Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GHIDUL
ACTELOR NORMATIVE
PENTRU REGLEMENTAREA
REGULILOR DE PROTOCOL
ŞI CEREMONIAL
Curs de etichetă şi protocol în afaceri
www.cbmanagement.ro
www.facebook.com/cbmanagement.ro
“Legea este garanţia
faptului că cetăţenii
vor fi oneşti unii cu alţii”
Aristotel
Într-o societate care îşi găseşte cu tot mai greu reperele morale şi obiceiurile sănătoase, cursul de
Etichetă şi Protocol în Afaceri vine în sprijinul celor care vor să îşi ancoreze existenţa personală şi
profesională de ceea ce este bun, frumos şi corect. Pentru cei care îţi doresc să cunoască mai bine
funcţionarea protocolară a mecanismelor sociale, acest ebook poate deveni exact reperul de care
au nevoie. El conţine un set de acte normative care au menirea de a reglementa regulile de protocol
şi ceremonial în evenimentele publice şi cele profesionale.
Aplicarea lor este necesară în organizarea evenimentelor de interes public şi suntem nesiguri
asupra ordinii de precădere a invitaţilor cu funcţii publice.
09 LEGEA nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului
naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice
12 "DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE”
13 HOTĂRÂREA nr. 1.157 din 21 noiembrie 2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea
drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României
17 LEGEA nr. 91 din 28.04.2017 pentru completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind
arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema
României de către autorităţile şi instituţiile publice
18 HOTĂRÂREA nr. 544/2003 privind modelul sigiliilor cu stema României, păstrarea și utilizarea
acestora, precum și scoaterea din folosință a sigiliilor cu stema României, uzate sau care
devin nefolosibile
24 HOTĂRÂREA nr. 687 din 3 decembrie 1993 privind folosirea şi expunerea stemei Romaniei
28 LEGEA NR. 146/2016 pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema țării și
sigiliul statului
Capitolul II - Precaderea
ART. 4
(1) Precaderea nu poate fi delegata.
(2) Persoana care ocupa o demnitate sau functie publica in calitate de interimar, ocupa in ordinea de precadere locul
titularului demnitatii sau functiei publice.
(3) Precaderea nu are semnificatia conferirii de onoruri sau ierarhii si nu modifica atributiile autoritatilor sau
institutiilor publice ori a reprezentantilor acestora, astfel cum sunt acestea stabilite prin lege.
ART. 5
(1) Ordinea de precadere se stabileste dupa cum autoritatile sau institutiile publice sunt alese, direct ori indirect, sau
numite de o alta autoritate sau institutie publica. Presedintele Romaniei este primul in ordinea de precadere.
(2) Pentru autoritatile sau institutiile publice aflate in relatii functionale, ordinea de precadere se stabileste in raport
cu natura relatiilor functionale dintre acestea: autoritati aflate sub controlul, coordonarea sau subordonarea unei
alte institutii sau autoritati publice.
(3) In cazul in care ordinea de precadere nu poate fi stabilita pe baza criteriilor prevazute la alin. (1) si (2), in
stabilirea acesteia se va utiliza criteriul vechimii conducatorului autoritatii sau institutiei publice si, in subsidiar,
criteriul alfabetic aplicat la denumirea autoritatilor si institutiilor publice.
ART. 6
(1) In aplicarea dispozitiilor art. 5 ordinea de precadere in cadrul ceremoniilor oficiale este prevazuta in anexa care
face parte integranta din prezenta lege. Locul reprezentantului autoritatii publice sau institutiei publice organizatoare
in cadrul ceremoniei oficiale se stabileste de comun acord cu institutia participanta cu rangul cel mai inalt.
(2) Ordinea de precadere a demnitatilor si a functiilor publice din cadrul aceleiasi autoritati sau institutii publice este
stabilita de catre conducatorul respectivei entitati.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din
Constitutia Romaniei, republicata.
CAPITOLUL 1
Arborarea drapelului României
ART. 1. -
Modelul drapelului României şi intensitatea culorilor acestuia sunt cele prevăzute în anexa nr. 1.
Drapelul României are formă dreptunghiulară. Lăţimea drapelului este egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar
dimensiunile fâşiilor culorilor sunt egale.
ART. 2. -
Drapelul României se arborează în mod permanent:
a) pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice;
b) la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură;
c) la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional;
d) ca pavilion pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.
ART. 3. -
Drapelul României se arborează temporar:
a) cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale;
b) cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se
desfăşoară;
c) cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi
politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe
diferite trasee;
d) în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare;
e) cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive;
f) în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.
ART. 4. -
Drapelul României poate fi arborat de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, precum şi de persoane juridice,
altele decât cele prevăzute la art. 3, la sediile acestora.
ART. 5. -
Drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate,
precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, potrivit uzanţelor de protocol.
De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale şefilor de misiuni
diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora.
ART. 6. -
Drapelul României în bernă se arborează în zilele de doliu naţional, stabilite de Guvern.
ART. 7. -
Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul
vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice
stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi.
Arborarea drapelului României la manifestările care se desfăşoară sub egida organizaţiilor internaţionale se face
potrivit reglementărilor şi uzanţelor internaţionale.
În locurile în care se arborează drapelul României poate fi arborat şi drapelul Consiliului Europei.
CAPITOLUL 2
Intonarea imnului naţional al României
ART. 9. -
Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române", redat în anexa nr. 2.
În interpretare vocală prescurtată, imnul naţional al României se intonează potrivit textului şi partiturii prevăzute în
anexa nr. 3.
În interpretarea fanfarelor sau a altor formaţii instrumentale, muzica imnului naţional se intonează o singură dată.
ART. 10. -
Imnul naţional al României se intonează:
a) la festivităţile şi ceremoniile oficiale naţionale, precum şi la ceremoniile oficiale cu caracter internaţional;
b) la deschiderea şi închiderea emisiunilor staţiilor "Radio România" şi "Televiziunea Română", în interpretare vocală;
c) cu prilejul vizitelor întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern;
d) în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare;
e) pe stadioane şi alte baze sportive, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive oficiale internaţionale în care este
reprezentată România;
f) la deschiderea fiecărei sesiuni a Camerelor Parlamentului;
g) la începutul programului zilnic în şcolile primare şi gimnaziale.
ART. 11. -
Imnul naţional al României poate fi intonat şi la alte manifestări organizate în unităţi de învăţământ sau alte instituţii
de cultură.
ART. 12. -
La începutul manualelor şcolare: abecedare, manuale de citire pentru ciclul primar, manuale de limba şi literatura
română, manuale de istorie şi manuale de limba maternă pentru minorităţi se tipăreşte textul imnului naţional al
României prevăzut în anexa nr. 3.
ART. 13. -
Imnul naţional al României se intonează vocal şi se publică oficial numai în limba română.
ART. 14. -
Imnul naţional al altor state se intonează cu prilejul vizitelor, festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter
internaţional, împreună cu imnul naţional al României, înaintea acestuia.
CAPITOLUL 3
Folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice
ART. 15. -
Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale statului român din străinătate
vor folosi sigilii cu stema României, având înscrisă denumirea proprie.
ART. 16. -
Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice sunt răspunzători pentru păstrarea şi utilizarea legală a sigiliilor cu
stema României.
Păstrarea şi utilizarea sigiliilor pot fi încredinţate unor persoane special desemnate.
ART. 17. -
Sigiliile cu stema României pentru autorităţile şi instituţiile publice se execută de Regia Autonomă "Monetăria
Statului".
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Român de Informaţii pot executa sigiliile proprii în
unităţile specializate din subordinea lor.
CAPITOLUL 4
Dispoziţii finale
ART. 20. -
Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act prin
care s-ar aduce ofensă acestora.
ART. 21. -
La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa va
sta în picioare, bărbaţii se vor descoperi, iar militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.
ART. 22. -
În aplicarea prezentei legi, Guvernul va adopta norme referitoare la arborarea drapelului României şi intonarea
imnului naţional, în funcţie de natura acţiunilor şi manifestărilor, precum şi de atribuţiile specifice care revin
autorităţilor şi instituţiilor publice. La stabilirea acestor norme se vor avea în vedere reciprocitatea cu celelalte state şi
uzanţele internaţionale în materie.
ART. 23. -
Formele ce se cer a fi îndeplinite pentru confecţionarea sigiliilor cu stema României, modelul sigiliilor, păstrarea şi
utilizarea acestora, precum şi scoaterea din folosinţă a sigiliilor uzate sau care devin nefolosibile, ca urmare a
modificării structurii sau desfiinţării unor autorităţi sau instituţii publice, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
ART. 24. -
Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantă din prezenta lege.
ART. 25. -
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân abrogate: Legea nr. 33/1977 pentru aprobarea imnului de stat
al Republicii Socialiste România, publicată în Buletinul Oficial nr. 111 din 28 octombrie 1977; Decretul nr.90/1977
privind instituirea drapelului de luptă al gărzilor patriotice şi reglementarea acordării acestuia, publicat în Buletinul
Oficial nr. 36 din 27 aprilie 1977, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 29 martie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74
alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
IOAN GAVRA
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 6 iulie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din
Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
ANEXA 1
Drapelul României se găseşte în Monitorul Oficial nr. 237 din 26 august 1994.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
În care te-adânciră barbarii de tirani! Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani! Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume N-ajunse iataganul barbarei semilune,
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Triumfător în lupte, un nume de Traian! Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine, N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii! Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
"Viaţă-n libertate ori moarte!" strigă toţi. Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi! Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi! Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ!
ANEXA 3
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
În care te-adânciră barbarii de tirani! Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani! "Viaţă-n libertate ori moarte!" strigă toţi.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Preoţi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creştină,
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Triumfător în lupte, un nume de Traian! Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ!
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 22 şi 23 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea
drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi
instituţiile publice,
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul administraţiei publice, p. Ministrul afacerilor externe, Ministrul culturii şi cultelor,
Octav Cozmâncă Cristian Diaconescu, Răzvan Theodorescu
secretar de stat
ANEXĂ
NORME privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea
sigiliilor cu stema României
CAPITOLUL I
Arborarea drapelului României
ART. 1. -
Arborarea drapelului României, în forma, cu dimensiunile, modelul şi intensitatea culorilor stabilite potrivit legii,
este obligatorie pentru toate autorităţile şi instituţiile publice cu sediul în România.
ART. 2. -
(1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia arborării drapelului României în mod permanent, atât pe edificiile în
care îşi au sediul, cât şi în interiorul lor, cu precădere în birourile persoanelor din conducerea acestora, în sălile de
protocol şi festivităţi.
(2) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice răspund, în condiţiile legii, de arborarea şi menţinerea în stare
corespunzătoare a drapelului României pe edificiul şi în sediul acestora.
(3) La sediile primăriilor, ale consiliilor judeţene şi ale prefecturilor, la intrarea principală, deasupra acesteia, vor fi
arborate două drapele care vor încadra stema României.
CAPITOLUL II
Intonarea imnului naţional al României
ART. 11. -
Imnul naţional al României este, potrivit legii, "Deşteaptă-te române".
ART. 12. -
(1) Imnul naţional al României se intonează vocal şi instrumental.
(2) Intonarea vocală, precum şi publicarea oficială a imnului naţional se fac numai în limba română.
ART. 13. -
(1) Imnul naţional al României se intonează în mod obligatoriu:
a) la festivităţile şi ceremoniile oficiale naţionale, cu ocazia Zilei imnului naţional, precum şi la ceremoniile oficiale cu
caracter internaţional;
b) la deschiderea şi închiderea emisiunilor posturilor naţionale de radiodifuziune şi televiziune, în interpretare vocală;
c) cu prilejul vizitelor întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern;
d) în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare;
e) pe stadioane şi alte baze sportive, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive oficiale internaţionale în care este
reprezentată România;
f) la deschiderea fiecărei sesiuni a Camerelor Parlamentului;
g) la începutul programului zilnic în şcolile primare şi gimnaziale, de stat şi particulare.
(2) Imnul naţional al României poate fi intonat şi la alte manifestări organizate în unităţi de învăţământ sau în alte
instituţii de cultură.
ART. 14. -
(1) În interpretare vocală prescurtată imnul naţional al României se intonează potrivit textului şi partiturii stabilite de
lege.
(2) În interpretarea fanfarelor sau a altor formaţii instrumentale muzica imnului naţional se intonează o singură dată.
ART. 15. -
La începutul manualelor şcolare (abecedare, manuale de citire pentru ciclul primar, manuale de limba şi literatura
română, manuale de istorie şi manuale de limba maternă pentru minorităţile naţionale) se tipăreşte textul imnului
naţional al României, potrivit legii.
Art. 16. - Imnul naţional al altor state se intonează numai cu prilejul vizitelor, festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu
caracter internaţional, împreună cu imnul naţional al României, înaintea acestuia.
CAPITOLUL III
Folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice
ART. 17. -
(1) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale statului român din
străinătate vor folosi, pe corespondenţa oficială, precum şi pe alte acte emise de către acestea, sigilii cu stema
României, pe care se înscrie denumirea proprie în limba română.
(2) Păstrarea şi utilizarea în condiţiile legii a sigiliilor cu stema României constituie obligaţia conducătorilor autorităţii
şi instituţiei publice respective.
(3) Aceştia pot încredinţa prin ordin, dispoziţie sau decizie, după caz, şi altor persoane, spre păstrare şi utilizare,
sigiliile cu stema României.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
ART. 21. -
La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa va
sta în picioare, bărbaţii se vor descoperi, iar militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.
ART. 22. -
Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act
prin care s-ar aduce ofensă acestora.
ART. 23. -
Primarii sunt obligaţi să poarte eşarfa în culorile drapelului naţional al României, potrivit prevederilor Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001, la toate solemnităţile, recepţiile şi ceremoniile publice, indiferent de locul
de desfăşurare a acestora, precum şi la celebrarea căsătoriilor.
ART. 24. -
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să
fie considerate infracţiuni:
a) arborarea drapelului României de altă formă, cu alte dimensiuni, alte modele şi cu altă intensitate a culorilor decât
cele stabilite potrivit legii;
b) nearborarea drapelului României de către autorităţile şi instituţiile publice;
c) arborarea drapelului la sediul primăriilor, consiliilor judeţene şi al prefecturilor în alte condiţii decât cele prevăzute
la art. 2 alin. (3) şi (4);
d) refuzul primarului de a purta eşarfa potrivit prevederilor art. 23 sau purtarea unei eşarfe având alt model, alte
dimensiuni sau alte culori decât cele ale drapelului României;
e) arborarea drapelului României în stare necorespunzătoare;
f) nearborarea drapelului României pe perioada desfăşurării evenimentelor prevăzute la art. 4;
g) arborarea drapelului sau a fanionului altui stat, cu alte dimensiuni decât cele ale drapelului României şi cu alte
ocazii sau în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 6, 7 şi 9;
h) nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (2) şi ale art. 13;
i) intonarea imnului naţional cu alt text şi cu altă partitură decât cele stabilite de lege;
j) nerespectarea prevederilor art. 16;
k) folosirea sigiliului cu stema României în alte scopuri şi de alte persoane decât cele stabilite la art. 17;
l) confecţionarea sigiliilor cu alte însemne.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), e) şi k) se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei,
iar cele prevăzute la lit. b), c), d), f), g), h), i), j) şi l), cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei.
(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac de către persoane împuternicite de ministrul administraţiei
publice, de către prefect sau de împuterniciţii acestuia şi se aplică conducătorului autorităţii sau instituţiei publice,
primarului, preşedintelui consiliului judeţean, precum şi persoanei fizice sau juridice vinovate de săvârşirea
contravenţiei.
ART. 25. -
Contravenţiilor prevăzute la art. 24 li se aplică în mod corespunzător dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor.
ARTICOL UNIC
La articolul 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea
sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 237 din 26 august 1994,
după litera e) se introduce o nouă literă,
litera e^1) , cu următorul cuprins:
e^1) pe stadioane şi alte baze sportive, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive oficiale de nivel naţional doar la
finala unei competiţii sau, după caz, la turneul final, pentru toate categoriile de vârstă.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.p.
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU TĂRICEANU
În temeiul art. 107 din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României,
intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice,
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministru de interne,
Toma Zaharia,
secretar de stat
Ministrul administrației publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul afacerilor externe,
Mircea Geoană
p. Ministrul finanțelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
ANEXĂ
MODELUL SIGILIULUI CU STEMA ROMÂNIEI
Sigiliul cu stema României este format din două cercuri concentrice - liniare, cu diametrul de 35 mm și, respectiv,
25 mm.
În jumătatea superioară a cercului mare se înscrie, cu litere majuscule de tipar, cuvântul ROMÂNIA.
În partea inferioară a interiorului cercului mare se înscrie, cu aceleași caractere, denumirea autorității publice căreia
îi aparține sigiliul. Dimensiunile acestor litere vor fi mai mici decât cele folosite pentru cuvântul ROMÂNIA și vor fi
separate de acesta prin câte o steluță.
În interiorul cercului mic se înscrie stema României.
Stema României va reproduce întocmai grafica și va păstra proporțiile acesteia astfel cum sunt stabilite în anexa nr. 1
la Legea nr. 102/1992.
Sigiliile care se vor aplica în ceară sau în plastelină vor fi gravate în incizie, iar sigiliile care se vor aplica în lichide se
vor grava în excizie.
CAPITOLUL I
Stema României
ART. 1. -
Stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil și se compune din
două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic.
Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise,
ținînd în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stîngă un buzdugan.
Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit cu insițiune:
a) în primul cartier este stema Țării Românești: pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul și ghearele roșii, ținînd în cioc o
cruce ortodoxă de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o lună nouă de aur la stînga;
b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roșu, un cap de bour negru, însoțit de o stea de aur între coarne, cu cinci
raze, de o roză cu cinci foi la dreapta și de o lună conturnată la stînga, ambele de argint;
c) în cartierul trei este stema Banatului și Olteniei: pe roșu, peste valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri
boltite, din care iese un leu de aur ținînd un paloș în laba dreaptă din față;
d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul și Crișana un scut tăiat de un brîu roșu îngust. În
partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieșind din brîul despărțitor, însoțită de un soare de
aur la dreapta, de o lună de argint conturnată la stînga. În partea inferioară, pe aur, șapte turnuri roșii, crenelate,
dispuse pe două rînduri, patru și trei;
e) în insițiune sînt reprezentate ținuturile Mării Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontați, cu cozile ridicate.
ART. 2. -
Stema României poate fi confecționată din orice material, poate fi reprodusă în culori, în alb-negru ori prin
imprimare pe diferite materiale.
Reprezentarea în alb-negru a stemei se face prin semnele convenționale folosite în heraldică pentru desemnarea
cromaticii: aur = puncte la egală distanță între ele; argint = spațiu liber; roșu = linii verticale: albastru = linii
orizontale; negru = linii verticale suprapuse pe linii orizontale. Dacă tehnica grafică nu permite reprezentarea
convențională, se poate utiliza redarea prin conturare.
În cazul reprezentării convenționale în alb-negru sau al redării prin conturare, liniile care marchează contururile
acvilei și ale scutului exterior vor avea de două ori lățimea celorlalte linii din interiorul stemei.
ART. 3. -
Stema României, în culori, va fi așezată în sediile tuturor autorităților publice, instituțiilor de învățămînt, misiunilor
diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanțelor comerciale ale României în străinătate, precum și în saloanele
navelor sub pavilion românesc.
ART. 4. -
Stema României va fi reprodusă pe sigiliile autorităților publice, pe acte oficiale, pe imprimatele și plăcile indicatoare
ale edificiilor acestora, pe moneda națională și pe alte semne monetare emise de România, pe însemnele și pe unele
accesorii ale uniformelor militare, în condițiile stabilite de Guvernul României.
ART. 5. -
Modelul original al stemei țării este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.
CAPITOLUL III
Dispoziții finale
ART. 10. -
Autoritățile publice își pot elabora însemne heraldice și sigilii proprii, în condițiile legii.
Stemele județelor, municipiilor, orașelor și comunelor se aprobă de Guvern, la propunerea consiliilor județene sau,
după caz, a consiliilor locale, cu avizul Comisiei Naționale de Heraldică și Genealogie.
ART. 11. -
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi sînt și rămîn abrogate: Decretul nr. 972/1968 privind însemnele Republicii
Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial nr. 141 din 5 noiembrie 1968; Decretul nr. 510/1953 privind folosirea
sigiliilor cu stema Republicii Populare Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 55 din 23 decembrie 1953, precum și
orice alte dispoziții contrare.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 10 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1)
și art. 76 alin. (1) din Constituția României.
PREȘEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 10 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor
art. 74 alin. (1) și art. 76 alin. (1) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
MARȚIAN DAN
ART. 1
Institutiile publice prevazute la art. 3 din Legea nr. 102/1992 vor asigura expunerea sau folosirea stemei Romaniei in
conditiile legii si ale prezentei hotariri.
ART. 2
Stema Romaniei, in culori, va fi asezata in sediile tuturor autoritatilor publice, institutiilor de invatamint, misiunilor
diplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor comerciale ale Romaniei in strainatate, acolo unde acestea
functioneaza in afara misiunilor diplomatice, in saloanele navelor sub pavilion romanesc, precum si pe corpul si in
saloanele aeronavelor Romanesti folosite in misiuni oficiale.
Stema Romaniei va fi asezata in pavilioanele romanesti ale tirgurilor si expozitiilor la care Romania participa ca stat.
ART. 3
Amplasarea stemei Romaniei in sediile autoritatilor publice se va face dupa cum urmeaza:
a) la interior:
- in birourile demnitarilor si ale functionarilor publici care au cel putin functia de director;
- in salile de festivitati si de protocol;
- in biblioteci si in sali de lectura;
- in incintele afectate unor activitati specifice din sfera competentei legale a institutiei in cauza.
b) la exterior:
- pe frontispiciul cladirilor;
- la intrarea principala in sedii.
ART. 4
In sediile misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, centrelor culturale si reprezentantelor comerciale ale Romaniei
in strainatate, stema Romaniei va fi amplasata in urmatoarele locuri:
a) la intrarea principala in sedii, deasupra placilor indicatoare;
b) in birourile sefilor misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, centrelor culturale si reprezentantelor comerciale;
c) in incintele afectate activitatilor specifice de primiri si reprezentare.
ART. 5
In sediile institutiilor de invatamint de toate gradele, care functioneaza potrivit legii, stema Romaniei va fi amplasata
in cancelarii si in salile de consiliu, in birourile rectorilor, prorectorilor, decanilor, prodecanilor, secretarilor stiintifici,
directorilor si directorilor adjuncti, precum si in amfiteatre, sali de clasa, sali de festivitati, biblioteci si sali de lectura.
ART. 6
Institutiile publice vor comanda agentilor economici specializati executarea stemei Romaniei in cantitatile necesare si
cu respectarea prevederilor art. 1 si 3 din Legea nr. 102/1992.
Stema Romaniei poate fi realizata in culori sau in alb-negru, prin confectionare sau imprimare pe diferite materiale,
cu respectarea modelului prevazut in anexa nr. 1 la Legea nr. 102/1992.
La confectionarea stemei vor fi avute in vedere necesitatile de adaptare la decoratiunile interioare, la stilul si
arhitectura edificiilor, precum si la dimensiunile salilor si birourilor.
ART. 7
Persoanele desemnate de conducatorul autoritatii sau institutiei publice cu efectuarea receptiei stemelor comandate
agentilor economici specializati au obligatia sa verifice, la receptia acestora, conformitatea stemei executate cu
modelul original al acesteia, prevazut in anexa nr. 1 la Legea nr. 102/1992, urmind sa refuze receptia in cazul
constatarii oricaror abateri de la modelul original.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU
Contrasemneaza:
Secretarul general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc Ministru de stat,
ministrul finantelor, Florin Georgescu p. Ministru de stat,
ministrul afacerilor externe, Ion Marin, secretar de stat
Ministrul apararii nationale, general-locotenent Niculae Spiroiu
Ministru de interne, George Ioan Danescu Secretar de stat,
seful Departamentului pentru Administratie Publica Locala, Octav Cozmanca
Stema Romaniei va reproduce intocmai grafica si va pastra proportiile acesteia, astfel cum sint stabilite in anexa nr. 1
la Legea nr. 102/1992.
ART. I. -
Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236
din 24 septembrie 1992, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile
deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan."
2. Anexele nr. 1 și 2 se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1 și 2 la prezenta lege.
ART. II. -
(1) Până la data de 31 decembrie 2018, autoritățile publice au obligația să înlocuiască stemele și sigiliile existente în
prezent cu noile modele ale acestora, astfel cum sunt modificate potrivit dispozițiilor prezentei legi.
(2) Până la data prevăzută la alin. (1), cele două modele de stemă a României și respectiv de sigiliu al statului pot fi
folosite în continuare.
(3) Monedele și bancnotele emise de Banca Națională a României anterior datei de 31 decembrie 2018 vor continua
să circule și după această dată, în paralel cu monedele și bancnotele cu stema nouă.
(4) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din
Constituția României, republicată.
p. Președintele Camerei Deputaților, Florin Iordache
Președintele Senatului, Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu