0,8 480 SV
1.1.2. 100 C FA, CA 35 0,9 465 V
1.3.2. 100 D FA, CA 90 0,8 475 NV
1.2.2. 100 E GO 45 0,8 510 SV
1.2.2. 101 FA, GO, CA 70 0,8 480 NV
1.3.2. 102 GO, STP 110 0,7 550 SV

Din tabelul prezentat mai sus reiese că, în U. P. V Criş, predomină speciile de foioase,
majoritare fiind fagul, gorunul şi carpenul. În unele locuri sunt prezente şi speciile de răşinoase
(pinul şi molidul).
Tot din tabelul 3.1.1. se poate observa că se întâlnesc arborete de toate vârstele, cuprinse
între 5 şi 150 de ani, cu consistenţă cuprinsă între 0,3 şi 0,9, dar predominantă fiind consistenţa
0,8.

3.2. Prelucrarea datelor sub formă grafică

Din prelucrarea datelor culese din amenajament reiese ca în U. P. V Criş, O. S. Sighişoara
sunt întâlnite 10 modele de combustibili şi anume: 1.3.2. , 2.3.2. , 1.2.2. , 1.1.2. , 1.1.1 , 3.1.2. ,
1.3.1. , 1.2.1. , 3.3.2. , 2.1.2.

10
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria

700
600
500
Altitudine, m

400
300
200
100
0

1.1.2.
1.3.2.
1.2.2.
1.1.1.
1.3.2.
1.1.2.
1.3.2.
1.2.2.
1.3.1.
1.3.2.
1.2.2.
1.2.2.
1.3.2.
1.3.2.
1.3.2.
1.3.1.
1.2.2.
1.3.2.
1.3.2.
1.3.2.
1.3.2.
3.1.2.

1.1.2.
1.2.2.
3.1.2.
1.1.2.
Modele de combustibili

Figura 3.2.1. Distribuţia modelelor de combustibili întălnite în U.P. V Criş, O. S. Sighişoara,

în raport cu altitudinea.

Unitatea de producţie V Criş este situată la o altitudine medie de 515 m, iar din figura
3.2.1. se poate observa ca modelele 1.3.2. şi 1.2.2. sunt cele mai răspândite şi sunt întălnite atât la
altitudini mari cât şi la altitudini mici.

Figura 3.2.2. Distribuţia modelelor de combustibili întâlnite în U.P. V Criş, O. S. Sighişoara, în

raport cu expoziţia terenului

11
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria

Din figura 3.2.2. se observă că unităţile amenajistice din U. P. V Criş au expoziţii variabile
(estică, vestică, sudică, nordică, nord - vestică, nord - estică, sud -estică şi sud - vestică) . Dintre toate
expoziţiile prezente cea mai întâlnită este expoziţia sud - estică.

4. Incendiile produse pe raza Ocolului Silvic Sighişoara şi planurile de

management în caz de incendiu

În anul 2017 , pe raza Ocolului Silvic Sighişoara, s-au produs patru incendii forestiere.
Aceste incedii au sau desfăşurat pe raza localităţilor Criş, Stejăreni, Boiu şi Archita.

4.1. Detalii privind incendiile produse la nivelul O.S.Sighişoara

1) Locul producerii incendiului: Ocolul silvic Sighişoara, loc. Criş;
U.P.I Bethlen , u.a. 43, Latitudine 46.07.02.42 N, Longitudine 24.41.52.51 E;
Natura proprietăţii : Privată;
Proprietarul pădurii: Familia Bethlen;
Zona geografică: Deal;
Natura pădurii: Foioase, compoziţia 6FA 2GO 2CA;
Vârsta arboretului: 80 ani;
Data izbucnirii incendiului : ziua 28.03.2017 ora 17;
Data primei intervenţii: ziua 28.03.2017 ora 17;
Data stingerii incendiului : ziua 28.03.2017 ora 18;
Felul incendiului : litieră;
Suprafaţa cuprinsă de incendiu: 0,25 ha;
Direcţia de dezvoltare a incendiului : vest -est;
Distanţa de la locul incendiului până la:
 sediul ocolului 25 km;
 cel mai apropiat drum forestier 2 km;
 cel mai apropiat curs de apă 1000 m;
Forţe participante la stingere :
 personal silvic 2;

12
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria
 pompieri militari -;
 pompieri civili –;
 poliţie ;
 jandarmi -;
 cetăţeni 20;
 mijloace de intervenţie :lopeţi sape, măturoaie,bătătoare;
Cauzele izbucnirii incendiului: foc deschis din afara fondului forestier;
Identitatea vinovaţiilor: necunoscută;
Pagube produse: fără;
Măsuri luate: adresa catre poliţia Sighişoara nr.532e/29.03.2017 pentru identificarea făptuitorilor,
supravegherea suprafeţei afectate;

2) Locul producerii incendiului: Ocolul silvic Sighişoara, loc. Stejăreni;

U.P.I Skek , u.a. 51A, 50%, Latitudine 46.09.16.54 N , Longitudine 24.44.08.05 E;
Natura proprietăţii : Privată;
Proprietarul pădurii: Parohia Evanghelică Stejareni;
Zona geografică: Deal;
Natura pădurii: Foioase, compoziţia 5GO 2ST 3CA; 1PAM 5FA 2CA 2MO;
Vârsta arboretului: 88 ani; 37 ANI;
Data izbucnirii incendiului : ziua 03.04.2017 ora 16;
Data primei intervenţii: ziua 03.04.2017 ora 16;
Data stingerii incendiului : ziua 03.04.2017 ora 23;
Felul incendiului : litieră;
Suprafaţa cuprinsă de incendiu: 1,3 ha; 0,20 ha;
Direcţia de dezvoltare a incendiului: sud - nord;
Distanţa de la locul incendiului până la:
 sediul ocolului 25 km;
 cel mai apropiat drum forestier 1 km;
 cel mai apropiat curs de apă 1500 m;
Forţe participante la stingere:
 personal silvic 2;

13
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria
 pompieri militari -;
 pompieri civili –;
 poliţie -;
 jandarmi -;
 cetăţeni 10;
 mijloace de intervenţie: lopeţi, sape, măturoaie, bătătoare;
Cauzele izbucnirii incendiului: foc deschis din afara fondului forestier;
Identitatea vinovaţilor: cunoscută;
Măsuri luate: sanctionarea vinovatului, supravegherea suprafeţei afectate;

3) Locul producerii incendiului: Ocolul silvic Sighişoara, loc. Boiu;

U.P.II , u.a.6, Latitudine 46.281937, Longitudine 24.831751;
Natura proprietăţii: Privată;
Proprietarul pădurii: Composesorat Boiu;
Zona geografică: Deal;
Natura pădurii: Foioase, răşinoase, compoziţia 2PI 3PIN 1GO 2SC 2DT;
Vârsta arboretului: 38 ani;
Data izbucnirii incendiului : ziua 13.08.2017 ora 20;
Data primei intervenţii: ziua 13.08.2017 ora 20.15;
Data stingerii incendiului : ziua 13.08.2017 ora 23;
Felul incendiului : litieră;
Suprafaţa cuprinsă de incendiu: 0.04 ha;
Direcţia de dezvoltare a incendiului : nord - sud;
Distanţa de la locul incendiului până la:
 sediul ocolului 25 km;
 cel mai apropiat drum forestier 1 km;
 cel mai apropiat curs de apă 10 km;
Forţe participante la stingere :
 personal silvic 2;
 pompieri militari - 5;
 pompieri civili –;

14
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria
 poliţie -;
 jandarmi -;
 cetăţeni 15;
 mijloace de intervenţie: lopeţi, sape, măturoaie, bătătoare;
Cauzele izbucnirii incendiului: fulger intr-un pin;
Identitatea vinovaţilor: -;
Pagubele produse: pârlirea scoarţei pe h 0,2 - 2 m la un număr de 87 arbori de pin ;
Măsuri luate: supravegherea suprafeţei afectate;

4) Locul producerii incendiului: Ocolul silvic Sighişoara, loc. Archita;

U.P.III , u.a. 154, Latitudine 46.195538, Longitudine 25.056042;
Natura proprietăţii : stat;
Proprietarul pădurii: R.N.P. Romsilva, D.S.Mureş, O.S.Sighişoara;
Zona geografică: Deal;
Natura pădurii: Amestec foioase, răşinoase, compoziţia 2PI 1FR 4LA 2SC 1GO;
Vârsta arboretului: 24 ani;
Data izbucnirii incendiului: ziua 05.08.2017 ora 22;
Data primei intervenţii: ziua 05.08.2017 ora 22,15;
Data stingerii incendiului: ziua 05.08.2017 ora 24,00;
Felul incendiului: litieră;
Suprafaţa cuprinsă de incendiu: 0,01 ha;
Direcţia de dezvoltare a incendiului: sud - nord;
Distanţa de la locul incendiului până la:
 sediul ocolului 25 km;
 cel mai apropiat drum forestier 0,2 km;
 cel mai apropiat curs de apă 100 m;
Forţe participante la stingere :
 personal silvic 2;
 pompieri militari -5;
 pompieri civili –;
 poliţie -2;

15
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria
 jandarmi -;
 cetăţeni 2;
 mijloace de intervenţie: autospecială, lopeţi, sape, măturoaie, bătătoare;
Cauzele izbucnirii incendiului: arc electric cu scântei electrostatice de la linia de înaltă tensiune a
CFR care a venit în contact cu un pin din plantaţie;
Identitatea vinovaţilor: -;
Pagubele produse: fără;
Măsuri luate: supravegherea suprafeţei afectate;

Figura 4.1.1. Suprafaţa afectată de incendii în fiecare localitate

4.2. Planul de management adoptat în cazul unui incendiu forestier

Pe raza de competenţă a O.S. Sighişoara sunt identificate un număr de 25 localităţi
(orase si comune). În ultima perioadă de timp, s-au înregistrat incendii la vegetaţia erbacee uscată
din cauza caniculei şi secetei, iar focul pornit din cauze necunoscute, a cuprins rapid lăstărişul,
mărăcinişul, tufişurile, etc. Incendiile au fost stinse în faza incipientă de către forţele de
intervenţie prevăzute în planul de apărare împotriva incendiilor de pădure, împreună cu serviciile
profesioniste pentru situaţii de urgenţă evitandu-se propagarea acestora în fondul forestier.

16
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria
Nu s-au înregistrat incendii de coronament care constau în distrugerea în totalitate a
ecosistemelor forestiere . Dar şi în aceste condiţii ele trebuie monitorizate, deoarece urmările pot
fi foarte grave.
Din analiza intervenţiilor la aceste incendii reiese faptul că forţele prevăzute în planul de
apărare împotriva incendiilor de pădure, au intervenit cu mijloacele specifice în timp optim,
prevenind propagarea incendiilor şi diminuarea pagubelor produse de către acestea.
Pe timpul aplicaţiilor şi acţiunilor planificate şi desfăşurate de către ocolul silvic
Sighişoara, privind scenariul de siguranţă la foc şi evaluare a capacităţii de apărare împotriva
incendiilor, cu personalul prevăzut în planul de apărare împotriva incendiilor de pădure, cat şi cu
cele în cooperare, s-a constatat că forţele prevăzute în planul de apărare împotriva incendiilor de
pădure îşi cunosc misiunile pe care le au şi au intervenit cu proptitudine folosind mijloacele din
dotare.
Cu ocazia acestor aplicaţii şi exerciţii, s-a verificat capacitatea de intervenţie precum şi
existenţa şi starea mijloacelor de intervenţie.
Oricât de bun plan am întocmit, el este inutilizabil dacă:
- personalul ocolului silvic Sighişoara nu îl cunoaşte şi nu este antrenat să îl aplice;
- dacă nu este actualizat periodic;
- dacă nu îl găsim repede în caz de urgenţă.
Planul de măsuri pe care îl facem trebuie să fie clar, simplu şi flexibil.
Focul provoacă daune adesea în afara orelor de program, de aceea o instalaţie de
avertizare în caz de incendiu este foarte necesară.

Particularităţi tactice de intervenţie

a) evacuarea ( persoanelor şi după caz, animalelor sau bunurilor ),acordarea primului
ajutor şi protejarea bunurilor periclitate:
- prima prioritate în caz de incendiu sunt oamenii, iar viaţa lor nu trebuie pusă în
primejdie cu nici un chip de dragul salvării bunurilor. A doua prioritate sunt instrumentele
esenţiale pentru funcţionarea instituţiei : inventarele, hărţile, fişierele administrative etc. Abia a
treia prioritate este mobilieru. În absenţa unei astfel de prevederi , riscăm să pierdem timp preţios
salvând lucruri mai puţin importante şi certându-ne ce trebuie luat mai întâi. Evacuarea

17
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria
persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu se face conform planurilor de evacuare în caz de
incendiu, afişate la: sediul ocolului silvic Sighişoara.
Pe planurile de evacuare în caz de incendiu, au fost marcate traseele de evacuare şi
ordinea prioritată în care se evacuează bunurile.
Evacuarea bunurilor mobile şi imobile aflate în sediile de ocol, districte silvice, cantoane
silvice, cabane, atelierul de reparaţii, anexe, magazii, etc., vor fi făcute de echipe special instruite
pentru astfel de situaţii, în locuri în care nu sunt în pericol.
Persoanele aflate la diverse activităţi în fondul forestier, vor fi anunţate şi evacuate
imediat, din zona afectată de incendiu, în zone în care nu prezintă pericol pentru ele. Se
recomandă copiilor şi persoanelor cu probleme respiratorii să evite deplasările în zona afectată de
incendiu, ştiind că persoanele care suferă de afecţiuni cronice ale căilor respiratorii şi copii sunt
cele mai vizate. Într-o situaţie de urgenţă, oamenii intră în panică şi nu mai ştiu ce să facă. Prin
urmare, s-a stabilit din vreme cine coordonează acţiunile, cine ţine legătura cu echipele de
intervenţie, unde se vor duce obiectele salvate.
Evacuarea animalelor în situaţia în care în zona incendiată sunt turme de animale
domestice, se face pe cat posibil pe curba de nivel, pe direcţia de inaintare a focului, astfel ca
focul să fie în spatele direcţiei de deplasare a animalelor. Acestea var fi evacuate imediat în zone
sigure.
Pentru îndepărtarea animalelor sălbatice din zona afectată de incendiu, pădurarul va folosi
toate metodele necesare, în vederea deplasării acestora în zone sigure. Se va avea în vedere ca
animalele sălbatice să nu producă accidente în această încercare de îndepărtare din zona
incendiului, ştiind că acestea sunt foarte agitate şi pot reacţiona imprevizibil în special cele cu pui
mici.
b) localizarea şi lichidarea incendiilor
Incendiile, cu tot caracterul lor excepţional, extrem, fac parte, şi ele, din viaţa normală.
Nu trebuie să aşteptăm să se întâmple ceva grav pentru a lua măsuri de prevenire şi de micşorare
a efectelor. Focul provocat de neglijenţe umane, mai mari sau mai mici, pot apărea în orice
moment şi pot provoca daune ireparabile patrimoniului. Identificarea şi prevenirea cauzelor care
pot pune în pericol patrimoniul ocolului silvic Sighişoara, precum şi stabilirea din timp a ceea ce
avem de făcut în caz de incendiu pot limita eventualele pierderi sau daune. Pentru un incendiu nu
eşti niciodată destul de pregătit. Totuşi,întocmirea din vreme a unui plan de acţiune şi stabilirea
responsabilităţilor este vitală pentru limitarea şi înlăturarea pagubelor.

18
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria
Incendiile de pădure produc pagube de importanţă economică prin arderea vegetaţiei
forestiere şi scoatere a suprafeţei respective pentru un timp din producţie.
c) protecţia personalului de intervenţie
În cadrul ocolului silvic Sighişoara, există în permanenţă un minim de materiale de
protecţie a personalului de intervenţie, esenţial în caz de urgenţă. Cantitatea şi locul de păstrare a
materialelor este la îndemâna personalului de intervenţie din cadrul ocolului silvic Sighişoara şi
tot personalul ştie unde sunt şi cum să le folosească în caz de incendiu.
Echipamentul constă din: cască de protecţie, salopetă, cizme de cauciuc, mănuşi de
cauciuc şi izolatoare (din piele), aparate, mască de gaze, mască de unică folosinţă contra fumului
şi prafului şi alte mijloace de protecţie a căilor respiratorii, ochelari de protecţie care ne ajută să
protejăm corpul, mâinile şi faţa în condiţii de incendiu, să transportăm rapid lucrurile care trebuie
salvate şi să luăm primele măsuri de stabilizare şi limitare a daunelor.
d) protecţia vecinătăţilor
Menţinerea tuturor cărărilor din cantoane, a liniilor izolatoare şi a drumurilor de tractor şi
auto accesibile.
Menţinerea liniilor izolatoare curăţate de masa lemnoasă pentru a putea fi folosite în acest
scop.
Verificarea tuturor focarelor de incendii şi stingerea lor după localizarea incendiilor.
Limitarea extinderii incendiilor prin limitarea de restul pădurii, menţinerea focului într-un
perimetru cât mai restrâns prin folosirea tuturor mijloacelor şi forţelor concentrate în acest sens.
Urmărirea în permanenţă a evoluţiei stării timpului şi acţionarea în contratimp şi
contrafoc.
Repartizarea unei forţe mai numeroase înspre direcţia de propagare a focului pentru a se
opri înaintarea lui.
Bararea pâraielor din apropiere pentru a asigura debit de apă necesar intervenţiei.
Folosirea aparatelor de pulverizare (ruccsaci PSI, Fontan, Kyoritz) la stingere.
Adăugarea în apă de substanţe muiante (Detersan sau Romopal) concentraţie 0,5 – 1,5 %.
Aplicarea de măsuri de intervenţie la faţa locului funcţie de dimensiunile şi felul
incendiului (coronament, subteran, arborete, plantaţii, păşuni funcţie de pantă etc.)
Se vor lua măsuri pentru prevenirea propagării incendiilor astfel :
- în caz de incendiu de litieră sau subteran se va avea în vedere ca focul să nu se propage
la coronament;

19
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria
- în caz de incendiu de coronament se va acţiona în sensul izolării acestuia evitându-se
propagarea focului pe o suprafaşă mai mare.
e) înlăturarea efectelor negative majore produse de incendiu
În urma incendiilor de pădure, efectele negative se răsfrâng asupra solului, sistemelor
acvatice, plantelor, nevertebratelor terestee, păsărilor şi mamiferelor.
Solul – în general, din căldura degajată în timpul unui incendiu de pădure, doar 8 – 10 %
radiază înspre sol, ceia ce îi schimbă proprietăţile. Solul pierde abilitatea de a absorbi apa din
precipitaţii, ceea ce influienţează negativ asupra dezvoltării ulterioare a plantelor şi a celorlalte
forme de viaţă.
Sistemele acvatice – solul şi apa sunt în legătură intimă, iar schimbările din structura
solului duc şi la schimbări în calitatea apei de scurtă şi de lungă durată. Ca efect imediat,
schimbările de temperatură a apei şi a compoziţiei chimice, poate ucide peştii şi alte animale, Pe
termen lung se schimbă compoziţia apei datorită rezidurilor chimice rezultate în urma arderii.
Plantele – în urma unui incendiu, se schimbă compoziţia speciilor care se regenerează.
Iniţial locul speciilor principale este luat de speciile invazive, pioniere, ulterior prin lucrări de
împăduriri se face trecerea la tipul natural fundamental de pădure.
Reabilitarea suprafeţelor de pădure afectate de incendii se va face, în special, prin
împăduriri cu specii din tipul natural fundamental de pădure, numai după îndepărtarea
trunchiurilor arse şi aplicarea de amendamente.

4.3. Metode de refacere a zonelor afectate de incendii şi gradul de reuşită

Pentru refacerea zonelor afectate de incendiile produse pe raza ocolului silvic Sighişoara,
s-a decurs la două metode:
- plantarea în zonele puternic afectate de incendiu;
- regenerarea naturală în zonele mai puţin afectate de incendiu.
Plantarea s-a realizat cu specii din tipul natural fundamental de pădure, doar după ce
suprafaţa afectată de incendiu a fost curăţată, trunchiurile arse au fost îndepărtate şi s-au aplicat
amendamente.
Dacă suprafaţa nu a fost foarte tare afectată de incendiu s-a realizat regenerarea naturală a
arboretului, dar astfel locul speciilor principale a fost luat de speciile invazive şi compoziţia
arboretului s-a modificat.

20
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria
În majoritatea cazurilor s-a recurs la împădurire pentru a se menţine tipul natural
fundamental de pădure. Gradul de reuşită, al plantărilor, a fost destul de bun, speciile s-au instalat
cu uşurinţă şi s-au dezvoltat foarte bine.

5. Concluzii

Cele două cauze principale ale incendiilor de pădure sunt forţele naturale (trăsnetul,
scânteile aruncate de diferite agregate cum sunt roţile trenurilor care rulează pe şine sau de
echipamentul mecanizat folosit de companiile de exploatare a lemnului sau de unele accidente de
pe traseul liniilor electrice) şi factorul uman (în intenţia voită sau nevoită de a distruge
arboretele din motive ca: sabotajul, neglijenţa turiştilor, sporirea suprafeţei agricole sau a
păşunii).
În U. P. V Criş, din fericire, nu prea s-au înregistrat incendii forestiere foarte grave.
Pe raza ocolului silvic Sighişoara, în anul 2017, au avut loc 4 incendii forestiere, a căror
cauze au fost cele două , prezentate mai sus: forţele naturale (trăsnetul şi scânteile electrostatice
de la linia de înaltă tensiune a CFR) şi factorul uman (foc deschis în afara fondului forestier).
Arboretele predominante, în U. P. V Criş, sunt formate din specii de foioase, cu vârste
cuprinse între 5 şi 150 ani.
Modelele de combustibili prezente în unitatea de producţie sunt în număr de 10, dintre
care cele mai răspândite sunt modelul 1.3.2. şi 1.2.2. Determinarea acestor modele este necesară
pentru a servi drept bază la dezvoltarea programelor de simulare a incendiilor, precum şi la
elaborarea hărţilor de combustibili şi a planurilor de apărare.

21
Prevenirea şi combaterea incendiilor forestiere Băluţ Maria

Bibliografie

 Amenajamentul U. P. V Criş, O. S. Sighişoara, D. S. Mureş;

 Cursul disciplinei "Pevenirea şi combaterea incendiilor forestiere";
 Planul de apărare împotriva incendiilor de pădure, O. S. Sighişoara.

22