9.2.

Calculaţia costului produselor fitotehnice

Determinarea costului produselor culturilor cerealiere. Pentru culturile

cerealiere (cu excepţia porumbului) se determină costul 1 q de boabe în masă după
prelucrare, 1 q de paie şi 1 q de deşeuri cerealiere.
Calculaţia costului efectiv unitar al produselor culturilor cerealiere se efectuează în
următoarea consecutivitate:
1. Se determină suma totală a costurilor înregistrate în debitul contului 811
„Activităţi de bază” aferente obiectelor de calculaţie „Grîu de toamnă”, „Orz de toamnă”,
„Ovăz” ş. a.;
2. Din suma totală a costurilor se scad costurile aferente suprafeţei de pe care nu s-a
înregistrat recoltă;
3. Din suma totală a costurilor se scad costurile ce ţin de recoltarea, presarea,
transportarea şi scîrtuirea paielor. Acesta se efectuează în funcţie de normativul stabilit de
entitate;
4. Costurile rămase se împart între boabe şi deşeurile cerealiere, pornind de la
conţinutul de boabe în deşeuri.
În acelaşi mod se calculează costul unitar al boabelor de culturi păstăioase (mazăre,
fasole ş. a.), a seminţelor oleaginoase de floarea-soarelui şi soiei.
Pentru plantaţiile semincere de grîu de toamnă se determină costul 1 q de seminţe în
masă după definitivare (pe fiecare grupă calitativă aparte), 1 q de deşeuri furajere şi 1 q de
paie. Boabele, care se conţin în deşeuri, sînt estimate la costul 1 q de grîu depersonalizat
(indiferent de calitatea acestora).
Materialul semincer se împarte în 4 grupe calitative: de superelită, de elită, de prima
reproducţie şi de alte reproducţii. Repartizarea costurilor între aceste grupuri se efectuează
proporţional cu valoarea seminţelor la preţurile medii de vînzare. În rest, modul de
calculare a costului este acelaşi ca şi pentru culturile cerealiere.
Porumb. Pentru acest obiect de calculaţie se determină costul 1 q de boabe
(recalculate în grăunţe uscate cu umiditatea 22 %), 1 q de deşeuri furajere şi 1 q de ciocleji
(întregi sau mărunţiţi). Dacă la definitivarea ştiuleţilor pe arie se obţin deşeuri furajere,
acestea de asemenea se recalculează în boabe uscate, ultimele urmînd a fi incluse în
recolta globală.
Calculaţia costului efectiv unitar al porumbului se efectuează în următoarea
consecutivitate:
1. Se determină suma totală a costurilor înregistrate în debitul contului 811
„Activităţi de bază” aferente obiectului de calculaţie „Porumb”;
2. Costurile rămase se împart între boabe uscate şi deşeuri cerealiere, pornind de la
conţinutul de boabe în deşeuri;
Determinarea costului produselor culturilor tehnice. Pentru tutun se determină
costul 1 q de frunze uscate (depozitate sau vîndute cumpărătorilor), în următoarea
consecutivitate:
1. Se determină suma totală a costurilor înregistrate în debitul contului 811
„Activităţi de bază”, care include şi costurile aferent creşterii răsadului pe teren închis,
aferente obiectului de calculaţie „Tutun”;
2. Se determină cantitatea frunzelor uscate, vîndute şi recunoscute de către
cumpărători ca materie primă calitativă;
3. Se recalculează în masă convenţională frunzele uscate şi depozitate aflate în stoc
din recolta anului curent la finele anului;
4. Suma totală a costurilor determinată la operaţiunea 1 se împarte la rezultatul
însumării datelor din operaţiunile 2 şi 3.
Pentru sfecla de zahăr se determină costul 1 q de rizocarpi în masă fizică (fără
excluderea impurităţilor vegetale şi pedologice mărimea cărora constituie circa 13-15 %
din cantitatea totală) în următoarea consecutivitate:
1. Se determină suma totală a costurilor înregistrate în debitul contului 811
„Activităţi de bază” aferente obiectului de calculaţie „Sfeclă de zahăr”;
2. Se împarte suma rămasă a costurilor la masa rizocarpilor recoltaţi.
Determinarea costului produselor pomicole şi viticole. Pentru vii, livezi şi
culturile bacifere (afine, căpşuni, mure, agrişe, coacăza, zmeură etc.) se determină costul 1
q de produse de bază în masă fizică ţinînd cont de suprafaţa ocupată de fiecare tip.

2
 Dacă la întreprindere pentru polenizarea culturilor fructifere şi bacifere, au fost
folosite colonii de albine, o parte din costurile apiculturii (40–60 %) urmează a fi raportate
la plantaţiile perene.
Calculaţia costului efectiv unitar al produselor pomicole (pe tipuri şi soiuri) se
efectuează în următoarea consecutivitate:
1. Se determină suma totală a costurilor înregistrate în debitul contului 811
„Activităţi de bază” aferente obiectelor de calculaţie „Sîmburoase” şi „Sămînţoase”;
2. Se estimează produsele secundare (butaşii, altoii, mustăţile ş. a.) la valoarea
realizabilă netă;
3. Se exclude din costurile totale valoarea produselor secundare;
4. Se împart costurile rămase la suprafaţa ocupată de plantaţii perene (meri, peri,
pruni etc.).
5. Se înmulţeşte suprafaţa ocupată de fiecare soi la costul 1 ha determinat anterior;
6. Se împart costurile totale, în funcţie de suprafaţa ocupată, la cantitatea
produselor de bază înregistrate în urma recoltării.
Dacă tehnologia cultivării diferitor plantaţii fructifere sau soiuri ampelografice de
viţă de vie diferă esenţial, pot fi folosite următoarele metode de calculaţie (de exemplu,
prin divizarea costurilor în constante şi variabile, cele constante urmînd a fi repartizate
proporţional cu suprafaţa plantaţiilor pe rod, iar cele variabile – proporţional cu recolta
obţinută).
Determinarea costului altor produse fitotehnice. Pentru cartofi, legumele
cultivate pe teren neprotejat şi culturile de bostănărie se determină costul 1 q de produse în
masă fizică fără detalierea pe grupe calitative (standardizată şi nestandardizată).
Calculaţia costului efectiv unitar al produselor legumicole se efectuează în
următoarea consecutivitate:
1. Se determină suma totală a costurilor înregistrate în debitul contului 811
„Activităţi de bază” separat pe obiecte de evidenţă „Cartofi”, „Legume pe teren
neprotejat” „Culturi bostănoase” şi pe obiectele de calculaţie „Varză”, „Roşii” etc.

3
 2. Se estimează produsele secundare (de exemplu, căpăţîni de varză dezvoltate
insuficient etc.) la costul mediu al rizocarpilor furajeri (sau al altei culturi similare
cultivate în gospodărie) sau la valoarea realizabilă netă;
3. Se exclude din suma totală a costurilor valoarea produselor secundare;
4. Se împarte suma rămasă a costurilor la cantitatea legumelor recoltate.
Dacă legumele se cultivă în sere, costurile comune se repartizează pe diferite
produse obţinute. Calculaţia costului efectiv unitar al produselor legumicole cultivate în
sere se efectuează în următoarea consecutivitate:
1. Se determină suma totală a costurilor înregistrate în debitul contului 811
„Activităţi de bază” aferente obiectului de evidenţă „Legume în sere”;
2. Se scade din costurile totale valoarea materialului semincer;
3. Se determină numărul de metri2-zile pentru fiecare cultură legumicolă;
4. Se determină costul unui metru2-zi prin raportarea rezultatului operaţiunii 2 la 3;
5. Se determină costurile aferent fiecărei culturi legumicole în funcţie de numărul
de metri2-zile şi coeficientul obţinut în operaţiunea 4;
6. Se determină suma costurilor totale aferente fiecărei culturi legumicole prin
însumarea valorii seminţelor şi rezultatului obţinut la operaţiunea 5;
7. Se împart costurile totale la cantitatea de legume obţinută de la fiecare cultură.
În ramura de producere a furajelor, drept unitate de calculaţie a costului serveşte 1 q
de siloz (fînaj, fîn, masă verde, sfeclă furajeră etc.). Modul de calculare a costului depinde
de destinaţia semănăturilor, specializarea întreprinderii, organizarea evidenţei şi alţi
factori.
Pentru un şir de culturi furajere costul producţiei obţinute se află prin metoda
calculului direct, adică suma costurilor se împarte la cantitatea furajelor trecute la intrări.
Înainte de efectuarea calculelor (mai ales, pentru siloz, fînaj, paie şi fîn) se verifică
corectitudinea determinării masei producţiei.
Costul producţiei ierburilor semănate, lupinului şi sulfinei se determină cu ajutorul
coeficienţilor prezentaţi în tabelul ce urmează.
Tabelul 2
Coeficienţii pentru calcularea costului de producţie al unor culturi furajere

4
 Produse Ierburi anuale Ierburi perene Lupin furajer şi sulfină
A 1 2 3
fîn 1,0 1,0 1,0
seminţe 9,0 75,0 14,0
masă verde 0,25 0,30 0,25
paie 0,1 0,1 0,1