Sunteți pe pagina 1din 55

Fiziopatologia afectiunilor digestive

1. Date generale
a) formarea tubului digestiv
b) structura si functia barierei epiteliale intestinale

2. Translocatia bacteriana

3. Etiologia, etapele si mecanismele inflamatiei intestinale

4. Botulismul

5. Gastrita si boala ulceroasa

6. Pancreatita
Tractul digestiv se formeaza prin
Date generale plierea endodermului cu formarea
unui tub tapetat de epiteliu
pluristratificat. Pana in Z14 celulele
intestinale (nediferentiate)
prolifereaza activ..

Vilozitatile apar din Z15 prin


proliferarea mezenchimului
subjacent epiteliului intestinal si
protruzionarea acestuia in tub –
procesul e urmat de transformarea
epiteliului in unistratificat, iar
Crosnier et al. Nature Reviews Genetics 7, 349–359 (May 2006) | doi:10.1038/nri1840
sectoarele de epiteliu proliferant
migreaza la baza vilozitatilor si apoi
(Z7 postpartum) la nivelul criptelor.
Componentele barierei intestinale
dinspre lumen spre proximitatea
suprafeței epiteliale:
 Un strat apos extern
 Un strat epitelial:
Fosfolipide
Înveliș de gel mucos
Celule epiteliale
Celule in cupa (mucus)
Celule in paneras (defensine)
Celule M
Celule enteroendocrine
Țesut conjunctiv subepitelial
Endoteliul capilar
Nature Reviews|Genetics
 Celulele epiteliale – rol in absorbtie
 Celulele in cupa – secretante de mucus (bariera mecanica)
 Celulele in paneras – aparare imuna nespecifica – secreta
lizozim si defensine (proteine bogate in cisteina - se leaga
de membrana microbiana si formeaza pori membranari cu
distructia m.o.)
 Celulele M – corespund placilor Peyer – transporta particule
si microorganisme prin bariera epiteliala
(endocitoza/fagocitoza) catre cel dendritice (APC) si LT
intestinale si ggl mezenterici (Shigella, Salmonella, Yersinia,
vs. polio, vs. reo)
 Celule enteroendocrine

colecistokinina – stimuleaza secretia de enzime pancreatice, biliare,


activeaza centrul satietatii
somatostatina - inhiba secretiile endocrine
VIP - stimuleaza contractia intestinala si relaxarea gastrica, stimuleaza
secretia pancreatica si biliara, inhiba secretia acida gastrica, stimuleaz
secretia de apa si electroliti la nivel intestinal
substanta P - transmiterea stimulilor durerosi, stimuleaza centrul vomei din
TC, rol in cresterea celulara, vasodilatatie
α si γ endorfine – peptide opioide endogene – efect analgetic, vasodilatatoare
enteroglucagon – actiune similara cu glucagonul pancreatic
motilina – stimuleaza peristaltismul intestinal
Sectiune longitudinala prin vilozitatea intestinala si cripta adiacenta vilozitatii

Celule cu paneras – la baza criptei


Celule stem – deasupra celulelor cu paneras si intre ele
Celule diferentiate (in cupa, enteroendocrine, M, enterocite – deasupra celulelor stem
Model tridimensional al peretelui intestinal – sectiune longitudinala

https://www.studyblue.com/notes/note/n/digestive-pictures/deck/10216747

Vilozitatile intestinale
- epiteliu intestinal cilindric unistratificat
- ax vascular central: arteriola, venula capilarizate si vas limfatic central
Jonctiunile stranse nu permit pasajul Ag sau bacteriilor din intestine; prin intermediul
mediatorilor inflamatori (Il13) jonctiunile stranse dintre celulele epiteliale devin mai
permeabile, permitand pasajul liber prin epiteliul, in ambele sensuri de electroliti si
microsolviti

Pasajul subepitelial al Ag necesita contractia prealabila a celulelor prin activarea


lanturilor usoare de M si A

Contractia enterocitara poate fi stimulata de APC prin eliberarea de mediatori ce


actioneaza pe R cuplati cu proteina G, cu activarea PLC, cresterea nivelului de IP3 si
secundar de Ca

Dupa contractia enterocitelor, celulele dendritice emit prelungiri prin spatiul creat cu
captarea de Ag sau Ag mici pot trece direct subepitelial cu stimularea LTh care
elibereaza TNF si IFNᵞ, cu rol in stimularea contractiei prin activarea R cuplati cu
proteina G
Structura si functia barierei epiteliale intestinale

Epiteliul intestinal
- molecule de adeziune
intercelulare
(claudina, ocludina)
- Celule prezentatoare
de Ag si LT
subepiteliale implicate
in raspunsul imun
- pasaj subepitelial
mediat si nemediat al
fragmentelor
antigenice si solvitilor
intestinali

Epiteliul intestinal si jonctiunile intestinale – integratori


ai homeostaziei mucoasei intestinale
Structura si functia barierei epiteliale intestinale

Nature Reviews Immunology

Bariera intestinala in sectiune longitudinala (schema)


Celule dendritice – dispuse subepitelial sau insinuate intre celulele epiteliale
Celule M – dispuse la nivelul epiteliului de corespunde placilor Peyer
Pasajul subepitelial al solvitilor din lumenul intestinal
poate fi realizat:

- Mediat de celulele dendritice


- Mediat de celulele M prin fagocitoza/endocitoza (corespund
placilor Peyer)
- Direct, nemediat, prin spatiul dintre celulele epiteliale
Translocatie bacteriana/virala – pasajul de microorganisme din lumenul intestinal in spatiul
subepitelial, circulatia limfatica sau sanguina

Translocatia bacteriana - pasajul epitelial are loc dupa depasirea barierelor fizice si
imunologice lumenale peristaltism, mucus, IgA, defensine
- favorizata de HTP (staza sangvina si hipoxie in patul intestinal,
scade motilitatea intestinala, e stimulata proliferarea bacteriana
intralumenala)
- pasajul de bacterii si fragmente antigenice in circulatie accentueaza
fenomenele inflamatorii hepatice cu agravarea HTP
Translocatia bacteriana

Hepatology. 2011 Nov 16. doi: 10.1002/hep.24789 Verbeke et al. Critical Care 2011, 15:233
http://ccforum.com/content/15/5/233

Reprezentare schematica a asocierii fiziopatologice dintre translocatia bacteriana si insuficienta hepatica: translocatia
bacteriana prin pasaj in sangele portal determina raspuns inflamator hepatic care poate determina ciroza hepatica in
cazul in care este persistent si intretinut sistematic de translocatie. Ciroza hepatica accentueaza translocatia bacteriana
si pasajul in circulatia sanguina si limfatica a bacteriilor intestinale, cu insuficiente multiple de organ secundare.
- Disfunctia epiteliala poate induce pasajul subepitelial de agenti patogeni care pot
depasi mecanismele de aparare locala

- Hipoxia, tulburarile de tranzit, HTP pot creste rata multiplicarii intralumenale a bacteriilor,
inducand totodata disfunctia epiteliului intestinal sau accentuand o disfunctie existenta

- Dupa depasirea barierei epiteliale agentii patogeni pot avea:


a) Pasaj limfatic cu multiplicare in ganglionii limfatici mezenterici
b) Pasaj sangvin cu filtru primar hepatic (exceptie – sunturi porto-sistemice in HTP)

- Prezenta in circulatia sistemica a agentilor patogeni poate determina leziuni focale (in
functie de organul interesat) sau leziuni sistemice care pot merge pana la stare de soc septic
Translocatia bacteriana

http://dx.doi.org/10.1111/j.1574-6976.2008.00138.x
B – bacterie aderata la celula epiteliala
M – microvil
P – receptor de suprafata al enterocitului

Schema a translocatie bacteriene: multiplicarea bacteriana


excesiva intralumenala accentueaza pasajul subepitelial bacterian,
cu depasirea mecanismelor de aparare locala si diseminare
sistemica sanguina sau limfatica, determinand fenomene de
The American Journal of Gastroenterology 100, 2560-2568 (November 2005) insuficienta multipla de organ, soc septic
- Captarea de fragmente antigenice de catre celulele dendritice contribuie la stimularea
continua a apararii locale intestinale

- Pasajul subepitelial prin intermediul celulelor M de bacterii/fragmente bacteriene


contribuie la stimularea raspunsului imun local (umoral prin cresterea productiei de IgA si
celular prin cresterea activitatii APC si stimularea selectarii si proliferarii de clone
limfocitare care sa raspunda optim la agresiunea biologica)

- fragmente lipoproteice bacteriene pot contribui la declansarea de mecanisme antiapoptotice


(prin legarea de receptori de tipul EGFR, TLR – e stimulata activitatea PI3K si a cascadei Akt)

Akt – rol in reglarea ciclului celular si a proliferarii celulare


- inhiba semnalele proapoptotice ale Bad, Fox0 si familiei de factori transcriptionali Myc
Controlul florei bacteriene saprofite
Paneth cells directly sense gut commensals and
maintain homeostasis at the intestinal host-
microbial interface Shipra Vaishnavaa, Cassie L.
Behrendta, Anisa S. Ismaila, Lars Eckmannb, and
Lora V. Hooper
http://www.pnas.org/content/105/52/20858.full.pdf

Sectiune longitudinala prin epiteliul Rolul celulelor Paneth in


intestinal cu reprezentarea celulelor Paneth detectarea nivelului
si celulelor dendritice si interactiunea bacterian prin activarea
acestora cu flora bacteriana intralumenala MyD88 si limitarea
intestinala translocatiei bacteriene
Translocatia bacteriana este conditionata de:

- concentratia bacteriana intralumenala – favorizata de reducerea peristaltismului,


contaminare alimentara
- permeabilitatea intestinala – crescuta in conditii de hipoxie, acidoza, ATP redus,
lipopolizaharide bacteriene scazute, reducerea NO,
cresterea TNF
- imunitatea locala – chemotactism diminuat, complement scazut, fagocitoza redusa

Bacteriemia portala determina/agraveaza disfunctiile hepatice, cu risc de insuficienta renala,


encefalopatie hepatica, decompensari vasculare prin agravarea HTP cu risc de hemoragii
prin ruperea varicelor esofagiene/gastrice
Translocatia bacteriana

- pasajul intracirculator al lipopolizaharidelor bacteriene poate fi urmat de :

a) fenomene inflamatorii focalizate sau sistemice (hepatice, musculare, nervoase, etc)

b) aparitia de infiltrate macrofagice la nivelul tesuturilor afectate

c) aparitia insulinorezistentei secundar proceselor inflamatorii induse la nivel tisular si


scaderii sensibilitatii R la insulina

d) cresterea apetitului (secundar insulinorezistentei la nivel hipotalamic)


Disfunctii metabolice generate de translocatia bacteriana
Flora saprofita si flora patogena intestinala

http://www.drbilldean.com/2015/08/sibosmall-intestinal-bacterial-overgrowth-5-
energy-science-solutions.html

https://www.researchgate.net/figure/248384770_fig1_The-gut-microbiota-is-
modulated-by-metabolic-derangement-such-as-nutrition-overload-and

Modificari metabolice sistemice induse de raspunsul inflamator aparut secundar translocatiei


bacteriene: scaderea senibilitatii la insulina
Translocatia bacteriana
Alcool/toxice enterale

LT
Macrofage/monocite ↑ Activarea neutrofilelor cu eliberare de O2-
↓ proliferarea
↑ TNFα, PGE2, IL10 ↑ Recrutarea intestinala de neutrofile
↓ IL2, IFNγ
↓ MHCII
↑ IL4, IL10
↓ prezentarea de Ag

Imunosupresie locala Cresterea permeabilitatii intestinale


prin eliberare de mediatori inflamatori

Translocatie bacteriana/multiplicare

Sepsis

MSOF
IL 10 – scade productia de citokine inflamatorii (IL2,3 TNFα, IFNγ)
scade expresia Ag MHCII

IL4 – creste recrutarea LB producatoare de IgE


scade producerea de LTh1, macrofage, celule dendritice
stimuleaza diferentierea LTh0 in LTh2 cu producere de IL4

TNF, O2- - accelereaza procesele apoptotice intestinale

PGE2 – stimuleaza peristaltismul intestinal si productia de mucus


Stari de soc

Reducerea VST/VSCE cu reducerea perfuziei


intestinale si cresterea permeabilitatii intestinale

Cresterea bacteriemiei
si concentratiei toxinelor portale
Translocatie bacteriana

Leziuni/insuficienta hepatica

Infectie sistemica
Bacteriemie/toxine sistemice

Sepsis

MSOF
Inervatia vegetativa si rolul ei in imunitatea intestinala

Tonusul colinergic si
homeostazia
imunitara intestinala

Tonusul colinergic
crescut se asociaza cu
toleranta imunitara
digestiva , iar cel scazut
cu intoleranta imunitara
si proces inflamator

http://gut.bmj.com/content/62/8/1214.full.pdf
Raspunsul antiinflamator colinergic

Reprezentare schematica a cailor


antiinflamatorii colinergice.

Raspunsul inflamator sistemic determina


activarea SNC prin centrii
circumventriculari si prin aferente vagale.

Dupa integrarea informatiei, sunt


declansate eferente prin plexul celiac,
mezenteric superior si plexul mienteric
intestinal cu inhibarea eliberarii de
mediatori proinflamatori de catre APC si
reducerea intensitatii raspunsului
inflamator intestinal.

http://gut.bmj.com/content/62/8/1214.full.pdf
Etiologia afectiunilor inflamatorii digestive

- virala – rotavirusuri, enterovirusuri, adenovirusuri


- bacteriana – stafilococ, enterobacterii, vibrionul holeric, clostridii, b. Koch
- fungica – candida
- parazitara – giardia, entamoeba, strongiloides, trichinella, ascaris lumbricoides
- criptogenica – RCUH, boala Crohn
Etapele inflamatiei digestive:
1. Ingestia aciditate gastrica
bila, secretii pancreatice
2. Traversarea barierelor naturale
motilitate intestinala
mucus gastric
flora saprofita
aparare umorala (IgA, IgM, IgG)
aparare celulara (macrofage)
3. Aderenta  factori de agresivitate microbiana

4. Multiplicare in lumenul intestinalmecanism noninvaziv (toxinic) (holera)

in celula intestinala mecanism citotoxic (dizenteria)

+ mecanism mixt

in membrana bazala mecanism invaziv (febra tifoida)


5. +/- Toxigeneza/ Invazivitate
Holera – prototip
Alti agenti etiologici:
E Coli enterotoxigen ETEC
 Stafilococul auriu – enterotoxigen
Clostridii
Bacilus cereus
paraziti (criptosporidium, giardia)

 Afectează intestinul subţire

Patogenie
 Este ingerata doar toxina sau
 Bacteriile adera la mucoasa fara a provoca leziuni, fara traversarea epiteliului
intestinal

 Virionii se multiplica in lumen si produc enterotoxine


 Enterotoxina stimuleaza adenilatciclaza  sinteza de AMPc  secretie masiva
spre lumen de Cl, Na (prin alterarea functiei canelelor ionice) si secundar de apa

 DIAREE APOASĂ + DESHIDRATARE!!


V.CH.– ENTEROTOXINA – se ataseaza de receptorul gangliozidic GM1
la suprafata celulara (subunitatea B) si este endocitata
– subunitatea A - determina cresterea nivelului de adenilatciclaza –
AMPc – secretia de Cl, Na, HCO3 si secundar apa in lumenul intestinal

Na este mentinut in lumen din cauza interactiunii ionice cu Cl si atrage


secundar apa - diaree apoasă cu pierdere de bicarbonat, scaderea
VSCE cu fenomene de hipoperfuzie sistemica secundara

- Acidoza metabolica si hiperpotasemia secundara – risc major de aritmii

Encyclopedia of Life/Public Health Image Library; Janice Carr


Dizenteria – prototip
Alti agenti etiolgici:
E Coli enteroinvaziv EI
Salmonele nontifice
Yersinia enterocolitica
Campylobacter spp
Protozoare (amoeba)

 Lezeaza celula intestinala


 Afecteaza colonul, sigmoidul, rectul (+/- ileonul terminal)

Patogenie
 Microorganismul adera  patrunde in celula intestinala unde se
multiplica  leziuni ale mucoasei intestinale  exsudat inflamator:

Scaune muco-pio-sanghinolente, febra ,sepsis


Febra tifoida – prototip
Alti agenti etiologici: virusuri

Salmonella typhi si paratyphi – mecanism invaziv particular intestin


subţire; prin distructie elibereaza endotoxine
 Adera la epiteliul intestinal  traverseaza epiteliul intestinal  se
multiplică in macrofagele din ganglionii mezenterici  limfatice 
circulatie sistemica  bacteriemii si manifestari sistemice

Virusurile: intestin subtire  scurtarea vilozitătilor, microvililor,


distrugerea marginii in perie  cresterea permeabilitatii mucoasei 
cresterea fluxului hidroelectrolitic  diaree apoasa
Concentrația bacteriană este de cca 1012/ml1,2
Microflora normală conține 300 – 500 de specii bacteriene
Tractul gastro-intestinal superior conține câteva specii
bacteriene din cauza:
 compoziției mediului local
 activității motorii propulsive fazice – ce nu permite o colonizare stabilă

Colonul conține o concentrație foarte mare bacteriană


replicativă intraluminală
Cca 60% din conținutul materiilor fecale este reprezentat de
bacterii1,11,12
1 Simon GL, Gorbach SL. The human microflora. Dig. Dis. Sci. 1986;31: 147; 2 Ellis M. Preventing microbial translocation in
hematologicalmalignancy. Br. J. Hematol. 2004; 125: 282; 11 Madara JL. Pathobiology of the intestinal epithelial barrier. Am. J.Pathol.
1990; 137: 1273-81.; 12 Wiest R, Rath HC. Bacterial translocation in the gut. Best Pract.Res. Clin. Gastroenterol. 2003; 17: 397-425.
Fermentarea reziduurilor alimentare nedigerabile
Fermentarea mucusului endogen

Producerea de acizi grași cu lanț scurt prin metabolismul


anaerob al peptidelor și proteinelor
Participă la:
 sinteza vitaminei K
 absorbția de Ca2+, Mg+ și Fe

Modulează proliferarea și diferențierea cel. epiteliale


Asigură – intr-o anumită măsură – competența sist. imun

Previne atașarea bacteriilor enteroinvazive


 Administrarea de antibiotic (Ab)/chimioterapice
antineoplazice poate duce la dezechilibrarea florei prezente,
cu selectionarea/favorizarea dezvoltarii anumitor specii deja
existente sau favorizarea colonizarii cu specii exogene
 Care Ab? ~toate, mai fr. Blactamine; Lincosamide

 Factori favorizanti : varsta>, colita pseudomembranoasa in


antecedente, chirurgie dig

 Cel mai frecvent selectat = Clostridium difficile; rar: fungi,


stafilococ auriu, Cl perfringens
 Cl difficile : dobandit exogen (spori ubicuitari, inclusiv
manupurtati de catre personalul intraspitalicesc) sau
endogen (flora proprie intestinala)

 Crearea nisei (Ab) – colonizare Cl diff.- secretie toxine A+B


(responsabile de efectele citopatice pe mucoasa colonului:
ruperea jonctiunilor intercelulare + aflux de neutrofile)

 Rezultat: lezare mucoasei, sangerare, formare de


pseudomembrane muco-pio-sangvinolente
 Clostridium botulinum G + anaerob strict, sporulat
 sol + sediment marin

 7 suşe, patogene pt om 4: A B E F

 gravitate: E=?A>B

 Contaminare exogena – indirecta (alimentara = ingerare toxina: A SUA-


conserve vegetale; B Romania - conserve carne; E peste)
-directă (toxicomani)
 Contaminare endogena: copii (dezvoltare intestinala de Cl. Botulinum
cu producere in situ de toxina) – miere contaminata
 Patogenie: toxina botulinica = neurotoxina termolabila
 produsa in cursul cresterii bacteriene sub forma de prototoxina cu
toxicitate mică, se activeaza in vivo,devenind cea mai toxica substanta
biologica existenta

 substrat de atasare: sinapsa colinergica (placa neuromusculara + SNV


parasimpatic) => bloc presinaptic; fixare specifica, ireversibila,
interferand cu ionii Ca, blocheaza eliberarea acetilcolinei => paralizii
flasce ( durata: pană la formare de noi butoni sinaptici: > 30-60 zile)

 Toxina nu (?) trece bariera hemato-encefalică=> Nu da semne SNC


Cauze de aparitie

1. Infectia cu Helicobacter pylori (HP) - peste 60% din pacientii cu UG/UD

- produce adezine cu rol in aderarea la epiteliul gastric (BabA – se leaga de Ag


Lewis) →
→“injecteaza” peptidoglicani in celula epiteliala → activeaza NOD 1 (nucleotid
binding oligomerization domain) → creste eliberarea locala de IFN, TNF α si IL6 si
stimuleaza autofagia
(TNF α – altereaza aderarile interepiteliale si favorizeaza carcinogeneza)
→“injecteaza” CagA (cytotoxin-associated gene A) in celula epiteliala (tip IV de
secretie) cu alterari citoscheletale, ale adeziunii si comunicarii celulare
(carcinogeneza)

- produce ureaza cu eliberare de CO2 si NH3 (cu fixare de H si reducerea aciditatii


gastrice – mec de adaptare bacterian)
- produce proteaze, fofsolipaze cu lezarea cel. epiteliale gastrice

- mediu hiperacid – HP colonizeaza regiunea antrala – celule oxintice <)


→ leziuni locale → raspuns inflamator local → creste activitatea
secretorie a celulelor G
→hipersecretie acida → UD

- mediu hipoacid – HP colonizeaza masiv si corpul gastric → leziuni


locale cu reducerea suplimentara a secretiei acide gastrice → raspuns
inflamator local → atrofie gastrica → UG (risc de transformare
neoplazica)
2. Tatamentul medicamentos

AINS – 30% din pacientii prezinta sdr dispeptic – inh. COX → inh
producerii de PG
COX 1 → PG implicate in protectia gastrica, sinteza si eliberarea de
mucus (PGE)
COX 2 → PG implicate in raspunsul algic, inflamator Ex. meloxicam →
(-) carcinogeneza, (+) trombozele, AVC, IMA

Spironolactona – inhiba procesul de fibroza si cicatrizare (mediat de


aldosteron)

3. Factori de mediu (fumatul, alcoolul, consum de droguri)


4. Factori genetici – 20% din pacientii cu UD au agregare familiala

5. Stres fizic (traumatisme, interventii chirurgicale, sepsis, hipotensiune


arteriala)

6. Stari hipersecretorii: gastrinoame, fibroza chistica, hiperplazie de


mucoasa antrala, reflux duodeno-gastric

7. Alte afectiuni asociate cu patologia ulceroasa: ciroza hepatica, BPOC,


infectii cu CMV, VEB, HIV, boli autoimune, boala de iradiere
Mecanisme de protectie celulara antiulceroasa:

- jonctiuni intercelulare stranse;


- sinteza si eliberarea de mucus;
- producerea si eliberarea de bicarbonat;
- canale ionice din mb bazolaterala a celulelor parietale
gastrice;
- capilarele sangvine submucoase;
- turn-over epitelial crescut al celulelor mucoasei gastrice.
Simptomatologie:

- Durere epigastrica postprandiala (imediat dupa masa UG sau la


2-3h UD), calmata de antiacide sau alimentatie in cazul UD
- Durere nocturna importanta UD

UG – durerea ulceroasa in timpul alimentatiei sau imediat dupa


alimentatie apare prin urmatoarele mecanisme:
– secretie acida crescuta prin reflexul cefalic
- secretie acida crescuta secundar distensiei mecanice gastrice
- secretie acida crescuta secundar compusilor alimentari
- lipsa mecanismelor de protectie antiacida locala la nivelul
ulceratiei
- microtraumatisme locale determinare de peristaltica gastrica
UD – durerea ulceroasa postprandiala tardiva sau nocturna
apare prin urmatoarele mecanisme:

- persistenta secretiei acide gastrice superioara nivelului


bazal 3-4 ore postprandial corelata cu diminuarea secretiei
duodenale de bicarbonat
- evacuarea alimentelor din stomac si pierderea elementului
de “tampon alimentar”
- tonusul parasimpatic crescut in timpul noptii
- disparitia durerii prin “diluarea” sucului gastric secundara
ingestiei de alimente solide/lichide
Proces inflamator al pancreasului
caracterizat prin activarea
enzimelor pancreatice in situ
(intrapancreatic) cu distructii
tisulare importante secundare
Cauze
- litiaza/microlitiaza biliara – pacreatita de pasaj secundara
iritatiei mecanice repetate pe termen lung

- consumul de alcool
- spasm al sfincterului Oddi;
- aparitia de precipitate proteice intraductale (enzime,
proteine secretorii pancreatice);
- reducerea secretiei de litostatina si transformarea ei in
litostatina S1 cu precipitare secundara;
- creste sinteza de enzime pancreatice fragilitatea granulelor
de zimogen intracelulare si fragilitatea granulelor lizozomale;
- activeaza citocromul P450 2E1 – creste nivelul de radicali
liberi de oxigen.
- abuzul de alimente – mese bogate in grasimi, alcool

- Hipertrigliceridemia (>1000 mg/dL) – nivel crescut persistent


de chilomicroni cu precipitarea acestora la nivel capilar si
fenomene hipoxice/ischemice locale, acidoza, acumulare de
radicali liberi de oxigen, activarea intracelulara a zimogenilor

- Hipercalcemia – precipitarea Ca in lumenele ductale, bloc


secretor la nivelul celulelor acinare, activare intracelulara a
zimogenilor

- DZ tip II - cu hipertrigliceridemie secundara


- medicamente – a.valproic, citostatice, inh de
reverstranscriptaze (HIV), estrogeni (hiperlipemie)

- traumatisme – iatrogene (ERCP, endoscopie) si noniatrogene


(accidente)

- boli infectioase – virale (hepatita B, varicela, VEB), bacteriene


(legioneloza, salmoneloza), parazitoze (ascaridioza,
toxoplasmoza)
Simptomatologie

- greturi, varsaturi accentuate la alimentatie


- durere abdominala epigastrica “in bara” cu iradiere posterioara
- hipotensiune – in caz de deshidratare sau hemoragie
- reducerea peristaltismului intestinal
- febra – la aparitia ariilor de necroza/suprainfectarii acestora
- icter – compresie a CBP
- DZ – in formele necrotico-hemoragice severe
Complicatii

- deshidratare
- necroza
- abces pancreatic
- pseudochist/chist pancreatic
- hemoragie intraabdominala
- tromboza de vena splenica/mezenterica superioara
 Ab - antibiotic
 Ag – antigen
 AINS – antiinflamatorii nesteroidiene
 Akt –alfa serina/treonina protein-kinaza
 AMPc – adenozinmonofosfat ciclic
 APC – celule prezentatoare de antigen
 ATP – adenozintrifosfat
 AVC – accident vascular cerebral
 Bad – Bcl-2-associated death promoter
 BPOC – bronhopneumopatie cronica obstructiva
 Ca – calciu
 CBP – cale biliara principala
 Cl – clor
 CMV - citomegalovirus
 CO2- dioxid de carbon
 COX – ciclooxigenaza
 Dz – diabet zaharat
 EGFR – receptor pentru factorul de crestere epidermoid
 ERCP – endoscopie retrograda coledoco-pancreatica
 Fe - fier
 Fox – familie de factori transcriptionali implicati in reglarea expresiei
genelor implicate in cresterea celulara, proliferarea, diferentierea si
longevitatea celulara
 GM1 - monosialotetrahexosylganglioside
 HIV – virusul imunodeficientei umane
 HMGB1 - high-mobility group protein 1
 HTP – hipertensiune portala
 IFN – interferon
 Ig - imunoglobulina
 IL – interleukina
 IMA – infarct miocardic acut
 IP3- inozitol trifosfat
 Lanturi de M si A – lanturi de actina si miozina
 LTh – limfocite T helper
 MCH – complex major de histocompatibilitate
 Mg - magneziu
 MSOF – insuficienta multipla de organ
 Myc – familie genica ce codifica proteine impliecate in ciclul cellular,
diferentierea celulara si apoptoza celulara
 MyD88 – proteina codata de gena de diferentiere mieloida88 (MYD88);
 MAMP – microbe associated molecular pattern (pattern molecular
asociat factorilor microbieni)
 Na - natriu
 O2 – oxygen
 NA – noradrenalina
 NH3 - amoniac
 NO – monoxide de azot
 PG – prostaglandine
 PI3K – kinaza IP3
 PLC – fosfolipaza C
 RCUH – rectocolita ulcero-hemoragica
 SNC – sistem nervos central
 SNV – sistem nervos vegetativ
 TC – trunchi cerebral
TLR – receptor toll-like
 TNF – factor de necroza tumoral
 UG – ulcer gastric
 UD – ulcer duodenal
 VEB – virus epstein-barr
 VIP – peptid vasoactive intestinal
 VST – volum sanguin total
 VSCE – volum sanguin circulator eficace
 α7nAChR – receptor pentru acetilcolina