Sunteți pe pagina 1din 42

Cuprins

• De ce nutriŃie optimă în sarcină ?


• De ce nutriŃie optimă în perioada
de alăptare
• Obiectivele nutriŃionale
• Principii nutriŃionale

2
Cuprins

• De ce nutriŃie optimă în sarcină ?


• De ce nutriŃie optimă în perioada de
alăptare
• Obiectivele nutriŃionale
• Principii nutriŃionale
• Concluzii

3
Din “înŃelepciunea” poporului

“În sarcină trebuie să mănânci...pentru doi !”

“În sarcină trebuie să mănânci CÂT pentru doi !”

“În sarcină trebuie să mănânci SĂNĂTOS pentru 2 !”

4
De ce nutriŃie optimă în sarcină ?

• Starea de sănătate a mamei


• Dezvoltarea normală a fătului şi
• Starea de sănătate a copilului / adultului

5
De ce nutriŃie optimă în sarcină ?

Starea de nutriŃie
NutriŃia
Pre – în sarcină

Stil de viaŃă
Sănătatea şi
Stress, Mediu
dezvoltarea
Muncă (fizică) Genetică
optimă
optimă a fă
fătului

Vârstă
Sarcini anterioare
DistanŃa între
sarcini

PROMOTING OPTIMAL FETAL DEVELOPMENT. Report of a Technical Consultation. OMS 2006

6
Riscurile alimentaŃiei “necontrolate”
Presarcină AlimentaŃia excesivă AlimentaŃia deficitară
În sarcină (hipercalorică) (hipocalorică)
Mamă • avorturi • scădere în greutate – cetone !!!
• creştere în greutate • hipovitaminoze
• diabet gestaŃional • anemie
• HTA, pre-/eclampsie • naşteri premature
• complicaŃii la naştere
/cezariană
• tromboembolism venos
Făt • mortalitate fetală şi neonatală • greutate mică (SGA – IUGR)
• macrosomie, LGA (<2.500 g)
- distocia umărului • anomalii congenitale
- hipoxie • naştere prematură
- hipoglicemie
Programarea
Copil / • obezitate • tulburări metabolice, IR
Epigenetică
adult • sindrom metabolic (metabolică • boli CV: HTA, BC, stroke
• diabet zaharat fetală) • astm, infecŃii respiratorii
• attention deficit hyperactivity
disorder (ADHD)*
BJOG: An International Journal of Obstetrics and Gynaecology, 2008
*A Rodriguez. International Journal of Obesity, 2008, 32, 550–557

7
NutriŃia maternă şi dezvoltarea SNC
fetal
• NutrienŃii şi factorii de creştere reglează dezvoltarea
creierului în perioada fetală şi postnatală:
– neuroanatomia, neurofiziologia şi neurochimia
• Săpt 24-42 de sarcină – vulnerabile la deficienŃa
nutriŃionale datorită rapidităŃii proceselor neurologice:
formarea sinapselor, mielinizarea
• În perioada fetală târzie şi neonatală precoce
hipocampusul, cortexul vizual şi auditiv, au dezvoltare
rapidă caracterizată prin morfogeneză şi geneza
sinapselor , mielinizare
• Necesar nutritiv: proteine, fier, zinc, seleniu, iod,
folat, vitamina A, choline, lanŃuri lungi de acizi graşi
polinesaturaŃi

8
Georgieff M.K. Am J Clin
Nutr 2007;85(suppl):614S–
20S.

9
NutriŃia maternă şi dezvoltarea SNC
fetal

• Deficitul proteic
– dezvoltare globală deficitară
– tulburări în dezvoltarea memoriei vizuale şi auditive
• Deficitul de fier
– datorat anemiei şi hipertensiunii materne, necesarului crescut
pentru eritropoieză în cazul diabetului matern
– determină dezvoltare neurologică deficitară la vârstă şcolară
– în cazul mamelor diabetice – deficitul de fier determină alterarea
memoriei auditive
• deficit de zinc
– mişcări fetale reduse
– variabilitatea pulsului fetal

10
NutriŃia maternă şi dezvoltarea SNC
fetal
• Necesarul nutritiv diferă în funcŃie de perioadă şi
de concentraŃie nutrienŃilor
– un nutrient care asigură dezvoltarea normală a
creierului într-o anumită perioadă poate fi nociv
în altă perioadă
– un nutrient într-o anunită concentraŃie poate fi
benefic, dar într-o altă concentraŃie poate fi
toxic
• Fierul este reglat în limite strânse comparativ cu
alŃi nutrienŃi; atât deficitul cît şi excesul au
efecte negative asupra dezvoltării creierului.

11
NutriŃia maternă şi dezvoltarea SNC
fetal

• Deficitul nutritiv în prima parte a sarcinii – efect


negativ asupra proliferării celulelor
• Deficitul nutritiv în ultima parte a sarcinii – efect
negativ asupra diferenŃierii, mărimii şi
complexităŃii celulare, genezei sinapselor şi
arborizării dendritice

12
NutriŃia fătului

• Transportul glucozei şi a aminoacizilor este


determinat de:
– concentraŃia în sângele matern
– metabolismul acestora în ficatul fătului
– efecte inhibitorii competitive

13
Cuprins

• De ce nutriŃie optimă în sarcină ?


• De ce nutriŃie optimă în perioada
de alăptare
• Obiectivele nutriŃionale
• Principii nutriŃionale

14
Alăptarea
• OMS
– alimentaŃie exclusivă “la sân” – 6 luni
– diversificarea alimentaŃiei – la 6 luni
– continuarea alăptării – până la 2 ani
• Alte opinii:
– alăptare exclusivă 4 luni
– diversificare de la 4 luni
• După 6 luni: aport insuficient de fier şi zinc doar prin lapte
– necesară diversificarea prin produse din sursă animală
• Factori ce influenŃează necesarul nutriŃional al sugarului şi necesitatea
diversificării alimentaŃiei:
– statusul nutriŃional al mamei
– consumul de lapte al mamei
– greutatea la naştere a copilului
– rata creşterii postnatale
– bolile infecŃioase
• EvidenŃe insuficiente
– beneficiile alăptării exclusive 6 luni
– riscul diversificării alimentaŃiei de la 4 luni

15
Cuprins

• De ce nutriŃie optimă în sarcină ?


• De ce nutriŃie optimă în perioada
de alăptare
• Obiectivele nutriŃionale
• Principii nutriŃionale

16
Obiectivele nutriŃionale

• Aport caloric optim


• Controlul ponderal – creştere ponderală controlată

• Aportul echilibrat & optim al nutrienŃilor


• Aport optim de vitamine şi minerale
• SiguranŃa alimentelor – evitarea toxicelor

17
Obiectivele nutriŃionale în sarcină

Aport caloric optim


 Controlul ponderal – creştere ponderală controlată

Aportul echilibrat & optim al nutrienŃilor


Aport optim de vitamine şi minerale
SiguranŃa alimentelor – evitarea toxicelor

18
Obezitatea şi sarcina
ComplicaŃii materne

• Presarcină
Presarcină
– fertilitate redusă
– risc de diabet gestaŃional
• Sarcină
Sarcină
– avorturi
– creştere în greutate
– diabet gestaŃional
– HTA, pre-/eclampsie
– complicaŃii la naştere /cezariană
– tromboembolism venos
– complicaŃii la naştere:
• necesitatea inducerii naşterii
• rata crescută a intervenŃiei prin cezariană
• frecvent distocii, traumatisme la nivel vaginal
• infecŃii, hemoragii, tromboze
• dificultăŃi tehnice şi complicaŃii ale anesteziei
– complicaŃii postpartum
• hemoragii şi infecŃii postpartum
• tromboembolism venos

19
Controlul ponderal – Creştere ponderală
controlată

BMI (kg/m2) Creştere în greutate (kg)

<20 12,5 -18 kg


20 – 25 11.5 -16 kg
25 - 30 7 -11.5 kg
6 (se recomandă control
> 30
ponderal pre-sarcină)

Galtier F & colab. Optimizing the outcome of pregnancy in obese women: From
pregestational to long-term management. Diabetes Metab. 2008;34(1):19-25.

20
Controlul ponderal – Creştere ponderală
controlată

Baby 3.4 kg
Placenta 0.7 kg
Amniotic Fluid 0.8 kg
Uterus 0.9 kg
Breast Tissue 0.40 kg
Increase in Maternal Blood Volume 1.25 kg
Fluids in Maternal Tissues 1.35 kg
Maternal Fat Stores 3.2 kg
Total Average 12.0 kg

21
Controlul ponderal matern – Risc fetal / adult
“Paradigm for intergenerational programming”

Martorell R, Stein AD, Schroeder DG. Early nutrition and later adiposity.
J Nutr 2001; 131: 874S–880S.

22
Controlul ponderal – Creştere ponderală
controlată

Aport caloric Gr av id a n o rm o p ond er al ă - 30 Kcal / kg


total Gravid a cu obezitate - 25 Kcal / kg
(calorii x Gravida subponderală - 35-40 kcal / kg
greutatea)
Supliment caloric I trim. II. Trim III. Trim
la gravida Nu e necesar 350 kcal / zi 500 kcal
normoponderală
La gravida cu RestricŃie calorică sub control de specialitate
obezitate

Nancy F Butte. Energy requirements during pregnancy...


Am J Clin Nutr 2004;79:1078–87.

23
Cuprins

• De ce nutriŃie optimă în sarcină ?


• De ce nutriŃie optimă în perioada
de alăptare
• Obiectivele nutriŃionale
• Principii nutriŃionale

24
Principii nutriŃionale
Piramida alimentaŃiei sănătoase
Mese mici frecvente: 3 mese + 2-
2-3 gust
gustă
ări
Ritm moderat de servire a mesei
PorŃii moderate din toate grupele alimentare
Reducerea dulciurilor concentrate / index glicemic mare
Fibre alimentare solubile şi insolubile
Fructe, legume, cereale
ModeraŃie în grăsimi – 30 %
Aport majoritar de gră
grăsimi mono -/ polinesaturate
Lichide suficiente (min. 8 pahare), non-
non-calorice
NU alcool
Sare şi sodiu în moderaŃie
Evitarea snack-
snack-ului târziu hipercaloric

25
13.3

P=0.002

6.6 kg

50 gravide cu obezitate

26
2061 ± 530 2206 ± 430
1792 ± 540 2284 ± 400

27
Leptinei
Insulinemiei

20 %

Glicemiei bazale

8%

28
Obiectivele nutriŃionale în sarcină

Aport caloric optim


Controlul
 Controlul ponderal
ponderal –– cre
creşştere
tere ponderal
ponderalăă controlat
controlatăă

Aportul echilibrat & optim al nutrienŃilor

Aport optim de vitamine şi minerale


SiguranŃa alimentelor – evitarea toxicelor

29
Aport optim de vitamine şi minerale
Acidul folic
Necesar
 400 microgr:
microgr: pre – în – post–
post– sarcină
 prevenŃia malformaŃiilor: tub neural, spina bifida
Surse alimentare
 Citrice, Legume, Vegetale verzi: brocoli, mazăre, spanac
 Brânzeturi, lapte
 Carne pui, ficat, porc
 Somon, ton,
 Produse din făină integrală, cereale îmbogăŃite
 Alune
Suplimentare - ≈ 400 microgr/zi

Wilson RD. Pitkin RM. Folate and neural tube defects.


J Obstet Gynaecol Can. 2007 Dec;29(12):1003-26 Am J Clin Nutr 2007;85(suppl):285S– 8S.

30
Aport optim de vitamine şi minerale
Acidul folic
• rolul acidului folic
– sinteza ADN
– dezoltarea sistemului nervos şi a Ńesuturilor
nervoase
• deficitul de folat:
– reducerea fertilităŃii
– deficit de implantare
– deficit în dezvoltarea fetală
– tulburări de comportament în perioada adultă:
• anxietate, comportament antisocial

31
Aport optim de vitamine

Vitaminele – necesar crescut cu 25-50 %


Vitamina C Vitaminele B Vitamina A Vitamina D
Necesar • min. 70 mg • 2 – 18 mg 5000 – 10.000 • 200 IU
• (3 mcg B 12) IU

Surse • citrice, • carne • retinol (alimente • ouă, somon


alimentare • căpşuni • cereale de origine • alimente
• gogoşari, roşii îmbogăŃite animală) îmbogăŃite
• lapte • carotenoizi (cereale, lapte,
margarine)

Recomandări • proaspete • nu în exces • soare


• gătire minimă

Supliment Plus fier Nu

Complex multivitaminic

32
Aport optim de minerale
Fier Calciu Iod Zinc Sodiu
Necesar • 30 mg/zi 1.200 (mg) • 250 microg • 5 mg / zi 2.500 mg
• trim II-III trim II-III • I zi • trim. I
Sursa • Ficat, carne • lapte, • peste, ouă •Ficat, • conserve
alimentară roşie, ouă lactate, • legume carne, • adaus
• Legume, brânză • semi-/
•Lapte
vegetale verzi • conserve preparate
+ Vitamina C peşte (somon, •Făină
• Cereale sardine) integrală
îmbogăŃite • vegetale cu
frunză verde
• legume
uscate
Supliment Da (surse Da Da Nu Nu exces
organice, Nu reducere
alimentare)

Nu împreună

33
Aport optim de minerale
Calciu
• ConŃinutul mineral osos al fătului / nou-născutului
depinde de:
– vârsta mamei
– greutatea la naştere a mamei
– fumat
– aportul matern de calciu
• Incertitudini:
– rolul aportului crescut de minerale şi Vitamină D
– durata suplimentării
– indicaŃii suplimentării
– consecinŃele pe termen lung ale suplimentării

34
Obiectivele nutriŃionale în sarcină

Aport caloric optim


Controlul
 Controlul ponderal
ponderal –– cre
creşştere
tere ponderal
ponderalăă controlat
controlatăă

Aportul echilibrat & optim al nutrienŃilor

Aport optim de vitamine şi minerale


SiguranŃa alimentelor – evitarea toxicelor

35
SiguranŃa alimentelor – evitarea toxicelor

Alcoolul
• NU

Cofeina
• Exces (≥ 5 ceşti / zi)
– avort, greutate mică, mortalitate fetală,
- tulburări de comportament ale copilului
• Redusă sau eliminată (cafea, ceai, băuturi cu
cofeină)
• Înlocuire cu băuturi de-cofeinizate, ceai de fructe

Weng, Xiaoping & colab. Maternal caffeine consumption during pregnancy and the risk of
miscarriage: a prospective cohort study. American Journal of Obstetrics & Gynecology.
198(3):279e1-279e8, March 2008.

36
SiguranŃa alimentelor – evitarea toxicelor
Îndulcitorii
Fără conŃinut caloric
Aspartam
Cu conŃinut caloric
Zahăr, miere, fructoză
Sorbitol

Aditivi - NU

37
Peştele
• Sursă
Sursă bogată
bogată de:
– proteine, fier, acizi graşi omega-
omega-3
– rol în dezvoltarea SNC
• Recomandă
Recomandări:
– shrimps
hrimps
– ton din conservă
conservă (pân
(până la 180
180 gr/
gr/s
săpt)
– somon
– somn
– păstră
străv
– hering
– sardine
• De evitat datorită
datorită conŃinutului în mercur
– peşte spadă
– rechin
– macrou
– tilefish

38
Carne
• Recomandări:
– pui, carne slabă
– gătire completă
• De evitat:
– burgeri
– cârnaŃi conŃinut crescut de grăsimi
– hot-
hot-dog pericol de infecŃii (E. Coli, listeriosis)
– salamuri

Lactate
• Recomandă
Recomandări:
- lapte degresat, mozzarella,
mozzarella, brânz
brânză
ă proaspă
proaspătă de vaci
• De evitat:
- produsele din lapte nepasteurizat

39
NutriŃia maternă în perioada de
Alăptare
• Laptele matern are o compoziŃie constantă şi
uniformă
• În condiŃiile unei alimentaŃii precare a mamei,
cantitatea de lapte poate fi redusă, dar îşi
păstrează calitatea
• MenŃinerea calităŃii laptelui matern se face pe
seama rezervelor materne.
• Pentru menŃinerea stării de sănătate a mamei e
nevoie de o dietă echilibrată

40
NutriŃia maternă în perioada de
Alăptare – Principii

• Variat
ariată
ă, echilibrată
echilibrată, naturală
naturală
• Min. 1800 kcal; 2200 – 2700 kcalorii (+ 500 kcal)
• 3 mese
mese plus gustă
gustări
• Aport moderat de dulciuri, sare, gră grăsimi, cofeină
cofeină
• Aport suficient de fier (carne, vegetale verzi)
verzi) şi fibre (cereale
integrale, fructe, legume)
legume)
• Ală
Alăptarea prelungită
prelungită este benefică
benefică pentru copii cu risc crescutde
alergii, mai ales dacă
dacă mama evită
evită alimentele cu potenŃial alergen
• Continuarea
Continuarea vitaminelor prenatale
prenatale
• Evitarea alcoolului
• Activitate fizică
fizică zilnică
zilnică

41
NutriŃia maternă în perioada de
Alăptare – Controlul ponderal

• Ală
Alăptarea contribuie la scă
scăderea ponderală
ponderală – după
după prima lună
lună de
ală
alăptare se produce o scă
scădere ponderală
ponderală de 0,5 – 1 kg/lună, pe
seama Ńesutului adipos acumulat în timpul sarcinii
• După
După 3 luni
luni de ală
alăptare, scă
scăderea ponderală
ponderală este mai accentuată
accentuată la
continuarea ală
alăptă
ptării
• La femeile cu greutate normală
normală înainte de sarcină, se recomandă o
scă
scădere ponderală
ponderală de pân
până la 1 kg / lună
lună, după
după prima lună
lună de
ală
alăptare.
• La femeile cu suprapondere iniŃială, se admite o scădere ponderal
ponderală
de pân
până la 2 kg/lun
kg/lună
• Scă
Scăderi ponderale accentuate şi rapide, sau diete mai mici de 1800
kcal nu sunt recomandate datorită
datorită riscului de reducere a lactaŃiei.

42
- Planning familial
- Consiliere nutriŃională a gravidei - cu risc crescut
- Colaborare
Medic familie – Obstetrician – Nutritionişti (DNBM)
Moaşă

43