Sunteți pe pagina 1din 4

Tensiometru clasic

Pentru a masura valorile unei tensiunii arteriale si identificare unei posibile


hipertensiunii sau hipotensiune arteriala, aveti nevoie de un aparat special care poarta
numele de tensiometru. Odata cu trecerea timpului aceste aparate au devenit din ce in ce
mai speciale si mai usor de utilizat. In cazul tensiometrelor clasice, mecanice (cu manseta
speciala, stas, adaptata la brat, deasupra articulatiei cotului) determinarea se face ascultator
cu ajutorul unui stetoscop. In cazul celor digitale, electronice citirea valorilor se face dupa un
ecran adaptat special.
Tensiometrul clasic cu manseta
Pentru masurarea tensiuni arteriale cu acest fel de tensiometru aveti nevoie si de stetoscop.

Tensiometru se compune din:


Manseta – Este prevazuta cu o camera care se umfla cu aer. Se aplica pe brat deasupra
cotului (se infasoara in jurul bratului).
Manometru – Cu ajutorul acestuia se face citirea valorilor tensionale.
Pompa (para cu supapa) – Dispozitiv cu ajutorul caruia se umfla camera mansetei.
Cu ajutorul stetoscopului, cu capsula asezata corect pe suprafata antebratului, mai
exact deasupra arterei brahiale(plica cotului sau fosa cubitala), la 1 – 2cm sub marginea
inferioara a mansetei, sau sub manseta tensiometrului.

Cum se masoara tensiunea arteriala cu ajutorul tensiometrului


clasic:
Manseta odata infasurata in jurul bratului, (aceasta trebuie sa se faca pe bratul gol, fara
imbracaminte), trebuie fixata in asa fel incat furtunul care foloseste la trecerea aerului
pentru umflare respectiv dezumflarea acesteia, sa fie pararel cu antebratul ( sa treaca pe
deasupra arterei brahiale), iar capsula stetoscopului asezata sub manseta sau la
distanta de 1 -2cm a margini inferioare a acesteia.

Se umfla camera mansetei cu aer, cu ajutorul pompei (cu supapa de eliberare a presiunii
inchisa) pana la comprimarea vaselor (artera brahiala), pana la disparitia zgomotului de
trecere a sangelui prin artera pentru realizarea acestui efect presiunea din manseta
(cantitatea de aer pompata) vizibila pe cadranul manometrului trebuie sa fie mai mare
decat presiunea diastolica.

Apoi se desface incet valva pompei pentru a permite iesirea aerului din manseta, si
odata cu aceasta scaderea presiunii.
Momentul de recunoastere a sistolei corespunde primului sunet de puls in stetoscop,
este momentul in care sistolica invinge presiunea din manseta si este valoarea acesteia.
Diastola raspunde primului moment in care nu se mai aud bataile pulsului in
stetoscop.Trebui sa stiti ca pentru o tensiune arteriala valorile normale pentru sistola nu
trebuie sa depaseasca 140 mmHg, si nu mai mare de 90 mmHg pentru diastola.

Determinarea corecta a tensiunii arteriale presupune:

La varstnici si la obezi este necesara o corectie a tensiunii arteriale sistolice cu 15 – 20


mmHg in minus, valoarea fiind fals mai mare din cauza interpunerii tesutului gras,
respectiv arterelor aterosclerotice.
Persoanei careia i se masoara tensiunea trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

– sa fie asezata, in repaus fizic de minimum 5 minute


– sa nu fi baut cafea si alcool inainte cu o ora
– sa nu fi fumat in ultimele 15 minute
– fara stimulare adrenergica exogena
– sa fie calm si linistit
– este obligatorie masurarea tensiunii arteriale la ambele brate, iar daca valorile sunt
diferite se ia valoarea cea mai mare.
– la pacientii hipertensivi sub 20 de ani se determina valorie tensiunii arteriale si la
membrele inferioare.
– la diabetici si hipertensivii tratati este obligatorie masurarea tensiunii arteriale in orto –
si clinostatism pentru a evidentia modificarile posturale.

Tensiunea arteriala
Tensiunea arteriala sau Presiunea arteriala este presiunea exercitată
de sânge asupra unității de suprafață a arborelui circulator. Inima, prin activitatea sa,
întreține o diferență de presiune de-a lungul arborelui circulator. Presiunea are un maxim
în aortă, iar pe măsură ce sângele se îndepartează de inimă, presiunea arterială scade,
astfel că în venele din apropierea atriului drept ea este 0. Diferența de presiune
permite circulația sângelui de la artere spre vene.
Factori

 Debitul cardiac, care reprezinta volumul de sânge pompat de inimă timp de


un minut. Presiunea arterială crește odată cu debitul cardiac.
 Rezistența periferică, care depinde de calibrul vaselor sanguine. Presiunea
arterială este direct proporțională cu aceasta.
 Elasticitatea vaselor. Datorită elasticității, vasele se pot destinde în sistolă si
pot să revină la forma inițială in diastolă, comprimând sângele din circulație. În
cazul arteriosclerozei, vasele devin rigide și presiunea arterială crește.
 Viscozitatea sanguină
 Volumul de sânge. Creșterea acestuia duce la creșterea presiunii arteriale.

Valori numerice in diferite stari fiziologice


Tensiunea arteriala are doua componente:
- tensiunea arteriala sistolica (numarul mai mare) care reprezinta presiunea inimii generata
pentru a pompa sangele de la inima spre celelalte organe
- tensiunea arteriala diastolica (numarul mai mic) care reprezinta presiunea vaselor
sangvine in momentul in care inima se umple cu sangele venit din restul corpului.
De obicei, presiunea sistolica creste odata cu varsta. Cu toate acestea, dupa varsta
de 60 de ani, presiunea diastolica incepe sa scada lent, deoarece vasele sangvine isi pierd
din elasticitate si devin rigide.
Tensiunea arteriala se masoara in milimetri de coloana de mercur (mm col Hg).
Tensiunea arteriala este considerata normala atunci valoarea sistolica este mai mica de 129
mm col Hg, iar cea diastolica mai mica de 84 mm col Hg. Valorile tensiunii sistolice intre 130-
139 mm col Hg si a celei diastolice intre 85-89 mm col Hg sunt considerate prehipertensive.
Hipertensiunea arteriala este impartita in patru stadii:
- stadiul I (usoara) - tensiunea sistolica intre 140-159 mm col Hg si/sau tensiunea diastolica
intre 90-99 mm col Hg
- stadiul II (moderata) - tensiunea sistolica intre 160-179 mm col Hg si/sau tensiunea
diastolica intre 100-109 mm col Hg
- stadiul III (severa) - tensiunea sistolica >180 mm col Hg si/sau tensiunea diastolica >110
mm col Hg

Hipertensiunea arteriala poate afecta multe organe, inclusiv creierul, ochii, inima si rinichii, la
fel ca si arterele din intreg corpul. In cazul persoanelor cu hipertensiune nediagnosticata sau
tratata incorect, riscul de a face infarcte miocardice, accidente vasculare
cerebrale, insuficienta renala sau posibilitatea de a orbi, este mai mare.
Diagnostic
Deoarece diagnosticul hipertensiunii arteriale depinde de valorile tensiunii arteriale,
este esentiala masurarea corecta si regulata a acesteia. Trebuie evitate exercitiile fizice
extenuante, fumatul, consumarea de bauturi sau alimente care contin cafeina (cum ar fi
cafea, ceai, coca cola) pentru cel putin 1 ora inainte de a se masura tensiunea arteriala. Se
recomanda repausul pentru cel putin 5 minute inainte de masurarea tensiunii arteriale si sunt
necesare doua masurari consecutive si realizarea mediei aritmetice a valorilor obtinute. In
cazul in care tensiunea arteriala este ridicata, se recomanda efectuarea unui consult
oftalmologic, neurologic si cardiologic. Daca aceste examinari nu releva dovezi ale unei
hipertensiuni arteriale vechi, medicul recomanda cel putin inca 2 masurari de tensiune
arteriala la doua consultatii diferite in timp pentru a se confirma si de aceste dati
hipertensiunea arteriala. Acest lucru este recomandat, deoarece unele persoane pot avea
hipertensiune arteriala doar ocazional.
Odata ce hipertensiunea arteriala a fost diagnosticata, sunt necesare alte examinari
pentru a se evalua posibilile complicatii de la nivelul altor organe. Aceste examinari includ
evaluarea functiei renale si electrocardiograma (EKG) pentru depistarea unei eventuale
rigidizari a musculaturii inimii, fluxului sangvin redus catre inima sau ritmuri cardiace
anormale. Se stabileste diagnosticul de prehipertensiune arteriala in cazul in care, valorile
tensiunii sunt situate intre 130/85 si 139/89 mm col Hg la 3 evaluari diferite in mai multe luni
de zile.
De ce este bine sa ne masuram tensiunea arteriala acasa?
Un argument solid in favoarea luarii tensiunii acasa este ca masuratorile se iau in
conditii familiare si relaxante. Cea mai importanta masuratoarea este cea care se ia inaintea
micului dejun, imediat dupa ce v-ati dat jos din pat dimineata. Pe cat se poate este bine de
luat tensiunea de fiecare data la aceeasi ora si in aceleasi conditii in fiecare zi. Aceste
masuratori repetate ne ajuta in detectarea primelor semmne ale cresterii tensiunii arteriale.
Daca o tensiune ridicata ramane nedetectata, acest lucru creste riscul de aparitie a bolilor
cardiovasculare.
De aceea vă recomandăm: Luati-va tensiunea arterială in fiecare zi și în mod
regulat, chiar dacă nu aveți nicio plângere aparenta.
Fluctuatii ale tensiuni arteriale
Sunt multi factori ce pot influenta presiunea arteriala. Masuratorile pot fi afectate
serios de stres, teama, efor fizic intens sau momentul zilei in care sunt efectuate
masuratorile. Aceste fluctuatii sunt mai accentuate in cazul persoanelor care sufera de
hipertensiune. Presunea arteriala este de obicei la valorile maxime in timpul eforului fizic iar
la nivelul cel mai scazut in timpul orelor de somn. Greutatea corporala are, de asemenea, o
influenta marcanta asupra tensiunii arteriale. Hipertensiunea insoteste aproape ca o umbra
obezitatea. Cresterea in greutate este insotita de o frecventa crescuta a hipertensiunii
arteriale.
Tratament
Atat medicii, cat si bolnavii ce sufera de hipertensiune arteriala, prefera sa
controleze aceasta afectiune cu ajutorul modificarilor in stilul de viata, dar, din pacate, in
multe cazuri, acestea nu sunt suficiente si trebuie asociate si medicamente antihipertensive.
Medicamentele antihipertensive includ urmatoarele clase de medicamente:
- beta blocante
- diuretice
- inhibitorii enzimei de conversie a angiontensinei
- blocantele receptorilor de angiotensina
- blocantele canalelor de calciu
- alfa blocantele
Persoanele care sufera concomitent de diabet zaharat, boli renale sau boli cardiovasculare,
necesita un tratament mai agresiv, deoarece riscul dezvoltarii de complicatii, datorita
hipertensiunii arteriale, este mai mare.
Prognostic

Prognosticul pacientilor ce sufera de hipertensiune arteriala depinde de durata evolutiei,


severitatea si bolile asociate, cum ar fi diabetul zaharat, care cresc riscurile complicatiilor
oftalmologice, neurologice, renale si cardiace.
Atunci cand hipertensiunea arteriala este tratata adecvat, prognosticul este mult mai bun.
Trebuie retinut faptul ca hipertensiunea arteriala poate duce la un prognostic nefast, chiar in
cazul in care este asimptomatica.
Controlarea eficienta prin modificari in stilul de viata si medicamente imbunatatesc
mult prognosticul.

Bibliografie

 V. Ranga; I. Teodorescu Exarcu. Anatomia și fiziologia omului, Editura


Medicală, București 1970
 A Policec s.a. Aparate electronice medicale p 34-41, Editura Dacia,
1988
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Tensiune_arterial%C4%83
 http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-
/hipertensiunea-arteriala-generalitati_153
 http://blog.stetoscoape.ro/cum-se-masoara-tensiunea-arteriala-cu-
ajutorul-tensiometrului-clasic-html/

S-ar putea să vă placă și