Lectia nr.

1 - Alfabetul german si reguli de pronuntie

Alfabetul in Germana si reguli de pronuntie

Este foarte important sa inveti alfabetul german cat si regulile de pronuntie, astfel iti va fi mai usor sa citesti si sa
te exprimi corect. In aceasta lectie vei invata intregul alfabet in germana impreuna cu pronuntia acestuia cat si
alte sfaturi utile.

Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi
precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie
inteles deloc. Germana actuala foloseste alfabetul latin, la care se adauga vocalele cu Umlaut (ä, ö, ü) si o
variantã a literei 's', care seamãnã cu litera greceascã “beta” ß. In concluzie in alfabetul german se afla patru
litere noi ä, ö, ü, ß ( diacriticele limbii germane ). Mai jos veti gasi toate literele din alfabetul german impreuna cu
pronuntia acestora care este scrisa in parantezele de tip acolada.

Alfabetul German:

A a {a}

Ä ä {e}

B b {be}

C c {ţe}

D d {de}

E e {e}

F f {ef}

G g {ghi}

H h {ha}

I i {i}

J j {iot}

( in interiorul cuv se pronunta ' i ' )

K k {ka}

L l {el}

M m {em}

N n {en}

O o {o}

Ö ö {o - lung}
 P p {pe}

Q q {ku}

R r {er}

S s {es}

( la inceputul cuv se pronunta ' ș ' )

ß {s}

( poti face referire la aceasta litera spunand 'eszett' sau 'scharfes ß' )

T t {te}

U u {u}

Ü ü {iu}

V v {fau}

( in interiorul cuv se pronunta ' f' ' )

W w {vi}

X x {iks}

Y y {iepsilon}

( in interiorul cuv se pronunta ' iu ' )

Z z {ţet}

In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de aceea am realizat aceasta lista
cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din limba germana care o sa fie de mare
folos pentru incepatori.

Particularitati fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) :

- äu se pronunta [oi]
- ei se pronunta [ai]
- ie se pronunta lung [i]
- sch se pronunta [ș]
- eu se pronunta [oi]

În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe și ue (excepție !!!: în numele proprii), dar
aceste perechi de litere se pronunță la fel ca si ä respectiv ö si ü.

Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar, Aachen, Meer,...

Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta în pozitie finala [p], [t], [c], [f]
→ Ex: ab [ap] , Bad [bat],Tag [tac], Indikativ [indikatif] .

Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei
premergatoare → Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...

Litera 'c' apare în cuvintele germane numai împreunã cu 'k', marcand faptul ca vocala premergatoare se
pronuntã scurt → Ex: Sack, Deck, Bock, ....

Litera 'h' precedatã de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este vorba de o vocala
lunga → Ex: Bahn, sehr, Huhn,.....

La începutul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k] → Ex: Chor, Charakter,…

Litera 'e' în terminatiile –el, -em, -en se pronunta ca un 'ă' romanesc, atunci cand vorbim foarte clar. Cand
vorbim repede, acest 'ă' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] → Ex:Mittel, fragen

Litera 'r' se pronunță foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.

Foarte multi vorbitori pronunta terminatia '–er' ca un fel de 'ă' romanesc, schitand doar un 'r' foarte scurt
→ Ex: Mutter, Kinder, ....

Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru
'das A', 'das B' .... etc. (Aflati mai multe despre Genul Substantivelor)

Lectia nr.2 - Numerele. Invata sa numeri in limba germana.

Numerele in Germana | Invata sa numeri in limba Germana

Este foarte important sa inveti numerele in germana deoarece le vei auzi foarte des in jurul tau in diferite
circumstante. In aceasta lectie vei invata sa numeri in germana pana la un miliard deci vei sti sa spui cati ani ai,
pe ce data esti nascut si vei putea numara banii.

Pentru inceput invata (cifrele) numerele in germana de la 1-10 :

0 - null {nul}

1 - eins {ainţ}

2 - zwei {ţvai}

3 - drei {drai}

4 - vier {fie}

5 - fünf {fiunf}

6 - sechs {secs}

7 - sieben {ziben}
 8 - acht {aht}

9 - neun {noin}

10 - zehn {ţen}

Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele in germana 1-10 mult mai usor si
mai repede decat te asteptai.

Poezie despre numere in germana:

Eins, zwei, Polizei,

Drei, vier, Grenadier

Fünf, sechs, alte Hex

Sieben, acht, Gute Nacht !

Neun, zehn, schlafen geh'n .

Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute nacht =
noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;

Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la 11 - 20 :

11 - elf {elf}

12 - zwölf {ţvolf}

13 - dreizehn {draiţen}

14 - vierzehn {firţen}

15 - fünfzehn {fiunfţen}

16 - sechzehn {zehţen}

17 - siebzehn {zibţen}

18 - achtzehn {ahtţen}

19 - neunzehn {noinţen}

20 - zwanzig {ţvanţig}
Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simplede la 3 la 9
+ zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17!

Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie, milion sau
miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii.

20 - zwanzig

21 - einundzwanzig

22 - zweiundzwanzig

23 - dreiundzwanzig

...............................

30 - dreißig

31 - einunddreißig

32 - zweiunddreißig

33 - dreiunddreißig

...............................

40 - vierzig

41 - einundvierzig

42 - zweiundvierzig

43 - dreiundvierzig

................................

50 - fünfzig

51 - einundfünfzig

52 - zweiundfünfzig

53 - dreiundfünfzig

................................

60 - sechzig

61 - einundsechzig

................................
70 - siebzig

71 - einundsiebzig

................................

80 - achtzig

81 - einundachtzig

.................................

90 - neunzig

91 - einundneunzig

.................................

100 - hundert

101 - hunderteins

102 - hundertzwei

110 - hundertzehn

131 - hunderteinunddreißig

.................................

1000 - tausend

2000 - zweitausend

100.000 - hunderttausend

.................................

1.000.000 - eine Million

1.500.000 - anderthalb Millionen

2.000.000 - zwei Millionen

1.000.000.000 -eine Milliarde

Observatii:

Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este ca acestea se citesc de la
sfarsit spre inceput → Ex: 91 se citeste einundneunzig : ein (1) + und (si) + neunzig(90)
-ig se citeste ca -ih;

Zecile se formeaza adaugand sufixul '-zig' la unitate (vier+zig), exceptie !!! facand numeralul 20 -zwanzig.
Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade intodeauna pe prima silaba.

Lectia nr.3 - Salutul in limba germana plus mici expresii uzuale

Saluturi in Germana
In aceasta lectie veti invata formule de salut formale si informale in germana atat pentru intalniri cat si pentru
a spune la revedere. Acestea sunt unele dintre primele cuvinte pe care veti fi nevoit sa le invatati in limba
germana fiind esentiale pentru o buna comunicare, le veti folosi cand va intalniti cu vecinii, colegii de munca sau
atunci cand aveti treaba intr-o institutie. Indiferent de situatie a spune'Buna ziua' sau 'La revedere' face parte
din vocabularul uzual si politicos din orice tara.

Forme de salut in limba germana :

Buna dimineata! = Guten Morgen ! {gutăn morgăn}

Buna ziua ! = Guten tag ! {gutăn tag}

Buna seara ! = Guten Abend ! {gutăn abănd}

Noapte buna ! = Gute Nacht ! {gută naht}

Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile din Germania sau in alte tari
vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va veti face niciodata de rusine si veti fi intodeauna politicos
indiferent de situatie.

Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Grüß Gott ! {grius got}

Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale Germaniei. Desi
traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face cu religia, are sensul de 'Buna
ziua' si il poti auzi oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii sa raspunzi
salutului.

Buna ! (informal) = Hi ! {hai}

Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal cat si informal si
este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de 'Alo' romanesc)

Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc)

Salutare ! = Grüß dich! {Grius dih}

Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomăn}

Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilei.
La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen}

La revedere ! = Auf Wiederhören ! {Auf viderhiorăn} (Aceasta exprimare se foloseste doar in cazul unei
convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne auzim')

Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba germana si pot fi folosite in orice
parte a zilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie.

Pa ! = Tschüss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in germana)

pe curand = Bis bald {bis bald}

pe mai tarziu = Bis später {bis șpeta}

pana atunci = Bis dann {bis dan}

Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte uzuale, ele sunt deseori intalnite
doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune 'Bis später' vanzatoarei de la magazin ci
mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o cafea.

Asadar indiferent oriunde va aflati nu uitati sa salutati oamenii pe care ii intalniti !!!

Lectia nr.4 - Banii. Conversatie la banca.

Vocabular despre bani in germana | Expresii uzuale folosite la

banca
Indiferent daca locuiesti intr-o tara vorbitoare de limba germana sau esti doar simplu turist cu siguranta vei
interactiona cu bani, de aceea este foarte important sa inveti denumirea banilor in germana cat si alte expresii
utile din aceasi categorie.

Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia, Germania, Finlanda,
Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, , Portugalia, Slovenia, Spania, Cipru, Malta si in
Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni platesc in euro. De aceea este important sa cunoastem denumirea
bancnotele si monezile euro in limba germana.

Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriile simboluri.

Moneda = Die Münze {di miunțe}

Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze {di ain oiro ţent miunţe}
Moneda de 2 Euro Cenţi = Die 2 Euro Cent Münze {di ţvai oiro ţent miunţe}
Moneda de 5 Euro Cenţi = Die 5 Euro Cent Münze {di fiunf oiro ţent miunţe}
Moneda de 10 Euro Cenţi = Die 10 Euro Cent Münze {di ţen oiro ţent miunţe}
Moneda de 20 Euro Cenţi = Die 20 Euro Cent Münze {di ţvanţig oiro ţent miunţe}
Moneda de 50 Euro Cenţi = Die 50 Euro Cent Münze {di fiunfţih oiro ţent miunţe}
Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Münze {di ain oiro miunţe}
Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Münze {di ţvai oiro miunţe}

Bancnota = Die Banknote {di banknote}

Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein {der fiunf oiro şain}
Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein {der ţen oiro şain}
Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein {der ţvanţig oiro şain}
Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein {der fiunfţih oiro şain}
Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein {der ain hundart oiro şain}
Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein {der ţvei hundart oiro şain}
Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein {der fiunf hundart oiro şain}

Daca te afli intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit sa schimbi bani. Cel mai sigur
este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar numit in germana'wechselstube' insa
pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator:

DIALOG 1:

- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?

- Ich möchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.

- Welche Währung möchten Sie? = Ce valuta ati dori ?

- Ich habe Dollars. Könnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute sagen? = Eu am dolari. Ati putea sa-mi
spuneti cursul oficial de astazi?

- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul de acolo.
Aveti multi?

- Nicht so viel. Ich möchte fünf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine
Umtauschgebühr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de schimb?

- Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?

- Kleines Scheine und Münzen. = Bancnote mici si monezi.

- Hier ist Ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.

- Danke sehr. = Multumesc mult.

Daca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa deschideti un cont (ein Konto eröffnen) pentru a putea
beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul
urmator:

DIALOG 2:

- Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?

- Ich möchte ein Giro-Konto eröffnen. = As dori sa-mi deschid un cont curent.
- Für wieviel zeit? = Pentru cat timp?

- Nur für fünf Monaten. = Doar pentru 5 luni.

- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie müssen es mit den genauen Personaldaten
ausfüllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie
unterschreiben müssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu
datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am
sa va spun unde trebuie sa semnati.

- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.

Vocabular:

wechseln, (um)tauschen {vecseln, um.taușăn} = a schimba

die Währung {di verung} = valuta
amtlich {amtlih} = oficial
der Kurs {der curs} = cursul
die Münze {di miunțe} = moneda
die Umtauschgebühr {di umtauș.ghebiur} = taxa de schimb, comision
der Schein / Geldschein {de șain / gheld.șain} = bancnota
eröffnen {e.ofnen} = a deschide
einfach {ainfah} = simplu
überweisen, überwiesen {iubewaizăn / iubewizăn} = a vira, virat
das Formular {das formular} = formular
genau {ghenau} = exact
der Pass {der pas} = pasaport
unterschreiben {untăr.șraibăn} = a semna
ausfüllen {ausfiulăn} = a completa

Lectia nr.5 - La cumparaturi. In supermarket

Cuvinte si expresii uzuale folosite la cumparaturi in Germana

In aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale in germana folosite la cumparaturi. Indiferent care este
motivul pentru care te afli intr-o tara vorbitoare de limba germana, inevitabil vei fi nevoit sa cumperi ceva, iar
atunci vei observa cat de utile iti vor fi cuvintele si expresiile in germana folosite in supermarket invatate in
aceasta lectie.

Vocabular la cumparaturi in germana :

In continuare va voi prezenta cateva fraze foarte utile pe care le puteti utiliza Dvs ca si client sau le puteti auzi
din partea vanzatorului / a unui angajat din supermarket.

Können Sie mir helfen? {chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati?

Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ...

Ich möchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc ...

Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate un raion din cadrul magazinului.

Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')

Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?

Kann ich etwas für Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs?

Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?

Das ist zu teuer. {Das ist țu toia} = Este prea scump

Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit?

Ich schau nur ein bisschen. {Ih șau nur ain bishen} = Doar ma uit un pic

die Einkäufe {di aincoife} = cumparaturi

der Verkäufer / die Verkäuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator / vanzatoare

der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta

das Obergeschoß {das obergheșos} = etaj

die Kasse {di case} = casa de marcat

das Angebot {das anghebot} = oferta

die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazin

die Abteilung {di abtailung} = departament / raion

das Regal {das regal} = raft

der Preis {der prais} = pret

der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi

die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal

die Einkaufstasche {di aincaufs.tașe} = sacosa de cumparaturi

die Tüte {di tiute} = sacosa

teuer {toier} = scump

billig {bilig} = ieftin

bequem {becvem} = comod, confortabil

zeigen {țaighen} = a arata ceva cuiva

einpacken {ainpachen} = a impacheta

bezahlen {bețalen} = a plati

nehmen {nemen} = a lua

gefallen {ghefallen} = a place

Lectia nr. 6 - Alimente si feluri de mancare

Alimente si feluri de mancare in germana

Indiferent ce nationalitate avem, cu totii mancam, de aceea este foarte important sa invatati denumiri de
alimente in limba germana cat si diverse feluri de mancare. Primul cuvant esential pe care il veti invata din
aceasta lectie este die Lebensmittel {di lebens.mitel} care este traducerea in germana pentru 'alimente', daca
va este greu sa-l retineti puteti sa va ganditi la el ca fiind construit din doua cuvinte, verbul 'leben' (a traii) +
substantivul 'Mittel' (mijloc, resursa) asadar alimentele sunt pentru oameni mijlocul nostru de trai. Insa in limba
germana poti face referire la 'mancare / alimente' si cu ajutorul cuvintelor 'Essen / Nahrung / Kost /
Speise' dar acestea au sensuri usor diferite si se folosc doar in anumite situatii.

das Essen {das esăn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima atat 'mancare' cat si procesul de
a manca

die Nahrung {di narung} - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni cat si pentru animale si plante

die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si cantitate si calitate, pentru
un anumit grup de oameni sau tip de mancare Ex: Krankenkost {cranchen.cost} = mancare sanatoasa

die Speise {di șpaize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise {forșpaize} = aperitiv

Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, daca ai citit deja lectia 'Animalele'atunci iti v-a fi
foarte usor sa retii denumirile de carnuri in germana deoarece acestea sunt formate deseori din numele
animalului + cuvantul in germana pentru carne (Fleisch) sau sunca(Schinken)

die Schweinefleisch {di șvain.flaiș} = carne de porc

die Rindfleisch {di rind.flaiș} = carne de vita

die Putenfleisch {di puten.flaiș} = carne de curcan

die Hähnchenfleisch {di henhen.flaiș} = carne de pui

der Schinken {der șinchen} = sunca

der Putenschinken {der puten.șinchen} = sunca de curcan

der Hähnchenschinken {der henchen.șinchen} = sunca de pui

Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt 'Lactatele', poti face referire la un
produs lactat in limba germana cu ajutorul a doua cuvinte 'Molkerei' {molcherai}
sau'Milchprodukt' {milh.product}:

der Käse {di cheze} = branza, cascaval

die Milch {di milch} = lapte

das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf

die Sahne / Rahm {di zane / ram} = frisca / smantana dulce

die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra

das Joghurt {das iogurt} = iaurt

die Butter {di butăr} = unt

Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs.:

der Reis {der rais} = orez

die Nudeln {di nudeln} = fideaua

das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua

die Leber {di leber} = ficat

die Wurst {di vurst} = carnat

das Würstchen {das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic

das Brot {das brot} = paine

das Brötchen {brot.hen} = chifla

die Marmelade / Konfitüre {di marmelade / confiture} = gem

Acum ca ati invatat denumiri de alimente in limba germana haideti sa invatam si denumirile diverselor feluri de
mancare in limba germana. Dupa cum am clarificat la inceputul acestei lectii puteti spune 'fel de mancare' in
!
limba germana 'Speise' insa puteti folosi si 'Gericht' {gheriht} - atentie acest cuvant are sensul si de tribunal !

das Sandwich {das send.vici} = senviș

die Pizza {di pița} = pizza

der Kartoffelbrei/ kartoffelpüree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofi

der Kartoffelsalat {der cartofel.salat} = salata de cartofi

die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti

das Schintzel {das șnițel} = snitel

die Suppe {di supe} = supa

der Kartoffelgratin {cartofel.gratin} = cartofi gratinati

Der Knödel / Kloß {de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional romaneasca, aceasta are doar
aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe ingrediente )

das Steak {das ștec} = friptura

Lectia nr.7 - Familia mea

Familia mea in Germana | Membri Familiei in Germana

Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate,
sora, parinti, bunici?Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti
prietenilor tai despre familia ta.

die Mutter (di mutăr) = mama

der Vater (der fatăr) = tata
der Bruder (der brudăr) = fratele
die Schwester (di șvestăr) = sora
die Eltern (di eltern) = parintii
die Geschwister (di gheșvistăr) = fratii
die Großmutter (di gros.mutăr) = bunica
der Großvater (der grosfatăr) = bunicul
die Großeltern (di gros.eltern) = bunicii
der Sohn (der son) = fiul
die Tochter (di tohter) = fiica
der Onkel (der onchel) = unchiul
die Tante (di tante) = matusa
der Mann (der man) = sotul
die Frau (di frau) = sotia
der Urgroßvater (der urgros.fatăr) = strabunicul
die Urgroßmutter (di urgros.mutăr) = strabunica
das Kind (das chind) = copilul
der Schwager (der șvagher) = cumnatul
die Schwägerin (di șvagherin) = cumnata
der Vetter (der fetăr) = verisor
die Kusine (di cuzine) = verisoara
der Neffe (der nefe) = nepot
die Nichte (di nihte) = nepoata
der Enkel (der enchel) = stranepot
die Enkelin (di enchelin) = stranepoata
der Verwandte (der fervandte) = ruda

Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:

Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist
main fatăr / zi ist maine mutăr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este
mama mea ....

Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante
und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.

Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine
Geschwister. (hast du gheșvistăr? - ia, ih habe nur aine șvestăr / ih habe
caine gheșvistăr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.

Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin
niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.

Lectia nr.8 - Corpul omenesc. Partile corpului.

Corpul omenesc in Germana | Partile corpului in Germana

In aceasta lectie veti invata partile corpului in germana impreuna cu pronuntia acestora, astfel, atunci cand te vei
duce la doctor vei sti sa precizezi in ce zona ai dureri.

Partile capului (Die Kopfteile)

der Kopf (der copf) = capul

der Schädel (der ședăl) = craniu
der Stirn (der știrn) = fruntea
das Haar (das haar) = parul
das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul
die Schläfen (di șlefăn) = tamplele
die Nacken (di nachen) = ceafa
der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca
der Kiefer (der chifer) = maxilar
der Kinn (der chin) = barbie
die Bart (di bart) = barba
der Schnurrbart (șnur.bart) = mustata
die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di augen.braue) =
spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana;
die Nase (di naze) = nasul; der Naseflügel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) = nara;
das Ohr (das or) = urechea
die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz
der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der țan) = dinte; der Backenzahn (der bachen.țan) = masea; die
Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di țunghe) = limba

Partile corpului (Körperteile)

der Hals (der hals) = gat

der Rumpf (der rumpf) = trunchi
die Wirbelsäule (di virbel.soile) = coloana vertebrala
das Mark (das mark) = maduva spinarii
die Schulter (di șulter) = umar; die Schulterblatt (di șulter.blat) = omoplat
der Arm (der arm) = brat
der Oberarm (der ober.arm) = brat
der Unterarm (der unter.arm) = antebrat
der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot
die Handfläche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;
der Handrücken (der hand.riuchen) = dosul palmei
der Finger (der fingher) = deget
der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana
der Bauch (der bauh) = burta
die Rippe (di ripe) = coasta
die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.varțe) = mamelon, sfarc
der Rücken (der riuchen) = spate
die Hüfte (di hiufte) = sold
das Becken (das bechen) = bazin
der Hintern (der hinten) = fundul
die Beine (di baine) = picioarele
der Schenkel, der Oberschenkel (der șenchel / der ober.șenchel) = coapsa
die Wade (di vade) = pulpa
der Spann (der șpan) = muschi, fibre
das Knie (das cni) = genunchi
das Schienbein (das șin.bain) = tibie
die Ferse (di ferse) = calcai
die Zehe (di țee) = deget de la picior;
der Zehennagel (der țeen.naghel) = unghia de la picior

Organele interne (Innere Organe)

der Magen (der maghen) = stomac

die Leber (di leber) = ficat
die Niere (di nire) = rinichi
die Lunge (di lunghe) = plaman
das Herz (das herț) = inima
die Bauchspeicheldrüse (di bauh.șpaihel.driuse) = pancreas
die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara
die Galle (di gale) = fiere
das Gehirn (ghehirn) = creier
der Nerv (der nerf) = nerv

Exercitiu (Übung) :

Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe adjective.
Iata cateva sugestii :

die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)
die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)
die Lippen (buzele) - dick/ dünn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)

Lectia nr.9 - Cuvinte si expresii uzuale despre timp

Cuvinte si expresii uzuale despre timp in Germana

Mai jos vei gasi cuvinte uzuale in germana foarte folositoare, care fac referire la timp. Astfel vei putea povesti cu
usurinta ce ai facut ieri si ce planuri de viitor ai pentru anul urmator.

Cuvinte si expresii uzuale despre timp:

jetzt (ieț)= acum

heute (hoite) = azi

morgen (morgăn) = maine

übermorgen (iubămorgăn) = poimaine

gestern (ghestărn)= ieri

vorgestern (forghestărn) = alaltaieri

nächstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator

niemals (nimals) = niciodata

später (șpetăr) = mai tarziu

sofort (zofort) = imediat

täglich (teglih) = zilnic

jeden Tag (jedăn tac) = in fiecare zi

Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi?

Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.
Lectia nr.10 - Anotimpurile

Anotimpurile in Germana
In aceasta lectie veti invata

cele patru anotimpuri in germana impreuna cu pronuntia acestora.

Anotimp = die Jahreszeit (iares.țait)

Anotimpuri = die Jahreszeiten (iares.țaităn)

der FRÜHLING (Friulinc) / das FRÜHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul anului ( !!! folosit tot cu sensul de
Primavara )

der SOMMER (Somăr) = Vara

der HERBST (Herbst) = Toamna

der WINTER (Vintăr) = Iarna

Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va primi "der" in fata, exceptie
facand doar das Frühjahr.

Lectia nr.11 - Lunile Anului

Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)

der Januar (Ianuar) = Ianuarie

der Februar (Februar) = Februarie
der März (Merț) = Martie
der April (April) = Aprilie
der Mai (Mai) = Mai
der Juni (Iuni) = Iunie
der Juli (Iuli) = Iulie
der August (August) = August
der September (Septembăr) = Septembrie
der Oktober (Oktobăr) = Octombrie
der November (Novembăr) = Noiembrie
der Dezember (Dețembăr) = Decembrie

Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi intodeauna "der" in fata.

Lectia nr.12 - Zilele Saptamanii

Zilele saptamanii = die Wochentage (Vohentaghe)

der Montag (Montac) = Luni

der Dienstag (Dinstac) = Marti
der Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri
der Donnerstag (Donărstac) = Joi
der Freitag (Fraitac) = Vineri
der Samstag (Samstac) = Sambata
der Sonntag (Sontac) = Duminica

Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin deci va primi "der" in fata.

Alte cuvinte uzuale referitoare la zilele saptamanii in germana:

astazi = heute {hoite}
maine = morgen {morgăn}
poimaine = Übermorgen {iubermorgăn}
ieri = gestern {chestărn}
alaltaieri = vorgestern {vorchestărn}

zi = tag {tag}
zi lucratoare = arbeitstag {arbaitț.tag}
saptamana = woche {vohe}

Lectia nr.13 - Partile din zi

Partile din zi = Tageszeit (taghez.țait)

vormittag; in der morgen (formitac; in der morgăn) = dimineata

mittag (mitac) = pranz
nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza
abend (abănd) = seara
nacht (naht) = noapte

Forme de salut in limba germana :

Buna dimineata! = Guten Morgen ! {gutăn morgăn}

Buna ziua ! = Guten tag ! {gutăn tag}

Buna seara ! = Guten Abend ! {gutăn abănd}

Noapte buna ! = Gute Nacht ! {gută naht}

Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile din Germania sau in alte tari
vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va veti face niciodata de rusine si veti fi intodeauna politicos
indiferent de situatie.

Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Grüß Gott ! {grius got}

Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale Germaniei. Desi
traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face cu religia, are sensul de 'Buna
ziua' si il poti auzi oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii sa raspunzi
salutului.

Buna ! (informal) = Hi ! {hai}

Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal cat si informal si
este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de 'Alo' romanesc)

Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc)

Salutare ! = Grüß dich! {Grius dih}

Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomăn}

Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilei.
La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen}

La revedere ! = Auf Wiederhören ! {Auf viderhiorăn} (Aceasta exprimare se foloseste doar in cazul unei
convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne auzim')

Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba germana si pot fi folosite in orice
parte a zilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie.

Pa ! = Tschüss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in germana)

pe curand = Bis bald {bis bald}

pe mai tarziu = Bis später {bis șpeta}

pana atunci = Bis dann {bis dan}

Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte uzuale, ele sunt deseori intalnite
doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune 'Bis später' vanzatoarei de la magazin ci
mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o cafea.

Asadar indiferent oriunde va aflati nu uitati sa salutati oamenii pe care ii intalniti !!!

Lectia nr.14 - Culorile

die Farben (di farbăn) = culorile

Farbe (farbe) = culoare
weiß (vais) = alb
grau (grau) = gri
schwarz (șvarț) = negru
braun (braun) = maro
grün (griun) = verde
gelb (ghelb) = galben
orange (oranje) = portocaliu
rot (rot) = rosu
rosa (roza) = roz
blau (blau) = albastru

Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea

cuvantului 'hell-' in fata culorii dorite -> hellgelb (hel.ghelb) = galben deschis

Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea

cuvantului 'dunkel-' in fata culorii dorite ->
dunkelrot (dunchel.rot) = rosu inchis

Lectia nr.15 - Animalele

Tier (tiir) = animal

Katze (cațe) = pisica
Hund (hund) = caine
Bär (ber) = urs
Vogel (foghel) = pasare
Ente (ente) = rata
Fisch (fiș) = peste
Kuh (cu) = vaca
Rind (rind) = vita
Schwein (șvain) = porc
Schlange (șlanghe) = sarpe
Pferd (ferd) = cal
Wolf (volf) = lup
Elefant (elefant) = elefant
Löwe (liove) = leu

Lectia nr.16 - Vremea. Fenomenele naturii

Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain șlehtes vetăr nur falșe klaidung) = nu
exista vreme urata doar haine nepotrivite

vremea = das Wetter (das vetăr)

der regen (der regăn) = ploaia
der donner (der doonăr) = tunetul
der blitz (der bliț) = fulger
der hagel (der haghel) = grindina
der schnee (der șnee) = ninsoarea
der frost (der frost) = inghet
der taifun (der taifun) = taifun

windig (vindic) = furtuna

wind (vind) = vant
sonne (sone) = soare
sonnig (soonic) = insorit
wolken/ himmel (volkăn/ himăl ) = nor
bewölkt (bevolkt) = innorat, noros
regen (regăn) = ploaie
regnet (recnet) = a ploua
kälte (chelte) = racoare
kalt (kalt) = rece
hitze (hitțe) = caldura
heiß (hais) = fierbinte
heiter (haităr) = senin

Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :

Das wetter in Deutschland und in anderen Ländern (Das vetăr in Doiciland und in anderăn
Lendăn)= Vremea in Germania si in alte tari.

Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata.

Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau noros ?
Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !

Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/ dvs in
Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !

Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.

Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.
In Paris und München schneit es. (In Paris und München șnait es) = In Paris si München ninge.

Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.

Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in Atena este frumoasa.

In Nürnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este senin.

Wichtig = important

Wetterwörter (vetărviortăr)= Cuvinte despre vreme

Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"

Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit =
ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewölkt = este noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist heiß =este
cald; Es ist windig = este vant

Lectia nr.17 - Timpul. Cum citesti ceasul.

Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spät ist es? (Vi șpet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii acestui
site:

08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.

08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.= Este
ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.

08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn

minuten./ Es ist fünfzehn minuten nach
acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si
cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un
sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb neun. = Este
ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent
in limba romana)

08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./
Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./
Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)

08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es

ist fünfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel
neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece
minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)

08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es ist fünf
minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de
minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.

Wichtig = important

Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um acht uhr
und vierzig minuten = la ora 08:40

Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die
schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata.

Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag
ist im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie.

Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:

1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van ștehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica?
1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih ștehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora noua
duminica.

2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu?
2.Ich arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr
und dreißigminuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana
la ora16:30.

3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?
3.Ich mache mittagspause um zwölf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) =
Eu fac pauza de pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du șlafăn?) = Cand te duci la culcare?

4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00
ur șlafăn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare.

Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferșpetung, ih ștehe im stau)= Imi pare
rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.

Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist șoon drai! Ih kome etvas șpetăr.) = Oh, este deja
ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare rau;
entschuldigung = scuze; etwas = ceva; verspätung = intarziere; später = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu
intelesul de aproximativ.
Lectia nr.18 - Directii (stanga, dreapta, inainte etc). Punctele cardinale (nord, sud etc.)

Directii in Germana | Puncte cardinale in germana

In aceasta lectie vei invata totul despre directii in limba germana (stanga, dreapta, nord, sud etc.), cuvinte de
baza cat fraze care te vor ajuta enorm sa pui intrebari precum 'Unde este ... ?' sau sa raspunzi la intrebari
legate de directii.

Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si anume 'wo' si 'wohin'.

- 'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?)

- 'wohin' este folosit pentru a intreba 'incotro'

ex: Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?)

Vocabular pentru directii:

directii = richtungen (rihtunghen)

dreapta / la dreapta = rechts / nach rechts (rehtț / nah rehtț)
stanga / la stanga = links / nach links (lincs / nah lincs)
in jos, mai departe pe = entlang (entlang)
inapoi = zurück (țuruc)
in directia a ... / catre ... = in Richtung auf ... (in rihtunh auf ...)
tot inainte = geradeaus (gherade.aus)
pana la = bis zum (zur) (bis țum, țua)

Punctele cardinale in germana:

im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....

nördlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....

im Süden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....

südlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....

im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....

westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....

nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de ....

südwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....

im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....

östlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....

nordöstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....

südöstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....

Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe harta :

Wo liegt Nürnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nürnberg?

Nürnberg liegt nördlich von München (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nürnberg se afla la nord de
München.

Kennst du / Kennen Sie Nürnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti

Nürnberg ?

Nürnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nürnberg ? Unde se afla asta ?

Das liegt nördlich von München, nordöstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon
Ștutgart) = Se afla la nord de München, nordest de Stuttgart.

Lectia nr.19 - Conversatie. Pentru prima oara in cafenea.

Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o

persoana.
Wie heißen Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?
Wie heißt du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?
Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?
Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?

Ich heiße Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !

Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !
Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !

Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.

Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?

Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.

Sprechen Sie deutsch? (Șprehen zi doici?) = Vorbiti germana?

Sprichst du deutsch? (Șprihst du doici?) = Vorbesti germana?
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !

Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Șprahe(n) șprehen zi? / șprihst du? ) = Ce limba(i)
vorbiti? / vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih șprehe etvas English und ain bishen doici.) =
Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.

Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Șprahen șpriht man in Doiciland?) =Ce limbi se
vorbesc in Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns șpriht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai germana.

Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care este limba Dvs./ ta materna?
Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterșprahe ist rumeniș.) = Limba mea materna este romana.

Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal in Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in
Madrid?

Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid!

Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?

Das ist Convention Center.(Das ist Convențion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.

Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?

Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in
Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.

In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?

Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. / Singapore
este in Asia.

Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:

Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?

Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai personen?) = Aveti o masa libera
pentru trei persoane?

Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles,
poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.

Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati
dori sa beti?

Zahlen, bitte! (țalen, bite) = Nota va rog!

Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va rog.

Zusammen oder getrennt? (țuzamen odă ghetrent?) = Impreuna sau separat?

Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.

Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.

Lectia nr.20 - Urari cu ocazia zilei de nastere

Urari pentru zi de nastere = Wünsche zum Geburtstag {Viunșe țum gheburstag}

Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra si sarbatorit/a, daca veti face
urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare.

Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute țum gheburstag} = La Multi Ani
→ varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de limba germana insa traducerea
reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de nastere!

Herzlichen Glückwunsch zum Geburtstag! {Herțlihen Gliuc.viunș țum Gheburstag} = Felicitari pentru ziua ta
de nastere!

Ich wünsche dir alles Gute! {Ih viunșe dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele bune!

Alles Liebe und Gute für dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune pentru tine! / Toata iubirea si
binele pentru tine!

Alle guten Wünsche zum Geburtstag! {Ale gutăn viunșe țum Gheburstag} = Toate urarile de bine pentru ziua
ta!

Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirăn dia ganț herțlih} = Te felicitam din inima / sincer / foarte mult!
Zum Geburtstag wünsche ich dir alles Gute! {Țum gheburstag viunșe ih dia ales gute} = Pentru ziua de
nastere va urez toate cele bune!

Mögen alle deine Wünsche in Erfüllung gehen! {Miogăn ale taine viunșe in efiulung ghe.en} = Fie ca toate
dorintele tale sa devina realitate!

Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" :

Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.

Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glückwünsche. {Ih zende inen țu irem gheburstag
maine herțlihen gliucviunșe} = Va trimit de ziua dumneavoastra felicitarile mele calduroase!

Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich! {Țu irem gheburstag gratulirăn wiie inen herțlih} = De
ziua dumneavoastra va felicitam din inima / sincer!

Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wünsche! {Ih zende inen aus de fane maine bestăn viunșe} =
Va trimit de departe toate urarile mele de bine!

Ich wünsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viunșe inen țu irem gheburstag ales gute} = Va
doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune!

Möge dir das neue Lebensjahr Glück, Gesundheit sowie viele schöne Momente bringen!{Mioghe dia das
noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file șone momente bringhen} = Fie ca urmatorul an sa-ti aduca noroc,
sanatate precum si multe momente frumoase!

Dupa formularea de baza "Ich wünsche dir / Ihnen" poti sa adaugi:

Glück {gliuc} = noroc

Frohsinn {fro.zin} = fericit, bucuros
Freundschaft {friond.șaft} = prietenie
Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta / alaturi de tine
Liebe {libe} = dragoste, iubire
Erfolg {erfolg} = succes
Mut und Kraft {mut und craft} = curaj si putere
Gesundheit {ghesund.hait} = sanatate
Spannende Erlebnisse {Șpanende erlebnise} = experiente interesante

Lectia nr.21 - Cum sa redactezi un Curriculum Vitae (CV) corect in limba germana

Cum sa redactezi un CV in germana (reguli generale):

- nu trebuie sa fie mai lung de doua pagini
- trebuie sa contina o poza profesionala tip pasaport, amplasata in partea din dreapta sus a cv-ului
- titlul poate fi centrat sau aliniat in partea stanga
- toate categoriile trebuiesc aliniate in partea stanga

Mai jos va voi prezenta cuvintele si expresiile existente intr-un cv german in ordinea in care acestea ar trebui sa
fie scrise. In parantezele tip acolada gasiti pronuntia cuvintelor in germana.

LEBENSLAUF{lebens.lauf} = Curriculum Vitae

- acesta este titlul cv-ului

ANGABE ZUR PERSON {angabe zu perzon} = Informatii despre persoana

- sub aceasta categorie treci, numele complet, datele de contact

Nachname {nah.name} = Nume

Vorname {fo.name} = Prenume
Adresse {adrese} = Adresa

Straße {ștrase} = Strada

Hausnummer {haus.numa} = Numarul locuintei
Postleitzahl {post.lait.țal} scris prescurtat - PLZ = Codul postal
Ort {ort} = Oras, loc
Staat {ștat} = Tara

- este indicat ca indreptul 'Adresse' sa scrieti direct adresa dvs.

Ex: Kalstraße , Hausnummer 102, 9156, Berlin, Deutschland

Telefonnummer / Rufnummer {telefon.numa / ruf.numa} = Numar de telefon

Mobilnummer / Handynummer {mobil.numa / hendi.numa} = Numar de mobil

E-Mail Adresse {email adrese} = Adresa de e-mail

Persönliche Website {perzonlihe uebsaite} = Website personal, blog

- completati aceasta sectiune doar daca este relevant postului pentru care scrieti cv-ul

Geschlecht {gheșleht} = Sexul | Geburtsdatum {gheburtț.datum} = Data nasterii | Nationalität{Naționalitet} =

Nationalitate

Weiblich {vaiblih} = Feminin

Männlich {menlih} = Masculin

- este recomandat ca aceste trei categorii sa fie scrise intr-un singur rand
Ex: Geschlecht: weiblich | Geburtsdatum: 01.04.1973 | Nationalität: rumänisch

ANGESTREBTE STELLE {angheștrebte ștele} = Locul de munca pentru care aplicati (Punctul dorit)

BERUFSERFAHRUNG {berufs.erfarung} = Experienta profesionala

- sub aceasta categorie trebuie sa scrii in ordine descrescatoare locurile de munca pe care le-ai avut pana in
prezent (incepi cu locul de munca actual sau cu ultimul loc de munca)

- este necesar sa scrii perioada in care ai lucrat intr-un anumit loc (anul si luna)

- cu ce te ocupai, cum se numea locul de munca

- date ale agajatorului

- daca nu ai experienta de munca poti trece la aceasta categorie si schimburile de experienta, voluntariatele

SCHUL- UND BERUFSBILDUNG {șul und berufs.bildung} = Scoala si Formare profesionala

- incepi cu ultima scoala absolvita

- scrie perioada in care ai urmat fiecare scoala, numele institutiei si daca este necesar in ce anume te-ai calificat

PERSÖNLICHE FÄHIGKEITEN {perzonlihe feih.gaităn} = Aptitudini

Muttersprache(n) {mutăr.șprahe(n)} = Limba materna / Limbi materne

Andere Sprache(n) {andere șprahe(ăn)} = Alte limba(i)

Fremdsprachen {fremd.șprahăn} = Limbi straine

Verstehen {feșteen} = Intelegere | Sprechen {șprehăn} = Vorbire | Schreiben {șraibăn} = Scriere

- acest tabel trebuie completat conform 'Gemeinsamer Europäischer Referenzrahmen für Sprachen' = Cadrul
european de referinta pentru limbi straine

Kommunikative Fähigkeiten {comunicative feihgaităn} = Abilitati de comunicare

Organisations- und Führungstalent {organizațions und fiurungs.talent} = Competente organizationale si

manageriale

Berufliche Fähigkeiten {beruflihe feihgaităn} = Competente profesionale

Computerkenntnisse {compiutăr chentnise} = Cunostinte de utilizare a calculatorului

Sonstige Fähigkeiten {zonstige feihgaităn} = Alte abilitati

Führerschein {fiurașain} = Permis de conducere

ZUSÄTZLICHE INFORMATIONEN {țuzețlihe informaționen} = Informatii suplimentare

Publikationen {publicaționăn} = Publicatii

Präsentationen {prezentaționăn} = Prezentari

Projekte {proiecte} = Proiecte

Konferenzen {conferențăn} = Conferinte

Auszeichnungen und Preise {aus.țaihnungăn und praiză} = Premii si distinctii

Mitgliedschaften {mit.glid.șaftăn} = Locurile in care esti membru

Referenzen {referențăn} = Referinte (de la fostii angajatori / profesori)

- la aceasta categorie puteti scrie 'Referenzen auf Anfrage' {referențăn auf anfrage} = Referintele pot fi date la
cerere

- toate categoriile din cadrul 'Informatii suplimentare' le treceti in cv doar daca sunt relevante locului de munca
pentru care aplicati si daca aveti cu adevarat ce sa scrieti

ANLAGEN {anlagăn} = Anexe

- acesta categorie trebuie introdusa in cv-ul dvs doar daca vi se cere sau doriti sa anexati cv-ului copii dupa
diplome, alte documente relevante sau o scrisoare de intentie

- mentioneaza ce anume o sa gaseasca angajatorul in anexa cv-ului

Sper ca acest articol o sa va fie de folos in vederea redactarii primului dumneavoastra CV in limba germana, nu
uitati sa completati doar categoriile relevante experientei dvs cat si a locului de munca pentru care aplicati.
Pentru mai multe informatii referitoare la redactarea unui CV european in germana puteti vizita site-
ul Europass care contine formatul european aprobat de toate statele europene inclusiv Germania si Austria.
Daca vrei sa stii cum se numeste meseria ta in germana viziteaza si articolul 'Denumiri de meserii in limba
germana'

Lectia nr.22 - Cum se numeste meseria ta

profesii, ocupatii = Berufe {berufe}

functionar = der Angestellte, die Angestellte {de, di angheștelte}

Profesii care necesita scoli de meserii:

asistent(ă) medical(ă) = der Krankenpfleger, die Krankenschwester {de crancăn.flega, di crancăn.șvesta}

ajutor in productie (fabrică) = der Produktionshelfer {de producțions.helfa}
brutar(ița) = der Bäcker, die Bäckerin {de beca, di becherin}
bucătar(easă) = der Koch, die Köchin {de coh, di cohin}
casier = der Kassierer {de casiera}
chelner(iță) = der Kellner, die Kellnerin {de chelna, di chelnerin}
coafeză = die Friseurin {di frizurin}
croitor(easă) = der Schneider, die Schneiderin {de șnaida, di șnaidarin}
electrician = der Elektroinstallateur, Elektriker {de electro.instalator, electrica}
femeie de servici = die Putzfrau {di puț.frau}
frizer = der Herrenfriseur {de heren.frizor}
grădinar = der Gärtner, die Gärtnerin {de ghertna, di ghertnerin}
instalator = der Klempner, Installateur {de clempna, instalator}
măcelar(ă) = der Metzger, die Metzgerin {de mețga, di mețgarin}
mecanic auto = der Automechaniker {de auto.mecanica}
muncitor in construcții = der Bauarbeiter {de bau.arbaita}
pompier = der Feuerwehrmann {de foia.ver.man}
sofer(iță) = der Fahrer, die Fahrerin {de fara, di fararin}
sofer de camion = der LKW-Fahrer {de el.ca.ve-fara}
sofer de autobuz = der Busfahrer {de bus.fara}
sofer de taxi = der Taxifahrer {de taxi.fara}
tamplar = der Schreiner {de șraina}
vanzător(oare) = der Verkäufer, die Verkäuferin {de fercoifa, di fercoiferin}
zidar = der Maurer {de maura}
zugrav = der Maler, Malermeister {de mala, mala.maista}

Meserii care necesita studii superioare:

angajat(ă) la bancă = der, die Bankangestellte {de, di banc.angheștelte}

avocat = der Rechtsanwalt {de rehț.anvalt}
arhitect(ă) = der Architekt, die Architektin {de arhitect, di arhitectin}
bibliotecar(ă) = der Bibliothekar,die Bibliothekarin {de biblioteca, di bibliotecarin}
contabil(ă) = der, die Buchhalter {de, di buh.halta}
dentist(ă) = der Zahnarzt, die Zahnärztin {de țan.arțt, di țan.erțtin}
doctor(iță) = der Arzt, die Ärztin {de arțt, di erțtin}
inginer = der Ingenieur, die Ingenieurin {de ingenior, di ingeniurin}
judecator = der Richter {de rihta}
jurnalist(ă) = der Journalist, die Journalistin {de jurnalist, di jurnalistin}
polițist(ă) = der Polizist {de polițist}
profesor, profesoară = der Lehrer, die Lehrerin {de lera, di lerărin}
programator de calculator = der Programmierer, die Programmiererin {de programira, di programirin}
secretară = die Sekretärin {di zecreterin}
traducator = der Übersetzer, die Übersetzerin {de uba.zeța, di uba.zețerin}
veterinar = der Tierarzt {de tir.arțt}

Meserii mai speciale:

actor = der Schauspieler {de șau.șpila}

antrenor = der Trainer {de treina}
artist = der Künstler, die Künstlerin {de cunstla, di cunstlarin}
fotograf(ă) = der Fotograf, die Fotografin {de fotograf, di fotografin}
scriitor = der Schriftsteller {de șrift.ștela}

Meserii pentru tineri :)

elev(ă) = der Schüler, die Schülerin {de șula, di șularin}

student(ă) = der Student, die Studentin {de ștudent, di ștudentăn}

Invata Rapid - Cursuri Online: Invata Germana Online