Sunteți pe pagina 1din 5

Cuantilele superioare ale repartitiei Fisher cu (l1, l2) grade de libertate, pentru nivelele de

semnificatie α=0,05 si α=0,01

Problema 3. Pentru 7 magazine situate în cartierul A al unui oraş si 5 magazine situate in cartierul B al aceluiasi oras,
se cunosc valorile vânzărilor (mil. lei). In urma aplicarii metodei de analiza dispersionala ANOVA si a prelucrarii datelor
cu Excel, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
ANOVA

Source of Variation SS df MS F F crit

Between Groups ………. 1 ………. 17,96283 4,964603

Within Groups ………. ……. 7,891429

Total ……….. ……

Se cere să se determine datele lipsa si sa se interpreteze rezultatele prelucrarii. Influenteaza cartierul in care sunt
amplasate magazinele variatia vanzarilor in mod semnificativ? Testati pentru un nivel de semnificatie de 5%.
Problema 4. Managerul unui lanţ de supermarketuri doreşte să deschidă un nou magazin în unul din cele 4 cartiere
principale ale unui oras. Unul din factorii importanti luati in considerare in luarea deciziei de amplasare este venitul
mediu lunar al rezidentilor fiecarui cartier. Se selectează astfel un eşantion de 80 gospodarii şi se înregistrează
veniturile (mii lei). În urma prelucrării datelor in Excel s-au obţinut rezultatele:
Groups Count Sum Average Variance

Cartierul A 19 44,2 2,33 0,24

Cartierul B 24 78,3 3,26 0,33

Cartierul C 16 33,6 2,10 0,17

Cartierul D 21 57,3 2,73 0,46

Testaţi, folosind testul Fisher, pentru o probabilitate de 95% (Fcritic = 2,73) dacă există diferenţe semnificative între
veniturile gospodariilor, diferenţe generate de cartierul de rezidenţă.

Problema rezolvata in Excel

Problema 1. Rezolvare:

o Unitatea statistica este noul produs concentrat lichid al respectivului producator de sucuri.
o Caracteristicile urmarite sunt:
X - variabila ce arata tipul de publicitate pe care s-a axat campania de promovare a noului
produs;
- variabila nenumerica avand r=3 categorii sau variante de raspuns: avantaje legate de
usurinta folosirii, avantaje legate de calitate si avantaje legate de pret;
- aceste categorii ale variabilei X vor determina impartirea populatiei statistice in r =3 grupe
si anume:

Grupa 1 (grupa produselor promovate in orasul A unde campania de publicitate s-a


axat pe usurinta folosirii),

Grupa 2 (grupa produselor promovate in orasul B unde campania de publicitate s-a


axat pe calitate),

Grupa 3 (grupa produselor promovate in orasul C unde campania de publicitate s-a


axat pe pret);

- astfel, variabila X, marimea firmei, se mai numeste si factor de grupare.

si
Y - variabila ce arata numarul de bucati vandute intr-o saptamana;

- variabila numerica de interes.

o  
Fie Y1 ~ N 1 ,  12 variabila ce arata numarul de bucati vandute intr-o saptamana in orasul A – Grupa 1, unde
1 este media variabilei la nivelul intregii grupe.
In Grupa 1 se realizeaza o selectie de volum n1  20 saptamani pentru care se inregistreaza valorile variabilei Y1
– numarul de bucati vandute:

{ y1, 1  529, y1, 2  658, ..., y1, 20  y1, n1  614} bucati.

Media de selectie de grupa este


y1, 1  y1, 2  ...  y1, n1 11551
y1    577,55 bucati/saptamana,
n1 20

y1, 1  y1 2  y1, 2  y1 2  ...  y1, n  y1 2


iar dispersia de selectie de grupa este s12  1
 10775.
n1  1

o  
Fie Y2 ~ N  2 ,  22 variabila ce arata numarul de bucati vandute intr-o saptamana in orasul B – Grupa 2, unde
 2 este media variabilei la nivelul intregii grupe.
In Grupa 2 se realizeaza o selectie de volum n2  20 saptamani pentru care se inregistreaza valorile variabilei Y2
– numarul de bucati vandute:

{ y2, 1  804, y2, 2  630, ..., y2, 20  y2, n2  624} bucati.

Media de selectie de grupa este

y 2, 1  y 2, 2  ...  y 2, n2 13060
y2    653 bucati/saptamana,
n2 20

y 
 y 2    y 2, 2  y 2   ...  y 2, n2  y 2
2 2
2

iar dispersia de selectie de grupa este s   7238,105 .


2 2, 1

n2  1
2

o  
Fie Y3 ~ N  3 ,  32 variabila ce arata numarul de bucati vandute intr-o saptamana in orasul C – Grupa 3, unde
 3 este media variabilei la nivelul intregii grupe.
In Grupa 3 se se realizeaza o selectie de volum n3  20 firme pentru care se inregistreaza valorile variabilei Y3 –
numarul de bucati vandute:

{ y3, 1  672, y3, 2  531, ... , y3, 20  y3 n2  532} bucati.

Media de selectie de grupa este

y 3, 1  y 3, 2  ...  y 3, n3 12173
y3    608,65 bucati/saptamana,
n3 20

iar dispersia de selectie de grupa este

y 
 y 3    y 3, 2  y 3   ...  y 3, n3  y 3
2 2
2

s   8670,239 .
2 3, 1

n3  1
3

o Media totala la nivelul intregului esantion de volum n  n1  n2  n3  60 este


y1  n1  y 2  n2  y3  n3 577,55  20  653 20  608,65  20
y 
n1  n2  n3 60
 y  613,06 bucati/saptamana.

o Ipotezele statistice sunt:


H 0 : 1   2   3 (factorul de grupare – tipul de publicitate pe care s-a axat campania

de promovare a noului produs nu influenteaza semnificativ

variatia numarului de bucati vandute intr-o saptamana)

H1 : k , l  1,2,3, k  l astfel incat  k   l (cel putin doua medii sunt semnificativ


diferite, adica factorul de grupare – tipul de publicitate influenteaza

semnificativ variatia numarului de bucati vandute intr-o saptamana)

o Pragul de semnificatie al testului este   0,05 .


o Statistica testului este
SSB
 r  1  Fisherr 1 2, n r 57  .
MSB
F
MSW SSW
nr
o Introducerea datelor intr-o foaie de lucru in Excel, apelarea optiunii Data Analysis si Anova: Single Factor, precum
si rezultatele prelucrarii datelor sunt prezentate in imaginile de mai jos.
Anova: Single Factor

SUMMARY

Groups Count Sum Average Variance

Grupa 1 Usurinta folosirii 20 11551 577,55 10775

Grupa 2 Calitate 20 13060 653 7238,105

Grupa 3 Pret 20 12173 608,65 8670,239

ANOVA

Source of Variation SS df MS F P-value F crit

Between Groups 57512,23 2 28756,12 3,233041 0,046773 3,158846

Within Groups 506983,5 57 8894,447

Total 564495,7 59

o Valoarea calculata a statisticii testului este Fcalc  3,233 ,


iar Fcritic  F ; r 1, nr  F0,05; 2, 57  3,158 ,

deci regiunea critica este Rc  Fcritic ;    3,158;  

o Cum Fcalc  3,233  Rc , respingem ipoteza nula H0 si acceptam ipoteza alternativa H1, concluzionand ca tipul
de publicitate pe care se bazeaza campania de promovare, adica prezentarea diferitelor avantaje ale noului
produs, are o influenta semnificativa asupra variatiei numarului de bucati vandute.

Problema propusa pentru rezolvare in Excel

Problema 2. Directorul unei companii pentru fabricarea mobilei de birou, crede ca productivitatea lucratorilor
depinde, printre altele si de succesiunea operatiilor pe care trebuie sa le execute muncitorul. Pentru producerea unui
birou ergonomic sunt considerate doua variante de realizarea a acestuia ( din punctul de vedere al succesiunii
operatiilor). Pentru a decide care varianta este mai buna au fost selectati aleator 50 de muncitori care asamblau birouri
si au fost inregistrati timpii de asamblare.

Timpii de asamblare (ore)

Varianta A 6,8; 5,0; 7,9; 5,2; 7,6; 5,0; 5,9; 5,2; 6,5; 7,4; 6,1; 6,2; 7,1; 4,6; 6,0; 7,1;
6,1; 5,0; 6,3; 7,0; 6,4; 6,1; 6,6; 7,7; 6,4; 5,2; 6,7

Varianta B 5,7; 6,6; 8,5; 6,5; 5,9; 6,7; 6,6; 4,2; 4,2; 4,5; 5,3; 7,9; 7,0; 5,9; 7,1; 5,8;
7,0; 5,7; 5,9; 4,9; 5,3; 4,2; 7,1

Directorul doreste sa afle daca pentru un nivel de semnificatie de 5%, timpii de asamblare in cele doua variate difera.

(Se cere rezolvarea in Excel).