Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
01 1
SPITALUL CLINIC DE DE Pag. Din
RECUPERARE CLUJ Ediţia 0 Exemplar nr. 1
OPERATIONALA Revizia 0 1 2 3 45
NAPOCA
PROCEDURA OPERATIONALĂ
privind procesul de
MANAGEMENTUL CODULUI DE
URGENŢĂ
APROBAT: VERIFICAT:
MANAGER,
Dr. Sanda Patrichi DIRECTOR MEDICAL
Dr. Bodizs Gyorgy
DATA APROBĂRII:
...................................
LISTA DE DIFUZARE
1. SCOP
2. DOMENIUL DE APLICARE
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
Legislaţie primară:
- Ordinul MS nr.972/2010, pentru aprobarea Procedurilor, standardelor si metodologiei
de acreditare a spitalelor
Legislaţie terţiară
- ROI
- ROF
- Manualul Calităţii
- Manual de nursing
-
Reglementări internaţionale
- SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al Calităţii - Cerinţe, Cap. 8.2.1;
- SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al Calităţii – Principii fundamentale şi
vocabular;
- SR EN ISO 9004:2010 - Sisteme de management al Calităţii - Linii directoare pentru
îmbunătăţirea performanţei;
4. DEFINIŢII, ABREVIERI
4.1. Definiții:
4.2. Abrevieri:
MQ - Managementul Calităţii;
MC - Manualul Calităţii;
PS - procedură de sistem;
PO - procedură operaţională;
MG - Manager;
RMQ - Responsabil MQ;
MSSI - Medic Şef de Sectie Implicat;
SCI - sef compartiment implicat;
ASI - Asistenta Sefa Implicata;
SCRP - şef Compartiment Relatia cu Publicul;
CAN - Comisia de Analiză a Neconformităţilor.
SCR- Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca
5. DESCRIEREA PROCESULUI
Scopul oricărei intervenţii de urgenţă este restabilirea spontană a respiraţiei şi bătăilor inimii
pacientului şi prevenirea efectelor devastatoare ale hipoxiei la nivelul creierului sau altor organe. De
preferat este ca echipa de resuscitare să fie compusă din persoane pregătite atât pentru
resuscitarea de bază (BLS), cât şi pentru cea avansată (ALS).
O condiţie esenţială de răspuns prompt şi eficient este organizarea riguroasă şi verificarea periodică
a trusei de urgenţă. Aceasta trebuie să fie bine compartimentată şi să conţină:
A- compartimentul pentru managementului căilor aeriene:
laringoscop (mâner şi lamă, se va verifica periodic ca să fie încărcat)
spray cu lidocaină
seringi 10 ml pentru a umfla balonaşul sondei de intubaţie
baterie de rezervă
pentru laringoscopleucoplast pentru fixarea sondei de intubaţie
dispozitiv de aspiraţie
sode de intubaţie de diverse mărimi şi tipuri (orale, nazale, endotraheale, maşti laringiene)
lamă bisturiu şi mâner pentru o eventuală cricotirotomie
De asemenea, în afara trusei de urgenţă astfel compartimentate, mai este necesară o butelie
portabilă de oxigen, monitor, EKG, defibrilator, pacemaker extern, aspirator. Aparatele vor fi
verificate periodic dacă sunt încărcate, pentru a nu avea surprize în timpul urgenţelor. Asistenta
trebuie să cunoască bine medicamentele prezente în trusa de urgenţă, cât şi modul de administrare
al acestora.
Protocoalele de acţionare în caz de urgenţă sunt bine stabilite şi trebuie cunoscute de toată echipa
de îngrijiri, cel mai bine fiind ca rolurile să fie împărţite pentru o mai mare eficienţă.
Oricine poate acorda primul ajutor prin începerea manevrelor de resuscitare cardio-respiratorie,
până la sosirea unei echipe specializate.
Dacă urgenţa are loc într-un spital se va începe resuscitarea de baza şi se va chema ajutor până la
sosirea echipei, dacă are loc în afara spitalului se va face resuscitarea de baza şi se va chema 112.
Resuscitarea de bază pe care oricine o poate acorda este formată din compresiile toracice şi ventilaţia
gură la gură. Diversele protocoale cer, fie un raport de 30 de compresii la 2 ventilaţii , fie 15
compresii la 2 ventilaţii. Când este un singur salvator se va face resuscitare până la sosirea
ajutoarelor sau până la epuizarea salvatorului. Când sunt doi salvatori, în caz de epuizare a celui care
efectueaza compresiile toracice, se vor putea schimba rolurile. Se continuă resuscitarea până la
sosirea ajutoarelor.
RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE
ALS: SUPORTUL VITAL AVANSAT
(ADVANCED LIFE SUPORT)
Obiective :
Funcţia Nume, prenume Semnătura Data
Întocmit AS. SEF PE UNITATE
PROCEDURĂ Cod PO.00.02.01 7
SPITALUL CLINIC DE DE Pag. Din
RECUPERARE CLUJ Ediţia 0 Exemplar nr. 1
OPERATIONALA Revizia 0 1 2 3 45
NAPOCA
Să înţelegem:
Tratamentul pacienţilor cu:
fibrilaţie ventriculară şi tahicardie ventriculară fără puls
asistolie sau activitate electrică fără puls (ritmuri non-FV/TV)
Protocol:
1 - loviturile precordiale:
indicaţii: - în cazul stopului cardiac asistat sau monitorizat
algoritmul BLS, dacă este cazul
dacă este nevoie, administraţi 1 şoc
întrerupeţi şocurile pentru 2 minute de RCP
după şoc NU verificaţi pulsul carotidian sau ritmul electric, decât la sfârşitul celor 2 minute
în timpul RCP se vor corecta cauzele reversibile :
verificaţi electrozii, poziţia padelelor şi contactul
asiguraţi/verificaţi calea aeriană şi accesul i.iv.
administraţi adrenalină la 3-5 minute înainte de şoc
6 – asistolie:
confirmaţi:
verificaţi electrozii (monitorizare pe derivaţiile I şi II)
verificaţi reglajul amplitudinii undelor
adrenalină 1 mg o dată la 3 min
atropină 3 mg i.v. sau 6 mg prin tubul traheal
7- falsă asistolie:
când se monitorizează pe padele utilizând petece cu gel
apare odată cu mărirea numărului de şocuri şi creşterea impedanţei transtoracice
se monitorizează ca “asistolie” aparentă
verificaţi ritmul prin monitorizare pe electrozi şi cablu
9- rezumat:
la pacienţii cu FV/TV fără puls, începeţi, fără întârziere, defibrilarea
la pacienţii cu FV refractară sau cu ritm non-FV/TV, identificaţi şi trataţi toate cauzele reversibile