Sunteți pe pagina 1din 16

Simptomele de dementa variaza in functie de cauza, dar cele mai frecvente semne si simptome

includ:

1. Pierderea memoriei
2. Dificulti de comunicare

3. Incapacitatea de a asimila noi informatii sau sa va amintiti anumite informatii

4. Dificultati in a va planifica sau in a va organiza ceva

5. Dificultate cu functiile de coordonare si motorii

6. Modificari de personalitate

7. Incapacitatea de a va motiva

8. Comportament inadecvat

9. Paranoia

10. Agitatie

11. Halucinatii

Introducere

Demenţa Alzheimer este o tulburare de tip deteriorativ cognitiv cu evoluţie


progredientă, care reprezintă o problemă majoră de sănătate a vârstnicului. Alterând în
grade variabile toate aspectele vieţii pacientului este o boală invalidantă care produce
suferinţă atât pacienţilor cât şi familiei acestora. Amprenta neuropatologică a bolii
Alzheimer este placa neuritică (NP) şi ghemele neurofibrilare (NFT), dar aceste leziuni
nu sunt caracteristice demenţei Alzheimer, ele apar în diverse alte boli neurodegenerative.
Ţinta tratamentului în demenţă a fost întotdeauna o problemă complexă, ea s-a
modificat de la concentrarea exclusivă asupra simptomatologiei clinice la interesul pentru
aspectele sociale cu variabilele sociale, antecedentele profesionale şi cele cognitive. Un
management eficient terapeutic este dependent de abilitatea medicului de a diagnostica
precoce suferinţa, de a îmbina mai multe metode terapeutice şi de a aprecia factorii care
ar putea afecta prognosticul suferinţei.
Obiectivele studiului de faţă constau în aprecierea prevalenței factorilor de risc pentru
tipul populațional vârstnic şi monitorizarea efectelor terapiei cognitive.

Material şi metodă

Pentru realizarea lucrării au fost recrutaţi 140 de pacienţi cu demenţă Alzheimer, trataţi
în Spitalului Clinic G. Curteanu din Oradea, în perioada anilor 2011-2014. Au fost monitorizaţi
următorii parametrii din foile de observaţie clinică: v ârsta, sexul, mediul de provenienţă al
pacienţilor, gradul de pregătire profesională, starea civilă, comorbidităţile, capacitatea de
autoîngijire şi tratamentul aplicat.
Au fost folosite instrumentele specifice pentru diagnosticarea suferinţei, criteriile
clinice suprapuse celor două grile de utilizare universală, CIM/ DSM IV şi testele de
imagistică CT, RMN. Funcţionalitatea cognitivă a fost evaluată folosind MMSE (Mini
Mental State Examination), au fost incluşi în studiu pacienţii care au obţinut în perioada
de screening un punctaj mai mic de 24. S-au urmărit manifestările clinice, măsurile
terapeutice aplicate pacienţilor şi schimbările importante în răspunsul la tratament, prin
aplicarea MMSE la 4, 8 si 12 săptămâni.

Scor Stadiul Caracteristici


MMSE
30 Normal Fără simptome
24-27 Tulburări cognitive inițiale Simptome mnezice
21-23 Faza ușoară Deficite mnezice și de gândire conturate
18-20 Faza moderată Deficite cognitive clare
15-17 Faza marcată Simptome cognitive și psihiatrice
Necesită un grad de asistență
12-16 Faza severă Necesită asistență pentru activități obișnuite
zilnice
0-11 Faza gravă Necesită asistare instituționalizată

Rezultate şi discuţii

Vârsta poate reprezenta un factor de risc în geneza sau favorizarea bolii, dar sunt
importante şi influenţele genetice, sexul şi nivelul de educaţie.
Pacienţii au avut vârste cuprinse între 63 şi 92 ani, majoritatea fiind în decada 71-
80 ani (53,86%), vârsta medie fiind de 74,37 ani (figura 1).
27.14%
25.71%

23.57%

8.57%
7.14%
6.43%

1.43%

<=65 years 66-70 years 71-75 years 76-80 years 81-85 years 86-90 years >90 years

Grafic nr.1. Distribuţia cazurilor în funcţie de vârstă

Demenţa este o afecţiune cu incidenţă crescută în rândul populaţiei în vârstă, a


cărei instalare are loc de obicei după vârsta de 65 de ani, cu o prevalenţă estimată de
majoritatea studiilor la 5% pentru grupa de vârstă 65-80 de ani şi 20-25% peste vârsta de
80 de ani. Cea mai frecventă formă de demenţă este boala Alzheimer, ea reprezintă circa
60% din totalul demenţelor. Practic de la 65 la 85 de ani, incidenţa bolii se dublează la
aproximativ 5 ani [citare..].

În lotul de studiu, din cele 140 de cazuri 26 (18,57%) au fost de sex masculin şi
114 (81,43%) de sex feminin (grafic nr.2) şi 76 respectiv(54,29%) proveneau din mediul
urban, iar 64 pacienţi (45,71%) din mediul rural (tabel nr 1).

Tabel nr.1. Repartiția în funcție de sex și de mediul de provenienţă


Mediu de prov. U R
Sex M F M F
Nr pacienți 17 59 9 55
Total / % 76 (54.29%) 64 (45.71%)

Femeile au un risc mai mare de a dezvolta demenţa Alzheimer, conform studiului


şi datelor din literatură, luând în calcul inclusiv faptul că trăiesc mai mult decât bărbaţii.
În menopauză scade concentraţia de estrogeni, rolul estrogenilor în demenţa Alzheimer
rămâne totuşi controversat [1].
În ceea ce gradul de pregătire a pacienţilor, am constatat că peste 50% au avut
studii primare (84 cazuri – 53,57%), 58 cazuri (41,43%) au studii gimnaziale şi doar 6
(4,29%) dintre pacienţi au finalizat studiile liceale. Un singur pacient (0,71%) a fost
absolvent de studii superioare (tabel 2).

Tabel 2. Distribuţia cazurilor în funcţie de gradul de pregătire


Număr
Gradul de pregătire %
cazuri
Studii primare 75 53,57
Studii gimnaziale 58 41,43
Liceul 6 4,29
Studii superioare 1 0,71

Izolarea socială joacă un rol important în evoluţia demenţei, în lotul nostru de


studiu aproape 55% au fost persoane văduve (54,29%), având în vedere media de vârstă
de peste 74 ani (Tabel 3).

Tabel 3. Distribuţia cazurilor în funcţie de starea civilă


Număr
Starea civilă %
cazuri
Căsătoriţi 58 41,43
Necăsătoriţi 2 1,43
Divorţaţi 4 2,86
Văduvi 76 54,29

Comorbiditatea demenţei vârstnicului cu numeroase afecţiuni somatice este


aproape o regulă. În această privinţă în lotul de studiu cele mai frecvente au fost
ateroscleroza, cardiopatia ischemică, hipertensiuna arterială şi diabetul zaharat tip II sunt
prezente în procente semnificative, conform tabelului nr.4.

Tabel 4. Distribuţia cazurilor în funcţie de comorbidităţi


Număr
Comorbidităţi %
cazuri
Ateroscleroză generalizată 50 35,71
Cardiopatie ischemică 38 27,14
Hipertensiune arterială 22 15,71
Diabet zaharat tip II 14 10,00
Insuficienţă cardiacă 8 5,71
Boala Parkinson 4 2,86
Caşexie 4 2,86

Studii populaţionale cu interval de urmărire lung au indicat faptul că tensiunea


arterială (TA) crescută, în special în midlife, se asociază cu un risc crescut de demenţă în
latelife. Cele câteva studii de autopsie desfăşurate au pus în evidenţă o legătură între
hipertensiune, plăcile de amiloid şi ghemele neurofibrilare - neurofibrillary tangles (e.g.
Honolulu – Asia Ageing Study – HAAS).
Hipertensiunea a fost asociată şi cu atrofia cerebrală crescută. Prin urmare pe
lângă rolul de factor de risc pentru leziuni cerebrovasculare, hipertensiunea se află în
relaţie şi cu modificările neurodegenerative.
Diverse afecţiuni vasculare, precum insuficienţa cardiacă, au fost asociate cu
demenţa Alzheimer [2]. Prezenţa bolii coronariene la autopsie a fost asociată cu o creştere
a plăcilor senile corticale. În studiul Rotterdam, ateroscleroza generalizată s-a asociat de
asemenea cu demenţa Alzheimer [3].
Capacitatea de autoîngrijire a pacienţilor este pierdută pentru 82 (58,57%)
necesitând îngrijire permanentă iar 58 (41,43%) dintre pacienţi sunt capabili de
autoîngrijire (grafic nr.2).
.
Unable
58.57%

Able
41.43%

Grafic nr.4. Distribuţia cazurilor în funcţie de capacitatea de autoîngrijire


În lotul de studiu, 53 cazuri (37,86%) au urmat tratament cu Donepezil/
memantina, 33 cazuri (23,57%) cu Rivastigmină/ memantina, 29 cazuri (20,71%) cu
Memantină 10-20 şi 25 cazuri (17,86%) cu Galantamină/memantina (Tabel 5).

Tabel 5. Distribuţia cazurilor în funcţie de tratament


Număr
Tratament %
cazuri
Donepezil/ Memantina 5-10 mg/10-20mg 53 37,86
Rivastigmină/ Memantina 4,6-13,3mg/10-29mg 33 23,57
Galantamină/Memantina 16-24mg/10-20 mg 25 17,86
Memantină 10-20 mg 29 20,71

Tratamentul specific antidemenţial este eficient pentru tratamentul tulburărilor


cognitive mai ales dacă este administrat la debutul bolii.
Au fost asociate pentru ameliorarea circulaţiei cerebrale preparate de Ginkgo
Biloba, pentru încetinirea evoluţiei demenţei ca antioxidantse vitamina E. Stresul
oxidativ este unul din elementele centrale în creierul afectat de BA, iar unele studii au
sugerat că o dietă bogată în antioxidanţi ar putea fi protectoare împotriva bolii.
Sindromul depresiv a fost tratat cu antidepresive SSRI (Tianeptină, Fluvoxamină,
Fluoxetina, Paroxetina). Posibilitatea de diagnostic precoce în boala Alzheimer devine o
ţintă import a psihiatriei biologice şi a psihofarmacologiei, anticipindu-se o posibilitate de
intervenţie terapeutică etiopatogenică întîrziindu-se evoluţia progresivă, rapidă a bolii [5].
Pacienţii cu simptome psihotice şi cei cu tulburări de comportament au beneficiat
de tratament cu antipsihotice atipice Risperidonă 0,5 - 1 mg/ zi şi Tiapridum 50 mg/zi. La
aceşti pacienţi cel mai întâlnit efect secundar a fost sedarea. Cei cu insomnii au beneficiat
de hipnotice.
Tratamentul bolilor asociate a presupus pe lângă medicaţie şi îngrijiri generale: de
alimentaţie, respectarea dietei, toaleta personală, prevenirea infecţiilor intercurente. O
dietă bogată în grăsimi saturate şi colesterol poate creşte riscul de BA, în timp ce acizii
graşi polinesaturaţi şi peştele pot avea un efect protector. Rezultatele studiului CAIDE
indică faptul că aportul moderat de grăsimi nesaturate în midlife are efect protector, în
timp ce aportul moderat de grăsimi saturate poate creşte riscul de BA, în special la
persoanele purtătoare de alelă APOE4 [6].
Pentru stimularea vieţii relaţionale s-a încercat în unele cazuri o terapie
ocupaţională, socioterapie, psihoterapie de susţinere, de grup şi familială.
Conform scorului MMSE, la evaluarea iniţială aproape 60% dintre pacienţii au
fost diagnosticaţi în faza moderată bolii (59.29%), în faza uşoară 24,29%, iar în cea
severă 16,43% (tabel nr. 6).

Tabel 6. Distribution by impairment


Scor
Stadiul Nr. %
MMSE
21-24 Mild impairment 34 24.29
10-20 Moderate impairment 83 59.29
<10 Severe impairment 23 16.43

Evoluţia scorului MMSE la 4, 8 si 12 săptămâni.


Tabel 7. Evoluaţia scorului MMSE
La 4 săptămâni La 8 săptămâni La 12 săptămâni Total
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Stadiul uşor 0 0.00 0 0.00 1 2.94 1 2.94
Stadiul moderat 1 1.20 2 2.41 2 2.41 5 6.02
Stadiul sever 1 4.35 1 4.35 2 8.70 4 17.39
Total 2 1.43 3 2.14 5 3.57 10 7.14

În stadiul uşor s-a înregistrat o singură depreciere a scorului MMSE la 12


săptămâni (2,94%), valoarea scorului rămânând în stadiul uşor de boală.
În stadiul moderat al bolii am înregistrat deprecieri ale scorului la toate cele 3
evaluări, din care 2 cazuri trecând în stadiul sever. La 4 săptămâni s-a înregistrat un caz
de depreciere a scorului (1,20%), iar la 89 şi 12 săptămâni câte 2 cazuri (2.41%).
Şi în stadiul sever al bolii am înregistrat deprecieri ale scorului la toate cele 3
evaluări, câte un caz la 4, respectiv 8 săptămâni (4,35%) şi 2 cazuri la 12 săptămâni
(8,70%).
Astfel, după 12 săptămâni de tratament am înregistrat deprecierea scorului la
2,94% dintre pacienţii cu încadrare iniţială de boală uşoară, la 6,02% dintre cei cu stadiul
moderat şi la 17,39% dintre cei cu boală severă.

17.39%

6.02%

2.94%

Mild Moderate Severe

Grafic nr.6. Ponderea cazurilor aggravate în funcţie de stadiu

Tabel 8. Evoluţia scorului MMSE


Baseline At 4 weeks At 8 weeks At 12 weeks
16.45±5.21 16.25±5.03 16.00±4.89 15.66±4.76
ES=0.04 ES=0.05 ES=0.07
ES=0.15

Remarcăm că efectul tratamentului la toate cele 3 evaluări este foarte mic


(ES=0,04 la 4 săptămâni, ES=0,05 la 8 săptămâni, respectiv ES=0,07 la 12 săptămâni),
ceea ce denotă că terapia are rol de stagnare a bolii la 4 săptămâni. Comparativ cu
valoarea iniţială a scorului MMSE, efectul tratamentului la 12 săptămâni este deasemenea
foarte mic (ES=0,17), rezultând că aplicarea tratamentului are un efect de control al bolii
şi pe termen mai lung.
16,45 16,25 16,00
  15,66
 

Baseline At 4 weeks At 8 weeks At 12 weeks

Grafic nr.7. Evoluţia scorului MMSE


La evaluarea iniţială, indiferent de tipul de tratament, majoritatea pacienţilor au
avut formă moderată de boală (58,49%-60,61%), urmată de cea uşoară (24,00%-24,53%).
Nu există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte prevalenţa stadiilor de boală
(p>0,05) (tabel nr.6).

Tabel 6. Distribution by treatment and impairment


Mild Moderate Severe
Treatment impairment impairment impairment
No. % No. % No. %
Donepezil/ Memantina 13 24,53 31 58,49 9 16,98
Rivastigmină/ Memantina 8 24,24 20 60,61 5 15,15
Galantamină/Memantina 6 24,00 15 60,00 4 16,00
Memantină 7 24,14 17 58,62 5 17,24

Tabel 8. Evoluţia scorului MMSE în funcţie de tratament


Treatment Baseline At 12 weeks ES
Donepezil/ Memantina 16.37±5.18 16.07±4.72 0,06
Rivastigmină/ Memantina 16.58±5.34 15.68±4.81 0,17
Galantamină/Memantina 16.64±5.32 15.82±4.75 0,15
Memantină 16.33±5.17 15.11±4.80 0,24
În ceea ce priveşte evoluţia, cele două cazuri care au trecut din stadiul moderat în
cel sever au urmat tratament cu memantină monoterapie. Indiferent de terapia urmată,
efectul tratamentului în deprecierea scorului MMSE a fost foarte mică. Totuşi, cel mai
mare efect de depreciere s-a obţinut în cazul monoterapiei cu memantină (ES=0,24), iar
cel mai mic în terapia cu Donepezil/ memantina.

Baseline
Donepezil/memantine  16,37

Rivastigmine/memantine  16,58

Galantamine/memantine  16,64

Memantine  16,33

Donepezil/memantine  16,07

Rivastigmine/memantine  15,68

Galantamine/memantine  15,82

Memantine  15,11

At 12 weeks

Concluzii

Se impune individualizarea terapiei, urmărind să asigure corectarea tulburărilor cognitive,


al tulburărilor asociate (depresii, tulburări psihotice şi de comportament) şi suportul
psiho-social prin susţinerea psihologică, socială şi psihoterapeutică la cazurile în care
aceste intervenţii sunt posibile ;
Cea mai bună strategie colinergică cuprinde clasa de compuşi cunoscuţi ca şi inhibitori de
colinesterază, aceştia au demonstrat efecte măsurabile, deşi modeste la nivelul cognitiv,
comportamental şi al activităţilor de fiecare zi.
Implicarea unor factori etiopatogenici vasculari, toxico metabolici explica ineficacitatea
strategiilor terapeutice actuale, adresate domeniului psihopatologic cognitiv/nongognitiv
Susţinem ideea că tratamentul etiopatogenic bazat în momentul actual pe substanţe ce
augmentează funcţia acetilcolinică trebuie să fie precoce ;

Referinţe

Alina Solomon, Cătălina Tudose Prevenţia bolii Alzheimer, de la cercetare la practica


clinică: potenţiali factori de risc şi scorul de risc CAIDE, Psihiatru ro. Nr.11 pg 44-48,
2007
Artiga, M.J., Bulido, M.J., Frank, A. - Risk for Alzheimer's disease correlates with
transcriptional activity of the APOE gene. Human Molecular Genetics (1998); 7, 1887-
1892.
Braak, Eva et al - Neuropathology of Alzheimer's disease: what is new since A.
Alzheimer? Eur Arch Psychiatry Clin Neurosci 249: Suppl. 3 III/14-III/22, 1999.
Braak, H., Braak, E. - Neuropathologycal staging of Alzheimer related changes . Acta
Neuropathol (Beri) (1991); 82:239-259
Bullock, R.- New drugs for Alzheimer's disease and other dementias. Brit. J. Psychiat.
(2002); 180, 135-139.
Carter, C, McDonald, A., Ross, L., Stenger, V.A. - Anterior cingulate cortex activity and
impaired self-monitoring of performance in patients with schizophrenia: an event-related
fMRI study. Am. J. Psych. (2001); 158:1423-1428
Cummings, J.L., Benson, D.F.- Dementia: a clinical approach. 2nd Edition, Butter
Worths, London. (1992)
Cummings, J.L., Saloway, S. - The limbic system: An anatomic phylogenetic and clinical
perspective. Journal Neurology, Psychiatry and Clinical Neurosch., (1997); 9:315-350
Frasure-Smith, Nancy, et al. - Depression - A Cardiac Risk Factor in Search of a
Treatment JAMA.2003; 289: 3171-3173.
Holmes, C. - Genotype and phenotype in Alzheimer's disease. Brit. J. Psychiat. (2002);
180,131-133.
Kantarci, K., et al. - Regional metabolic patterns in mild cognitive impairment and
Alzheimer's disease. Neurology (2000); 55:210-217
Klunk, W., et al. - Application of amyloid-imaging to the diagnosis and treatment of
Alzheimer's Disease, Eur. Arclh. Of Psy. And Clinical Neurosc, 316:111/53, 2005
Lyons, D., McLoughlin, D.M.- Identificarea @ secretazei şi a # secretazei în boala
Alzheimer. BMJ, ediţia în limba română (2002); voi. 9, 1, 32-33.
McGeer, P.L., McGeer, E.G. - Mechanisms of cell death in Alzheimer's disease -
inumopathology. J. Neuronal Transmission (1998); 54 suppl., 159-166.
Meyer, M.R., Tschanz, J.T. - APOE genotype predicts when - not whether - one is
predisposed to develop Alzheimer's disease. Nature Genetics (1998); 19, 321-322.
Mullnard, R.A., Gotman, C.W., Kawes, C.- Estrogen replacement therapy for treatment
of mild to moderate Alzheimer's disease. JAMA (2000); 283, 1007-1015.
Okamura, N., Aray, H.- Combined analysis of CSF tau levels and iodamphetamine
SPECT in mild cognitive impairment: implications for a novei predictor of Alzheimer's
disease. Am. J. Psychiat. (2002); 159, 3, 474-476.
Petersen, R.C. - Aging, mild cognitive impairment and Alzheimer's Disease. Neurol.
Clin.; (2000) 18: 789-806.
Ritchie, K., et al. - Clasification criteria for mild cognitive impairment: A population-
based validation study. Neurology (2001); 56:37-42
Sano, M., Ernesto, C. - A controlled trial of selegiline, alpha tocopherol, or both, as
treatment for Alzheimer's disease. New England J. of Medicine (1997); 336, 1216-1222.
Sheline, Y.I., Mintum, M.A. - Greater loss of 5-HT2A receptors in midlife than in latelife.
Am. J. Psychiat. (2002); 159, 3, 430-435.
Snowden, J.S., Neary, D., Mann, D.M.A. - Frontotemporal dementia. Brit. J. Psychiat.
(2002); 180, 140-143.
Sweet, R.A., Nimgaonkar, V.L., Kanboh, M.I. - Dopamin receptor genetic variation,
psychosis and aggression in Alzheimer's disease. Arch. Neurol. (1998); 55,1335-1340.
Tunstall, N., Owen, M.J., Williams, J. - Familial influence on variation in age of onset
and behavioral phenotype in Alzheimer's disease. Brit. J. Psychiat. (2000); 176, 156-159.
Wisniewski, T., Dowjat, W.K., Buxbaum, J.D. - A novei polish presenilin 2 mutation is
associated with familial Alzheimer's disease and leads to death as early as the age 28
years. Neuroreport (1998); 9, 217-221.
Wong, T.P., Debeir, T.H., et al. - Reorganisation of cholinergic terminals in the cerebral
cortex and hippocampus in transgenic mice carrzing mutated Presenilin-1 and Amyloid
precursor protein transgenes. J. Neurosci. (1999); 19(7):2706-2716
Bashford S.E., Wilson A. Elemente distinctive şi strategii terapeutice pentru demenţele
asociate parkinsonismului. Brain Aging Intern. J. 2004;2-3:38-47.
Borrie M., Smith M., Wels J. Deficitul cognitiv lejer: predictorii funcţionali pentru
progresia spre boala Alzheimer. Brain Aging Int.L. 2004; 2-3:31-38.
Brien J.T., Ballard C, Winblad B. Alzheimer s Disease.Science Press Ltd. 2001.
Cannas A., Spissu A., Floris G.L. et al. Bipolar affective disorder and Parkinson Disease:
a rare, insidious and often unrecognized association. Neurol. Sci. 2002. 23; suppl.2:S67-
S68.
Cantegreil-Kallen I., Rotrou }., Gosselin A., Wenisch E., Rigaud A-S. The Role of
Cognitive Stimulation in Diagnosing Mild-Cognitive-Impaiment Subjects at Risk for
Alyheimer-Type Dementia. Brain Aging 2002; 2:15-19.
Cheong J.A. An Evidence-Based approach to the Management of Agitation in the
Geriatrie Patient, Ger. Psychiatry, 2004; 2:197-206.
Cummings J.L. The Neuropsychiatry of Alzheimer s Disease and Related Dementias.
Martin Dunitz Ltd.2003.
Dănăilă L., Gheorghe M.D., Ploaie P. Boala Alzheimer. Ed. Militară Buc.1996.
Fodoreanu L. Actualităţi in boala Alzheimer: substratul neurofiziologic al bolii
Alzheimer. Acta Neurologica Transilvanica, 1997,1-2:8-11.
Fodoreanu L. Actualităţi in boala Alzheimer: factorii genetici. Acta Neurologica
Transilvanica, 1997, 1-2:21-26.
Fodoreanu L. Actualităţi in boala Alzheimer: explorări paraclinice si markeri periferici in
boala Alzheimer. Acta Neurologica Transilvanica, 1998, 1-2:63-66.
Fodoreanu L. Actualităţi in boala Alzheimer: prezent si viitor in tratamentul bolii
Alzheimer. Acta Neurologica Transilvanica, 1998, 1-2:66-69.
Fodoreanu L. Elemente de diagnostic si tratament in psihiatrie, 2006, Ed. Med. Univ.'T.
Hatieganu" Cluj-Napoca: Particularităţi psihopatologice la vârsta a treia.P. 389-419.
Friedmann C. The Role of Genetic Markers in the Early Diagnosis of Alzheimer Disease.
Rom. }. Psychiatry, 2003; 3-4:70-75.
Gauthier S. Clinical Diagnosis and Management of Alzheimer s Disease, Il-nd. ed. Martin
Dunitz Ltd. 1999.
Gheorghe M.D. Actualităţi în psihiatria biologică. Ed. Intact, Buc, 1999.
Ghidrai O. Urgenţe geriatrice. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca. 1997.
Jane Peters - Alzheimer's Disease: Alzheimer's Stage By Stage, The Alzheimer's Diet And
Alzheimer's Caregivers Guide
Vartiainen E., Jousilahti P., Alfthan G., Sundvall J., Pietinen P., Puska P. Cardiovascular
risk factor changes in Finland, 1972-1997. International Journal of Epidemiology 2000;
29:4-56.
Kivipelto M., Helkala EX., Laakso M.P., Hanninen T., Hallikainen M., Alhainen K,
Soininen H., Tuomilehto J., Nissinen A. Midlife vascular risk factors and Alzheimer's
disease in later life: longitudinal, population based study. BMJ 2001; 322(7300):1.447-
51.
Launer L.J., Ross G.W., Petrovitch H., Masaki K, Foley D., White L.R., Havlik R.J.
Midlife blood pressure and dementia: the Honolulu-Asia aging study. Neurobiol Aging
2000; 21:49-55.
Kivipelto M., Helkala E.L., Laakso M.P., Hanninen T., Hallikainen M., Albainen K.,
Iivonen S. Mannermaa A., TuomilehtoJ., Nissien A., Soininen H. Apolipoprotein E allele,
elevated midlife total cholesterol level and high midlife systolic blood pressure are
independent risk factors for late-life Alzheimer's disease. Annals of Internal Medicine
2002; 137:149-155.
Skoog I., Lernfelt B., Landahl S. et al. 15-year longitudinal study of blood pressure and
dementia. Lancet 1996; 347:1.141-1.145.
Peila R., White L.R., Masaki K., Petrovitch H., Launer L.J. Reducing the risk of
dementia: efficacy of long-term treatment of hypertension. Stroke 2006:37(5): 1.165-70.
Whitmer RA, Sidney S., Selby J., Johnston S.C. Yaffe K Midlife cardiovascular risk
factors and risk of dementia in late life. Neurology. 2005; 64(2): 277-81.
Launer L.J., White L.R., Petrovitch H., Ross G.W., Curb J.D. Cholesterol and
neuropathologic markers of AD: a population-based autopsy study. Neurology. 2001;
57:1.447-52.
Pappolla M.A., Bryant-Thomas T.K., Herbert D., Pacheco J., Fabra Garcia M., Manjon
M., Girones X., Henry T.L., Matsubara E., Zam-bon D., Wolozin B., Sano M., Cruz-
Sanchez F.F., Thai L.J., Petanceska S.S., Refolo L.M. Mild hypercholesterolemia is an
early risk factor for the development of Alzheimer amyloid pathology. Neurology. 2003;
61(2):199-205.
Solomon A., Kâreholt I., Ngandu T., Winbald B., Nissinen A., Tuomilehto J., Soininen
H., Kivipelto M. (2007). Serum cholesterol changes after midlife and late-life cognition:
21-year follow-up study. Neurology; 68(10):751-6.
Solomon A., Kâreholt I., Ngandu T, Wolozin B., MacDonald S.W.S., Winblad B.,
Nissinen A., Tuomilehto J., Soininen H., Kivipelto M. Serum total cholesterol, statins and
cognition in non-demented elderly. Neurobiol Aging, in press.
Stewart R., White L.R., Xue Q.L., Launer L.J. Twenty-six-year change in total
cholesterol levels and incident dementia: the Honolulu-Asia Aging Study. Arch Neurol.
2007; 64(l):103-7.
Bjorhem I. Crossing the barrier: oxysterlos as cholesterol transporters and metabolic
modulators in the brain. J Int Med 2006; 260:493-508.
Sparks D.L., Scheff S.W., Hunsaker J.C. 3rd, Liu H., Landers T, Gross D.R. Induction of
Alzheimer-like beta-amyloid immunoreactivity in the brains of rabbits with dietary
cholesterol. Exp Neurol. 1994; 126(l).88-94.
Rockwood K Epidemiological and clinical trials evidence about a preventive role for
statins in Alzheimer's disease. Acta Neurol Scand Suppl. 2006; 185:71-7.
Simons M., Schwarzler F, Lutjohann D., von Bergmann K, Beyreuther K, Dichgans J.,
Wormstall H., Hartmann T., Schulz J.B. Treatment with simvastatin in
normocholesterolemic patients with Alzheimer's disease: A 26-week randomized,
placebo-controlled, double-blind trial. Ann Neurol. 2002; 52:346-50.
Sparks D.L., Sabbagh M.N., Connor D.J., Lopez J., Launer L.J., Browne P., Wasser D.,
Johnson-Traver S., Lochhead J., Ziolwolski C. Atorvastatin for the treatment of mild to
moderate Alzheimer disease: preliminary results. Arch Neurol. 2005; 62:753-7.
Gustafson D., Rothenberg E., Blennow K, Steen B., Skoog I. An 18-year follow-up of
overweight and risk of Alzheimer disease. Arch Intern Med 2003:163:1.524-8.
Kivipelto M., Ngandu T, Fratiglioni L., Viitanen M, Kâreholt I., Winblad B., Helkala
EX., Tuomilehto J., Soininen YL Nissinen A. Obesity and vascular risk factors at midlife
and the risk of dementia and Alzheimer's disease. Arch Neurol 2005; 62:1.556-1560.
Luchsinger J.A. and Mayeux R. Dietary factors and AD. Lancet Neurology 2004.
Laitinen M., Ngandu T., Rovio S. et al. Fat Intake at Midlife and Risk of Dementia and
Alzheimer's Disease: A Population-based Study. Dement Ger Cogn Disord 2006; 22:99-
107.
Calon F., Lim G.P., Yang R, Morihara T., Teter B., Ubeda O, Rostaing P., Triller A.,
Salem N. Jr., Ashe KH., Frautschy S.A., Cole G.M. Doco-sanexaenoic acid protects from
dendritic pathology in an Alzheimer's disease mouse model. Neuron. 2004; 43(5):633-45
Oksman M., Iivonen H., Hogyes E., Amtul Z., Penke B., Leenders I, Broersen L.,
Lutjohann D., Hartmann X, Tanila H. Impact of different saturated fatty acid,
polyunsaturated fatty acid and cholesterol containing diets on beta-amyloid accumulation
in APP/PS1 transgenic mice. Neurobiol Dis. 2006; 23(3):563-72.
Freund-Levi Y, Eriksdotter-Jonhagen M., Cederholm T, Basun H., Faxen-Irving G.,
Garlind A., Vedin I., Vessby B., Wahlund L.O., Palm-blad J. Omega-3 fatty acid treatment
in 174 patients with mild to moderate Alzheimer disease: OmegAD study: a randomized
double-blind trial. Arch Neurol. 2006; 63(10):1.402-8.
Scarmeas N., Stern Y, Mayeux R., Luchsinger JA Mediterranean diet, Alzheimer disease,
and vascular mediation. Arch Neurol. 2006; 63(12):1.709-17.
Fratiglioni L., Paillard-Borg S., Winblad B. An active and socially integrated lifestyle in
late life might protect against dementia. Lancet Neurol. 2004; 3(6): 343-53.
Rovio S., Kâreholt I., Helkala EX. et al. Leisure Time Physical Activity at Midlife and
the Risk of Dementia and Alzheimer's Disease. Lancet Neurol 2005; 4:705-710.
Colcombe S.J., Kramer A.F., Erickson KI. et al. Cardiovascular fitness, cortical plasticity,
and aging. Proc Natl Acad Sci USA 2004; 101(9):3.316-3.321.
Berchtold N.C., Kesslak J.P., Cotman C.W. Hippocampal brain-derived neurotrophic
factor gene regulation by exercise and the medial septum. J Neurosci Res 2002; 68:511-
521.
Tong L., Shen H., Perreau VM., Balazs R., Cotman C.W. Effects of exercise on gene-
expression profile in the rat hippocampus. Neurobiol Dis 2001; 8:1.046-1.056.
Kramer A., Hahn S., Cohen N.J. et al. Ageing, fitness and neurocog-nitive function.
Nature 1999; 400:418-419.
Mukamal KJ., Longstreth W.T. Jr., Mittleman MA, Crum R.M., Siscovick D.S. Alcohol
consumption and subclinical findings on magnetic resonance imaging of the brain in
older adults: the cardiovascular health study. Stroke 2001; 32(9):1.939-46.
Ding J., Eigenbrodt MX., Mosley T.H. Jr., Hutchinson R.G., Folsom A.R., Harris T.B.,
Nieto F.J. Alcohol intake and cerebral abnormalities on magnetic resonance imaging in a
community-based population of middle-aged adults: the Atherosclerosis Risk in
Communities (ARIC) study. Stroke 2004; 35(1):16-21.
Cedazo-Minguez A., Cowburn R.F. Apolipoprotein E: a major piece in the Alzheimer's
disease puzzle. J Cell Mol Med 2001; 5:254-266.
Brookmeyer R., Gray S., Kawas C. Projections of Alzheimer's disease in the United
States and the public health impact of delaying disease onset. Am J Public Health. 1998;
88(9):1.337-42.
Kivipelto M„ Ngandu T., Laatikainen T., Winblad B, Soininen H„ Tuomilehto J. Risk
Score for prediction of dementia risk in 20 years among middle aged people: a
longitudinal population based study. Lancet Neurology 2006; 9:735-41.
Whitmer R A, Barnes D., Kivipelto M-, Quesenberry CP. Ngandu T, Yaffe K A midlife
risk score for the prediction of dementia more than three decades later. Alzheimer's and
dementia 2007; 3(3) Suppl 2,01-02-06, S170.

1. Mullnard, R.A., Gotman, C.W., Kawes, C.- Estrogen replacement therapy for treatment of mild to
moderate Alzheimer's disease. JAMA (2000); 283, 1007-1015.

2. Whitmer RA, Sidney S., Selby J., Johnston S.C. Yaffe K Midlife cardiovascular risk factors and risk of
dementia in late life. Neurology. 2005; 64(2): 277-81.

3. Oksman M., Iivonen H., Hogyes E., Amtul Z., Penke B., Leenders I, Broersen L., Lutjohann D.,
Hartmann X, Tanila H. Impact of different saturated fatty acid, polyunsaturated fatty acid and cholesterol
containing diets on beta-amyloid accumulation in APP/PS1 transgenic mice. Neurobiol Dis. 2006;
23(3):563-72.

4. Kerry Elise - Alzheimer's: Proven Tips and Techniques on How to Prevent, Delay, Detect, and Treat the
Alzheimer's and Dementia Disease

5. M.D.C. Gheorghe – Orientări şi perspective în gândirea psihiatrică românească actual, Editura Unv. Din
Oradea, 2007, p 269-370.

6. Alzheimer's Disease: Alzheimer's Stage By Stage, The Alzheimer's Diet And Alzheimer's Caregivers Guide